ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU OBEZITATE

Obezitatea este starea patologică caracterizată prin creşterea greutăţii corporale ideale cu
peste 15%-20% şi sporirea masei ţesutului adipos.

Forme clinice:
A. Obezitatea androidă (tip abdominal): distribuţia ţesutului adipos la nivelul jumătăţii
superioare a corpului , predominant în regiunea abdominală . Poate fi prezentă la ambele sexe şi
are risc crescut pentru apariţia de HTA, diabet zaharat, ateroscleroză, creşterea cortizolului,
scăderea testosteronului, lipsa ovulaţiei.
B. Obezitatea ginoidă (tip gluteo-femurală) : distribuţia ţesutului adipos în jumătatea inferioară a
corpului (coapse, şolduri). Este mai frecventă la femei, acest tip de obezitate are risc
cardiovascular mai redus, poate determina gonartroză, hernii, varice.

Clasificarea obezităţii se face după mai multe criterii, cel mai utilizat fiind indicele de masă
corporală IMC= G/Î2 greutatea=kg, înălţimea= metri

1. Culegerea datelor:
Mijloacele de obţinere a informaţiilor constau în:
a) anamneza, interviul cu pacientul:
- se obţin informaţii despre alimentaţia pacientului (cantitatea, frecvenţa meselor, modul de
preparare al alimentelor);
- se evaluează cunoştinţele pacientului despre alimentaţia corectă şi abilitatea în selecţia
hranei potrivite;
- se stabileşte rolul alimentaţiei în lupta împotriva stărilor emoţionale;
b) observarea pacientului, sesizarea directă a surselor de dificultate;
c) consultarea surselor: fişe, alte documente.

Circumstanţe de apariţie:
- persoane de sex feminin, în perioada de menopauză;
- persoane cu istoric familial de obezitate;
- incidenţă crescută în mediul urban;
- stil de viaţă nesănătos: a) consum de alimente hipercalorice (carne grasă, mezeluri,
brânzeturi grase, produse de patiserie, consum crescut de dulciuri concentrate);
b) ritmul alimentaţiei: mese rare şi bogate caloric;
c) tulburări de comportament alimentar declanşate de stres, emoţii, stări depresive,
anxietate, consum de alcool (creşte apetitul, aport caloric);
d) sedentarismul – habitual (comoditate, circulaţia cu automobilul computerul, T.V.) ,
- forţat (handicapuri fizice, accidente, imobilizare post operatorie, vârsta
înaintată)
- lipsa practicării sporturilor;
e) stres profesional duce la tulburări de comportament alimentar, de cele mai multe ori în
sens abuziv.

Manifestări de dependenţă:

1
 - creştere în greutate;
- oboseală;
- astenie fizică;
- dispnee, transpiraţii;
- constipaţie , balonare;
- tulburări sexuale;
- amenoree;
- varice;
- hipertensiune arterială.

2. Analiza şi interpretarea datelor:

Asistentul medical analizează datele si identifica problemele de sănătate, caracteristicile
(cauze, surse de dificultate) şi formuleaza diagnosticul de îngrijire.

Probleme:
- tulburări respiratorii;
- dificultate în mobilizare;
- circulatie deficitara
- intoleranţă la activitatea fizică;
- alterarea tranzitului intestinal;
- risc de alterare a integrităţii tegumentelor;
- risc de complicaţii cardiace (HTA, ateroscleroză);
- risc de complicaţii respiratorii;
- risc de artroze (gonartroză, coxartroză, spondiloză);
- risc de alterare a altor metabolisme (glucidic – diabet zaharat, lipidic – dislipidemii)
- pierderea stimei de sine.

Nevoi perturbate

Nevoia de a avea o buna circulatie si respiratie

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
................................................

Circulatie deficitara
Manifestari: - pachete vasculare varicoase la gambe
- durere
- usturime
- febra
- cianoza
Intoleranta la efort
manifestari : oboseala ,insuficienta respiratorie ,tahicardie ...

3. Planificarea îngrijirilor:
Cuprinde obiectivele de îngrijire.
Obiective:

2
 - pe termen scurt: ex. diminuarea anxietăţii prin asigurarea unui climat calm de securitate şi
înţelegere;
- pe termen mediu: ex. - planificarea împreună cu pacientul a analizelor şi explorărilor care
trebuie făcute (determinarea glicemiei, profilului lipidic, determinarea TSH, cortizol,
efectuarea EKG, etc)
- conştientizarea pacientului privind comportamentul alimentar;
- limitarea consumului alimentar prin stabilirea unei diete;
- prânzuri la ore fixe;
- obţinerea unei mobilităţi şi posturi adecvate;
- efectuarea de exerciţii fizice;
- satisfacerea în mod autonom a necesităţilor.
- pe termen lung: - obţinerea complianţei pacientului prin reducerea şi menţinerea noii
greutăţi, profilaxia obezităţii
- prevenirea complicaţiilor.

4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea îngrijirilor):

Intervenţii:
- delegate: ex . - recoltarea de analize prescrise de medic;
- aplicarea tratamentul prescris de medic.
- autonome:
- pregătirea fizică şi psihică a pacientului pentru investigaţii;
- monitorizarea funcţiilor vitale;
- stabilirea împreună cu pacientul a regimului alimentar în funcţie de preferinţe;
- stabileşte împreună cu pacientul reguli de respectat în alimentaţie cum ar fi: folosirea
de tacâmuri şi farfurii mici, masticarea prelungită înainte de înghiţire, prepararea de porţii
mici, aşezarea furculiţei pe masă după fiecare înghiţitură, planificarea cumpărăturilor de
alimente (bani potriviţi); resturile alimentare se aruncă, pauză între felurile de mâncare.
- măsoară zilnic greutatea pacientului;
- suplineşte pacientul în cazul apariţiei unor manifestări de dependenţă în satisfacerea
nevoilor sale.

Dieta hipocalorică face parte din programul terapeutic complex care urmăreşte
optimizarea stilului de viaţă . Principii:
- controlarea ingestiei anumitor alimente, cu menţinerea echilibrului nutritiv;
- evitarea alimentelor cu densitate calorică mare;
- interzicerea consumului de alcool;
- fracţionarea meselor (5-6/zi);
- reducerea aportului caloric.
Etape: Scăderea ponderală durează 3 luni şi se obţine prin dietă hipocalorică, exerciţiu
fizic, moderat, medicaţie, terapie cognitiv comportamentală.
Menţinerea ponderală durează 3-6 luni, după care se poate tenta o nouă scădere ponderală.
Se evaluează la 3-6 luni.

Tipuri de diete:
a) Dieta cu deficit de 500 kcal faţă de ingestia anterioară, are ca efect o scădere ponderală de
0,5-1 kg pe săptămână, adică 5-10 kg în 3 luni sau 5-10% din greutatea iniţială.

3
Indicaţii: - pacienţi cu supraponderabilitate şi cu alţi factori de risc cardiovascular, distribuţia
abdominală a ţesutului adipos.
b) Dieta cu deficit de 1000 kcal faţă de ingestia anterioară, are ca efect o scădere ponderală de
1-2 kg /săpt. , adică 20% din greutatea iniţială după 3 luni.
Indicaţii: - scădere ponderală la pacienţii cu risc crescut şi foarte crescut cardiovascular.
c). Diete indicate în situaţii speciale:
- diete hipocalorice standard de 1200-1400 kcal: se indică la pacienţii cu risc cardiovascular
foarte crescut , cu obezitate gradul III şi aport caloric anterior de peste 4000 de kcal/zi.
- reducerea la jumătate a portului caloric anterior la cei cu nivel educaţional redus, fără a
elimina însă obiceiurile nesănătoase ceea ce are în continuare efecte negative asupra HTA,
dislipidemiilor, diabetul zaharat.
- diete foarte hipocalorice: sub 800 kcal produc scădere marcată în greutate, cu efecte
secundare importante, motiv pentru care se face sub supraveghere medicală, pentru un timp
foarte scurt.
De reţinut:
- o reducere de 5-10% a greutăţii are efecte importante asupra sănătăţii;
- trebuie stabilite obiective realiste;
- reducerea ingestiei alimentare reduce metabolismul bazal şi deci se reduce şi ritmul de
scădere în greutate, fapt de care pacientul va fi înştiinţat ;
- în perioada de menţinere se suplimentează dieta cu 200-300 kcal cu condiţia intensificării
efortului fizic.
Alimente permise în regimul hipocaloric:
- lapte smântânit, iaurt degresat, brânză de vaci dietetică, urdă;
- carne slabă de vacă, viţel, miel, pui;
- peşte slab de râu ( şalău, ştiucă, lin);
- ouă fierte tari;
- legume : ciuperci, roşii, ridichi, andive, ardei gras, castraveţi, spanac, conopidă, lobodă,
dovlecei, varză albă, fasole verde. Acestea vor fi preparate în salate sau fierte înăbuşit sau ca
sote de legume;
- grăsimile vor fi consumate în cantitate redusă şi vor proveni din vegetale;
- băuturi: sucuri de legume, fructe, lapte ecremat.
- sarea n medie 5 grame / zi.
Alimente interzise:
- caşcavalul, laptele integral, iaurtul gras, brânza de vaci grasă,;
- cărnuri grase, peşte gras, conserve de carne şi de peşte, afumăturile, mezeluri grase;
- pâinea si făinoasele în cantitate mare;
- ouă prăjite;
- leguminoase uscate: fasole, mazăre, linte bob, cartofi în cantităţi mari;
- fructe: stafide,curmale, smochine, struguri, prune, alune, nuci, arahide;
- grăsimile: frişcă, smântână, slănină, untură;
- sosuri cu rântaş, maioneze, supe şi ciorbe grase;
- dulciuri concentrate, creme, aluaturi cu grăsimi;
- băuturi: alcoolul furnizează 7 kcal/ gram, sucurile, ceaiul rusesc;
- condimentele:oţetul, ierburile aromate;
- sarea în cantităţi nepermise.

5. Evaluarea:

4
 Se evaluează:- rezultatul obţinut sau schimbarea observată;
- satisfacţia pacientului.

Evoluţia aşteptată:
- pacientul conştientizează importanţa dietei şi a exerciţiilor fizice;
- pacientul respectă dieta şi efectuează exerciţiile fizice;
- pacientul nu acceptă alimentele oferite de alte persoane;
- obţinerea suportului din partea familiei şi a prietenilor prin încurajări, complimente,
atitudine pozitivă;
- scăderea şi menţinerea greutăţii
- pacientul obţine autonomie în asigurarea necesităţilor
- normalizarea valorilor tensionale şi a analizelor
- obţinerea unei condiţii fizice şi psihice bune
- recâştigarea respectului de sine.

EDUCAŢIA PENTRU SĂNATATE:

Măsuri de profilaxie primară:

- educarea întregii populaţii pentru a evita supraalimentaţia şi sedentarismul;
- dispensarizarea persoanelor cu risc constituţional;
- asigurarea unei alimentaţii echilibrate, fără excese calorice;

Măsuri de profilaxie secundară:

- pacienţii cu obezitate vor fi educaţi să respecte regimul hipocaloric, să efectueze exerciţii
fizice, plimbări, mersul pe jos;
- dispensarizarea pacienţilor;

Măsuri de profilaxie terţiară:

- se adresează obezilor cu complicaţii cardiace, respiratorii, pentru a preveni agravarea
acestor stări.

Obezitate tratament dietetic

Slabirea unui obez este o actiune dificila. Fara o cooperare intre bolnav si medic eforturile
sunt inutile. Obiectivul fundamental este transformarea dezechilibrului energetic pozitiv intr-unul
negativ. Aceasta presupune transformarea raportului -aport-consum energetic - intr-un raport
favorabil consumului. Bilantul caloric trebuie sa fie negativ. Pentru realizarea acestui obiectiv se
foloseste regimul restrictiv, cultura fizica si medicatia.
Regimul alimentar este in principiu hipocaloric, hipolipidic si hipoglucidic cu reducere
obligatorie a dulciurilor concentrate, a fainoaselor si a painii. Proteinele vor fi administrate in
cantitate suficienta, mai ales cele cu valoare biologica mare (lapte, carne, branza, oua). Legumele
si fructele vor fi permise fara restrictie, acoperind nevoile de vitamine hidrosolubile si de saruri
minerale ale obezului. Aportul de calorii va fi de 1200 -1300 calorii, in conditii obisnuite de
activitate. In conditii de spital sau de repaus absolut, aportul va fi de 800 sau chiar 400 calorii,
uneori chiar post absolut (bineinteles 1 - 2 zile). Proteinele vor fi administrate in proportie de 1

5
-1,5 g/kg corp greutate ideala, iar lipidele vor fi reduse la 40 - 50 g/zi. Regimul va fi sarac in
glucide. Sunt permise ca lichide, 1 -1,5 l/zi. Se vor da 5 - 6 mese pe zi si se va recomanda sa nu
se consume nimic intre mesele principale, sa nu se abuzeze de sare (permis 5-8 g/zi), sa nu se
fumeze. Se interzice alcoolul deoarece acesta ingrasa.

- Un regim tip, cu aproximativ 1000 calorii (75 g proteine, 35 g lipide, 100 g glucide).

OBEZITATEA
- Este cauza a 70-80% din cazurile dintre diabet la adulti.
- Favorizeaza aparitia aterosclerozei si accidentelor ei (angina pectorala, infarctul de miocard,
apoplexii etc).
- Provoaca cresterea tensiunii arteriale.
- Favorizeaza aparitia litiazei biliare.
- Favorizeaza aparitia artrozelor si spondilozelor.
- Favorizeaza aparitia varicelor.
- Mareste riscul de aparitie a cancerului.
- Diminueaza puterea de munca. Reguli de regim in obezitate
1. Nu mancati nimic intre mesele prescrise.
2. Nu abuzati de sare.
3. Nu consumati alcool.
4. Respectati intocmai cantitatile de alimente indicate.

REGIM PENTRU O ZI (cea. 1000 calorii, 75g proteine, lOOg glucide, 35g lipide)

Dimineata - 200g lapte rece sau cald.

Ora 10 - o chifla (50g) sau o felie de paine (50g), cu branza de vaci sau carne fiarta slaba (50g).
Ora 12 - o cafea neagra cu zaharina.
Ora pranzului
felul I - salate de cruditati din 200g varza alba sau rosie sau ridichi de luna, sau andive,
salata verde sau castraveti, salata de rosii, ardei grasi, praz cu o lingurita de ulei, lamaie sau otet.
- Se pot folosi 1 -2 farfurii de supa sau ciorba, preparate din aceleasi legume si aceleasi cantitati
ca cele indicate pentru salata.
Neputand folosi ridichiile si andivele, legumele pentru supe sau ciorbe se vor completa cu
loboda, spanac, dovlecei sau conopida.
felul II - lOOg carne slaba de vaca, manzat, pasare fiarta, fripta, tocata si fiarta sau fripta,
inabusita, conserve de carne slaba preparata ca rasol.
- sau 150g peste slab, stavrid, cod, stiuca, salau (congelat sau proaspat) fiert, fript la cuptor,
conserve de peste slab, rasol.
- sau 150g branza de vaci.
felul III -unmar(lOOg).
Seara - 150g cartofi fierti inabusiti sau 200g soteuri din fasole verde si 200g dovlecei cu 2
lingurite de iaurt, felul I
- lOOg carne slaba fripta sau 150 g peste slab (adica sortul care nu s-a consumat la pranz)
felul II - unmar(lOOg).

- in ziua in care carnea se inlocuieste cu 50g parizer, sunca, crenvursti sau salam popular, nu se
adauga ulei peste salate, ci ulei de parafina si la mai sau otet.

6
- Salatele, ciorbele sau supele si soteurile nu se prepara din morcov, telina, sfecla si mazare verde.
- Supele nu se ingroasa cu fainoase.
- Supele si ciorbele se asezoneaza cu verdeturi de tip patrunjel, marar, leustean, tarhon.
- Sosurile se prepara din supa de carne degresata si se dreg cu o lingura de iaurt, lamaie verdeturi,
cimbru sau dafin.
- Carnii i se da gust cu cimbru si putin usturoi, iar salatelor cu lamaie, otet si chimen.
- Folosind toate aceste condimente, se poate reduce cu usurinta cantitatea obisnuita de sare ce se
adauga la mancare. in acest fel puteti consuma cantitatea dorita de lichide, excluzand insa
bauturile indulcite (suc, sirop, lichior, nectar, pepsi etc) si cele alcoolice.
- Sunt total interzise: zaharul, toate dulciurile concentrate, fainoasele si depasirea cantitatilor
prescrise de paine si cartofi.
- Dintre fructe sunt interzise: fructele uscate, cele oleaginoase si dintre cele ce se consuma
proaspete: strugurii, prunele, ciresele pietroase, perele bergamote.
- Felurile vor fi cat mai variate pentru ca regimul sa poata fi tinut in timp.
Se folosesc regimuri si mai restrictive, cu 400 - 600 sau 800 calorii. De exemplu: regimul de 240
calorii permite 300 g branza de vaci pe zi, regimul lactat (1 litru de lapte pe zi), aduce
aproximativ 600 calorii, iar regimul de fructe, (de exemplu 1 kg de mere) aduce 400 calorii. in
conditii de spital se poate folosi si postul absolut. Bolnavul sta in repaus la pat si primeste 1500 -
2500 ml ceai indulcit cu zaharna, cu suplimentarea vitaminelor pe cale parenterala (Clinica de
Boli de Nutritie si Boli Metabolice din Bucuresti). Un asemenea regim restrictiv nu este posibil
decat timp foarte limitat. Alte variante de regimuri hipocalorice au fost prezentate la referatul
notiuni de alimentatie si dietetica, diete avand caracter mai general. Dintre acestea citam: dieta
hidro-zaharata, regimul hipocaloric, regimul hipolipidic (hipocolesterolemiant), regimul
vegetarian, regimul de cruditati, lacto-ovo-vegetarian, cura de fructe etc.

Cultura fizica este un adjuvant pretios al regimului. Se practica cultura fizica medicala in centre
specializate, dar mai accesibila este cultura fizica libera pe care o efectueaza bolnavul insasi,
singur. Eforturile fizice vor fi moderate, zilnice si practicate toata viata. Nu se recomanda eforturi
fizice mari, sporadice, care cresc apetitul si setea. Se recomanda mersul pe jos 60 - 90 de minute
zilnic, cros, ciclism, inot, patinaj, turism, gimnastica etc.

Tratamentul balneo-fizio-terapic este tot un factor adjuvant. Consta in proceduri termo-terapice

(bai de aburi, bai de lumina), masaj, dus cu presiune, etc.
Tratamentul medical nu actioneaza in obezitate pe masura asteptarilor. Se folosesc medicamente
pentru inhibarea apetitului crescut, pentru stimularea catabolismului si diuretice pentru eliminarea
apei. Dintre anorexigene: Anapetolul, Silutinul si Gastrofibranul care provoaca satietate precoce.
Silutinul se administreaza un drajeu cu 30 minute inaintea celor trei mese, iar Gastrofibranul 4-5
tablete, cand apare senzatia de foame. Tratamentul dureaza maximum 1-2 luni.