Analiză economică şi financiară – Curs 6

3. Analiza eficienţei resurselor umane.

a. Caracterizarea generală a eficienţei folosirii resurselor umane;
b. Analiza legăturii dintre productivitatea medie şi productivitatea marginală;
c. Analiza complexă a productivităţii medii.

a. Caracterizarea generală a eficienţei folosirii resurselor umane

Se face pe baza unui sistem de indicatori ( !vezi matricea indicatorilor de eficienţă a
resurselor umane), dintre care cei mai folosiţi sunt:

_
CA / Qex / VA / RBE / RE / Rnex
Wa 
Ns / Nop / z / h

Analiza productivităţii se face pe baza mărimilor absolute, a mărimilor relative şi a

corelaţiilor ce se formează între indicii productivităţii şi indicii altor indicatori.

Principalele corelaţii ce trebuie urmărite sunt:

1. I _
Wasal
 I Wop_
 această corelaţie semnifică modificări în structura personalului în sensul creşterii
ponderii personalului operativ în total personal.

Qex1 Qex1
_ _
Wa 1sal Waop1 Ns 0 N 0 p0 Nop1 N 0 p 0 Ns1  Nop1
 ;  ;  ;
_ _
Ns1 Nop1 ns1 Ns 0 Qex0 Qex0
Wa 0 sal Waop 0
Ns 0 Nop 0

2. s s1 0
 semnifică o scădere a ponderii personalului operativ în favoarea personalului de
administraţie şi conducere.

3. s s1 0
 cele două categorii de personal (operativ şi administrative-conducere) au rămas
constante sau s-au modificat în acest ritm.

4. I Wa
_
 I Wz_  o creştere a timpului de lucru exprimat prin numǎr de zile lucrate
_
_ _ Wa
Wa  zx Wz z= _
1
Wz

1
 5. I Wa
 I Wz  o scǎdere a timpului de lucru exprimat prin numǎr de zile lucrate

6. I IF
CA / Qex
Ns

I Gitm
 I Wa

gradul de înzestrate
tehnicǎ a muncii

 dinamica gradului de înzestrare tehnică a muncii a devansat dinamica productivităţii

medi. Situaţia se apreciază ca normală pentru anul în care s-a făcut investigaţia,
deoarece efectele investiţiei se vor regăsi în viitor. Dacă întreprinderea se află în faza de
demaraj (creştere), o asemenea situaţie este justificată. Pentru o întreprindere aflată în
maturitate sau decline, corelaţia de mai sus semnifică fie o orientare deficitară a
politicii de investiţii spre elementele care nu au susţinut exploatarea, fie o utiliare
ineficientă a capacităţii de producţie.

7. I Fa
 IF  orientarea politicii de investiţii spre mijloace care nu au susţinut
exploatarea
8. I Fa
 IF  politica de investiţii a fost orientatǎ spre mijloace care
au susţinut exploatarea
9. I F
 I CA  ineficienţa mijloacelor fixe totale

CA(Qex)
Ef = _
x100  1
F ( Fa )

b. Analiza legăturii dintre productivitatea medie şi productivitatea marginală

În teoria economică, eficienţa muncii este exprimată şi pe baza mărimilor marginale (Wmg).
Productivitatea marginală reprezintă sporul de producţie realizat prin creşterea cu o unitate a timpului
de muncă.
Qex
W mg

T
Productivitatea marginală nu poate fi folosită ca indicator de sine stătător în procesul
decizional, şi se foloseşte în corelaţie cu productivitatea medie.

Aplicaţie.
_ _
Calculaţi productivitatea medie ( W ) şi productivitatea medie marginală ( Wmg ).
Reprezentaţi grafic cele două curbe şi explicaţi evoluţia lor. Optimizaţi capacitatea de producţie. În ce
măsură rezultatele unei asemenea analize pot constitui baze de fundamentare a deciziilor.

2
 e=
T (Ns) Qex (buc)
_
W 
Qex
T W mg

Qex
T
W mg
_
W
290 10.000 34,5 - -
300 12.000 40 200 5
310 15.000 48,4 300 6,2
320 20.000 62,5 500 8
330 24.200 73,3 420 5,7
340 28.100 82,6 390 4,7
350 31.200 89,1 310 3,5
360 33.250 92,4 205 2,2
370 34.150 92,3 90 0,97
380 35.000 92,1 85 0,92
390 34.600 88,7 -40 -0,45
400 34.000 85 -60 -0,7

zona η ↑ zona η ↓ zona η −

33.250 – capacitatea maximă

_
W ,W mg

_
W

Cele două curbe au aceeaşi tendinţă. De creştere, ating un punct de maxim, şi apoi de scădere.

Există diferenţe semnificative între cele două curbe:

_
 panta curbei Wmg este mai accentuată decât panta W ;
_
 Wmg ia şi valori negative, spre deosebire de W care ia numai valori pozitive.

Corelaţia dintre cei 2 indicatori poate fi utilizatǎ în procesul de producţie pentru optimizarea
capacitǎţii de producţie şi în acest scop se calculeazǎ coeficientul de elasticitate.
3
 e=
W mg
, care are urmǎtoarele semnificaţii:
_
W
 e ≥ 1  întreprinderea se aflǎ în zona randamentelor crescǎtoare
 0 < e < 1  întreprinderea se aflǎ în zona randamentelor descrescǎtoare
 e < 0  întreprinderea se aflǎ în zona randamentelor negative

Observaţie.
Folosirea metodei marginale are semnificaţie în sectoarele primare, în agriculturǎ şi industria
extractivǎ şi în întreprinderile monoproductive.

c. Analiza complexă a productivităţii medii.

1. Analiza factorilor determinanţi ai productivitǎţii medii
2. Consecinte economico-financiare ale modificǎrii productivitǎţii muncii asupra
principalilor indicatori
3. Rezervele de creştere a productivitǎţii muncii ( ! de cǎutat )

1. Analiza factorilor determinanţi ai productivitǎţii medii

Principalele modele de analizǎ a productivitǎţii sunt:

 legǎtura dintre timpul de muncǎ şi productivitatea muncii
_ _ _
Wa  zx Wz  zxhx Wh

_ _
 Wa  1. z  Wa  1. z
_
 2.  Wz  2. h
_
 3.  Wh

 legǎtura dintre gradul de înzestrare tehnicǎ a muncii şi productivitatea muncii

_ _
_
F CA _
F Fa CA
Wa  x _ ; Wa  x _ x
Ns Ns Fa
F F

_ _
∆ Wa  1. ∆Gîtm ; ∆ Wa  1. ∆Gîtm
 2. ∆Ef  2. ∆s
 3. ∆Ef
_
_
F Fa Qex CA
Wa  x _ x x
Ns Fa Qex
F

_
∆ Wa  1. ∆Gîtm
 2. ∆s
 3. ∆Ef
 4. ∆Gvp → gradul de valorificare a producţiei

4
  se utilizeazǎ în sfera distribuţiei
_
_
Smf CA
Wa  x _
Ns
Smf
_
∆ Wa  1. ∆Gasmf – gradul de asigurare a salariaţilor cu marfǎ
 2. ∆v – viteza de rotaţie a mǎrfurilor
n

 _  gti * wi
Wa  i 1

100
gti – structura timpului de muncǎ pe centre de analizǎ
wi – productivitatea muncii pe structurile implicate în calcul

_
∆ Wa  1. ∆gti =  gti1 * wi 0   gti0 * wi0
100 100
gti1 * wi1 gti1 * wi 0
 2. ∆wi = 
100 100

_R _ _ _R
W W 0 ; W 1 W
_
 W recalculatǎ

2. Consecinte economico-financiare ale modificǎrii productivitǎţii muncii anuale asupra

principalilor indicatori

 Qex
_ _ _
 Wa  Ns1(Wa 1 Wa 0)

_
Qex _
Wa   Qex  Nsx Wa
Ns

 ∑ cht
_ _ _
_
1
 Wa  Ns1(Wa 1 Wa 0) x Rcht 0 x
1000

 ∑ chv
_ _ _
_
1
 Wa  Ns (Wa 1 Wa 0) x Rchv0 x
1000

 ∑ chs
_ _ _
_
1
 Wa  Ns (Wa 1 Wa 0) x Rchsal 0 x
1000

_
 Rchf
_   chfo  chfo 
 Wa     x 1000
 _ _ 
 Ns1x Wa1 Ns1x Wao 
5
 _
 Rc
_   chfo  chfo 
 Wa     x 100
 _ _ 
 Ns1x Wa1 Ns1x Wao 
 RE
_ _ _ _
1
 Wa  Ns1(Wa 1 Wao ) x Rco x
100

RE
Rc = Qex x 100
_ _
1
RE = Ns x Wa x Rc x
100

 S
_ _ _ _
1
 Wa  Ns1(Wa1 Wao ) x Do x
360

S – stocuri
_
_
S _ _ _
1
D x350  S  Nsx Wa x D x
Qex 360

_
 D
 _ _

_
So So 
 Wa   _
 _  x360
 Ns1x Wa 1 Ns1x Wao
 

Analog şi pentru consecintele modificǎrii zilnice în principalii indicatori:

 Qex
_ _ _
 Wz  nsixz1(Wz1 Wzo)

_
Qex _ _
Wa   Qex  Nsx Wa  Nsxzx Wz
Ns

 ∑ chv
_ _ _ _
1
 Wz  Nsiz1(Wz1 Wz 0) x Rchvo x
1000