Studiu de caz privind indicatori necesari intocmiri

planului de amenajare a judetului Cluj

Aşezare. Judeţul Cluj se poate numi judeţul Someşului Mic. El este aşezat în
partea de N-V a bazinului Transilvaniei .
Suprafaţa. 4.813 km².
Se învecinează cu judeţele Sălaj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Alba si Bihor.

Relieful.Judeţul Cluj are o suprafaţă de 6.674 km², reprezentând 2,8% din

teritoriul României. Judeţul este unul de podiş şi de munte.
Circa o treime (24%) din suprafaţa judeţului este muntoasă, ocupată de Munţii
Apuseni, cu înălţimi de până la 1.800 de metri, localizaţi în partea sud-vestică a
judeţului.
Restul suprafeţei este format în proporţie de 76% din dealuri şi văi ale Podişului
Someşan şi Câmpiei Transilvaniei.
Terasele şi luncile din sectoarele inferioare ale Someşului Mic şi Arieşului suplinesc
lipsa câmpiilor.

1
 Reteaua hidrografica : reteaua de rauri apartine in cea mai mare parte a
bazinului hidrografic al Somesului (cu deosebire al Somesului Mic), Crisul Repede si
Ariesul inferior fiind ceilalti colectori.
Resursele naturale: Minereurile de fier au intrat în circuitul economic prin
exploatările de la Căpuşul Mic şi Băişoara, fiind efectuate pe parcurs şi o serie de
prospecţiuni geologice la Vlaha, Săvădisla şi Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt
reprezentaţi prin cărbunii bruni exploataţi în zona Ticu-Dîncu-Băgara şi turbă,
exploatată în sectorul Călaţele şi Căpăţîna. Există, de asemenea, un dom gazeifer la
Puini în Cîmpia Transilvaniei.
Pe lîngă minereuri de fier şi combustibili minerali, există în judeţ, o gamă variată
de minerale utile şi roci, între care: cuarţ în Muntele Mare şi în perimetrul localităţii
Someşul Rece (unde se găseşte şi feldspat), dacite şi andezite în masivul Vlădeasa şi în
perimetrul localităţilor Morlaca, Bologa, Poieni, Săcuieu, Stolna şi Iara, granite în
masivul Muntele Mare, calcare şi dolomite utilizate pentru fabricarea lianţilor (var,
ciment), exploatate la Sănduleşti, Tureni, Surduc, Buru,Poieni etc., tufuri calcaroase de
buna calitate cu cariere la Tioc-Corneşti, nisipuri caoline la Popeşti, Topa, Băgara,
Gîrbau etc., sare, cu însemnate rezerve la Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nires,
balastiere pe Someşul Mic la Gilău, Floreşti şi pe Arieşul inferior.
Vegetaţie. Păşunea alpină şi pădurile de conifere ocupă suprafeţe întinse în Bihor.
Pe marginea de N-E a aceluiaşi masiv însă şi în Imezeu, predomină fagul, iar pe
dealurile sub 600 m, stejarii. « Câmpia », a fost şi ea odată, în mare parte împădurită.
Despădurirea sălbatică de mai târziu a avut ca efect nu numai întinderea plantelor de
stepă (şi recent, a grânelor) dar şi dezlănţuirea torenţilor şi alunecărilor de teren ( o
adevărată calamitate a ţinutului). Au ieşit astfel la iveală, de sub nisipurile culmilor,
argilele sărate iar pe aceste argile s-au dezvoltat plante de sărături.
Climă şi ape. Clima este mai umedă şi mai aspră decât în părţile sudice şi estice
ale ţării ; contrastele dintre iarnă şi vară sunt, în schimb, mai potolite.
Râurile, cele cu izvorul în podiş, fiind ameninţate de secare vara, au fost prefăcute,
multe dintre ele, în iazuri, (tăuri).
Astfel singurele ape de care se poate vorbi în chip mai serios rămân cele cu izvorul în
munte: Someşul Mic şi Crişul Repede, din care judeţul C. are numai obârşiile
Bogăţii minerale. Bihorul clujean este sărac în minereuri metalice. În schimb,
periferia munţilor (fostele golfuri ale mării terţiare), cuprinde cărbuni bruni (Ticu-
Aghireş) iar podişul, argilă plastică (Imuc), sare (în axa Someşului), şi mai ales gaz
metan (în « Câmpie », la Sărmăşel). Petrol, până în prezent s-a găsit foarte puţin.
Industrie. Industria alimentară. 10 mori sistematice, 6 fabrici de spirt, 1 fabrică
de ulei vegetal (la Dragu); Industria lemnului: 10 fabrici de cherestea, 1 fabrică de
mobile împletite, de grădină (la Bucea).

2
Industria materialelor de construcţie: 3 fabrici de ghips, brichete de talaş cu ciment
pentru construcţii (la Poeni); Industria minieră: 1 exploatare de gaz metan la Sărmăşel,
5 mine de cărbune brun (4 la Aghireş şi 1 la Ticu); Cariere: nisip de cuarţ la Corneşti,
ghips la Inucu, Stâna şi Turea, piatră calcară pentru fabricarea varului la Turea, piatră
calcară pentru construcţii, şosele etc. la Turea, granit la Bologa şi Valea Drăganului,
andezit-trachit la Bologa, tuf dacitic la Gilău.
Alte industrii. 1 fabrică de vată industrială (la Ciucea), 1 fabrică de pălării bărbăteşti
(la Huedin), 1 fabrică de îngrăşăminte artificiale şi 1 de cretă şi produse chimico-
industriale (ambele la Aghireş), 1 atelier mecanic de reparaţiuni la Sărmăşel.
Drumuri. Judeţul Cluj este străbătut de o reţea de drumuri în lungime totală de 3.639
km 674 m, repartizată astfel:
Drumuri naţionale. 243 km 002 m, din care Direcţiunea Generală a Drumurilor
întreţine 134 km 802 m (pietruiţi şi pavaţi), iar municipiul şi oraşul Huedin 8 km şi 200
m.
Drumuri judeţene 420 km 836 m din care administraţia judeţului întreţine 396 km 174
m (pietruiţi).
Drumuri comunale 2.975 km 836 m.
Lungimea podurilor este de 15.906,00 metri repartizată astfel: podur i naţionale
3.326,30 m, judeţene 5.403,10 m şi comunale 7.176,60 m.
Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:
Turda – Cluj - Oradea.
Cluj – Dej - Şomcuta.
Reghin - Apahida.
Cluj – Zalău
Cale ferată. Judeţul C. este străbătut de o reţea de cale ferată în lungime de
196 km din care 118 km linii principale simple şi 78 km linii secundare simple.
Itinerarii principale. Rapide: Bucureşti – Oradea – Episcopia Bihorului (Budapesta,
Viena, Paris) Accelerate: Bucureşti - Halmeu (Praga).
Staţii importante: Cluj, Apahida, Călăţele, Mihai Viteazu, Ciucea.
Navigaţie aeriană. Plecare şi sosire pe aerodromul din Cluj.
Liniile L.A.R.E.S.: Cernăuţi – Cluj – Arad, Cluj – Satu-Mare, Cluj - Tg.- Mureş,
Bucureşti - Cluj – Uzhorod – Pyestian - Praga.
Linia C.S.A.: Bucureşti – Cluj – Uzhorod - Praga.
Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 481.300 ha.
Suprafaţa arabilă este de 145.710 ha, adică 30,27% din suprafaţa judeţului şi 0,49 %
din suprafaţa totală a ţării.
Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 7.689 ha, adică 5,28%, iar

3
mica proprietate 138.021 ha, adică 94,72%.
Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 109.313 ha, astfel repartizate: Grâul
ocupă 47.545 ha, cu o producţie de 617.455 chint. (prod medie la ha 13 chint.), în
valoare de 244 mil. lei.
Porumbul ocupă 43.165 ha, cu o producţie de 429.261 chint. (prod. medie la ha 9,9
chint.).
Ovăzul ocupă 8.612 ha, cu o producţie de 82.912 chint. (prod. medie la ha 9,5 chint.)
în valoare de 25 milioane lei.
Orzul ocupă 6.458 ha, cu o producţie de 78.289 chint. (prod. medie la ha 12,1 chint.).
Secara ocupă 3.521 ha, cu o producţie de 41.604 chint. (prod. medie la ha 11,8 chint.).
Meiul ocupă 12 ha.
Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 7.835 ha repartizate astfel: trifoiul
ocupă 3.539 ha, cu o producţie de 72.843 chint. fân (media la ha 20,6 chint.), şi 2.400
chint. sămânţă. Lucerna ocupă 2.235 ha, cu o producţie de 35.64 chint. fân (media la
ha 24,8 chint.) şi 800 chint sămânţă (media la ha 0,4 chint.).
Plantele alimentare ocupă 2.907 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 1.512 ha, cu o
producţie de 86.855 chint. (media la ha 57,4 chint.), în valoare de 11 milioane lei.
Varza ocupă 440 ha, cu o producţie de 9.105 chintale.
Plantele industriale ocupă 1.808 ha. Din această suprafaţă cânepa ocupă 1.285 ha, cu o
producţie de 7.176 chint. fuior (media la ha 5,5 chint.) şi 2.909 chint. sămânţă (media
la ha 2,2 chint.). Floarea soarelui ocupă 393 ha, cu o producţie de 2.022 chint. (media
la ha 5,1 chint.).
Parcul de tractoare şi maşini agricole la data de 31 decembrie 2007 era de 5184
tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice şi 731 combine
pentru recoltat.
Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (481.300 ha), ogoarele
sterpe ocupă 23.847 ha.
Fâneţelenaturale ocupă 56.736 ha, cu o producţie de 953.164chint. (prod. medie la ha
16,8 chint.).
Păşunile ocupă 62.449 ha.
Pădurile ocupă 129.607 ha.
Livezile de pruni ocupă 1.807 ha cu o producţie de 16.624 ( prod medie la ha 9,2
chint.).
Alţi pomi fructiferi ocupă 1.976 ha.
Viţa de vie ocupă 192 ha cu o producţie de 9.240 hl.
Creşterea animalelor. Efectivele de animale la sfârşitul anului 2007 erau de 85303 de
capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine şi 7341
capete de caprin.
Suprafaţa cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi

4
Judetul anii
Cluj
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Suprafata 165870 154979 160437 160931 167371 146316 157307 127006
Cultivata
totala
Cereala 105200 102541 106945 99010 102229 110375 111046 72220
Pentru
boabe
Grau si 34237 28297 32047 21475 26942 32927 33676 18780
Secara
Orz si 21010 18631 17484 19209 17196 16382 22239 11430
orzoaica
porumb 41769 48255 50606 50735 50176 54598 46611 58172
Plante 2565 3988 3434 4264 5727 4581 6453 5610
oleaginoase
Floarea 2099 2916 3245 3721 4489 3678 5469 4662
soarelui
Sfecla de 4389 2801 2269 1619 1058 1489 1913 1619
zahar

cartofii 94051 111694 11420 11922 11808 11114 12027 12853

legume 4822 7878 8175 8337 8737 8668 9265 10942

Producţia agricolă vegetală, la principalele culturi

anii Cereale Grau si Orz si Porumb Floarea Sfecla de cartofii
boabe Secara Orzoaica boabe Soarelui zahar
cluj

5
2001 339848 87512 22878 98009 2885 107410 146286
2002 175807 63047 37590 170089 4639 37592 160550
2003 305203 64374 38746 195781 7133 69036 198570
2004 308149 125185 22852 192856 8873 55190 199514
2005 288757 99503 46816 240453 6855 32466 172820
2006 426790 47496 52099 181079 9551 53967 189825
2007 348893 52690 26029 132048 8783 63564 221957
Efectiv de animale
Anii Bovine Porcine Ovine caprine
Cluj Total:din care: Total:din care: Total:din care:
vaci,bivolite si scroafe de oi si mioare
junici. prasila
2001 97988/62733 219570 351974 9468
2002 85429/60280 199688 268937 8868
2003 86167/59915 188970 205334 9243
2004 88663/59129 190021 204522 9916
2005 83501/61317 220338 208968 6860
2006 85303 227660 268287 7341
2007 93035/66151 226683 276033 100049
Principalele masini agricole din agricultura
Cluj
Anii tractoare agr pluguri ptentru semanatori combine autopropulsate
fizice tractor mecanice ptr recoltat
2001 4986 3953 1509 1141
2002 4999 3796 1465 904
2003 5105 3965 1466 877
2004 5371 4487 1403 771
2005 5330 4452 1386 827
2006 5184 3904 1410 731
2007 5086 3828 4353 6600

6
 Turismul.
Teritoriul judetului Cluj se remarca printr-un peisaj deosebit de variat, avand
forme de relief diverse precum si o serie de monumente ale naturii.La acestea se
adauga monumentele istorice ramase din timpuri stravechi, monumente de arta precum
si elemente folclorice originale. Potentialul turistic este destul de bogat, oferind
conditii favorabile pentru turism, odihna si tratament.
Rezervatii naturale:
Fanatele Clujului
Rezervatia naturala Cheile Turzii
Rezervatia botanica de la Suatu
Rezervatia Lacul Stiucii
Rezervatia ornitologica “Lacul si Valea Legii”
Trasee turistice rutiere:
Cluj-Napoca-Dej-Catcau
Cluj-Napoca-Huedin-Bucea
Cluj-Napoca-Turda-Campia Turzii
Cluj-Napoca-Sanpaul-Topa Mica
Cluj-Napoca-Chinteni-Vultureni-Rascruci
Cluj-Napoca-Luna de Jos-Recea Cristur -Bobalna-Dej
Obiective turistice:
GRADINA BOTANICA DIN CLUJ-NAPOCA
BAILE SOMESENI
BAILE COJOCNA
CHEILE TURZII
MUNTELE BAISORII
MASIVUL VLADEASA
ZONA GILAU-TARNITA
MUNTII TRASCAULU

Evolutia numarului de turisti gazduiti

7
 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005Anul 2006 Anul 2007

168,015 214,271 257,757 280,919 318,755 372,007

318,755 636,939 698,273 733,384 780,554 889,554

Numarul turistilor cazati in judetul Cluj a crescut cu 53,252 in anul 2007 fata de 2006,
reprezentand aproximativ 41,81% din totalul turistilor cazati la nivelul Regiunii Nord
Vest.
Asa cum se poate observa din tabelul de mai sus evolutia numarului structurilor de
primire turistica cu functiuni de cazare turistica din judetul Cluj, intre anii 2002 si
2005 a cunoscut un trend ascendent, in anii 2006-2007 ritmul de crestere
Atenuandu-se. Hotelurile si casele de oaspeti din mediul rural au cunoscut cea mai
mare dezvoltare, in anul 2007 reprezentand 67,14% din totalul unitatilor de cazare,
fiind urmate de vilele turistice care detin circa 15,94% din total.

POPULATIA

Situatia populatiei in mediul urban si rural, din anul 2001 pana in

anul
2007 (nr. de persoane)
Localitatii Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total 720,2 689,73 684,38 686,82 694,51 689,52 692,31
80 8 3 5 1 3 6
Total 496,6 456,55 455,76 453,72 465,50 461,25 464,37
urban 95 2 7 2 6 1 7
Total rural 223,5 233,18 230,66 231,05 299,00 228,27 227,93
85 6 1 8 5 2 9
Municipiul 332,6 299,54 294,78 297,46 311,52 297,56 311,39
cluj- 17 1 1 1 8 8 1
napoca
Municipiul 29,63 28,101 27,860 27,565 26,957 27,003 26,536
campia 3
turzii
Mun.dej 40,65 40,333 30,981 39,571 38,868 39,185 38,676
5

8
Mun.gherl 23,93 23,122 22,873 22,826 22,359 22,445 22,224
a 3
Mun.turda 60,45 58,722 58,667 58,571 57,950 58,239 57471
5
Orasul 9,805 9,870 9,957 9,806 9,719 9,718 9,714
huedin

Structura populatiei pe grupe de varsta

Grupa de Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul

varsta 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total 720,2 689,7 684,3 686,8 694,5 689,5 692,3
88 38 83 25 11 23 16
0-4anii 30,34 29,25 28,66 28,45 28,62 29,34 30,06
6 5 2 3 7 7 3
5-9anii 33,48 31,53 30,86 29,77 29,52 30,12 29,18
8 2 1 6 8 7 9
10-14anii 47,30 44,16 40,81 37,95 34,14 32,81 31,40
2 4 3 8 6 7 1
15-19anii 51,67 48,87 48,80 51,08 54,60 48,68 48,45
9 5 1 0 2 9 0
20-24anii 67,76 58,74 55,40 55,60 60,37 58,22 59,05
3 8 2 6 8 0 6
25-29anii 59,81 56,88 57,95 58,72 59,94 57,20 58,72
7 5 0 5 8 7 3
30-34anii 61,63 59,63 55,48 54,01 53,86 54,92 56,45
4 1 8 8 7 2 3
35-39anii 42,36 41,12 47,06 51,13 54,01 53,87 54,92
0 2 3 5 8 6 2
40-44anii 50,50 46,25 43,71 44,21 40,99 40,02 40,33
5 1 3 3 6 4 4
45-49anii 53,24 52,66 52,50 52,33 49,80 47,68 45,13
7 4 0 3 4 2 5
50-54anii 45,56 45,98 47,54 47,99 49,29 50,12 50,76
5 0 5 0 8 5 8
55-59anii 38,38 37,75 38,53 39,31 41,28 42,64 43,72
3 4 1 6 6 3 6
60-64anii 39,19 38,69 37,30 36,37 35,01 35,30 35,08
0 2 7 9 1 1 9
65-69anii 34,87 34,29 34,35 34,90 35,29 34,70 34,73
6 5 2 5 3 9 2
70-74anii 29,82 29,35 29,50 29,31 28,96 29,07 29,05
1 1 2 9 9 5 3
75-79anii 20,45 20,05 20,41 20,94 24,48 22,08 22,07
4 9 1 1 4 7 2

9
80-84anii 8,421 9,711 11,07 11,99 12,29 12,51 12,78
5 9 2 1 6
Peste85a 5,429 4,789 4,383 4,328 4,943 5,432 6,010
nii

Piramida varstelor la nivel de judet pentru perioada 2001-2007

arata scaderea
dramatica a populatiei la varsta tanara 10-14 ani. Aceasta categorie
inregistreaza o scadere de 4.78%, iar in cifre absolute scaderea este
de 17,383 persoane in 9 ani. In schimb, numarul varstnicilor
(categoria 80-84 ani) creste cu 6,212 persoane, ceea ce reprezinta o
crestere cu 7.67%.

Populatia pe sexe
medii Sexe Anul Anul Anu; Anul Anul Anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007
total 693,3 685,7 686,1 697,1 683,5 693,6
04 55 86 18 50 91
masculin 336,3 332,4 331,9 336,3 330,2 334,4
66 79 73 46 81 63
%populat 48,5% 48,5% 48,3% 48,3% 48,3% 48,2%
ie de sex
feminin
356,9 353,2 354,2 360,7 353,2 359,2
38 76 13 72 65 28
%populat 51,9% 51,5% 51,7% 51,7% 51,7% 51,8%
ie de sex
masculin
Total 456,5 453,7 455,7 465,5 461,2 464,3
urban 52 22 67 06 51 77
urba %total 66,2% 66,3% 66,4% 67,0% 66,9% 66,1%
n din
urban
Masculin 218,3 216,8 217,1 221,3 219,3 226,5
05 96 34 49 36 74
Feminin 238,2 236,8 238,6 244,1 241,9 243,8
47 26 33 57 15 03
Total 233,1 230,6 231,0 229,0 228,2 227,9
rural 86 61 58 05 72 39
rural %rural 33,8% 33,7% 33,6% 33,1% 33,0% 33,9%
din total
masculin 116,0 114,7 114,9 113,8 113,5 113,3
82 85 42 40 01 49
feminin 117,1 115,8 116,1 115,1 114,7 114,5
04 76 16 16 11 90

Populatia in zonele rurale si urbane ale judetului Cluj

10
amplasare Urban rural
Romania 55% 45%
Cluj 53% 47%

In comparatie cu cifrele la nivel national, nivelul de

urbanizare este mult mai ridicat in judetul Cluj, populatia
urbana in 2007 atingand 67,1% din populatia totala (in
comparatie cu media nationala de 55,2%). Aproape 45% din
totalul populatiei judetului traieste in municipiul Cluj si alti
22-23% traiesc in restul municipiilor si oraselor din judet.
Populatia din mediul rural reprezinta aproape 1/3 din totalul
populatiei.
Structura etnică se prezintă astfel:
Români - 79.4% (557.891 persoane)
Maghiari - 17.4% (122.301 persoane). Deţin majoritatea populaţiei (anul 2002) în
comunele Săvădisla (51%), Suatu(51%), Moldoveneşti(58%), Unguraş(60%),
Sâncraiu(75%), Izvoru Crişului (80%) şi Sic(96%). Un procent ridicat al etnicilor
maghiari se află şi în comunele Aghireşu, Gârbău, Buza (40-50%), Baciu, Căpuşu
Mare şi Călăraşi (30-40%), Feleacu, Fizeşu Gherlii şi Viişoara (20-30%), Bonţida,
Jucu şi Mociu (10-20%)[6].
Rromi - 2.8% (19.834 persoane). Comunităţile mai mari de etnici rromi se găsesc
la Cojocna (19,7%), Fizeşu Gherlii (16,5%), Cămăraşu (15,4%) şi Bonţida (15,3%).
Alte etnii - 0,4% (2.729 persoane, dintre care 250 evrei, 944 germani, 203
ucrainieni, greci 152, italieni 124, ruşi-lipoveni 73, armeni 63, ş.a.
Reteaua de localitatii
Pe teritoriul judeţului se aflau în 2007, 429 de aşezări, organizate în 5 municipii,
un oraş şi 74 de comune.
Municipiile sunt Cluj-Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii şi Gherla. Huedin este
oraş, iar comunele din judeţul Cluj sunt următoarele:Aghireşu
Aiton Aluniş Apahida Aşchileu Baciu
Băişoara Beliş
Bobâlna Bonţida Borşa Buza
Căianu Călăţele
Cămăraşu Căpuşu Mare
Căşei Cătina Câţcău Ceanu Mare
Chinteni Chiuieşti Ciucea Ciurila
Cojocna Corneşti Cuzdrioara

11
Dăbâca Feleacu
Fizeşu Gherlii Floreşti
Frata Gârbău Gilău
Iara
Iclod Izvoru Crişului Jichişu de Jos Jucu
Luna Măguri-Răcătău
Mănăstireni
Mărgău Mărişel Mica
Mihai Viteazu Mintiu Gherlii
Mociu Moldoveneşti Negreni Pălatca
Panticeu Petreştii de Jos Ploscoş
Poieni Râşca Recea-Cristur
Sănduleşti Săvădisla Sânncraiu
Sânmartin
Sânpaul Sic Suatu
Tritenii de Jos Tureni Ţaga
Unguraş Vad Valea Ierii Viişoara
Vulturen

Infrastructura
Transportul urban este efectuat într-o reţea de străzi totalizând peste 342 km (din
care 257 km modernizaţi), linii de autobuz (192,2 km), linii de troleibuz (180,6 km) şi
tramvai (52,8 km).
Īn judeţul Cluj apărarea īmpotriva inundaţiilor se realizează prin lucrări hidrotehnice
(īndiguiri , regularizări , acumulări, etc.).
Lucrările hidrotehnice cu rol de apărare īmpotriva inundaţiilor sunt:
67,15 km de diguri
Volume de atenuare prin lacuri de acumulare ( 11 acumulari)
Prin aceste lucrari se apără un total de:
45 de localităţi
128 de obiective industriale
37,7 km. căi ferate
248,2 km şosele, drumuri
4327,8 ha suprafeţe de teren.

12
La nivelul judetului Cluj se remarcă discrepanţe între judeţele vecine în ceea
ce priveşte situaţia alimentării cu energie electrică. Mai există încă sate,
cătune sau gospodării izolate neelectrificate, concentrate mai ales în zona
Munţilor Apuseni şi în zona montană din nord.
Grave disfuncţionalităţi în alimentarea cu energie electrică si de alimentare
cu apa potabila se remarca si in judetul Cluj
Reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă este insuficient dezvoltată
pentru a corespunde nevoilor populaţiei, atât în mediul rural cât şi în mediul
urban.
Calitatea mediului din regiune este afectată de impactul negativ al unor
activităţi economice.
Principalii poluanţi sunt: pulberile sedimentabile în judeţele Cluj şi Sălaj;
amoniac în judeţele
Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj; dioxid de sulf şi cadmiu în judeţele Cluj
şi Sălaj; fluor şi
compuşi ai acestuia în judeţul Satu Mare, pulberi de metale cuprifere şi
plumb.
Cele mai multe staţii de epurare orăşeneşti au fost realizate în urmă cu peste
25 de ani; ele se află într-un avansat grad de uzură fizică şi morală, având
totodată capacitatea de epurare insuficientă pentru apa uzată. Reţeaua de
canalizare existentă în spaţiul rural reprezintă 4% din total, un procent care
plasează regiunea din punct de vedere al calităţii vieţii şi accesul populaţiei
la infrastructuri edilitare pe ultimele locuri din ţară.
Sistemul de irigatii din Cluj neutilizat de cinci ani, ar putea fi pus pe picioare
in urma unei investitii de un milion de euro din bani structurali.
In judetul Cluj exista amenajari pentru irigatii pe o suprafata de 5.720 de
hectare, din care 5.504 in sistemul privat iar 216 hectare in patrimoniul de
stat.
Din cele 180.000 de hectare de teren arabil, dispun de vechile sisteme de
irigatii, construite pana in 1989, 5.720 de hectare de teren, in zona
agricola.Mihai Viteazul. In 2002, sistemul de irigatii era inca folosit la
capacitate maxima. O parte dintre instalatii au fost insa furate.
Din cele 424.381 de hectare terenuri agricole ale judetului Cluj, 419.907
hectare apartin sectorului privat, reprezentat de 129.207 de proprietari, iar
restul, de 4.474 de hectare ,celui de stat.

13
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina
Veterinara
Facultatea:Management
Specializare:Agroturism

14
ORGANIZAREA SI BONITAREA
TERENURILOR

Studenta:Stoian Dana-Valentina
Grupa :8214

15