Calitatea guvernării în Republica Moldova

Republica Moldova este un stat relativ tînăr cu o istorie de 24 de ani în care

putem atesta atît progrese cît și limite. Pentru a face o analiză cît mai obiectivă a
calității guvernării în Republica Moldova, voi prezenta o evoluție cronologică a
acesteia de la declararea independenței și pînă în prezent.

După încercarea eşuată de lovitură de stat de la Moscova, Republica Moldova

a avut posibilitatea să-şi proclame suveranitatea în 1989, ea fiind cea de-a şaptea
republică sovietică ce se despărţea de Uniunea Sovietică. Iar la 27 august 1991 ,
aceasta se declară independentă, din acest moment tînara republică va trece prin
multe încercări care mai bune, care nu prea. Astfel ea devenine membru a mai
multor organizatii internaţionale influente şi în primul rînd, a Organizatiei
Naţiunilor Unite în martie 1992. După declararea Independenţei Republicii
Moldova, au urmat alte documente menite să întărească statutul de independenţă a
ţării. Pe 3 septembrie 1991 a fost creată Armata Naţională a Republicii Moldova.
În anul 1994 a fost adoptată Constituţia Republicii Moldova, conform căreia
drepturile şi libertăţile omului sunt garantate cetăţenilor şi apărate conform
normelor legislative. Însă, desigur ca Constituția in accepția mea mai are și unele
lapsusuri pe care le voi descrie pe parcurs și care în mod indespensabil influențează
asupra calității guvernării și bunei desfășurări a activității statului. După ce ne-am
familiarizat puțin cu evenimentele marcante ale evoluției statului , este
indispensabil de a cunoaște în ce mod se desfășoară guvernarea RM.

Sistemul politic din R.Moldova pe parcursul celor 24 ani de independenţă a fost

modificat de două ori: sistem mixt între anii 1994-2000, în acest sistem preşedintele
era ales prin vot direct, iar începand cu anul 2000 şi pînă în prezent este sistemul de
republică parlamentară. În aceste condiții după părerea mea rolul de cea mai
importantă funcție în stat ii revine prim-ministrului care este șeful executivului și
de el dpinde în mare masură buna guvernare a statului.

Pînă în 2009 la conducerea guvernului s-au aflat persoane de orientare pro-rusă

mai ales din 2001 pînă-n 2009 , cînd la guvernare a fost PCRM-ul(Partidul
Comunist din Republica Moldova) în frunte cu Vladimir Voronin, în opinia mea
calitatea guvernării în această perioada a lăsat mult de dorit fiindcă în fruntea
obiectivelor era accentuarea relațiilor cu Rusia și tot mai mult îndepărtarea de
relațiile cu țările vestice din Uniunea Europeană , s-au răcit relațiile chear și cu
România , ceea ce a generat o îndepărtare de cultura și valorile naționale

Ce s-a întâmplat, de fapt atunci? După opt ani de guvernare comunistă, care
reuşise „performanţa” de a situa R.Moldova pe ultimul loc în Europa ca nivel de
trai, cetăţenii acestui stat creat artificial – tinerii în special – îşi puneau mari speranţe
în alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, când, prin înlăturarea de la putere a
anacronicului partid comunist, ţara spera să intre în rândul lumii civilizate. Vestea
că Partidul Comuniştilor a câştigat alegerile i-a scos pe tinerii din Chişinău în stradă.
Ei s-au organizat spontan, după apeluri repetate pe internet, în care erau chemaţi la
statuia lui Ştefan cel Mare, cu o lumânare în mână, în semn de doliu faţă de
democraţia din R.M. Aici, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, zecile de mii de tineri
basarabeni au protestat la început paşnic faţă de rezultatul alegerilor, evident
falsificat. În noaptea de 6 spre 7 aprilie însă, protestul tinerilor a degenerat, prin
implicarea unor provocatori, care i-au îndemnat să treacă la violenţe, scopul lor
fiind apărarea intereselor PCRM. De altfel, însuşi şeful statului, comunistul
Vladimir Voronin, a incitat populaţia declarând public că „ protestatarii sunt o
mână de fascişti beţi de furie, care încearcă să comită o lovitură de stat, cu ajutorul
României”. Curând, masele de protestatari, purtând pancarde anticomuniste şi
drapelul UE şi pe cel tricolor al României, aveau să devină din eroi, victime – cu
morţi şi răniţi pentru că ceea ce s-a întâmplat atunci a fost un vandalism în masă.
După aceste evenimente din 2009, va urma o instabilitatea în stat fiindcă nici-un
partid nu putea obține o majoritatea parlamentară pentru a institui un guvern. Din
28 noimbrie 2010 la guvernare se va afla Alianța pentru Integrare Europeană ,
întrega societatea avea speranțe enorme în această alaianță, și pentru început parca
parea ca lucrurile merg bine , a început o promovare a politicii pe plan extern la
care obiectivul prim era integrarea europeană , în această prioadă au fost acordate
o serie de investiții străine din partea Uniunii Europene care au ajutat la o ușoara
dezvoltare a statului. Cu toate că probleme au existat destule , ca de exemplu nu s-
a putu alege un presedinte din cauza insuficienței voturilor în parlament . Rata
corupției de asemenea era la un nivel foarte ridicat . Din 30 noimbrie 2014 cu toate
că această coalitție revine la guvernare , ea deja nu va mai face față. Anul acesta din
banca națională a fost furat un miliard de dolari ceea ce ar fi aproximativ 1/5 din
bugetul anual al statului și pină în prezent nu a fost reîntors . Acest fapt
demonstrează ca avem o clasă politică coruptă si necompetentă . Un alt caz ce
demonstrează o calitate proastă a guvernării este numirea în funcție a premierului
Chiril Gaburici care pînă într-un final s-a dovedit că nici nu avea susținut
bacalaureatul, iar in prezent această funcție o ocupă Adrian Candu , finul de cununie
a renumitului oligarh Vlad Plahotniuc, si iarăși trebuie să ne punem întrebarea
despre calitatea guvernării , cînd aceasta este influențată de catre oligarhi. Cu toate
ca fostul premier Vlad Filat se află în arest nu cred că aici totul s-a terminat , fiindcă
probleme încă există și destul de grave , instabilitatea continuă și nu prea pare să se
sfîrșească . Și tare mă tem să nu să se întîmple ca în cazul zicătoarei populare ‘’Am
scăpat de dracu și am de dat de tats-o’’, adică să vină partidele inflențate de Rusia.

In incheiere putem afirma că Republica Moldova este un stat eșuat , fiindcă

oamenii de știință au identificat mai mulți indicatori care plasează un stat în
categoria celor falimentare și în care R. Moldova se regăsește cu ușurință:

1. Un stat al cărui guvern central este atât de slab sau ineficient încât deține
un control efectiv redus asupra celei mai mari părți a teritoriului său și, în condițiile
în care păstrează controlul, supune structura statală intereselor private, în serviciul
unei clientele bogate ce își trage avantajele din sistemul erodat;

2. Autoritatea legitimă de a lua decizii colective a fost compromisă;

3. Nu este în măsură să asigure servicii publice la un nivel rezonabil;

4. Corupție și criminalitate răspândite;

5. Existența refugiaților și a dislocărilor involuntare de populație;

6. Declin economic accentuat în condițiile unei infrastructuri economice care

eșuează în a asigura venituri și bunăstare în mod echitabil

Deci, după cum am observat mai sus situația este destul de critică , acest fapt fiind
demonstrate și de protestele din toamna curentă. In opinia mea , trebuie mai întii să
se schimbe mentalitatea colectivă a oamneilor , fiindcă într-adevăr fiecare popor își
merită conducătorii.