Universitatea Politehnica Bucuresti

Analiza semnalelor periodice in matlab

Studenti:Baldea Doina-Flori

Olaru Alina

1
Universitatea Politehnica Bucuresti

Cuprins

Caracteristici generale ale semnalelor .................................................................................................... 3

Semnale periodice ................................................................................................................................... 3
Prezentarea mediului Matlab ................................................................................................................... 5
Exercitii .................................................................................................................................................... 7
Bibliografie............................................................................................................................................ 11

2
Universitatea Politehnica Bucuresti

Analiza semnalelor periodice in matlab

CARACTERISTICI GENERALE ALE SEMNALELOR

În telecomunicaţii semnalele sunt mărimi fizice cu ajutorul cărora se transmit mesaje. Clasa
semnalelor ce se transmit este foarte largă, în practică întâlnindu-se o varietate foarte mare de semnale.
Din punctul de vedere al posibilităţii de a caracteriza prin funcţii de timp evoluţia unui semnal, acestea
se pot clasifica în două grupe:  Semnale deterministe, care pot fi exprimate prin funcţii analitice de
timp cu un număr finit de parametri.  Semnale aleatoare, care nu pot fi exprimate prin funcţii
analitice de timp cu un număr finit de parametri, ci prin funcţii aleatoare. Prin aprecieri probabilistice
se pot determina posibilităţile de evoluţie.

Această reprezentare matematică este utilă pentru următoarele scopuri practice:

1) Determinarea intervalului de frecvenţe (banda de frecvenţă) ce trebuie alocat canalului de

telecomunicaţii destinat transmiterii semnalului;

2) Determinarea răspunsului circuitelor liniare la un semnal dat. Aceasta se realizează prin

determinarea răspunsului circuitului analizat la un semnal elementar şi apoi, aplicând principiul
superpoziţiei, se determină răspunsul circuitului la suma semnalelor elementare ce compun semnalul
dat.

Analiza semnalelor se simplifică dacă funcţiile de timp prin care se exprimă au unele proprietăţi:

1) periodicitatea;

2) simetria;

3) continuitatea;

Semnale periodice
Semnale sinusoidale (cosinusoidale)

Expresia analitică a semnalului este:

3
Universitatea Politehnica Bucuresti

A – amplitudinea semnalului [V] sau [A]

f - frecvenţa semnalului [Hz]

T – perioada semnalului [s]

Semnale dreptunghiulare

Expresia analitică a semnalului este următoarea:

Parametrii electrici ai semnalului periodic dreptunghiular sunt următorii:

A – amplitudinea semnalului [V] sau [A]

T – perioada semnalului [s]

- durata impulsului [s]

- factorul de umplere al semnalului

4
Universitatea Politehnica Bucuresti

Prezentarea mediului Matlab

MATLAB (MATrix LABoratory) este un program interactiv, dezvoltat de firma Math Works Inc.,
fiind destinat, în special, prelucrării numerice a datelor furnizate sub formă vectorială sau matriceală.
MATLAB integrează calculul numeric cu vizualizarea rezultatelor şi programarea, întrun mediu
flexibil şi deschis dezvoltărilor ulterioare. MATLAB este un sistem interactiv, al cărui element de bază
este o matrice care nu necesită o dimensionare explicită. Aceasta ajută în rezolvarea a numeroase
probleme de calcul tehnic, în special pentru cele bazate pe formalismul matricial (şi vectorial),
permiţând scrierea programelor într-un limbaj scalar. MATLAB-ul a evoluat în ultimul timp, mai ales
prin utilizarea sa în mediul universitar, ca instrument educaţional pentru cursuri de matematică,
inginerie şi ştiinţă. În egală măsură, MATLAB-ul se dovedeşte deosebit de eficient în cercetarea
ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică în mediul industrial.

Moduri de lucru în MATLAB

Lansarea în execuţie a programului MATLAB se face din WINDOWS. După lansarea în execuţie,
programul MATLAB intră în “modul de comandă”, afişând prompterul „ >> ” şi aşteptând
introducerea unei comenzi de către utilizator. Executarea unei comenzi este urmată, de obicei, fie de
crearea unei variabile în spaţiul de lucru, fie de afişarea unui mesaj sau desenarea unui grafic.7

In afara modului de lucru “în linie de comandă”, în MATLAB se pot crea fişiere ce conţin instrucţiuni
MATLAB, numite fişiere-M (deoarece au extensia “.m”). Un program MATLAB poate fi scris sub
forma fişierelor “script” sau a fişierelor “function”. Ambele tipuri de fişiere sunt scrise în format
ASCII, iar algoritmul care a fost implementat poate fi urmărit cu foarte mare uşurinţă, dacă se cunosc
convenţiile şi sintaxa MATLAB. Aceste tipuri de fişiere, obligatoriu cu extensia “.m”, permit crearea
unor funcţii noi care le pot completa pe cele deja existente. Prin această facilitate, MATLAB-ul poate
fi extins la aplicaţii specifice utilizatorului, care are posibilitatea să scrie noi proceduri.

Fişiere “script”

Un fişier “script” este un fişier care conţine o secvenţă de comenzi MATLAB. Prin apelarea numelului
fişierului, se execută secvenţa MATLAB conţinută în acesta. După execuţia completă a unui fişier
script, variabilele cu care acesta a operat rămân în zona de memorie a aplicaţiei. Aceste fişiere nu
permit integrarea în programe mari, realizate pe principiul modularizării. Fişierele script sunt folosite
pentru rezolvarea unor probleme care cer comenzi succesive atât de lungi, încât ar putea deveni
greoaie pentru lucrul în mod iterativ, adică în modul de lucru linie de comandă.

Fişiere “funcţie”

Dacă prima linie a fişierului-M conţine cuvântul "function", fişierul respectiv este declarat ca fişier
funcţie. O funcţie diferă de un fişier "script" prin faptul că poate lucra cu argumente. Variabilele
definite şi manipulate în interiorul fişierului funcţie sunt localizate la nivelul acestuia. Prin urmare, la
terminarea execuţiei unei funcţii, în memoria calculatorului nu rămân decât variabilele de ieşire ale
acesteia. Fişierele funcţie sunt utilizate pentru extinderea MATLAB-ului, adică pentru crearea unor
noi funcţii MATLAB.

5
Universitatea Politehnica Bucuresti

Studiul teoretic al trenului de impulsuri dreptunghiulare

Fie trenul de impulsuri dreptunghiulare din fig. 3.2, unde τ este

durata (lăţimea) impulsului, iar A este amplitudinea acestuia. Se doreşte
determinarea spectrului de amplitudine al semnalului.

Spectrele de amplitudine aferente celor două cazuri particulare

considerate sunt prezentate în fig. 3.3, a şi b. Aceste spectre au fost generate
în mediul MATLAB, pentru A = 1 V şi T = 10 μs (f = 100 kHz).

6
Universitatea Politehnica Bucuresti

Spectrul de amplitudine al unui tren de impulsuri dreptunghiulare: (a) cu factor de

umplere de 50% (T = 2τ); (b) cu factor de umplere de 10% (T = 10τ).

Treapta unitate

Treapta unitate se defineşte în felul următor:

Utilizând proprietatea de deplasare în timp, putem scrie:

În MATLAB nu putem defini secvenţe de lungime infinită, trebuie precizat domeniul de valori pentru
n.

Exercitii

7
Universitatea Politehnica Bucuresti

1.

% Generarea treptei unitate

n = -10:10;% generarea unui vector de la -10 la 10

u = [zeros(1,10) ones(1,11)]; % generarea treptei unitate

stem(n,u); % reprezentarea grafica in timp discret

xlabel('n');ylabel('Amplitudine');

title('Treapta unitate'); axis([-10 10 0 1.2]);

2. % Generarea unui semnal cu deplasare in timp

n = -5:10;% generarea unui vector de la -5 la 10

x2= [zeros(1,7) ones(1,9)]; % generarea unui semnal

stem(n,x2); % reprezentarea grafica in timp discret

8
Universitatea Politehnica Bucuresti

xlabel('n');ylabel('Amplitudine');

title('Semnal cu deplasare in timp'); axis([-10 10 0 1.2]);

3. % Generarea impulsului unitate

clf; % sterge vechiul grafic

n = -10:10; % generarea unui vector de la -10 la 10

d = [zeros(1,10) 1 zeros(1,10)]; % generarea impulsului

stem(n,d); % reprezentarea grafică în timp discret

xlabel('n');ylabel('Amplitudine');

title('Impulsul unitate');

axis([-10 10 0 1.2]);

9
Universitatea Politehnica Bucuresti

10
Universitatea Politehnica Bucuresti

Bibliografie

1. http://alexserbanescu.ro/wp-content/uploads/2013/10/Carte-noua-DSP.pdf

2. http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/L1_ro_2010.pdf

3. http://www.schur.pub.ro/download/ps/CursPS-6.1.pdf

4. http://www.demm.ee.tuiasi.ro/eduard-lunca/cem/Capitolul_3_CEM.pdf

11