Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Lecturi in Oglinda - Cum Ar Trebui Sa Predam Textul Dramatic. Onojescu

    Încărcat de

    Dana Filip
    23 vizualizări3 pagini
    cum sa predam textul dramatic

    Titlu original

    Lecturi in Oglinda.cum Ar Trebui Sa Predam Textul Dramatic. Onojescu

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    cum sa predam textul dramatic

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    23 vizualizări3 pagini

    Lecturi in Oglinda - Cum Ar Trebui Sa Predam Textul Dramatic. Onojescu

    Încărcat de

    Dana Filip
    cum sa predam textul dramatic

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 3
    LECTURA IN OGLINDA ectura textului/ Lectura spectacolului Mimona RuNean este seritor si critic de teatry, profesor Titular la Facultatea de Teatru si Televiziune a Universiti Babes Bolyai din 2008. [Este director al Departamentalui de Testu la Universitatea 4b Babep-Bolyei Cluj din 2014 si al Centrului de Cercetare si Creatie in Teatru, Film si Media Mad Mugur” de la Infiitarea. ‘in 2007. ste memibru al Uniunii Seito- rilor din Romania si secretar ge- ‘eral al Sectiunii romane a Aso- Cafe Internationale a Criicilor de Teatr. ‘A publicat in volum, ea autor tunic (Gelectiv) Infroducere in Eien slegilaiapresei (Grupa editorial All, 1997), patra putere Legislaje si tion pentru jurnalis (Editura Dacia, Cluj, 2001), “Modell Teatral Romnese (Unitext, 2001, Premiul pentru cea mai buna carte de teatru al AICT, 2001), Teatralizaren si Reteatralizarea {in Roménia, 1920-1960 (Biko, Cluj, 2003), Pentru 0 semiotig spectaolulu teatral Editura Dacia, Cj, 2005), Fotolia seepticulus spectator (Unitext, 2007), Habarnam in orasul featrul. Universul spectacollor iui Alexandr Dab (Limes, 2010), Actor care ar ft rest (Cheiror/Fundatia Camil Petrescu, 2011), Signore misterioso, (Onnatomtie a spectatorului Unitext,2011), Critica de tetra: incotre? (Presa Universtar’ Clujeans, 2015), ‘A colaborat la mai multe volume colective aparute la edituri internationale, printre care Mazilu, Alina, Wiedent, Medana, Wolf, Irina (eds), Das Ruminische Theater nach 1989, Berlin; Frank & Timme; Auflage: 2010 si Theatre After the Change (Maria ‘Mayer-Szilagy, tila Szabo, Joanna Krakowska eds.) Budapest Creativ Media, 2011. ‘A fondat,alaturi de C.C. Buricea-Mlinarcic grupul de cercetare Laboratoral Dramaturgia Cotidianului (2008), grup care a deralat ‘mai malteproiecte decercetareicreatieintersitransdisciplinare, fBnanfate de AFCN si CNCS, Co-fondator si editor asociat al revistetultimaT. Alternative in cultura teatral, 1998:2000. Redactor sef al Man.In Fest, Triestrat de eulturi @ spectacolului (2003-2011) editat de Asociatia ArtReSeazch. Tnijiator si membra in colectival editorial al STUDIA DRAMATICA 2006-prezent), Initiator si coordonator al colectici de Studié de teatr si film, ceditaté de Central de Cercetare si Creatie in Teatru, Film si Media Vlad Mugur” (2006-prezen ‘A fost nominalizat la Premial pentru cel mai bun critic de teatru, Gala UNITER 2004 iar, in 2011, rwalizarea Programului Dramaturgia Cotidianului, la Premiul LPTW (League of Professional Theatre Women, New York) Gilder! (Coigney International. CONSILIERUL DE LECTURA septembrie 2016 Pentrwaficuadevirateficenti si profunda, lectura unui text dramatic ar trebui, cred, mai ‘nainte de orice, si aduck cu sine o vizualitate foarte concretd, foarte... ,materiala”. Fiindca Inte citirea unei piese de teatru, ca lteraturs, si itirea celorlalte genuri e o distant tot atat de mare ca cea dinte citiea piesei si ,cititea” spectacolului cdreia obignuim si-i zicem, cu tn fermen cam desuet, ,vizionare”. Desigur, inimaginatia ctitorului, sinuvela, sixomanul sunt vizualizate, numai ci piesa de teatru e, in ea insisi, un suport pentru corporalizarea actiunii si, in ce-l priveste pe spectator, o invitatie cdtre experienta directs a imersiunii ‘in humea spectacolului potential. Or, stiinfele receptiri, psihologia sineurologia actuale ne Invati ci spectatoral e orice altceva numai o fiinta pasiva nu, Dacd spectacolul e bine facut, puternic lil absoarbe pe spectator int-un transfer controlat: spectatorule in persona ba chiar in mai multe personaje deodata Tinacest ens, oriat ar pirea de neortodox, eu as incepe nu prin lecura unei piese anumé, ci prin expunerea tandruluielevului a spectacol, La.. orice fel de spectacol, fie el dlasic sau modern, fie el bazat pe o dramaturgie deja patrimonializati sau! de ultima ori, Azi tineriiajung la teatru mai degraba accidental si oricum, mult mai rar decat lear prinde bine. Ins’ experienta imersiunii in spatiul si actiunea teatrale sunt, si ei vor realiza asta imediat, inscrise cumwa in experientele lor proprit provenind din copilivia micS, chiar si ‘in cazurile in care n-au intratniciodata in sala de teatru, Daca au jucat la gridinifa, acasi saw in parc cu alli copii, inevitabil ,att fost” roi, prinlese,cipcluni ori Superman, si au si privit cum se construeste ori cum se rezolv tun conflict dramatic, chiar fri 5B sti. Att titarea teatralititi noastre inniscute, ct si recucerirea ei cu multiplele sale efecte benefice (care mu tin doar de cultura umanisti, ori de cea literara, ci, in primul rnd de educarea sensibilitti, a proprie vod! sia ablititilor de omunicare, de contolul propriului corp) sunt traseeinconstiente pe care scoala le-a provocat si tot ea le poate indrepta cu minim efor. Allfel spus, abia dupa ce a iesit de la spectacol,recuperandu-si bucuriaimersiunii, Gnirul ar tebui si invele, intro joack controlats, cum se citeste piesa de teatr Lectura piesei de teatru — un_spectacol imaginar ori un spectacol-lecturs? Piesa de teatru e un spatiotimp (i se mai zice si cronotop) populat cu corpuri vii. E $i CONSILIERUL DE LECTURA septembrie 2016 pricina pentr care cred ci orice analiza tunel piese citite de citre elevi ar trebui si inceaps printr-un fel se simulare a acestui spatiotimp. Sigur, daci citim doar O serisoare pierduta, atunci nt avem mare lucru de ficut, fiindca are griji Caragiale si ne spuna chiar si cite usi are camera si unde duc ele. Ceea ce, la Shakespeare ori, stiu eu, la Beckett oti la ‘ined tindrul Lucas Berfuss nu vom gisi ‘cca ce ne va obliga si inventim loc si construim in inchipuire ,,0 plantatie de decor”, cum se spune in teatru. De cele mai multe oti, acest spatiotimp imaginar, care genereazi decorul e inscris in situatia dramatic, in succesiunea replicilor, in referinfele pe care le fac personajele la loc, ori unele la celelalte, ori la intamplari extericare scenei. Nu trebuie decat si-i provocim pe levi si reconstruiascd ceea cee deja acolo, in replici si situa Dar, chiar si in cazul acribiei didascalice a lui Caragiale, una e si vezi o poz sau © schité de decor in plan si alta e s8 iti imaginezi pe viu, in chiar sala de casi, unde sunt usile, ferestrele si canapeauia pe care stau de vorbi Tipitescu si Trahanache, Pot fi alese, prin lictatie publica a elevilor, culorile tapetului, obiectele de mobilier, tablourile de pe pereti, ba se poate licta si, si zicem, mirosul personal al fiecirui spatiu in parte. Ce-ar fi dac’ in actul, in salonul prefectului, ar mirosi infepitor a... naftaling, ori a cafea proaspita? Ori in actul Ill la intrunire, ar mirosi a zugriveald recent? Ori a mucegai? Dar daci-n actul IV ar mirosi a mititei ? Ei, asta cu actul IV s-a facut deja, de citre Liviu Ciulei,in 1973... a Teatrul Bulandra. Desigur, prin inregistrarea de la televizor mirosul nu pitrunde, Vin apoi cu gribire corpurile in spatiu Cum piesa e deja citita, aici se pot alege, din clasi, tot prin licitate, fizionomiile cele mai potrivite cu temperamentele si caracterele eroilor. $i, desigur, costumele, materialele din care sunt facute, culorile lor, felul care evolueazi personajele, prin pozitie corporal, costum si, eventual, grim’, de la tun moment la altul al intrigii, insi pentru asta, deja, avem nevoie de actori, Orice elev, oricat de timid, e un actor potential, asa ci un rol poate fi jucat intr-o scend de un elev, in alta de altul. Sigur, analiza piesei la clasi nu presupune punerea ci in scend, integral, nici macar sub forma spectacolului lecturd. ins, pe misur’ ce analizim situatiile, motivatiile personajelor, intriga, conflictul idealarficamicifragmente, cele mai reprezentative, si fie ,inscenate”, intrupate. Elevii pot fi, astlel, provocati nu si-si dea misura talentului actoricesc potential, ci si scormoneasca in psihologia sireactile personajelor, si citeascd induntral replici, situatiei gi devenirii eroilor, ma in suprafata plani a unor cuvinte, Se deschide aici, prin ,intrupare”, marea miza interpretativa a lecturii unui text dramatic: cine erau oamenii aceia, trdind in acel cronotop, si cum pot fi ei infelesi din perspectiva timpului nostru, cel al lecturii? Cum pot eu, cel care citesc/interpretez, si traversez puntea dintre mine si altcineva, dintrun alt context, dintr-un alt univers spatio-temporal, cu. alte determiniri de Varstd, rasi, clas, gen, cu alt temperament si alte radicini? Ce aduce el in mine, fie ci © personaj pozitiv, negativ sau neutru, si ce pot transfera eu, elevul cititor, in el, din propria mea experienta? Lectura piesei de teatra devine, astfel, atund cind e ficuti in colectiv, o dubli provocare: pe deo parte, grupul provocat la jocul imersiunii imaginare intr-un spatiotimp pe care trebuie sil recreeze fizic, in datele si determinarile sale mediate; pe de alti parte, fiecare dintre cei implicati in acest joc trebuie si contribuie la definirea identitatii personajelor care vor inter-relationa in situatiile dramatice configurate de textul piesei. Altfel_ spus, jin clas, vom avea o stratificare a fiecirui personaj prin contributia nu doar a celor care _,,interpreteaz personajul’,

    S-ar putea să vă placă și