Ecosisteme terestre antropizate

Ecosistemele terestre antropizate sunt reprezentate de: agroecosisteme si ecosistemele

asezarilor umane.
1.Agroecosistemele (ecosistemele agricole)
Agroecosistemele s-au format ca urmare a interventiei omului asupra ecosistemelor
naturale.Din punct de vedere trofic, biocenozele agroecosistemelor prezinta:
-producatori primari, reprezentati de plantele de cultura si de plantele spontane (buruieni)
-consumatori primari, reprezentati de erbivore (animalele din fermele zootehnice)
Agroecosistemele se caracterizeaza prin productivitate mare si vulnerabilitate la influentele
mediului natural.
1.Ecosistemul culturilor ierboase anuale si bianuale
Ecosistemul culturilor ierboase anuale si bianuale cuprinde culturile de cereale, plante
leguminoase, oleaginoase, textile, medicinale, aromatice si de nutret.
Particularitatile biotopurilor
Aceste ecosisteme se caracterizeaza printr-o uniformizare spatiala accentuata.
Diferentele microclimatice intre agroecosisteme nu sunt mari, ele se afla sub influenta
climatului local sau regional, care are un pronuntat grad de uniformizare, dar variabil in functie
de anotimpuri.
La uniformizarea microclimatului participa irigatiile, in caz de seceta, sau desecarile, in cazul
excesului de umiditate.
Particularitatile biocenozelor
Principalele componente sunt plantele de cultura.Dintre acestea, cele mai importante sunt:
graul, orezul, ovazul, porumbul, cartoful, ceapa, tomatele, floarea soarelui, etc.Plantele de
cultura sunt uniform repartizate.Ele constituie stratul dominant, protejat de om, care inlatura
buruienile.
2.Ecosistemul plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi
Ecosistemul plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi cuprinde plantatiile de pomi fructiferi,
arbusti fructiferi si plantatiile de vita de vie.
Particularitatile biotopurilor
In cadrul acestui ecosistem distingem o multitudine de biotopuri, fiecare cu particularitatile
lui.Varietatea este determinata de variatiile de expunere, inclinatie si de tipul de sol, dar si de
clima.
Particularitatile biocenozelor
In culturile intensive si superintensive, stratul ierbos este inlocuit prin culturi de ovaz, borceag,
batat, iar stratul ierbos spontan este inlaturat prin ierbicidare sau prasiri repetate.
Consumatorii sunt reprezentati de insecte si larvele lor, acarieni si pasari insectivore.
Lanturile trofice pot fi:
- de tip fitofag, se realizeaza prin consumul de muguri, funze, fructe, seminte, scoarta si lemnul
tulpinilor si radacinilor.Consumatorii de ordinul II, sunt insectele carnivore, dar mai ales
pasarile, iar acestea sunt vanate de pasarile rapitoare, care sunt consumatori de ordinul III.
- saprofite, care realizeaza consumul biomasei vegetale moarte, de catre flora si fauna
saprobionta de la suprafata solului, obtinandu-se mineralizarea
- de hiperparazitism, in care larvele fitofage ale insectelor sunt parazitate de alte larve de insecte,
iar acestea sunt parazitate de virusuri
3.Ecosistemul culturilor protejate
Culturile protejate urmaresc cresterea perioadei de vegetatie a unor plante legumicole si
floricole.Culturile protejate se realizeaza in rasadnite, sere si solarii.
Particularitatile biotopurilor
Biotopurile sunt create si controlate de om.Pentru realizarea microclimatului si nutritiei
minerale, de care planta are nevoie, se foloseste multa energie.Se aplica la timp lucrari de
ingrijire si de combatere a daunatorilor.Se asigura astfel o anumita intensitate si cantitate de
lumina, o anumita umiditate in sol si atmosfera, o fertilizare corespunzatoare, o dozare a
dioxidului de carbon
Particularitatile biocenozelor
Se cultiva o singura specie, sau un singur soi de planta.Se urmareste un control strict al bolilor
si daunatorilor.In conditiile de sera prolifereaza micozele (boli produse de ciuperci),
bacteriozele (boli produse de bacterii), dar si virozele (boli produse de virusuri), iar dintre
animale afidele, musculita alba, musculita de sera.
Consumatorii secundari sunt putini sau lipsesc.
Lanturile trofice de pradatorism sau de hiperparazitism sunt foarte putine sau lipsesc.
4.Ecosistemul complexelor zootehnice de crestere intensiva a animalelor
Ecosistemul complexelor zootehnice cuprinde crescatoriile de animale.
Particularitatile biotopurilor
Fiecare ecosistem agrozootehnic are un anumit microclimat generat de temperatura, umiditate
si luminozitate.
Particularitatile biocenozelor
Biocenozele complexelor zootehnice concentreaza animale domestice (pasari, porcine, ovine,
bovine), ce apartin unei singure specii si de multe ori unei singure rase, cu productivitate
ridicata.Indivizii sunt adapostiti in boxe, pe categorii de varsta si sexe. Animalele domestice
sunt insotite in adaposturi si de alte specii de consumatori, care sunt concurenti pentru hrana
(de exemplu. soareci si sobolani).Tot aici intalnim ectoparazitii (paraziti externi), dar si
endoparazitii (paraziti interni).Hrana animalelor provine din culturile furajere.
2.Ecosistemele asezarilor umane
Ecosistemele asezarilor umane sunt reprezentate de: ecosisteme de tip rural si ecosisteme de tip
urban.
a) Ecosistemele de tip rural
Ecosistemele de tip rural sunt catunele, satele si comunele.
Ele se caracterizeaza prin:
-contact strans cu mediul natural
-aprovizionarea cu apa se face din surse locale (fantani sau izvoare naturale)
-hrana provine din agroecosisteme
-mici consumatori de energie (folosesc in mica masura energia neconventionala si hidroenergia)
b) Ecosistemele de tip urban
Ecosistemele de tip urban sunt orasele.
Ele se caracterizeaza prin:
-contact redus cu mediul natural
-aprovizionarea cu apa se face prin sisteme hidrografice special amenajate
-mari consumatori de energie (folosesc energia produsa in centralele electrice, de termoficare
si nucleare)
-hrana provine din indrustria alimentelor si din agroecosisteme
-au productie industriala
-au statii de depozitare rezidurilor si a deseurilor, si de epurare a apei uzate
-omul determina imbunatatirea conditiilor de mediu

Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale

I.Deteriorarea ecosistemelor naturale

1.Deteriorarea ecosistemelor prin eroziune
Eroziunea reprezinta degradarea solului sau a rocilor ca urmare a actiunii ploilor, vantului si
omului.
Acest fenomen se datoreaza:
a) poluarii cu pesticide si ingrasaminte chimice
b) ploilor acide
c) taierilor masive a padurilor
d) lucrarilor necorespunzatoare ale solului care degradeaza textura acestuia
Masuri de prevenire a eroziunii solului
a) cultivarea in terase limitate de santuri care retin apa
b) aratul in brazde
c) acoperire in permanenta a solului cu vegetatie
2.Deteriorarea ecosistemelor prin constructia de canale si baraje
Constructia de canale si baraje duce la inundarea unor terenuri si la schimbarea cantitativa si
calitativa a florei si faunei locale.In marile baraje are loc o pierdere intensa de apa prin
evaporare, si o retinere a sedimentelor si a aluviunilor in amonte de baraj. Datorita acestor
sedimente productia piscicola scade foarte mult.
3.Deteriorarea ecosistemelor prin introducerea de specii noi
Speciile nou introduse de om in ecosistem se numesc specii exogene.Ele nu au dusmani naturali
si se inmultesc excesiv.
Exemple de specii nou-introduse:
a) Introducerea plantei Lantana camara, originara din America tropicala in Noua Caledonie,
pentru formarea de bariere in calea vitelor, s-a soldat cu invadarea pasunilor de catre aceasta
buruiana si scaderea productiei furajere.
b) Introducerea castorilor din Canada, in padurile din America de Sud, a condus la aparitia
inundatiilor, ca urmare a digurilor construite de acestia.
Si in Romania au fost introduse accidental unele specii:
a) Planta Elodea canadensis (ciuma apelor), originara din America si stabilita in majoritatea
apelor dulci si baltilor dunarene
b) Patrunderea gandacului de colorado din America in Europa a determinat distrugerea
culturilor de cartofi
c) Bibanul soare (Lepomis gibbosus), din America de Nord apare in apele dulci
d) Gasteoropodul Rapana Thomasiana, din apele Japoniei, apare si in Marea Neagra

II.Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor biologice

1.Defrisarea padurilor
Padurile reprezinta factorul determinant in mentinerea echilibriului ecologic, climatic si hidric.
Defrisarea padurilor are urmatoarele efecte:
a) degradarea solurilor
b) cresterea ariditatii climatului
c) intensificarea vitezei vanturilor
d) aparitia inundatiilor
2.Suprapasunatul
Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a pasunarii intensive de catre
animalele erbivore, care de asemenea duce la pierderea posibilitatii de regenerare.In cadrul
populatiilor de animale salbatice apare autoreglarea, adica se intensifica activitatea pradatorilor,
creste frecventa bolilor si a parazitilor.
3.Supraexploatarea faunei terestre
Supraexploatarea faunei terestre se realizeaza prin vanatoare si are ca efect reducerea
potentialului genetic al biosferei, urmata de disparitia unor specii de animale, producand
dezechilibre ecologice.
Cele mai afectate au fost populatiile de pasari si mamifere:
i) In America de Nord
- bizonul (s-au redus foarte mult efectivele)
- antilopa americana (Antilocapra americana)
- ursul grizzly (Ursus horribilis) din Mexic
ii) In Asia
In Asia si-au redus drastic numarul, pana la 200 de exemplare fiecare:
- asinul persan (Equus hemionus onager)
- rinocerul asiatic (Rhinoceros sandaicus)
- ursul de bambus (Ailuropoda melanoleuca)
iii) In Africa
In Africa au disparut:
- antilopa africana (Alcelephus baselaphus)
- rinocerul alb (Ceraotherium simum)
- cerbul de Barbaria (Cervus elaphus barbatus)
- zebra quagga (Equus quagga)
Iar turmele de elefanti, bivoli, lei, girafe, si zebre s-au redus foarte mult.
iv) In Europa
In Europa au disparut:
- bourul (Bos primigenius)
- bizonul european (Bison bonasus)
- capra alpina (Capra ibex)
v) In Romania
In Romania au disparut:
- bourul (Bos primigenius)
- zimbrul (Bos priscus bonasus)
- tarpanul (Equus cabalus gmelini)
- antilopa de stepa (Saiga tatarica)
- capra de munte (Capra ibex)
- marmota alpina (Arctomys marmota)
Sunt pe cale de disparitie:
- rasul (Lynx lynx)
- capra neagra (Rupicapra rupicapra)
Dintre pasari sunt amenintate sa dispara:
- zaganul (Gypaetus barbatus)
- vulturul plesuv sur (Gyps fulvus)
- vulturul plesuv negru (Aegypis monachus)
- dropia (Otis tarda)
- cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix)
4.Urbanizarea si industrializarea
Ca urmare a cresterii excesive a populatiei urbane, a avut loc si dezvoltarea industriilor si
transporturilor in mod excesiv.Ca urmare a acestui fapt s-au format noxele orasului reprezentate
de smog, particule de praf, de fum, compusi chimici si dioxid de carbon, ce creeaza un mediu
neprielnic pentru sanatatea oamenilor, conducand la scaderea imunitatii, boli ale sistemului
nervos, respirator si endocrin.

Bibliografie:
http://bacbioro.weebly.com/ecologie-umana.html