Formarea

universului
Conform celor stabilite de astronomi, universal s-a format acum 13,73 miliarde de ani in urma
(cu o eroare de 120 milioane de ani), fiind determinat de o explozie de proportii numita Big
Bang. Ultimile cercetari in domeniu sunt directionate catre determinarea structurii,
comportamentului si evolutiei materiei si energiei existente. Universul este infinit in timp si
spatiu (afirmatie nedemonstrata) si se presupune ca va avea un final in timp.

Nasterea Universului
Se crede ca in prima fractiune de secunda de dupa explozie, universul s-a extins cu o viteza
inimaginabila (in proportie de milioane de ori mai mare decat starea initiala), iar in
urmatoarea secunda miscarea de extindere a inceput sa scada, universul racindu-se lasand loc
formarii particulelor de materie. Dupa prima secunda de existenta a inceput formarea
protonilor iar in intervalul de timp urmator, pana la a 1000-a secunda, a urmat era
nucleosintezei, in care s-au format nucleii de deuteriu, element omnirezent in univers acum.
Tot in acest interval s-au format si unii nuclei de litiu, beriliu si heliu.

Universul ajuns la varsta de un milion de ani, s-a racit pana la temperaturi de 3300 grade
Celsius in medie, timp in care protonii si nucleii mai grei s-au format in urma nucleosintezei,
putand apoi sa se combine cu electronii, formand atomii. Inainte de aceasta etapa, circulatia
radiatiilor prin spatiu era dificila, deoarece radiatiile sub forma de fotoni traversau spatiul
intrand in interactiune cu electronii. Dupa combinarea protonilor cu electronii formand
hidrogenul, fotonii s-au putut deplasa liber in spatiu. Radiatiile in forma fotonilor au
caracteristicile gazului. Atunci cand radiatiile au fost eliberate, materia universului s-a racit
pana la -270 grade Celsius, aceasta radiatie numindu-se radiatie de fond. Acest tip de radiatii
au fost detectate prima data de pe Pamant de catre radiotelescoape iar din spatiu de catre
sonda spatiala COBE.

Evlutia Universului
In intervalul de timp intre 2 milioane si 4 milioane dupa Big Bang s-au format quasarii,
galaxii cu o putere energetica extrem de mare. O grupare de stele s-a format din praful si
gazul interstelar apoi s-au concentrat prin contractie formand galaxiile. Aceasta prima
populatie de stele se numeste Populatia I si in aproximativ in intregime din hidrogen si heliu.
Prin evolutie, stelele formate au creat la randul lor alte elemente mai grele urmate de fuziuni
nucleare. Urmatorul stadiu a fost cel de supernova.
Mai tarziu a luat nastere Populatia II, din care face parte si Soarele nostru si care contine
elementele grele formate in trecut. Astrul central al Sistemului nostru Solar s-a format acum 5
miliarde de ani si se gaseaste la jumatatea varstei sale de evolutie. Se considera ca Soarele va
trai aproximativ 11 miliarde de ani. Sistemul de planete din care face parte si Pamantul s-a
format acum 4,6 miliarde de ani. Cea mai veche urma a unui organism viu este estimata la
peste 3,5 miliarde de ani.