Cultura română are etosul ei propriu, generat de cadrul geografic şi istoric al evoluţiei sale.

Curente aparţinând unor arii şi tradiţii culturale distincte s-au întrepătruns, simultan şi succesiv, în
acest context. Singurii credincioşi creştini ortodocşi printre popoare latine şi singurulul popor latin
în spaţiul ortodox estic, românii au păstrat în mod tenace rădăcinile lor romane şi au încercat din
greu să o armonizeze cu ortodoxismul, pentru a transformă „insularitatea” etnică într-un dialog
fecund cu celelalte culturi.

Încă de la primele forme de organizare de stat din secolul 18, cultura şi civilizaţia română a
cunoscut două curente coexistente, care au alternat ori s-au întrepătruns: unul european şi altul
oriental. Relaţia dintre ele a depins de regiune, de domeniul cultural specific (arhitectura este sfera
de coexistenţă şi confluenţă a ambelor curente, în timp ce pictura legată mai mult de canoanele
religioase, s-a integrat în tradiţia bizantină), de epoca (în Moldova şi Valahia domnia fanariotă a
fost o perioadă de influenţă orientală maximă, simţită mai ales în oraşe, în timp ce civilizaţia şi-a
păstrat formele tradiţionale).

O altă trăsătură a culturii româneşti este relaţia specială dintre Folclorul românesc şi Literatura
romana iluministă, determinată de doi factori. Primul, caracterul rural al comunităţilor româneşti a
întipărit o neobişnuită vitalitate culturii populare. A doua, până în secolul 18, cultura educată era
compusă în principal din lucrări istorice, juridice, morale şi religioase şi s-a dezvoltat în jurul
curţilor domneşti şi boiereşti, că şi în mănăstiri. O personalitate deosebită a fost domnitorul
Dimitrie Cantemir (1673-1723), membru al Academiei din Berlin, a cărui lucrări despre Imperiul
Otoman şi-au câştigat faima mondială. Creaţiile folclorice (binecunoscută în acest sens este
Mioriţa, o baladă simbolică despre supunerea în faţă sorţii a românilor) erau atât surse de
inspiraţie pentru creatorii culţi cât şi un model structural. Într-o politică istorică plină de salturi,
cele mai dinamice epoci din punct de vedere cultural au fost cele caracterizate de stabilitate când
treptele erau atinse sau chiar unele sărite, când s-a observat o sincronizare cu cultură europeană
contemporană. Acest lucru stă mărturie pentru anii de dinaintea şi de după abolirea domniilor
fanariote când, într-un context istoric favorabil, românii au ales modul de viaţă vestic, în special cel
francez, lucru urmărit constant şi cu un ritm fantastic de rapid.

Studiile lui Geert Hofstede pe care le voi mentiona au o mare valoare practica in
educatie si management pentru intelegerea culturii nationale si manageriale romanesti
si deasemenea pentru redesignul educational romanesc.
Pe mine acest model m-a ajutat sa inteleg foarte multe lucruri din comportamentul
angajatilor si cel al pieții.
Indraznesc sa spun catoate scrierile si studiile pe teme ale dimensiunilor culturale
scrise pana la el au constituit mai mult o acumulare cantitativa suspendata in
asteptarea unui proces de cristalizare a tuturor tendintelor si conceptelor
fundamentale. Geert Hofstede este un varf.
Gerard Hendrik Hofstede (născut la 2 octombrie 1928, în Haarlem) este un influent
scriitor olandez pe problematica interacţiunii dintre culturile naţionale şi cele ale
culturii organizaţionale.
Studiile lui Hofstede au demonstrat că există grupări culturale naţionale şi regionale,
care afectează comportamentul societăţii şi al organizaţiilor şi care sunt foarte
rezistente în timp.
Cercetarea lui Hofstede asupra diferentelor de valori intre angajatii firmei IBM din
peste 40 de tari releva diferente clare intre natiuni. Initial compania a dorit sa
inteleaga de ce unele filiale erau mai productive decat altele, desi aveau o cultura
organizationala similara.
Chestionarele pentru IBM au fost identice pentru toate tarile iar din studiu au
aparut niste diferente in ce priveste:
•• Modul de relationare intre indivizi si grupuri
•• Modalitati de a face fata situatiilor incerte si controlul agresiunii
•• Orientarea catre viitor comparata cu orientarea catre trecut si
prezent
•• Modul de perceptie al puterii si al autoritatii, modul de relationare cu
autoritatea
•• Implicatiile sociale ale apartenentei de sex

Aceste informatii au fost preluate si prelucrate intr-un tot coerent iar Hofstede a
cristalizat si denumit cinci dimensiuni culturale :
1.Distanta fata de Putere
2.Individualism vs. Colectivism
3.Masculinitate vs. Feminitate
4.Indexul de Evitare a Incertitudinii
5.Orientare pe Termen Lung
•Distanţa faţă de putere (mare sau mică) (IDP) « reflectă gradul în care
oamenii din cultura respectivă percep inegalitatea socială »
•Individualismul – colectivismul (IDV) « se referă la măsura în care o
cultură încurajează independenţa şi libertatea individului faţă de
grupul căruia îi aparţine.
•Masculinitatea – feminitatea (MAS) «importanţa faptului de a te fi
născut femeie sau bărbat; preferinţa pentru competitivitate şi
promovare în detrimentul cooperării şi armoniei sau invers »
•Evitarea incertitudinii (IPI) « este legat de uşurinţa cu care cultura
face faţă la nou şi îşi asumă riscuri; gradul de anxietate al naţiunii
respective »
•Orientarea pe termen lung (OTL) « este legată de perioada de timp
pentru care oamenii îşi fac planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în
care au tendinţa de a sacrifica gratificaţia de astăzi pentru un rezultat
viitor »
•Indulgenţa – constrângerea are în vedere nivelul la care o societate
acceptă un anumit grad de libertate pentru îndeplinirea plăcerilor
vieţii.
•Monumentalism – Self-Effacement-ul este caracteristică acelor
societăţi care promovează stabilitatea, mândria şi ideile fixe în
contrast cu umilinţa şi flexibilitatea.

O cercetare Gallup realizata in 2005 pe un esantion de romani releva rezultate,

pe o scala de la 0 la 100:

PDI – 33 (power distance) IDV -49 (individualism) MAS -39

(masculinity) UAI -61 (uncertainty avoidance) LTO – 42 (long term
orientation)
Unde
– 0 si 40 – este un nivel scazut

– 40 si 60 – nivel mediu
– peste 60 – nivel ridicat
Comparativ cu estimarile lui G. Hofstede pentru Romania
PDI – 90 IDV -30 MAS -42 UAI -90 LTO –
Geert Hofstede a estimat pentru Romania niveluri foarte ridicate pentru indicii
reprezentand distanta fata de putere (90) si evitare a incertitudinii (90), nivel
scazut pentru indicele reprezentand individualismul, adica un grad ridicat de
colectivism (30), si un grad moderat de masculinitate (42). Desi nu a oferit o
estimare pentru orientarea pe termen lung, putem prespune ca si Romania ar
avea, ca si toate tarile din Europa, o orientare pe termen scurt.
Putem compara aceste rezultate cu rezultatele altor tari

Concluzia lui Hofstede a fost ca angajatii isi insusesc practicile pe care le indica
organizatia pentru care activeaza dar isi vor pastra valorile culturii din care
provin.
***

In studiul lui Geert Hofstede, Romania afiseaza in primul rand un indicator mare
pe dimensiunea PDI – distanta fata de putere (1). Putem deduce ca o populatie
care afisaza un indicator inalt la acest capitol, in mare ,
•– vede puterea ca pe un indicator al gradului de autoritate stiintifica
•– nu intervine in exercitiul puterii si slujeste regulile
•– nu chestioneaza deciziile luate de oamenii situati pe o pozitie de
putere si se supune cu usurinta ordinelor
•– atrage lideri autoritari
•– tolereaza centralizarea deciziilor
•– evita asumarea responsabilitatii unor pareri contrare celor emise de
un sef
•– este legata emotional de putere fie prin devotiune si dependenta
sau, in forma negativa, prin ura si contra-dependenta
•– manifesta o mare dorinta pentru un stil de conducere participativ si
cooperativ insa actioneaza opus datorita complexelor fata de
autoritate

Populatia Romaniei a indicat nivelul 49 pe scala de la 0 la 100 la Nivelul de

Individualism (2) unde 100 inseamna individualism ridicat si cifre mai mici de 50
indica o societate colectivista. Valorile colectiviste ale unei natiuni sunt
un barometru pentru bogatia unei tari, deoarece individualismul indica nevoia de
auto-afirmare si de independenta financiara.
Mentalitatea colectivista considera ca resursele sunt limitate si trebuie
distribuite in asa fel incat sa obtina cat mai multe in favoarea colectivitatii si
deci in defavoarea individului – mediu favorabil pentru promovarea regimurilor
de tip comunist.
Cifra 39 in indicatorul Feminitatii vs. masculinitate, (3) pe scala de la 0 la 100,
plaseaza Romania in familia tarilor in care rolurile intre cele doua sexe nu
sunt predeterminate si in care barbatii pot prelua cu usurinta responsabilitati
domestice.
Valorile feminine ale societatii determina un nivel mai scazut de
competitivitate al organizatiilor, pretuiesc timpul liber personal si cooperarea in
detrimentul obiectivelor de performanta.
In ce priveste Indicele de Evitare a Incertitudinii (4) Romania a inregistrat un scor
de 61 – scor care demonstreaza ca romanii manifesta un grad ridicat de
anxietate in ce priveste abordarea unor situatii noi cu implicatii directe asupra
raspandirii spiritului antreprenorial.
O cultura cu un indice ridicat de evitare a incertitudinii
•manifesta un grad ridicat de anxietate in fata noului
•este caracterizata de reactii rapide, de moment, care nu implica
reflectie asupra consecintelor pe termen lung
•se simte mai confortabil in situatii de consens general
•orice element iesit din tiparul general este infierat ca fiind o
amenintare contra securitatii si sigurantei colective sau personale
•diferentele dintre indivizi nu sunt vazute ca mijloc de largire a viziunii
ci ca obstacol
•se axeaza pe masuri de supravietuire si nu pe cercetare si dezvoltare
•si mai specific, populatia reactioneaza negativ la branduri care intra
in forta dar ale caror nume nu sunt cunoscute sau de exemplu la
partide minoritare
Orientarea pe termen lung (5)
Este legată de perioada de timp pentru care oamenii îşi fac planuri şi aşteaptă
rezultate şi măsura în care au tendinţa de a sacrifica gratificaţia de astăzi pentru
un rezultat viitor. Insa nu se refera doar la acest aspect ci si la gradul de
raportare la istoria indepartata pentra a aduce experienta in prezent si a construi
pe ea.
G. Hofstede nu ofera un rezultat pentru Romania insa studiul Gallup ofera un
indicator de 42, ceea ce indica un nivel scazut spre mediu pentru noi la acest
capitol. Studiul gallup ne plaseaza insa peste media tarilor europene dezvoltate
– UK -25, Germania – 31, lucru care ridica un semn de intrebare asupra acuratetii
acestui studiu, pentru ca stim ca aceste populatii au per ansamblu o organizare
ce se axeaza pe planuri de termen lung.
Nici Canada – 23 sau SUA – 29 nu se lauda cu acest capitol, lucru ce indica o
dificultate la nivel colectiv si individual de a planifica pe termen lung si a se
raporta la experienta din trecut pentru a rezolva problemele prezente.
Indicele cel mai ridicat din studiul lui G.Hofstede il afiseaza Japonia – 80, iar
acest lucru nu ar trebui sa ne mire vazand progresele, orientarea si organizarea
uimitoare a acestei tari.
In privinta Romaniei, in contextul alinierii cu structurile europene, cel mai mult
ingrijoreaza indicele afisat de Distanta fata de autoritate deoarece acesta indica
atat o implicare scazuta a populatiei la nivel decizional, acest lucru favorizand
indirect Puterea in luarea de masuri rupte de contextul economic si social real.

Acest lucru poate avea si implicatii incomensurabile asupra economiei nationale

deoarece poate indica faptul ca intr-un anumit punct al negocierilor intre firme
straine care vin in Romania si statul Roman, pot exista derapaje ce nu vor fi
niciodata impiedicate de catre populatie, sau nu vor exista miscari suficient de
virulente pentru a contracara masuri luate in defavoarea intereselor nationale.

Pentru a aduce o modificare fundamentala solutiile de termen lung constau in

educarea tinerilor si redesignul in educatie astfel incat sa fie cultivat spiritul
independent, viziunea pe termen lung si marirea sau micsorarea dupa caz a
indicilor pt fiecare dintre cele 5 dimensiuni culturale.

spiritul de familie și ospitalitatea

1.creativitatea și spontaneitatea
2.inteligența
3.libertatea și independența
4.dorința de schimbare
5.criticismul
Iar limitările sunt:
 1.dorința de a fi șef
2.tendința spre bârfe și jocuri politice
3.tendința de a invidia
4.pasivitatea
5.fatalismul și resemnarea
6.tendința de a lua lucrurile personal
Cum îi percep românii pe ceilalți români?

1.tendința spre bârfe, scenarii și jocuri politice (de unde reiese importanța
zonei informale la români)
2.dorința de a fi șef, de a avea puterea
3.tendința de a se crede mai deștepți
4.dorința de a fi lăudat
5.tendința de a căuta țapi ispășitori
6.orgoliul, mândria
7.comoditatea, lenea
8.tendința de a invidia
9.superficialitatea
10.spiritul de posesiune
Românul crede, după cum putem vedea: “ceilalți nu sunt cum sunt eu”. Prima
concluzie a studiului este diferența enormă între cum ne vedem pe noi și cum îi
vedem pe ceilalți, diferență care este anormală.
Dorin Bodea a mai vorbit despre mitul inteligenței la români. Da, există printre
conaționalii noștri mitul conform căruia românii s-au născut inteligenți! Nu știm
cu siguranță dacă este așa, dar e cert că trăim într-o cultură a inteligenței și că
suferim de un complex de superioritate.
Concluziile studiului ne mai arată că suntem prea atașați de trecut și această
trăsătură culturală, asociată cu diferența între cum ne vedem noi și cum îi
vedem pe ceilalți, ne pot bloca evoluția. Tocmai de aceea, e bine să reflectăm
asupra acestor lucruri, să privim cu mai multă încredere spre viitor și să fim cât
mai deschiși.