MlR0l,t

MTRCEA vulciNEscu (1904-1952) a fost filozof, so-

ciolog, economist $i profesor de elicA. Studii universi-
tare de filozofie li de drePt la Bucuresti, continuate
IruICANNSCU
pdntr-o sperializare la Paris. Asistent de sociologie $i
de etici la catedra profesorului Dimilrie Gusti, a par-
ticipat la campaniile monografic€, impunindu'se ca
,,filozoful" $colii de sociologie de la Bucurelti. Unul
dintre teoreticienii ,,tinerei generatii", deosebit de ac-
tiv la Asocialia ,,Criterion". Referent la Oficiul de stu-
ttl[imul
dii al Ministerului de Finanle, direcror al Dirqqiei
Vlmilor li al Datoriei Publice, unul dintre conducito'
rii Asocialiei $tiinlific€ pentru ,,Enciclopedia Romi-
0uvlnl
niei". DupI 1937 s-a Preocupat de elaborarea unui
model ontologic al omului romanesg conturat indeo-
sebi prin Omul rcm/lnex, Ispita dacicd, Existcnla con- Edife ingrijite de Marin Diaconu
octd in mctafzica rcmArcascd li Ltnunsiunea ronlt'
neascd a aistenlci.Tn perioada celui de-al doilea rtrzboi
mondial a fost inslrcinat c1t gestiunea linanciari a tre-
burilor 1irii. Ca fost subsecretar de stat la Ministerul
de Finante (ianuarie 1941--august 19,9) in guvernul
lui Ion Anton€scu, a fost judecat $i condamnat la opt
ani temniltr gre3. A murit in inchisoarea de la Aiud.

Pledoarie de o patetictr sinceritate $i de o solid.il inte-

meiere juridici, amplul cuvintul rostit in aperare de
t,.i "- t
acuzatul Mircea Vulcenescu in cele doui Procese oe
I
------.--
i-au fosl insc€nate prevestea la wemea resPectivtr era
de injustilii, arbitrar gi crime ce avea se se instaureze'
Citindu-l asrdzi, inc€rcim sentimentul dureros al unei
tirzii restabili a adevdrului pentru care s-a Plitit cu
singele celor mai nobili fii ai neamului. Este un text
intru totul compatabil, prin inlllimea sa morali Ei ele- HUMANITAS
ganla argumenlerii, c\ c€lebra Apdrare a lui Socrate
scrisi de Platon. BUCURE$TI, 192
 (co-
Illtimul cuvtnt il editez duPi un text-dactilografiat ale
pi., inJig"u negnr) la un rind, cu modificdri autograle
(pe p"9r"1-d:
i"i rr,ritd" v"r"-en&cu, operate cu creionul care n-au tost
;t,il;;;;""i; at pt" [ ] pentru oasaiele doui pa-
citite in fata instantel) $l cu cemeali neaEd' Sint
uparatii, n"numerotate) + 65 pa-
ffiiffi;d,l'iiiiu'ni't
oini (numerotate).
t"*t" uu f*t *nfruntate cu cele aperu-
APARAREA
"1\;;;-;;(" o confrun--
,"ii:8fi;.:;;;;JnsiJer"t"a nu e'te necesar6 t946
;;;fi,;"'.iluuri""t in ,,orizont" (mi-a fost suficient.se
;;:ilil;i;i"*t" uui*t p*' sub un singur titlu' iar
;;;;ililiiitu, p'inina rceiu nr' 455 -promulgatd in
a fost preluatl
isaA ;t il'irnj;,rn"i-" tcepaiautorului -' n-am
de asemenea'
fr.i-"e" m"i mica indoiala €rtesianl);
erori de informalie'
""'Uil;;;-;e
J.tinurui in
"o," mi-au fost p*" t" o-i'p"'4rc,cy deose;
Ioana vulcirnescu $t
bita solicitudine de doamnele Margareta
iffi#;ililcu,lumea lui Mircea Vulcdnescu' catre pro-
solia gi' res-pectiv' fiica ginditorului'
Cirarea cdtre
.*i".*iti" ti-aioit desctrbe qi orientate de Zaharia Ba-
iffi;dil;ii" ooioiouta il asistentului de eticl' viu
llgli" r'i''-pi,i;;n lumina a penonalitalii filozo-fului -'
siu' ace's-
i,ia-t"t weme de citiva ani' (Ia rindul Noica').
""r?'rn-u de Constantin
- '6J"ti"cdliuzit ,pr" ,,*rno"ie"
u fusese
privitoare la articolele prop.rii (tir
i"l.r.-afii le-a dat din me-
fr. t-t al'"p*,fi. E. a.) Mircea Vulcdnescu
;:;;;;;i. Peste tot le-am indreptat il-mod ta:
-,U*;;tt'a eron
,ii pdstrat torma din manuscris') Alte
";ori.
"il J".Ji"-". ia"ntificat (de exemplu' anul promulgdrii le-
"" ais l.;.1 au fost 9i ele indreptate corespunzdtor tor-
Jff
mei"i.corecte.
^^'"iil.J."ii . in text, strict necesare' ale editorului' au
-- marcatd prin paranteze drepte
f.,.i [ ]'
iran crieieu s-a fhcut iinind seama de normele ortogra-
fice actuale.
 Noti privitoare la edifie

Am reunit in volumul de fald doud texte: Apdrarea Si

Ultimul cuvtnt.
Apdrarea a fost scrisd in decembrie 1946 pentru proce-
sul care s-a desfEEurat in decembrie 1946-ianuaie 1947 in
fala Curlii de Apel Bucuregti, seclia a VIII-a Criminald.
Utimul cuvint a fost scris in decembrie 1947-ianuarie
19€ gi a fost rostit (aproape integral, timp de patru ore) in
fala Curlii de Apel Bucurqti, seclia a IX-a Criminali.
Cele doui texte au fost publicate pentru prima oari de
Virgil Ierunca in ,,Ethos" (Paris), caietul al IVlea, 1983,
p. 9-104. EIe au fost puse sub titlul Utimul cavfzt (cu sub-
titlul corespunzitor); in realitate, sint douS texte, fiecare
cu identitatea lui concretd.
in lari, cele dou6 texte au fosd publicate o singurd dati,
in serial, in revista ,,Orizont" ce apare la Timigoara (an II,
numerele 4-15,26 ianuarie-13 aprilie 1990), dupd ,,Ethos".
Pentru edilia de fa76 textul Apdrdrii l-am preluat dupd o
Cooerta:
copie dactilografiatd in anii '70, aflati in arhiva Mircea
Vulcdnescu. Textul nu poarte titlu; i-am dat titlul Apiirarea,
IOANA DRAGOMIRESCU'MARDARE
spre aJ distinge de cel de-al doilea text, care are un titlu dat
de Mircea Vulcinescu insugi.
.
Toate dreDturile asupra tipdririi aclslei lucrari aPa4in Nu am avut la dispozilie un manuscris sau un text dacti-
EDITI,RII HUMANITAS lografiat in anii '40, cu sau l?ri modificiri autograle ale au-
torului. N-am reugit inci sd identific exact soarta manuscri-
ISBN 973-244322-3 sului sau a dactilogramei originale.
!3dactql : I toa! (rfa $ r,lrgil iclotca

Mlrcea Vulcinesctt
Domnule Prqedinte Ei Onoratd Curte,
Pddntele dslPllor Ascultind rechizitoriul Procuroruiui General, ca qi actul
de Virgil IERUNCA de acuzare, am awt impresia ciudati cd md aflu in fata unui
caz dostoievskian.
Ulllmul atuAnl Nu, Onorati Curte, in falh acelui judecitor de instruc-
de Mircea VIJLCANESCU 1ie din Crimii pi pedeapsii, care, prin acliunea lui penuasivi,
uniti cu mustrarea de cuget care lucreazd diniuntru pe
Trd tqte Pi'nfiu MlrcL Vulcdne'sr acuzat, ajunge se-i smulgi pini la sfirEit mirturisirea crimei
de Mtrcea ELIADE sivirEite, ci in fata acelui caz straniu din Fralii Knramazov,
in care fratele mai mic ia asupra sa, spre ispdEire, picatele
SEt'tNE" BIBUOGRAF1E
fratelui slu.
intr-adevir, nu vi se pare straniu, Onoratd Curte, ci
dintr-un dosar de 2fi) de file, in care am expus agtivitatea
mea sub trei minigtri, weme de trei aniEi jumitater, aritind
toate nddejdile, greutilile $i rezultatele ei d-l procuror
spune ci pedeapsa se dd pe rezultate
-giacuzatia sd nu
l9t3 -,
refinn nici un fapt, Curtea si nu-mi admiti probator decit
PANrs pentru citeva intrebdri, cite una de fiecare martor, din opt-
sprezec€, care ar fi putut dovedi tot, dar absolut tot ce am
spus in memoriul meu gi si fiu pus si rispund pentru
-
fapte pe care nu le-am Ecut eu, prin deduclie, pentru o
solidaritate a mea cu toate flaptele auziti, Onorat6 Curte,
-
pentru ,,toate" faptele trecutei guverniri printrb care se
aleg spre incadrare
-
prin ce neexplicabill indurare nu-
- -
r0 MIRCEA vULcANEScU / Ultimul cuvint
mai dou6; dar suficiente acestea se-mi repeasce nu numai
viata mea, care in cumpdna dreptilii preluieste cel mai pu-
1in, dar cinstea unui neam nepitat
giviitorul unor fiin1e ca-
re nu au nici o vind.
Ascultind aceasti incriminare, nu mi-am putut stdpini
un amestec de mindrie gi de ciudi, pentru ci, orice s-ar zi-
ce, pentru un cregtin nu este mai mare cinste care si i se
po"ie f""" decit de a fi pus sd pliteascd pentru semenul
iiu; dar gi de ciude, pentru cd ac€st lucru, inflptuit in.zarea
liuntrici a lumii nevdzute, sfhrimd, in lumea vdzutd a lucru-
rilor de aici, unul din talerele acelei drePtili pe care sinteti
pugi s-o apirali gi flri de care nu e posibili convietuirea
piminteascd.
incercind si vid daci pot lua asupra mea invinuirea ce
mi se pune in sarcini gi pe care o prevedeam, din clipa in
care, cu inima indoitd, impe4it intre seniimentul interior al
unei tovir4ii internalionale neplicute gi obligalia.in care
eram pus sifac fald pentru aPerarea semenilor mei, pe ca-
re n-o solicitasem; am acceptat totu5i si fiu subsecretar de
stat intr-unul din cele mai grele ceasuri ale istoriei 16rii me-
le, intr-un moment in care romdnii se bdteau pe strezi cu
romAnii, sub ochii streinilor, care nu a$teptau altceva decit
si foloseascl pentru ei aceaste sfadd ag dori numai si vi
-
ldmuresc, pesiurt, Ei nu numai Dumneavoastri, care ascultali
aci, dar Ei celor caie sint afard, departe, risipili prin gospo-
diriile lor mirunte, din orag ori de la 1ard, ale ciror intere-
se am avut greaua gi nedorita sarcind sd le apdr prin activi-
tatea mea, intr-un c.eas greu, 5i cirora nu le-am putut da
seami pini acuma ce-am fEcut, ce-am vrut sd fac gi de
ce-am fbcut ce am
-
fbcut?
Pus a rispunde, eu, subsecretar de stat al Ministerului
de Finanle, de intreaga politici a mareSalului Antonescu
si iau asupra mea nicl ac€st exces oe cln-
-ste neindriznind
si nici ac€aste cumpliti sarcini mi voi mirgini si
-,
rordesc despre cele petrecute in sectorul in care am lucrat'
UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 11
$i daci nu voi putea vorbi de politica generali a guver-
nului pe care nu o cunosc Ei din care unele lucruri
le-am -aflat abia aici, in gedinli,
-, voi vorbi numai de acea
parte a activitilii mele, in care am colaborat cu guvernul
maregalului Antonescu, gi anume acee a a politiciiiale eco-
nomwe.
La aceaste politici am lucrat, pe ea am urmdrit-o, cri in-
grijorare, dar cu continuitate sagace, aproape patru ani, gi
cu ea inleleg sd rdmin solidar, asumindu-mi'intreaga ris-
pundere a rezultatelor ei.
Iar daci din cele ce voi spune despre ea, Onorata Curte
va reline weo vini, inleleg sd mi-o asum, in sensul in care
am spus-o gi in memoriul inaintat procurorului care m-a
cercetat: ,,convins cd obligalia de a fac€ fale pentru semeni,
care sti la temelia obligaliunii obgtegti, este o indatorire a
noastri fale de noi ingine, prin care ne constituim oameni".
Onoratd Curte, me ve$ scuza deci cind rdspunzind
dJui procuror general, pe propriul siu teren - voi indriz-
__
ni sd roctesc o apdrare care nu va fi numai a mea,- ci a intre-
gului sector economic al guvernului, in care nu am fost de-
cit un modest subsecretar de stat.
. Dar procurorul general m-a f?icut solidar cu ,oate fapte-
le acestui regim, la care am colaborat, spre a deduce ci
eram vinovat gi de fapte pe care nu le-am fZcut
dreptul si arit, in apirarea mea, cel putin pe acelea - pecdcare
am
le-am fdcut, sau la care am luat parte, personal, aldiuri de
toti min{trii cu care am lucrat in ac€a weme.
Onorati Curte, sint acv?at cE prin colaborarea mea cu
mareEalul Antonescu m-am Ecut solidar cu toate actele lui
de guvernare Ei, in consecinld, prin deductie, gi cu acelea
p€depsite de art. l, alin. a [din Legea nr- 312/19451- cit,
militind pentru hitlerism Ei fascism gi avind rtspunderea
politice, am permis intrarea armateldr gennane in tari, si
de art.2, alin. a [din aceea5i lege]
rea rizboiului contra U.R.S.S gi a -ci
im horlrir d6cla;;-
Naliunilor Unite.
 12 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr Ultimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU t3

in ce privegte prima acuzalie (art. 1, alin. a): ,,permite- amendamentele rominqti la clauzele economice ale trata_
rea intrerii armatelor germane in tard", pe care sint acuzat tului de pace, care se discuti la ?aris gi p" guu".oul
a fi hotdrit-o eu, legea cere ca elemente ale infracliunii: rom6n de acum gi le-a insu5it . "u."
1. rispunderea politicd efectivd; Aceasla este ,,militarea mea". pentru
2. militarea pentru hitlerism;
tari, totdeauna pi
oricind. gi numa.i pentru ea. tpre o s" rali,re se mai puti
3. permiterea efectivi a intririi armatei germane in tar6. salva din situaliile grele pe care nu eu le-am creat.
As^ta despre militare.
f. in ce priveEte rlspunderea politici efectivS, aperdto- 3. ln ceea ce priveEte situalia permiterii de fapt a intririi
rii mei au aritat cA ea nu poate si existe pentru un subse- armatei germane, rechizitoriul a recunoscut cd irmata ger_
cretar de stat. mand era in lari mai dinainte ca eu si fiu numit subsecrEtar
2. in ce priveEte m/ircrea pentru hitlerism: de stat.
a) sint cel dintii, din aceastd !ard, care, tErd a fi comu- cd intrarea ei s-a fEcut prin aclele conducdtorilor po_
.. . $i
nist, am expus, la Fundalia ,,Carol I". teza leninisti2, aqa lltrcu externe rom6neEti implinite mai inainte ca eu sd fiu
cum o infdliEa Stalin, gi nu ca propagandist comunist, ci ca mlnrstru
sociolog obiectiv, dorind si gtie ai mei adevdrul asupra Iar in ce priveEte argumentul indirect ce s-ar incerca sd
unor lucruri coplegite dupi cum spuneam gi atunci se tragd din aEa-zisa ,,{inanlare a armatei germane",
propagandi interesati,- de cqlomnie gi prostie; - de se gisi in ea un sprijin permirerii acestei iitriri,
spre a
apirdiorul
b) am ftcut, in 1935, cinci luni cronici politicd la ziarul meu a demonstrat ce finanlarea germanl _ cure
,,Prezentul"r, condus de riposatul Madgearu nu. a lbst o finanlare adevErati, ci"rm"tei -o
numai modalitate de_
- cronicd,
care, prin obiectMtatea ei, era citatd deseori la Radio Mos- gnlzaaa a noastri de a prepara o solufie care ameninta
si
cova Ei de Agenlia fASS, inainte de rizboi; devini catastrofali acestui popor, intri modalitate de iatis_
c) in anul 1940, dupi izbucnirea rizboiului mondial, am lacere a nevoilor statului romAn _ germanii acoperind,
participat la tratarea, la Londra, a unui acord de contrablo- pind Ia urmd, cu bunuri nemle$ti, roati finanlarea Jrmaiei
cadi indreptat impotriva Germaniei Ei am explicat, la Lon- tor, aga cum se arate pe larg in memoriul meu de la dosar
dra, intr-un discun, ci scopul lui era apdrarea independen- nu poate constitui temeinic un.cap de invinuire.
-, Tot apirdtorul meu a dovedit ci lipsa acestei asa_zise
lei noastre economice impotriva presiunilor germane. ^.
Mai mult, am ajutat, la tratativele duse la Londra in acel finanldri nu a impiedicat armatele nemiesti se in,r.i, ,"rn-
aceaste armati finanlindu-se singur4, p-ri'n prelevdri
timp, pentru evacuarea tezaurului B. N. R., in caz de agre- dilecl
te,.prin jafuri sau prin alte mijloice io.brpl.tiUil"
siune hitleristi; GniL
d) acceptind postul de subsecretar de stat la Finante, in
lanl, cu suveranitatea ei ori cu siguranla averii cetilenior
"u
ei, ce, ca minigtri, eram puEi a apara.
imprejuririle ardtate, nu am facut decit si-mi fac datoria de
intelectual $i de slujbaE al statului, dupd cum aceeagi datorie _ $i a mai dovedit ci aceasti aga_zisi finantare nu s_a
fdcut in.inreresul german, ci in aceli a g.ii mefi.
mi-am fbcut-o in vara asta, cind cu.coor'i
- intre doui
am ajutat ministrului meu, la solicitarea
inchisori
-
lui, si redacteze
oe a o limita Ei de a face pe nemli si pliteasci sinzuri
travaloarea bunurilor pe care le_au luat din - con_
1ard.
14 MIRCEA vuLcANEScu / ultimul cuvint ulrimul cuvinr / MIRCEA vulcANEscu 15

S-a mai dovedit, in sfirgit, ci soldul activ al cliringului birea Ardealului. (Mirturia generalului Borcescu, Eeful
.orn'ai*" a"taiece s-i fecut atita caz contra politicii Secliei Marelui Stat Major, cate a organizat aceasti ar-
Jno.i"t - u fottului regim
-,
sold in care s-au acumulat gi mate, a generalului Mardare Ei a generalului Stinescu, ca-
tar"if. Ou,. de Germa-nia pentru finanlarea armatei ger- re, politicegte gi militaricegte a folosit-o!)
La a treia mobilizare, ministrul de Finanle Neagu s-a
trluo", aparent' ar repre.z€nta un otport necompensat
""4a,
ain notaniu'io Germania, este in realitate compensat
di opus la Marele Stat Major fiind eu de fa15 dupi cum
romineEti in mircVcreantd
-
am dovedit cu depozilia generalului -, ca aceasti
Mardare,
uo.on a" U"nuri de tezaur
a
"El
Germaiiei asupra Rominiei, reprezentind import roma-
mobilizare sd se facd in alte condigii decit cele care asigurau
iesc nephtit de benn ania, a cdrui valoare nu este trecute Ierii libertatea de acliune, in cazul iqirii din rdzboi.
Iar la C-onsiliul de Minigtri de la Snagov, din 23 august
in cliring.
1944, nu am fost de fa!i; dar, din informagiile dobindite de
Ca, ieri, in fond, privind schimbdrile totale' in
care se
a luat' din 1941 la ministrul meu, in acel bonsiliu nu s-a decis continuarea
ln"iii"ara aceaste inanlare, RomAnia - rlzboiului, ci inceperea disculiilor pentru incheierea armis-
il;i;;;; armament -L' calculate la preturi antebelice'
oecn litiului.
bunuri de 2,5 miliarde lei [la cursul din] 1938 mai mutt
propnu
a dat Germaniei; iar daci socotim Ei armamentul
noastre intors impotnva in ceea ce privegte acum rezultatele politicii economice
folosit exclusiv pentru nevoile $i
la care am mlaborat:
Germaniei in 1944, acest plus de import repreztn-t"-J)']^Tl 1. Este un neadevir ci teritoriul ldrii a fostjefuit, inain-
riuia" i.i flu dinl 1038' ceea ce, la cursul $ din 1938'
"u.tul te de 23 august 1944, afar'ade cazuri izolate, gi tocmai acolo
milbane de dolari'
---Si, d. 145 lei, face peste 100 unde ministerul n-a intervenit la timp cu un sistem de fi-
"ur. "tupe deasupru, n"tlii n"-uu mai rimas gi datori in ba-
nanJare.
lanti totald a schimburilor in R' M'! In cantitdli, cele trei produse principale de export: ce-
in ceea ce prit eEte a doua acuzalie, de declara-1ie Ei con- reale, lemn gi petrol, s-au exportat in cantiteli mult mai
tinuut u ta"Uoiului, avocalii mei s-au ocupat amenunlit de mici ca in vremurile normale.
incadrarea juridicd a chestiunii' in schimb, importul bunurilor necesare RomAniei a fost
Nu insist. asigurat in cantititi record.
Crea ce tin si se mai gtie aci este ci: finanfarea armatet
$i rezultatul acestor schimburi a fost nu numai satisfa-
romdne iare a luptat Peste granili, in acest timp - nu cerea nevoilor. 1drii, dar Ei crearea in tari a unei baze de
s-a
-
- - f6cut de Ministerul Finantelor' aprovizionare pentru operaliunile aliate de dupi 23 august
dc
Eu ,-u ficut de germani; iar armamentul ei s-a dat 1944. Ca exemplu, liwirile de cereale fhcute alialilor in no-
*qti4 Erd piati - adicd s-a pus in sarcina lor' prin ud luni dupi 23 august 1944 au depigit pe cele Ecute nem-
"att"
---i"
conventii economice. lilor in patru ani.
.iftitU, toate actMtatea de finanlare a Ministerului Toate afirmaliile de mai sus sint dovedite prin datele
pro-
de Finanle a viZat refacerea unei armate pentru nevor oficiale aflate la dosar, filele 165-190, acte pe care Ie posed
piii aotinut otu i rdzboi, cu fala cdtre Vest, pentru dezro- in original, cu semndturile autoritdlilor respective;
16 MIRCEA WLCANESCU / ulrimul cuvinr Ulrimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU
17

2. Rom6nia gi-a procurat, cu ajutorul noitru constant, acestea nu le spun eu, le_au recunoscut,
incepind din 1943, un arrnament cu care a inzestrat o ar- !=TTril"
^., vazut:
all
cum
matd noui, dupi dezastrul de la Don, destinati a face fati l- Adversarii noEtri de la Institutul de Coniuncturi.
la Vest (mdrturiile Borcescu Ei Mardare), armate care era condus de un comitet din care lac parte
destinati sd asigure
,i"irt;il;tr"il;
$i care a asigurat
- libertatea de
acliune politicA a prii- gi i-a permis sd realiznze actul de la
lXli!t:,_dgi fogri subsecretari de- stat d;;;;t;;;;;
(Manuile gi lordan), un fost minisrru de
!19-aal Coriert
23 august [19,14], liberind teritoriul nafional de germani gi (Lnnstu), doi consilieri economici trimigi azi la
Conferinta'
executind clauzele militare ale conventiei de armistiliu, Picii (Zilber si Christu), a"i ,or.r".i
contribuind astfel la liberarea Ardealului, aldturi de arma-
iln"Jt;"f;;i;
(E. uemetrescu gi E. Ballan), din care unul (Ballan)
tele alialilor. membru_at (bnsiliului Superior Economic,
dte
si attul. conau_
Iar Ministerul de Finante, pentru aceaste finan1are, a calorut tnstltuaului Statistic (Manuili)
zis: ,,Pentru asta, dim!";
fi iei mai distinsi
:Tn".r$!i ai partidutui comunisr (ZiGr Ei
paii"t""""j.
3. in sfirgit; Rominia a oblinu t, pe deasupra, Ei peste opt doi subEefi de Srat Major din acel ti,i,p
vagoane cu aur gi devize aur de la nemgi, eea e i-a permis cur, msu$r $etut guvernului de la 23 august
fU"j"i",ii".X
ltea+1Ei Eefut ae
Bincii Nalionale [Romdne] sd-gi dubleze aproape stocul de Stat Major al operaliunilor
ldrii impoiri;ce;;"il?;;:
aur, fali de situalia din aprilie 191, sporindu-se (Ei cu cum- neralul Sdnitescu, in procesul generufrf"i
Sio"io"J AEi"
pirdturile interne) de la l5 la 24 vagoane aurul din stoc. Secliunea a WII-a); '
Aurul,' gtie oricine, fiind putere de cumpirare liberd, 2. Lucrurile acestea le_au recunoscut
'primitd pe orice piali, este semnul insuqi al independenlei neutrii, intr_un ra-
port, a cdrui existenti nu ni s.a permi, ._"
economice. uzi ci_ni s-a redus numirul de martori
a""jirlaii""_
pune fieciruia decit cite o singuri intreiare- ---'
$i n_a fost oermis a
$i, pentru ci dJ procuror a spus ci ceea ce se plitesc
sint rezultatele, si-mi dati voie si retin aceste trei rezulta-
te, pentru care sqcere si fiu condamnat, fiind dovedit cd, in
. - ln ac€st raport citre guvernul siu, aceasti kqafie neu-
rra aurrna, asupra rezultatelor politicii
economida Romi_
afatd de ele, alte fapte proprii nu slttt puse de acuzare tn sar- niei fali de Germani4 urmitoarele:
cina mea. putut obline de la Germania, in acelii ani,
,,C""";il;;;-"
Toate aceste rezultate, neasemdnate cu cele realizate niul miracolului"; i;;;;";
nici de statele mari (Anglia a cedat aur Statelor Unite ca si 3. I,ucrul acesta l-a recunoscut (gi vedeli
ci consemnul
importe armament), s-au realizat de mica Romdnie, care e^ur_anim: fogti aliali, adversari, neri-riy
i^"$i *nau"dlorui
nu avea nici monopolul exportului de cereale 9i nici pe ace- po-polurul german, cind a spus conducitorJlui
statului ro-
la al exportului de petrol care se satsflceau, in pro- man, tn ultima lorjntrevedere, in aimp
porlie de peste 3/4 de Germania - din alte pdrfi fati de o penaru ptata subzistenJelor armatei germane
ce acesta ii cerea aur
-,
Germanie, aflate nu numai in culmea gloriei militare, dar pamlntut romanesc: ,,Nu pot pricepe
care luota ne
cum Rominia. carj a
care avea Ei monopolul intregului tranzit european ro.s. asa g:neJol:d cu singele fiilor
afarl de statele vecine. -, a rost vorba de liwarea de bunuri
sii, a fcst meschinrd cini
economice,,-
 UItitrlUI CUViNT / MIRCEA VULCANESCU 19
18 MIRCEA vulcANEscu / ultimul cuvint
Sentimentul acesta l-a awt bunica mea, Rada, cind,
Doud Politici, deci, clar deosebite: acurn 92 de ani, zi de zi, a murit niscind pe tatil meu, pen-
sintem respun-
u; un" g"n"t"fa, at care s-a aretat ce nu tru cA trecuse cu el in pintece, inot, Oltul revirsat, ducind
zdtori;
---Liunu in ciici viJelul pe careJ apucase in zivoi puhoiul apelor.
o poli-
*no.ici,la care am lucrat 9i care a fost stramu Sentimentul Ssta l-a avut Si tatel meu cind a robit o viali
contrasteaza
tici de rezisre4d, gi ale cirei rezultate de om nepltat, sd apere, timp de 41 de ani, flri nici o velei-
cu dezastrul insemnat al celei dintii' tate, awtul statului romAn, in slujba aceluiagi minister.
$i, acela5i sentiment l-am awt eu, cind, pus flrd s-o
Nu stiu de ce, ascultind restabilirea' printr-ur
martor' a
doresc -
sI apdr interesele economice Ei financiare ale po-
rnartrti.i -nO""dtorului german asupra contribuliei oeo-
eco- -
porului romdnesc, mi-am incordat toate puterile ca si fac
nomic€ neqative a Rominiei la rdzboiul german'.spre
fagi gi si scap tot ce se putea scipa din starea lui de puhoa-
."'iii" o" J."riuu[ia ei politici, mi-a venit in minte o po- iele revdnate asupra sa.
.o*a a" t"r'egalui tuturot rugilor, Stalin' -in-legdturi Mi s-a ldmurit atunci, mie insumi, temeiul pentru care
"l*i"
cu fetul in care liranii preluiesc apdtatea saraclel
lor'
atit eu, cit gi aceEti oameni alituri de care am stat $i cu care
un-ti t"i pro*ihiar decit viala- o-amenilor' .
volnd sa arate m-am inleles, fdri si ne 6 vorbit dinaintg gi care ne-am coor-
Povestei odatl, deci, maregalul Stalin - donat actiunile, firi si ne consultdm, pentru c sdrdcia
vr. e.mea ln
."niimentul oreluirii vielii omeneEti - cum' in ac€stui neam si fie apdrati" oricare ar fi fost rezultatele
tluuulul om par-
care era inchis in Siberia, in Niatka, apele cum spunea dJ
o iaPa.h-tr'o lYn? unei aventuri din care nu putea rezulta
tea locului venind prea mari, au inconjurat
o aouca' procuror pentru neam, Ei multi slavi,- dar Ei multi jale,
Om dupi om, i-au trimis din sat trei t'ecion
sa
ci se gi pe care -,
nu noi o frcusem.
-i.i.'ii.i"t' pi'"d ce ultimul a venit cu iapa' JVlirat apro- Desigur, conducitorul unui popor intemeiat pe etica
l"".irr"*ia itli "ameni pentru un cal, marqalul s-a
singelui poate inlelege greu etica aceasta a unor oameni pe
;il;;;; din p"tt"i locului Ei l-a intrebat:. "Cum se
o care rdposatul Nicolae Iorga i-a botezat atit de sugestiv:
;ate. mosule' unaia asta? Se jertt4i trei leclon Penlru numat
i"oa?; Si mosul, stepinit de un sentiment care nu era ,,oamenii pdmintului", a ciror zestre nu se vinde gi care-gi
in
;ii;i.dil;;;i-'am regasit p€ste tot unde sint 1lrani
iar' citl weL oar o
trag numele ,de la mogie, de la riuri gi de la plaiuri", gi care
lume, i-a r6spuns: ,,Feciori facem fiecare -na dupd vorba lui Mihai Eminescu
- Ei-au apirat totdeau-
*'L"
iand? Pas de fi o iaP6!"
judeci' peste
mai intii ,,sirdcia" gi ,,nevoile" gi ,,neamul"...
iua""u tot omul acestui pamint $i aga Dar aceash este etica neanului meu gi lui, gi numai lui,
tot- ieimurile de terani, care, dupi vorba unut scnttor am a-i da seami de gestiunea trecdtoare gi nedoritd a trebi-
francez din wemeilui Napoleon, dddeau imparatutut,tor lor lui, care mi-a fost date in seame, in aceste wemuri grele.
,,voloryticrs leun fils' raremenl leur cheval' mau lamas rcur De aceea, tu, baciule Vasile, din Birsana Maramuregu-
ecu -. lui, pe care te-am pirisit intr-o noapte din 1939, cind uni-
Sentimentul acesta ci pentru o lard sdracd
fie*are bu.n
tatea in care eram mobilizat se disloca spre miazinoapte,
nu este o marlZ, ci un rod il acestei luini'
care se inlraleste
spre a face fa{i mobilizirii romdnegti in sprijinul Cehoslo-
tu personalitatea lui, e un sentiment adinc'
20 MIRCEA vut-cAlescu / uttimul cuvint

vaciei ameninlate; tu, baciulb Vasile, care mi-ai spus-atunci

cuvinte oe car? n-o sd le uit gi care mi-au fost intotdeauna
indreotar. cind am awt in mini grijile bunului public; tu'
baciuie, al cdrui chip mi-a stat in fati' pe masa mea de lu-
cru- cit am fost subsecretar de stat, $i P€ care te-am cercetat
in sind. intotdeauna cind am awt de rezolvat probleme
i"
giife resortul - mele, ca ministru: probleme de
meseriei
Efitini, O. finantare, de inzestrare
-
cu intretiarea: ,,Ce ti-e
baciule,'sint sigur ci ai sl
ULTIMUL CUVINT
tie. b-aciule. de ioate astea?!"i tu,
iot"l"ni *nducitorul acelui nearn de care, din tim-
"."u "" vorba istoricu-
rostit in aperarea sa
o,i.itJoreisto;ce , dacii, erau ,despe4iti - de
i -
i'"i gt de munli de frica reciprocd", nu a Putut sd
Ei MIRCEA M. WLCANESCU
inteleasi...
'$i, ie aceea, 1ie, baciule, i1i dau astdzi, aici, mai presus tl ziua de 15 iaDuarie l9,l8
chiir gi de aceaste Curte, socoteali. tn faF Cu4ii d€ Apel din Bucurq$ti,
SeEia a IX€ Criminalit,
' Am zis! ln procesul oelui de€l doilea lot
al foEtilor mini$td !i subsecregri de stat
din guvemarea maresalului Antonescu

-IacuzaF ca au provocat dezaslrul

ledi _
ln bsza legilor
nr. 3l2tlg45, 455I lgib ti Zgtt lg4:- |

a
 Introducere

Domnule Pregedinte Ei Onoratd Curte,

Gnd agr cerut si vid Jurnalul Consiliului de Ministri
prin care s-a
lprobat sd fiu trimis in judecate $i actele c;re
l-au premers ", nu am ficut-o din spirit de gicani; ci, nedu_
merit asupra imprejurdrilor in care se petrecea aceaste in-
cuviinlare, am voit si md limuresc daci prin acel act, care
hotdra de soarta mea, s-a urmirit pedepiirea unui vinovat
ori jertfirea unei victime.
Cinstita Curte va inlelege, poate, nedumerirea mea,
amintindu'-$i, din cele declarate inaintea ei de un martor, cd
aceastd aprobare pomea de la aceiaEi oameni care, cu cite_
va. zile mai inainte, socotiseri, Iucru chibzuit pentru ei gi
folositor pentru tari, si mi cheme gi sd mi consulte, ca teli-
nician, asupra rispunsurilor de dat, in numele tdrii, ia scau-
nul cel mare care avea si hotirasci soarta picii 3. Ba chiar,
\si insugiserl pirerile modeste izvorite dinlu$ecata mea $i
din rivna mea pentru lari.
S-ar putea, Onorati Curte, ca asemenea nedumeriri sd
nlr trage preagreu la cintarul Dreptelii, reticite printre legi
gi paragrafe, dar, ca dascil de etici ce am fost pe'ntru mulie
t" genera(ii destudenli, deprins sd deslugeascd in fala lor ros_
tul celor mai ascunse mobiluri ale fipiurii omeneEi, publi_
ce sau private, nu m-am putut impiedica si inceic si dis-
24 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvint
cern planul de realitdli, in fala cirora am fost adus ca si
dau seama.
Pentru cI s-ar ti putut si descopir, incercind si cerce-
tez, ce ceea ce se urmirea nu era decit un tragic sacrificiu
silnic (gtiu cI in viala statelor sint uneori imprejurdri cind
se cer astfel de jertfe) atunci apirarea mea ar fi trebuit
si se reduci la ticerea-Ei
intelegitoare, pe care m-au invitat-o
de mult cei mai scumpi dascili ai mei sau, dimpotrivi,
-;
s-ar Ii putut sd discern cd ceea ce m-a adus aci era intr-ade-
vir o sete de dreptate, Ei atunci apirarea mea ar fi trebuit
si se indirjeasci spre a ajuta p€ cei menili sd <i imparti, ca
si descopere Ei si distingi binele de rdu, fata dreptului de
fata nedreptului.
Este, oare, judecata mea o tragedie meniti si imbrace,
in haina augusti a Dr€ptelii, o ispiSire simbolici a obgtii,
ori o dramd, in care cel impovdrat de acuzdri hre dreptul si
ridice capul gi sd ceari celor carel judeci siJ priveasci,
mai intii, bine in fati gi sd nu arunce cu piatra asupra lui,
inainte de a se dumiri?
Cintirind imprejurErile in care s-a Ecut prima noastri
judecatia, acum un an, am inclinat o weme sd cred in cea
dintii din ac€ste presupuneri gi am riMat, ticui gi resem-
nat, in celula mea din Aiud, toate injosirile Ei silniciile, pe
care le-am socotit legate de acest rol de victimi desemnati
a unei ispi5iri o\tegti.
Pind ce,intr-o bund zi, aflind cd lnalta Curte de Casalie
a inteles si sfarme judecata cea nedreapti $i sd retrimitd
lucrurile spre judecare altei Curti aceasta legiuitn
mi-am indreptat pirerea gi mi-am zis- ci, de vreme ce mi-, se
cere si md apdr iar, tot dreptatea este ceea ce se urmere$te.
Greu lucru este, Onorati Curte, apirarea mea; dupd
cum greu lucru mirturisea onoratul domn Procuror ge-
neral -
- este
Pentru
Ei acuzarea.
ce, daci este u$or se te aperi cind Etii limpede de
ce e$ti acuzat: anume c-ai fecut asta $i asta: este nesfir$it de
Ultimul cuvinr / MIRCEA WLCANESCU 25
greu s-o faci, cind nu gtii daci vina ce Ii se imputd este ace-
ea de a fi ftcut ceva, sau aceea de a nu fi facut; aceea de a
fi fiicut un lucru sau aceea de a nuJ fi fEcut; aceea de a fi
flcut un lucru sau mntrariut lui; faptul de al fi fEcut tu sau
numai de a fi ldsat pe altul si-l faci, ori numai de aJ fi aju-
tat, fie ce aveai sau nu puterea s5-l ajuti, ori si-l impiedici
sdJ faci; fie c-ai gtiut gi ai voit sd-l faci, ori ai.awt numai
nenorocul sd te afli in calea nipastei ce 1i se imputi.
O asemenea nedumerire incerc acum, in fala invinuirii
ce mi apasd!
Peotru ce actul de acuanre mdrturia penei robite a
domnului Procuror general -
spune un4 pe cind faptele
-
dovedite la instruclie, in cercetdrile incheiale de domnul
Procuror al C,abinetelor anchetelor, spun cu totul altceva.
$i pentru ci" in suslinerile lor orale, mdrturie a cuvin-
tului lor slobod, domnii procurori spun, iariEi, fiecare alt-
ceva, deosebit de celilalt, Ei amindoi lucruri deosebite de
cele ce-au spus alti datd, cu privire la acelea5i fapte.
ln fala acestei nestatornicii a gindului, care cauti sA te
invinuiasci, origicit de greu i-ar veni s-o faci gi oricare ar Ii .
prelul cu care plitqte aceasti concesiune triste in fata
-
acestor meandre ale unei argumentiri ale cirei teze resar
unde nu te agtepli gi in care te pierzi cind incerci in zadar si
le reconstitui logic unitatea, presupusi de indMzibilitatea
principiali a Ministerului Public mintea celui adus sd se
-
apere goviie in chip firesc, Ei rimii cu sentimentul straniu
cd ai intrat intr-o cursi, din care zadarnic te zbati sd scapi,
orice ai spune.

il
Cercetarea actului de acuzare
A. Acwaliilc generale
incep cu Actul de acuzare, deci, Onorate Cutte, incer-
cind si-mi regisesc un chip adevirat in fala buchetului de
invinuiri generale, privitoare la pozilia noastre a tuturora
in acest proces, despre care acuzarea spune ca este plTul
de acesffel, in care sintem infeli5ati ca o grupare solidard
de uneltitori impotriva bunului public, nepregitili gi velei-
,tari profitori de vremuri tulburi, amdgili de propaganda di-
bace a strdinilor, pini la a nu mai fi in stare si desluEim chi-
pul Mamei dragi, unili in voinla vinovati de a impinge fara
ia dezastru, impotriva werilor unanime ale obEtii gi a desti-
nelor ei.
incerc, Onorati Curte, mai intii, se md aflu insingurat in
' fati infrimgdtoarei invinuiri, pe care actul de o tori, complici ori simpli agenli de executie,'.
-acuzare
afirmd, ci poporul o rostqte intiia oard impotriva condu-
cdtorilor sii, care l-au dus la dezastru.
$i nu Etiu de ce, fdri sd vreau, vid coborind. alituri de
noi, din n-evizut, in aceaste incintd, preflcuti dintr-o dati
in inaltd Curte, chipurile venerate din trecut, incepind cu
Manolache Costache Epureanu, sfetnicul lui Vodi Cuza;
urmind cu betrinul Lascer Catargiu, cel dat in judecati de
coalitia adversarilor lui; Mihail Kogllniceanu, sfetnicul
acelui Vodi Cuza, pirintele RomAniei modeme, alungat
ulrimul cuvint / MIRCEA VLILCANESCU 27
din Parlament gi amenintat cu darea in judecati, ca pirta$
la lovitura de stat, care a dat pimint lErinimii.
$i mai vid.gi pe al1ii, in urma lor: pe Ion C. Bretianu
tatel, mai intii, fauritorul independentei $i al Regatului Ro_ -
mhn, dat in judecati la 1888, dupi guvernul siu cel mai
lung, de 12 ani in Eir
- 9i, in urma lui, pe Ionel Brdtianu
-
fiul, fturitorul Romdniei Mari, ameninlat sd fie $i el trimis
in judecati, acum 30 de ani, la IaEi, de un parlament ales
sub ameninlarea baionetelor nemlqti, pentru cd declarase
un rizboi socotit pierdut.
Ii vdd coborind printre noi gi-mi zic: Cum de a putut si
omite actul de acuzare ac€stea toate? Le-a uitat? Ori
Ei-a
inchipuit cd ajunge si nu le spuni, pentru ca cei ce nri le
gtiu sd-gi inchipuie Ei cd nici n-au existat?
Caracterul general al gtvemulai
M-afund in amintire atunci, $i inc€rc sd mi regisesc fd-
cind parte, cum zice actul de acuzarg dintr-un guvern ,,cu
o structuri indisolubiln", de oameni ,,legati cum zice
acelapi act -
unii de allii, in activitatea lor politici gi guver-
-
namenhla, printr-un scop comun gi printr-o reuniune a tu-
turor participanlilor la guvernarea Ei orientarea politici,
aga ci rdspunderea lor si fie aceea5i, fie ci erau conduci-
$i ce aflu, in lumina curate a Adevdrutui?
$i ce-au aflat gi Domniile voastre din mirturiile carc s-au
ficut aci?
Aflu ci aceastd structurA indisoluhili se mmpune din
oameni care au venit $i au plecat, din oameni cari nu s-au
cunoscut, nici intre ei, nici cu cel care-i chemase,
Caut politicieni gi vid mai ales tehnicieni, oameni price-
puti in meseria lor Ei care n-au fEcut politici weodati; ci au
fost smulEi, fiecare de la treaba lui, cei mai mulli in serviciu
 28 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint
. comandat, pinditi de pedepse aspre daci ar fi incercat sd se
sustrage.
N-au fost intrebali nimic.
Nu s-a cerut la numire pirerea ministrului asupra cola-
boratorului siu cel mai aProPiat.
Nici la Plecare.
Numiriie s-au fbcut, uneori, prin Ordin de zi'
Demisii date au stat neprimite luni intregi Ei s-au accep-
tat cind cei care le ficuseri credeau ci li s-au refuzat'
Nu li s-a cerut nici o Pirere.
Nu li s-a imPus nici un Program'
Este o situaiie ciudatl, priviti in perspectiva sistemului
'suverndrii Parlamentare.
Dar regimul era dictatorial 9i teoraicianul democrat
domnul Riciu, prim-acuzator public la Tribunalul Poporu-
lui, n-a caracterizat oare acest regim (la p' 75 a lucririi
sale:
Din moblemek democralicl ca rcgimul guvemSrii unui sin-
bm si rdsPunderea unuia singur?)
-zur Un duvem dictatorial, dar nu o dictature fasciste - cum
zice aciul de acuzate cici aceasta se lichidase prin in-
-,
ftinn"r"u rebeliunii din ianuarie [1941], o dad cu statul le-
si cu miscarea ceJ sprijinise, care fusese interzisd'
"oionar
ci o di"tutuia militare apolitice, de wemuri grele, de fe-
lul celor cunoscute in wemurile de grea cumpind ale- isto-
riei romane, in care ,,mintuirea Republicii" devenea "legea
supremi", toati puterea gi rispunler-e1 fii.n! trecute nu in
miinile unui pariid o.i ale unei mi$ciri, ci in miinile -unui
sinsur conduidtor militar a5a cum mai fusese o dati, in-
-
tie'6;l4 septembrie 19'10, gi ium redevenise, dupi 27 ia-
nuarie 1941, caracterul regimului politic romAnesc'
Martorii audiali aci au confirmat ci Ion Antonescu nu a
avut partid gi aEa-ziEii ,,antonescieni" nu sint, in cea mai
mare parte, decii tehiicieni, necunosculi de el, alqi pe ba-
za competenlei lor tehnice.
ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 29
O dictature militari apolitica, de apirare a tirii intr-un
ceas greu, cu concursul tuturor. Aila mi s-a pdrut a fi regi-
mul in care am primit si fiu subsecretar de stat. A';a deve-
nise acest regim, cel putin din ziua in care generalul Anto-
nescu silit de sentimentul public revoltat qpntra acelora
- gloante doboriseri cele doud simboluri ale rezis-
ale c6ror
tenlei romdnegti posibile, din domeniile cultural gi econo-
mic: Iorga Ei Madgearu chemase la el pe comandanlii de
-
mari unitl1i ale armatei Ei le pusese intrebarea daci, fati de
cele intimplate, se putea sprijini pe ei, 9i acqtia ii rdspunse-
ISrd oarecare ezitare, pentru cd fuseseri jignili
serd
- nusufletelor
in adincul lor de evenimentele petrecute ce se
-
poate, totu$i, bizui pe dingii.
Acest lucru fusese recunoscut $i la inceputul dictaturii
antonesciene, cind decretul priri care generalul Antonescu
piimise deplinele puteri ale fostului rege Carol al Illea se
intemeia, expressis-verbis, fte ,+sta ea de extremd necesita-
te" in care se gisea 3ara. (A se vedea textul Decretului nr.
3 051 din 5 septembrie 1940.)
$i abia la 14 septembrie 1940, dupi egecul incercdrii de
colaborare a generalului Antonescu cu partidele politice
zise ,,istorice", ea dobindise caracterul fascist al ,,statului
nalional legionar", terminat gi el cu rebeliunea de la 21 ia-
nuarie 1941.
Caracterul acesta, de stare de necesitate, este recunos-
cut $i de generalul Sdnitescu, primul ministru de dupi 23
august 1944, adici prirnul ministru al regimului care a rds-
turnat dictatura antonesciand. Cdci, in depozilia acestuia,
ficutd in procesul generalului Stoenescu, anul trecut, la
'aceastd
Seclie, Ei depusi de noi in copie certificati, la do-
sar, se spune:
,,imprejurlrile formirii guvemului dupi 23 august 1944
au fpst aseminitoare cu acelea care au precedat formarea
guvernului de la 27 ianuarie 1941. Atit atunci cit $i in au-
30 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr
gust 1944, militarii chemali in guvern nu puteau si refuze
aceastd sarcini, considerindu-se in serviciul comandat".
Iate recunoa$terea limpede a necesititii, care nu e alt-
ceva decit constatarea ce: ,,ceva nu se poate sd nu fie".
Ci asemenea regimuri dictatoriale, odate instituite, se
dizolvi Ei pier prin lipsa de sfat luminat viciu congenital
al dictaturilor de orice fel
-
ori pier prin exagerarea con-
-,
tradicliilor lduntrice pe care au fost aduse sd le impace,
atunci cind aceste regimuri depdEesc in timp rolul lor limi-
tat este un adevdr pe care istoria il confumi oricind,
chiar- atunci cind dictatorul e, ca Bonaparte, un om de ge-
niu gi cind dictatura lui imbraci o formi implciuitoare.fald
de realitifile pe care wea si le incorseteze. .
Pentru ci aEa e viata!
Ea se wea liberi sd-Ei croiasci, in fiecare imprejurare,
formula ei de echilibru intre forlele in joc. $i ea se revoftd
atunci cind o foimi care nu i se mai potriveste stlruie se
persiste opresiv.
Dar acestea sint vicii inerente oricdrei forme de stipini-
re omeneasci, pe care nu un subsecretar de stat, chemat se
facd fald unei sarcini limitate, putea si le impiedice!
Sint insl acestea ,,conceplii" ale unui om
actul de acuzare
- cum zice
,,urmirite voi! cu echipe.pregitite dina-
-
inte"? Ori sint situatiuni intimpldtoare, petrecute pe dea-
supra voinlei omenegti, cirora eEti silit si le faci faJi cu ce
poti, poate in gind cu ironia scriitorului francez care punea
pe eroul sdu sd spuni, surprins de neprevizutul evenimen-
telor: ,,Taina acestor lucruri mi depdEegte! Si simulez mi-
car cd le sint organizatorul!"
S-a ironizat aci, Onoratd Curte, de cetre unul din ape:
ritori, iluzia acestor siluitori de destine, care-Ei inchipuie
cd fac istorie Ei ci tin, in slabele lor miini, cumpina wemu-
rilor, inclinind intimpldrile si intre in tiparul werii lor, im-
potriva tendinlelor firegti ale acestora. (Nimic de zis.)
Uldmul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 31
Se poate vorbi insd gi altfel despre destin, evocindu-se
soarta unor altfel de oameni, adugi si pldteasci pentru gre-
Eeli care nu sint ale lor, numai pentru ci intimplarea i-a E-
cut se poarte, in imprejurdri tragice, pe care nu ei le-au creat,
grija de soarta altor4 $tiind totuti, \orba cronicarului, cd ,Jtlu
sint vremile sub cirma omului, ci bietul om sub vremi'1
in aceasti indoiti penpectivi, mirturie a merEiei $i a
jalei Epturii omeneEti, incerc si situez astdzi, fird uri Ei ti-
re pertinire, situatia regimului in care am fost'chemat se lu-
crez la 25 ianuarie 1941. Sau, a5a mi s-a pdrut mie ci este.
Scopul comun
incerc si deslugesc, atunci, smpul mmun al guvemului
din care am facut parte, ca subsecretar de stat, lucrarea
acestor oameni, in concret, atunci cind discutd in delegalii-
le economice, cdci la consiliile de minigtri nu discuti, ci Qc;
la consilii asculti gi din cind in cind cite unul incearci
- -
o precizare, urmate indati de o riposti care vine din capul
mesei, ca un tunet.
AIlu, dimpotrivd, in aceste delegaliuni, in care nu sint
decit ei, discutiuni aprinse, conhoverse, teze care se infruntd
tdios in problemele tehnice, cifre care se incrucigeazd, ta-
blouri care fluturd in vint. Liber-schimbigti se lupte cu eta-
t(ti. Teoreticiini discutd cu oameni de meserie. Militari se
infrunti cu filozofi, cu gospodari.
E rivni Ei invergunare intre ei: sd faci bine!
Nu afli disculiuni politice!
Acestea sint, toate, rezervate altora! Ci numai un Eir
lung, nesfirEit, de probleme gospodirqti.
Un scop comun pare totugi a se desluli din acest concert
de glasuri disparate. Nu este un scop afiSat, strigat pe strd-
gini. Dar il poli desluEi ugor, din felul in care glasurile se
infierbinti deodati, uneori, cind unul dintre ele pare cd
aperd o teze indoielnica.
32 MIRCEA VULCANESCU / UIIiMUI CUViNt
Acest smp nu este, inse, acel de care vorbegte actul de
acuzare: voinla unor orbeli de a pregeti o groapa pentru ce
au mai scump, din pricina vanitelii lor zadarnice. Ci este
preocuparea, pururi ingrijorati, a unor oameni care ved ta-
ra cu piciorul intr-o groapi gi se trudesc din fisputeri, pu-
nind in cumpdni toatl rivna $i toati priceperea lor speci-
ali, care-i mare, pentru ce pe temeiul ei au fost alqi, ca si
scape ce se mai poate scipa de prabuSire.
- -
Este un sentiment constant, nu numai in ultimele cea-
suri ale guverndrii, dar inci din cele dintii, cind wemurile
n-ar! fost mai uEoare.
kctura oricirei disculii din gedinle s-au cerut Ei s-au
-
adus aci citeva (de pildi, cea dramaticd din 12 ianuarie
l94J) limurelte pe oricine!
$i
-
parci mai desluEesc, in sforldrilelor, gi o maximi co-
mund, care revine orl de cite ori acgti oameni,au.in fati o
sugestie venitd din afari. E o maximd asupra cdreia nu par
a se fi inleles dinainte, dar care pare a izvori din adincul
in(elepciunii neamului, ale cdrui interese au ajuns a le apd-
ra intr-un ceas greu. Este maxima chibzuitd a gospodarului
ce se teme de cui striin:
,,Feregte-m5" Doamne, de prieteni, ci de duEmani md
apdr singur!"
AceEtia sd fie, Onorati Curte, oarnenii neverificali, vic-
time ale propagandei hitleristi, incapabili si deslugeasci
interesele lirii lor de ale altora, de care vorbelte actul de
acuzare2
Politicieni incercali nu vor fi fost, Onorate Curte, ace$ti
oameni care au rdmas si poarte greul Ei sd dea seama de ce
au fEcut, cind era atit de uEor si fugd, ori si arunce rispun-
derea pe allii! Dar este, in actMtatea lor, prea multi indoiald
de zlri care amdgesc, prea multi ticere in biruinla aparen-
te, prea multd amintire proaspdti a umilintelor indurate de
1ari, pentru ca activitatea lor si nu lase se apara, in toate
Ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 33
preocupirile lor, un instinct de apdrare, care dezminte in-
vinuirea seducliunilor uSoare, infil&ate de actul de acuza-
re ca pricini ale amigirii lor.
Am spus ci rninigtrii gi subsecretarii de stat nu fac poli-
ticd, in consiliile lor, Ei lucrul s-a recunoscut de doi martori:
prof. Petrovici care a fecut parte Ei din guverne poli-
tice Ei care cunoagte - diferenla
anul trecut. Nu insist; - a aretat-o $i aici, acum Ei
Ei colonelul Radu Davidescu, militar, care $tie ce este
un raport gi care a aretat cd aceste consilii erau un fel de
,,raport colectiv", de felul ,,puntilor", care reunesc pe gefii
de servicii in doctrina organizaliunii administrative fayo-
liene: Eeful-asculti raportul subalternilor despre felul in ca-
re i s-au executat dispoziliunile, in fiecare sector, Ei, pe urmi,
le dd, la rindul sdu, dispoziliuni, aritind ce a hotirit pentru
viitor cu prMre la activitatea lor.
Sint insd Ei alte dovezi, luate acestea din inseEi disculiile
acestor consilii.
Nu am avut la dispozilie, niciodati, textul stenograme-
lor; dar am luat note dupd cele spuse in aceste consilii, care
cuprindeau indrumiri privitoare la actMtatea ministerului
meu. Nu pot se garantez stilul. Dar ideile cuprinse in aceste
note le garantez, pentru cd, pe baza lor, am dat ordinele de
executare. Onorata Curte poate, oricind, si le controleze
cu stenogramele Eedinlelor de la datele respective, care
s-au depus, toate, la Acuzatorul public al Tribunalului Po-
porului Ei, din care, unele s-au cerut $i s-au adus aci. De
altfel, dacd stilul este omul, unele formule vorbesc singure,
chiar daci la persoana a treia. Or, poate tocmai de aceea.
Iatd, de pildi, in gedinla Consiliului de Minigtri din 27
februarie 1941, se pune problema indrumdrii negocierilor
economice. Citez:
,,Nici un minister nu angajeazd fald de nemli, afari de
Mihai Antonescu!"
34 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint
La 6 martie, acelagi an, se vede cum sint informati mi-
niEtrii despre chestiunile politice. Citez:
,,Chestiuni de ordin politic.
Nu se pot da detalii. Dar sint foarte promilitoare pen-
.tru viitor".
Iar la 20 august, acelaEi an, se vede care era puterea lor
in acest sector. Citez:
,,Sint ceasuri cind, dincolo de concepliile tehnice, se iau
hotdriri care depind de politica generald. Nu aveli dreptul
de la lege, gi chiar de l-ali avea, nuJ respect, pentru ca ge-
neralul Antonesch a anunlat altceva".
Ce a anunlat generalul Antonescu?
Ci cel care guverneazi este el Ei numai el.
$i cd nu intelege si impartd cu allii sarcina gwemirii lui.
$i, cu un alt prilej, in care MareEalul discutd sfera Ei limi-
tele atribuliunilor lui, neingridite de nici o Constitufie, el
spune:
,,Cind veli fi chemagi sd rispundeli de ceea ce ati Ecut,
eu sint acela care va rispunde pentru dumneavoastrd toli.
De aceea pretind se $tiu tot ce faceli in sectoarele dumnea-
voastri de activitate. Pentru ci numai eu guvernez in tara
asta".
(Nu pot se controlez data, fiind de peste un an $i jume-
tate in inchisoare.)
La 12 septembrie 1941, acelaEi gind este intirit lapidar.
Citez:
,,Politicd face MareEalul!"
Tot la persoana a treia!
ln sfirEit, la 23 noiembrie 1941, citre generalul Pantazi,
lucrul e spus Ei mai clar. Maregalul a fost surprins ci o m-
misie interministeriali gi-a depigit mandatul, Ecind Mare-
galului imputiri ci nu ar fi destul de energic in conducerea
guvernului. Citez:
UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 35
,,Nu e de admis ca mandatarii si depdEeascd mandatul
ce li s-a dat. Sd se atrage atenlia comisiei si nu mai dea leclii!"
Aceasta era situalia!
Pozi4in mea
Trec la alti chestiune acum pi caut, Onorati Curte, sd
mi regisesc pe mine gi si-mi aflu chipul adevdrat, in pe-
rioada anterioard guvernirii, aceea despre care actul de
acuzare spune ci a fost epoca de incubaie a hitlerismului la
noi Ei pe care o viznazd, anume anumite paragrafe ale kgii
nr. 312, a cdror aplicare mi se cere; de pild5, articolul 1,
paragraful a.
Mdrturisesc ci mi-e nespus de greu si judec activitatea
mea Ei sd vorbesc despre mine, cum ag vorbi despre un
mort. Dar fiindci sint nevoit s-o fag o fac totusi!
. Onoratd Curte, am fost totdeauna nalionalist, dar na-
tionalist luminat, a$a cum am inva[at ac€st nationalism de
la dascilii mei Nimlae lorga Ei Vasile Piwan, Ei nu naliona-
list govin'. Cdci Iorga nu a fost govinist, decit
- in
poate
wemea tinerEii sale! -
Am socotit totdeauna naliunea ca o unitate de were,
intemeiati pe unitatea pimintului, a singelui, a datinilor gi
a soartei, meniti si exprime, in felul ei particular, valorile
universale.
Am incercat si mi apropii de neamul meu ca sd-l cu-
nosc Ai si-mi aflu in el un indreptar pentru singurltatea
meh Iiuntrici Ei ca sd-i aflu nevoile, spre aJ ajuta. $i nu am
dispreluit niciodatd alte neamuri pentru ci ingelegeau sd
triiasci potrivit felului lor de a fi. De aceea, atitudinea mea
a fost socotite totdeauna ca o formd de univirsalism. Aqa o
gdsesc inregistratd, cel pu1in, in ci4ile cdlitorilor strdini,
care fhceau diri de seami asupra curentelor culturale din
lara-mea, in perioada ^anilor 1933-1937. (Vezi: Paul Mo-
nnd, B ucarest, p. 212)E.
36 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint
Dar, ca formalie sociolog, deschis tuturor experienlelor
gi formelor noi de viali, nu m-am speriat nici de incercirile
epocii mele de a introduce mai multi ralionalitate in re-
lagiile dintre oameni, nici de socializarea mijloacelo_r de
produclie in mmun, intr-o lare in care majoritatea popu-
laliei este compusd din ldrani. $i am scris-o. (Yezi: Buryhe-
ziz, proletariat Si ldrdnnnev, scrisi in 1932.) Cu conditia, insd,
ca ele sd asigure o\tii cit mai multd fericire, in imprejuriri-
Ie concrete. (Vezi: Extedenul populagiei agricole Ei penpec-
tivele gospoddrizi ldrdneEtitv, in Sociologie romdneascd din
1e37.)
Am impert{it ac€st fel de a gindi, prin vorbd gi prin scris,
in numeroase publicaliuni gi conferinte, in acea weme.
Dar n-am fost na$ional-socialist, pentru ci intre noi a
stat, totdeauna, piatrd de hotar: exclusivismul Ei violenta,
cu care nu md putea impeca credinla mea in Dumnezeu.
Am protestat de la inceput contra violentelor antisemi-
te din uhiversitdli (comunilat in ,,.,{devdruli, in 192211) Si
impotriva a_rderii cirtilor, sivirgiti de hitlerigti, dupi veni-
rea lor Ia putere (depozilia lui Vasile Bincili, in fata Ono-
ratei Curli).
$i dascdl de eticd fiind, la facultate, am opus, in planul
etic, activismului disperat al tovari5ilor mei mai tineri de
generalie, un istorism resemnat, adici o invitalie fZcuti ce-
lor mai buni si renunge la propria lor sete de realizare, spre
a face fali chemirilor, pe care li le adreseazi obgtea lor.
(Yezi: Tendinlele tinerei generagii gi Istorismul prin resem-
nare in spiritualitatea tinerei generalii, 1933-1934.12)
SlujbaE, fiu Ei nepot de slujba5, nu am avut alt patron
decit pe Stat, pe care l-am slujit din toate puterile, ori de
cite ori am awt prilej.
Asta, ca atitudine generald in fala lumii gi a vietii.
Mi vdd acum, in epoca aceea, despre care actul de acu-
zare spune ci era timpul in care nomele germanice Eop-
teau ac€stui neam, la ureche, cintecri amdgitoarei Lorelei.
UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 37
Departe de a mi lisa sedus de acest cintec, atregeam
atenlia compatriolilor mei asupra primejdiilor acestei vriji.
In cronicile mele zilnice de politicd externe, din ,,Pre-
zentul" lui Madgearu, scriam, sub pseudonimul ,,Veritas"
(identificat de martorul Paul Sterian in fala Sectiei a Vltr-a,
fila 67 din dosar), despre problemele zilei, denunlind
comentat elogios de posturile de radio striine democrati- -
ce, din corul cirora nu lipsea nici Radio Moscova
- re-
inarmdrile nemle$ti, carenta politicii de pacte, agresiunea
Italiei in Africa; ori explicind obiectiv temeiul noii Consti-
tutii sovietic€.
Iati, de pildi, un articol de atunci despre reocuparea
malului drept al Rinului de citre Germania, in urma plebis-
.citului din Saar: dupi ce descrisesem entuziasmul mlectiv
care a cuprins mullimile teutone la glasul seducitorului,
care pirea cd indeplinqte destinul rasei, terminam evocind
melancolia care avea sd cuprindi ac€ste mullimi odatd in-
toarse acasd, desteptate din waja glasului seducdtor, pe ca-
reJ comparam cu acela al vestitei dne, din poezia lui Heine,
care prin cinturile ei atrigea in adincurile Rinllui pe barca-
giul increzitor, care se ldsase prins de vraii. (Vezi artico-
iull3 gi mirturia lui Paul Sterian14, din fala-Seciiei a VIII-a,
fila67.)
Mi mai vid informind, congtiincios Ei obii:ctiv, societa-
tea romaneasce la Fundalia ,,Carol I", ori la Institutul So-
cial Rom6n, asupra economiei sovietice, a sislemului gi a
realizirilor ei gi nu asupra economiei hitleristelr. (Vezi de-
pozitia prof. D. Gusti, din fala acestei Onorate Cur1i.)
' Md vdd, pe acelaSi fir, renunlind la cariera mea de cdr-
turar, spre a rispunde chemdrii ce mi se fbcuse de a fi va-
meE, intr-o vreme in care dupi declaraliile ministrului
de Brterne al Romdniei la- C.onferin$a de Pace din Paris,
din 1946: ,,RomAnia a fost mnstant in tabdra adversarilor
Germaniei" aplicind sancliunile vamale edictate de Liga
-
I 38 MIRCEA VULCANESCU / UIIiMUI clNINt
Natiunilor lmpotriva Italiei fasciste $i colaborind la vinza-
rea redevenlelor petrolifere ale statului cetre guvemul
francez, pentru inzestrarea oEtirii. (Vezi depozitia marto-
rului Eugen Ballan.)
Mi vdd, ciliva ani mai titziu, ca director al Datoriei Pu-
blicel6, Ecind sfo4dri spre a libera lara de sewitutea dato-
riilo; externe, sau rrotind pe fali impotriya unei Constitutii
noi, care.introducea pedeap,sa morliir/. (Vezi depozilia
aceluiagi martor.)
Mai tirziu, dupi izbucnirea rizboiului in Apus, mi vid
insircinat de ministrul meu de atunci Mitili Constanti-
- revista englezi
si scriu un articol dea,oltat pentru
nescu
- $i iarigi, intors in tare, me vid refuzind, 'in noiembrie
,,The Banker", in care si arit jertfele Ecute de lara mea
pentru a-gi menline independenla econom-ici in fata teDta-
culelor ispititoare ale penetraliei nemlegtl Concluzia acestui
artiml trigea semnalul de alarmi clar c6, daci piata engle-
zi se menline in rezewd, in cumpdrdturile ei, fati de mir-
furile romAnelti, oricite credite i s-ar acorda din Apus, lara
noastre va cddea sub dependen[a economicd a Germaniei
hitleriste. (O copie a acestui articol dupe textul certificat
aflat in arhiva Ministerului de Finanle este depusi la dosa-
rul de judecati al Secliei a VIII-a, fila 178.)
$i, doui luni mai tirziu, in timp ce pe continent se des-
fdgura bitdlia de la Dunkerque, mi vid trimis la Londra de
ministrul meu Ei colaborind la incheierea unui acord co-
mercial de contiabtocadi antihitleristls Ei la negocieri pen-
tru evacuarea tezaurului Bincii Nalionale, in caz de agre-
siune hitleristi. (Vezi depoziJia martorului D. Iorddn, in
faga Secliei a VIII-a, tia72.)
Mi vdd, cu acelagi prilej, la Junior Carlton Club din
l-ondra la masa rotundi la care lordul Beaconsfield, res-
-
titul Disraeli, luase altddati apdrarea intereselor romA-
negti . infEtiEind, cu stiala celor 36 de ani ai mei de atunci,
ascultitorilor mei din Occident, soarta tragicl a ldrilor
UIIiMUI CWiNI/MIRCEA WLCANESCU 39
mici, care lupti de sute de ani si-Ei pistreze fiinla nealte-
rate, a$ezate cum sint, fdrd voia lor, in calea marilor impe-
rialisme ,,in calea riutitilor", cum zice cronicarul mol-
dovean. -
$i, inton acasi, spre a asista la sfigierea trupului lirii
mele, mi vid, mai tirziu, id toamna anului 194O in we-
mea cind armata germani intra in tard
-
iarigi in strdi-
-,
nitate, de astd datd la Budapesta, luptind, tot ca tehnician,
cu sufletul frint de arbitrajul de la Viena, pentru a-i inl6tu-
ra efectele rele pentru neam. (Vezi depozilia dr. Georges-
cu, in fata ac€stei Onorate Cur1i.)
19,10, un loc de subsecretar de stat, oferit de fostul melr mi-
nfstru de Finanle, Cancicov, peiltru cd mi se pdrea cd, fa16
de problemele ce se puneau in acea conjuncturi, nu-i pu-
team fi de folos.
in sfirEit, citeva zile inainte de a intra in guvern, md vid
ficind apologia lui Virgil Madgearu (9i a lui Nicolae Iorga),
ripus de gloanlele indreptate impotriva IOi de hitleriEti
in ,Revista de studii sociologice gi muncitorqti", inchinati -
luile, ce se afld depusl la dosar (fila 213).
$i ce atestare mai bund ag putea invoca aci, pentru felul
in care mi-am fhcut datoria de intelectual, care n-a trddat
niciodatd valorile spiritului in sensul in care-i acuza
Benda -
in aceasti perioadd dinainte de a fi subsecretar
-
de stat, decit mirturia posturni a acestui intelectual de rasd
care a fost Virgil Madgearu, care vorbind despre felul in
-
care i-ar pldcea sd fie inflligat posteritdlii spunea asis-
-
tentului sdu, d-l Alexandru Hallunga, cuvintele pe care
acesta le repeti in articolul siu din aceeagi ,,Rwisti de stu-
dii sociologice gi muncitorqti", aflati depusd la dosar:
,,Daci vei woi sd scrii weodati ceva despre mine, ia ca
indreptar ceea ce a scris Mircea Vulcinescu-'fl.
(A se vedea articolul la dosar, p. 24 a rwistei.)
 40 MIRCEA VULCANESCU / Uhimul cuvint
Onoratd Curte,
A mai surprins altldati Ei pe allii faptul nemaiobiEnuit
ca cineva si Ii suferit, in decursul formatiei sale intelectua-
le, influenla a doi dascdli atit de adinc deosebili, curn au
!o1t
pentru mine Madgearu gi Nae Ionescu, feri ca totugi
influenta lor sd fi alterat felul sIu propriu de a gindi.
Totu$i, acesta este cazul meu 9i nici in fata mbrlii nu vdd
.-uE putea lepeda de aceste influenle, infht\indu_mi
"lT
chipul propriu altfel decit a fost in Adevii.
.
_ Veracitatea e cea dintii gi ultima obligalie a unui inte-
lectual! Aqa am crezut totdeauna!
$i in acest cuget weau si mor!21
Vdd. toate aceste lucruri Ei-mi zic: unde mi-e militarpa
pentru hitlerism?
Unde mie ambilia de4arti?
Unde sint concesiunile fbcute acelora care inEelaserd
nldejdile neamului romdnesc?
Unde e altce-r,a decit grija scrupuloasd de lara mea, cu
renuntarea la veleitllile fiin1ei mele individuale?
Incerc, Onoratd Curte, gi md zbat si discern un adevdr
prins in ochiurile plasei alcituit6 din paragrafele actului de
acuzare genercl gi nu gisesc altceva decit confirmarea ve-
chii zicale a lui Rabelais, desprejudecata omeneasci:
,,kgile sint ca pinzele de pdianjen; tiunii cei mari trec
prin ele, pe cind musculilele s-e prind!"22.
B. Acuzagiile speciale rostite tmpotriva mea
Trec acum la acuzatiile speciale ce mi se aduc prin actul
_ nerale
de acuzare.
Sint numai gase rinduri, in care se retin, ca incon-
testabile, urmdtoarele fapte:
1. cd am [icut parte din guvern, in timpulcind s-a decla-
rat rdzboiul,
Ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 41
2. cd am colaborat la toate actele lui,
3. ci arn militat pentru hitlerism,
4. cd m-am solidarizat cu toate actele guvemului,
ca o oonsecinli zic€ acest act,
Ei
-
-
5. mi-am asumat intreaga rispundere a tuturor faptelor
rezultate din aceasti guvemare, deci gi
6. ac€ea a continudrii rdzboiului.
Atit!!
$i nimic mai mult!
Nici mai putin!
In fata acestei cascade de invinuiri, prin implicafie, stau
iardgi uimit gi-mi zic:
1. Da! Este adevdrat ce am frcut parte din guvern, in
tippul rdzboiului.
Dar nu este adevirat ci am colaborat la toate actele gu-
vernului.
Am colaborat numai la unele din actele lui, din sectorul
atribuliunilor mele, gi am aretat precis la care anume. in
epoca rizboiului, atributiunile mele excludeau, cum am
dovedit cu decizia de delegare gi cu mirturia ministrului
meu, generalul Stoenescu, contactul direct cu conducerea
statului Ei cu Consiliul de Minigtri. Singurul meu rol era si
asist p€ ministrul meu in aceste discutiuni, in care el avea
cuvint hotiritor, eu avind numai pe acela al informirii teh-
nice gi al controlului e. xeculiei ordinilor lui.
N-am luat parte la nici un consiliu in care sd se fi hotirit
declararea rizboiului. Nici la consiliile de ordine publicd,
nici la cele de colaborare civico-militarE; iar la consiliile ge-
nurnai cind eram chemat, dupi cum am ficut do-
vada cu-depozilia martorului colonel Radu Davidescu.
2. N-am colaborat la toate actele guvemului.
N-am militat ircntru hitlerism!
Nu se face dovada acestei militiri, afirmati de actul de
acuzare.
42 MIRCEA VULCANESCU / UIIiMUI CUViNt UIIiMUI CUViNI / MIRCEA VULCANESCU 43

Am f6cut, dimpotrivd, eu, dovezile contrare, deli nu
erarn obligat.
Nu se face dovada, in sfirgit, ci m-am solidarizet cu toa-
te actele guvernului Ei deci Ei deduclia, pe cale de conse-
cin(i, cd mi-a5 fi asumat intreaga rispundere a tuturor fap-
telor rezultate din aceaste guvernare nu este justificati.
M-a5 opri! Dar nu md pot irnpiedica si mi intreb:
Ce se pedepsegte aci? Solidarizarea mea cu actele alt-
cuiva? Asumarea rispunderii actelor altuia?
Pe ce text?
in fala cui?
Presupunind ci aE fi fost altceva decit un simplu subse-
cretar de stat Ei aS fi declarat vreodati aga ceva deEi nu
se face nici o dovadd -
nu vid in ce fel este admisibili de
-,
conceput o asemenea asumare, cind nu se pretinde nici ci
am uzurpat atribuliunile mnducitorului statului, nici cd
m-am substituit lui in luarea weunei hotiriri din cele ce ci-
deau in sfera atributiunilor sale proprii. Mai ales, cind am
dovedit cA contactul meu direct cu el era interceptat de mi-
nistrul de resort, care-Ei rezervase (a se vedea decizia de
delegare din dosar), lui exclusiv, referatele cdtre mnduci-
tor gi consiliile de miniEtri.
Delegalia aceasta este mai restrinsd ca delegatiile ce se
dau de obicei Ei care se rnirginesc si spund ci subsecretarul
de stat are toate atribuliunile ministrului, afari de cele re-
zervate lui, prin legi gi regulamente.
Aci
- ca sd nuIineexiste
nu me cuno$tea,
nici o confuzie
-, \iministrul,
si specifice expres cd
care
rezewi, per-
sonal, relaliile cu conducitorul statului gi cu Consiliul de
MiniEtri.
Cind a fdcut aceaste restric$e inutild, am zimbit fatd de
ac€st exc€s de precauliuni.
Azi, ins6, il binecuvintez!
Nu ar fi avut nevoie si o spuni, pentru ci chiar in textul
- alesecirei
Constituliei suspendate din 1938 dispoziliuni
continuau totugi sd se aplice prin uz zicea ci: dqi
-
1. ,,Guvernul se compune din minigtri gi subsecretari de
stat",
textul adaugd imediat:
2. ,,Minigtrii (singuri), reuniti laolalti, alcituiesc C-onsi-
liul de MiniEtri".
Deci, nu gi subsecretarii de stat.
Totugi, decizia mea de delegare repeti lucrurile clar:
Nu numai prezenla la acel Consiliu nu mai era deci a mea
personali; dar nici dreptul de a-i referi nu mai era al meu,
ci al ministrului meu eu neputind si vorbesc decit atunci
-
cind.domnia sa mi autorizd
special, ceea ce am Ei Ecut! Lu-
crul acesta l-am respectat totdeauna. Veli vedea cd toate
notele citre conducdtorul statului, pe care le voi cita, poar-
te semnltura sa.
Chiar atunci cind, ca in cazul adreselor ministerului in
chestiunea $. N. G., ele sint precedate de note identice ale
mele, premergetoare, adresate de mine domriiei sale gi
aprobate de domnia sa.
Iatd, de pild6, in doiarul $. N. G., nota mea prin care
ardt, dupe cercetarea lucrurilor prin organele tehnice ale
ministerului, cd nici noua C-onvenlie cu H. G. W. meniti
-
si inlocuiasci pe cea anulati in urma intewenliei ministe-
rului nu satisface exigenlele cerute de aceastd C,onvin-
-
tie. Ministrul scrie pe ea: ,,,A,prob" Ei nota este transfor-
-
mati in adresd cdtre ministerul de care atirnd intocmirea
Convenliei.
Acesta era modul nostru de a lucra!
Acest mod, chezigie a increderii ce se stabilise intre mi-
ne Ei ministrul meu, nu a fost schimbat tot timpul ministe-
riatului Stoenescu. $i ministrul a recunoscut aci
no$tinle de cauze - in cu-
cd nu mi-am depe$it atribuliunile.
44 MIRCEA VULCANESCU / ultimul cuvint
Mai tirziu, sub ceilalli minigtri, forma delegaJiei a fost
cea generald, refudndu-mi-se numai actele rezervate in ge-
neral ministrului, fEri nici o restrictiune speciali. Dar gi aci
contactul direct cu conducitorul statului Ei Consiliul de Mi-
nigtri mi-€ra teiat, p€ntru ci textul Constituliei din 1938,
aplicati prin uz dupi 1940, ficea pe ministru singur ris-
punzetor fald de conducitorului statului gi excludea pe
subsecretarii de stat, de drept, din Consiliile de MiniEtri.
(Textele au fost analizate in pledoariile avocalilor.)
Lucrurile mergeau pini acolo, in vremea generalului
Stoenescu, incit ordinele venite de la Pregedinlie la minis-
ter nici nu erau transmise de mine mai departe, f5ri Etiinta
titularului. Iate, de pildd, un ordin prinit de la Pregedinlii,
in legdturi cu apa-zisa finanlare a armatei nemlegti, singu-
rul trecut pe la cabinetul meir in vremea aceea; cind Pre-
gedintia cum vom vedea dispunea direct de finanla-
rea ei, prin- B. N. R. Era la 19- septembrie 1941 $i ministrul
lipsea din BucureEti. Ei bine, ac€st ordin a lesat o dubld ur-
mi in arhiva mea: o dati, o adresi citre Pregedintie, prin
care-i ceream si-mi transmiti ordinul in scris'(cdci, in ace-
eaEi zi in care-mi dase ordin telefonic si cer B. N. R.-ului sd
pliteasci nemtilor cota lunari, imi transmisese Ei o circu-
lari ca ministerele sd nu mai execute ordinele telefonice
date de PreEedin(ie).
Pun atunci mina pe toc Ai scriu:
. ,Avind in vedere ordinul D-voastri circular, vi rog
sd-mi cornunicali in scris ordinul D-voastre telefonic".
in acelaqi timp, pun mina pe telefon Ei, cerind Rimnicul
Vilcii, unde se afla, in inspeclie, ministrul meu, ii comunic:
,,Iatd ordinul primit. Ce facem?"
$i urma acestei lqe telefonice existd la dosarul ministe-
rului.
Am verificat toati seria de ordine date in legituri cu
finanlarea armatei nemlqti. Este singurul trecut atunci p€
ultimut cuvinr / MIRCEA vulcANEscu 45
la cabinetul meu gi se vede din el perfect care erau
raportu-
rile mele de subordonare gi cu Pregedinlia Ei cu ministrul
titular.
Voinla, chiar de execufie, era a.lui.
Complicitatea mea, daci ar putea fi, n-ar putea fi decit
o complicitate presupusi la o complicitate a lui, gi aceasta
presupusd.
Dar el nu a fost condamnat pentru aceste fapte. Ba
chiar a fost achitat pe ele, de aceasti Seclie, in urma unei
apiriri aminunlite, pe acest punct.
Acesta este cadrul in care am colaborat in guvemul ma-
reEalului Antonescu, p€ care nu l-am vdzut, in afara minis-
terului meu, decit o dati, sub ministeriatul Neagu, $i atunci
trimis de ministrul meu si discut planurile sistematizirii
Predealului, in locul lui, care era ocupat altundwa.
Relatiile mele personale cu marqalul Antonescu?
Iatdle!
indrdznind si-l intrerup, intr-un Consiliu de Mlndtri in
care expusese un lucru inexact, pentru a iestabili adevdrul,
mi-am atras din partea lui replica asprd:
,,Cind te.ai niscut dumneata, ca sI indrdznegti sd tai cu-
vintul din gura mareEalului Antonescu?"
Ceea ce remar.c ce, in speF, era just.
Faptul nu m-a putut insi impiedica si revin, indati ce
furtuna s-a potolit, pentru a spune ceea ce aveam de spus.
A md face, in acest caz, coautor al tuturor faptelor gu-
vernului Antonescu gi deci Ei (prin implicatie, nu altfel) al
celor incriminate in actul de acuzare: adicd de crimele de la
art.2, alin. a, gi 1 alin. a, inseamni, fbri indoiald, sd faci cel
pulin ,din 1in1ar, armdsar".
Si, pentru ca sintem in domeniul comparaliilor entomo-
logice, adaug ci, dacd nu am fost unul din armisarii inhi-
mali la carul Soarelui, nu voiesc totugi si spun ci
torul care mi s-a dat in seamd - in sec-
am fost ,,musci la arat".
 ,16 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvint Ultimul cuvinr / MIRCEA VULCiNESCU 47

Nu! Lircrul ar fi inexact, tru toate capetele de acuzare rostite impotriva acestui re-
' Este adevirat Ei.am recunoscut $i recunosc ce am gim gi nici de.ce nu mi s-a pus in sarcini tot alfabetul din
- -
colaborat la multe acte ale ministerului meu" deci gi ale gu- articoleld 1 gi 2 din kgea nr. 372i ci acr.tzatorii mei mi-au
vemului din care f5ceam partq din sectorul economic Ei fi- rezervat, parcimoniogi, prin deduclie, numai acuzaliile pre-
nanciar gi ci am fost unul din capetele gindiloare care au vezute in articolele I Ei 2, alin. a?
contribuit la intocmirea gi executarea sistemului de relalii Md trudesc zadarnic de un an, in singurdtatea gindului
economice ale tirii cu strilnitatea, in perioada guvernirii meu, ca fost dascdl de filozofie obignuit si caute lucruri-
anto^ nesciene. (Generalul Stoenesor a spus acest hrcru aci) lor un rost -
care a putut fi micar logica acestor acuzalii,
In acest sector; in care am lucrat, inteleg si-mi asum rds-
-,
daci nu pot descoperi care este adevirul ei?
punderea .tuturor misurilor pe care le-am preconizat eu,
pentru care am luptat, ori pe care le-am ex@utat eu.
Dar nici aci, micar, nu sint in misuri si-mi asurn ris-
punderea tuturor mesurilor, pentru ci pot dovedi oricind
opozilia rnea categoricS" al cdrei ecou apare ii in disculiile
uneia din $edintele ale ciror stenograme s-au cerut aci.
Vorbqsc de aceea din 12 ianuarie 1944, in care se aratd
opozitia noastri, a ministerelor din sectorul economig la
politica dusi in Transnistria, cu care nu m-am solidarizat gi
nu inleleg nici azi si mi solidarizez, precum gi la alte mi-
suri bune sau rele pe care nu le-am voit gi faSi de care
- -
m-am opus, Ei cu care nu pot coniimti sd fiu Jinut solidar,
-chiar dac6 aE fi solidar asupra multor altele.
Memoriul citre procurorul anchetator precizeazi cu ce
am in(eles si md solidarizez Ei cu ce nu.
Un singur lucru mi surprinde, Onorati Curte, in actul
acela de acuzare aga ciudat. Daci argumentarea lui e juste
gi dacd este adevirat ci m-aE fi solidarizat cu toate actele
gwernului gi mi-ag fi asumat rispunderea intrcage a tutu-
ror faptelor ac€stei guverndri cum zice actul de acuzare
-
ca Ei cum ag fi fost eu insumi un substitut de fapt al fos-
-,
tului conducdtor al statului, atunci nu vid de ce, ca urmare
a acestui ,,prisos de cinste:', dar gi a acestei ,,lipse de wed-
nicie", de a fi acuzat nu pe fapte proprii, ci pe fapte ale
altora, atunci nu vid de ce zic nu am fost acuzat pen-

III
incadrarea generald in art. 2,
alin. a din Legea nr.3L2lI945
Este o greEeald si se creadd ci vorbele pot suporta orice..
Cd inlelesul lor se poate intinde in toate sensurile, fbri
ca lucrul si
aibd consecin{e!
O spune un om care prin indeletnicirile lui profesio-
nale de logician -
a fost adus, cind nu era incd invinuit de
-
crimi, ba inci gi dupi aceea, si exercite un fel de polilie a
inlelesului cuvintelor lolosite de contemporanii sii.
Este o eroare, care se poate strecura in mintea cuiva,
cind privegte lucrurile intr-o perspectivd ingustd: hb et
nunc, dat care se risipegte de indati ce ne gindim la conse-
cinle_le vorbelor pe care le rostim. Pentru ci inlelesurile cu-
vintelor reprezintd hotare pe care mintea le pune intre /z-
crui, tocmai pentru a nu se rdtdci in judecata gi acliunea ei,
trecind, in chip nelegitim, de la un lucru la altul.
Aceste reflecliuni mi le treze$te felul in care Onoratul
Parchet General rdstdlmiceqte textul clar al articolelor lr-
gii nr.312.
in cartea chinezl a rinduielilor gi ceremoniilor: Li-Ki
una din cele cinci cirli care alcdtuiesc tezaqrul literaturii -
clasice chineze std scris ci un tindr prin!, de curind urcat
- sdi, din Principatul Lu, s-a dus sl intre-
pe tronul pirinlilor
be pe inleleptul Kong Fuzi (vestitul Confucius al iezuili-
lor): ,,Care este prima indatorire a unui stipinitor de cu-
rind urcat pe Scaun?"
ultimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 49
tnleleptul i-a r6spuns:
,,Si pizeascd dreapta acceptiune a termenilor, gi amlo
unde, de pe urma vitregiei imprejuririlor, aceaste justi ac-
cepliune a terrnenilor s-a tulburat, sd o indrepte!"
$i cronicarul acestui principat chinezesc. povestette,
mai departe, cum un inaintaE al prinlului in chestiune ar fi
greEit odati, cu prilejul sdvirgirii unui act impus de ceremo-
nial, cu mai nimic, inlelesul cuvintului ,li"
-
care pe chi-
nezelte inseamni ,,lege", ,,normd". $i el adaugi ci, dupi
259 de ani, tot crescind pe nesimtite, din print in prinl, gre-
Eeaia a ajuns atit de lati, incit nedreptatea a luat locul
drep-
tilii in faptele stipinirii gi strdnepolii prinlului vinovat de
ea gi-au pierdut Tronul.
Nu mai pulin grele de urmiri pot fi grqelile cu privire
la accepliunea cuvintelor:
a hotiri,
- a avea rispundere,
- a milita,
- a permite,
- a contribui intr-un fel la,
- a pregeti, ori
- a desdvirEi ceva,
-
mai ales cind e vorba de ,,continuarea unui rizboi" ori de
,,intrarea unei armate striine pe teritoriul lerii tale".
intr-adevir, Onoratd Curte, textele a ciror aplicare ni
se cere sint niEte texte clare, care prevdd limpede capetele
de acuzare impotriva fiecirei categorii de infractori gi nu-i
confundd pe unii cu al1ii. Un alfabet intreg se inEiri dupd
primele doud numere din seria numerelor cardinale, ca si
defineasci faptele celor pe care legea ii socoteste a fi au-
tori ai dezastrului ldrii, in articolul 1, gi autori ai acestui de-
zastru, prin crime de rizboi, in articolul 2.
O nuanlare sublire din articolul 3 deosebelte apoi, du-
pe natura pedepselor, ceea ce legiuitorul a voit sd caracte-
 'MIRCEA
50 VULCANESCU / Ulrimul cuvinr
UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 51

tizeze ca infracliuni politice, de ceea ce a caracterizat a fi

nea acte de hotdrire a continudrii se deosebesc de cele de
crime de drept comun.
hotdrire adeclardrii, pentru cd actele de hotdrire a ,decla-
Parcurgind acest alfabet de crime, este destul de ugor de
rIrii" pot sI fie dovedite, chiar daci nu se dovedesc in fapt,
distins pe acelea dintre ele care au putut vi?a pe condu-
pe cind'actele de hotirire a ,,continudrii", nu numai ce nu
citorul politic, de cele ce au vizat pe colaboratorii lui Ei pe sint dovedite, dar nici nu pot sd fie dovedite. Aqa zic dom-
simplii executanli, definili, uneori, categorie cu categorie.
niile lor.
Articolul 2, alin. a indeosebi este clar, definind
- al vinii ce- ni se impute. Hfo-
vinovelia autorllui principal
De ce?
Pentru ci declararea rdzboiului e un fapt unic, instanta-
loseEte o dati cuvintele: ,,au hotirit", pe lingi doui alte cu-
neu, pe cind continuarea rlzboiului e o situaSiune durabila,
vinte: ,declararea" Ei ,,continuarea" re?boiului, aretind ast-
coniinud, care rezultd automat din actele de execulie nis-
fel limpede, ci actul de hotdrire este acelaEi in amindoui cute din declararea lui sau cere o reinnoire continua a ho-
cazurile Ei numai ob'tzctul hotiririi e diferit.
tiririi, presupusi in fiecaie act de execulie. Hotdrirea con-
Pe ce temeiuri distinge, atunci, domnul Procuror gene-
tinudrii rizboiului nu ar putea fi.astfel un fapt unic, la fel cu
ral intre ele, fhcind din cel dintii actul ,,hotdrirei decla-
ririi" un act expres gi solemn al-celui care a avut compe-
hotirirea declaririi lui, ci un fel de direclie generali, impli-
tentd -sal fac6; iar din cel de-al doilea
cit5, a voinlei care comite actele de execulie.
a continuerii" - actul
un act diluat, inexistent,
de ,,hotirire
topit in multipli-
In consecinld, Irgea trebuind interpretati, aEa ca ea sd
-, variate de executare a actelor de conti- aibd un sens Ei nu aga ca si nu aibi, textul zic domniile
trebuie inleles aEa ca gi cum ar lipsi-din el cuvintul
citatea de acliuni
lor
nuare a rdzboiului? -
,,hotirire". I-egea at viza atunci numai voinla de continua-
Pe cine vizeazd d eci Legea, pedepsind pe cel care a ho-
re puri Ei simpld a rdzboiului, presupusd de faptul conti-
tdrit,declararea" rdzboiului?
nudrii lui. Hotdrirea de aJ continua ar echivala, ar fi tot-
Domnii procurori au spus-o ldmurit: pe cel care, avind una cu simpla voinld de aJ continua. Iar complicii acestei
in sfera competenlei sale puterea de a o face Ei, ivindu-se hotdriri ar fi toli aceia care, continuind in fapt rlzboiul,
prilejul de a o face, sevir$e{te acest act de alegere intre lu-
prin exerciliul atribuliunilor lor in stat, gi-au unit ori alipit
crurile cu putinld Ei hotdrdgte: si fie rizboi. voinlele lor particulare, implicit, cu voinla hotdritoare.
Nici o controversd asupra acestui punct!
Straniu ocol! a evita un lucru care sta totu$i lim-
Pe cine vizeazd lrgea, pedepsind pe cei care au hoterit pede, la indemina-spre
tuturor.
,,continuarea" rezboiului? Dar acest lucru nu este cu putin16.
La fel, pe acei care, avind, in sfera mmpetenlei lor, pu-
terea de a iegi din rizboi, ori uzurpind aceaste putere, $i, $i iati de ce:
A hotdri, Onorati Curte, inseamne a trage hotare!
ivindu-se prilejul de a-l opri, sevir$esc acest act de alegere
A trage hotare in virtual. A alege din lumea nevdzutd,
intre lucrurile cu putinte $i hotiresc se continue rezboiul.
multipli gi nedeterminatd a lucrurilor ce pot fi. dar nu sint
Spre a-Ei face insd teoria admisibild, reprezentanlii Mi-
incd, pe acelea care vor trebui si fie $i care, prin determina-
nisterului Public au afirmat, in rechizitoriul lor, cd aseme-
rea spiritului tdu, gi prin actul tdu, vor fi.

52 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr
Voinla omului se constituie din trei acte dbosebite, care
se inlinluiesc in trei momente ale actului de a voi:
primul moment este deliberarea, sfatul, cumpbnirea
-
motivelor in judecate, care te determind se alegi;
ultimul moment al treilea
- este
porunca, decre-
tul, -ordinul de executat,- hotirirea deja Iuatd;
intre amindoue st5, ca o limbi de cintar in cumpina
- hotirirea.
fiinlei:
Hotirirea este actul al doilea al voinlei, agezat intre ce-
lelalte doud. El urmeazE deliberarea Ei precede execulia.
k leagi gi face din ele o unitate. Este momentul unic, in
care motivele de a voi se adund in unitatea cugetdtoare a
fiinlei, pentru a face aceaste alegere a viitorului de infip-
tuit, din care va rezulta porunca.
Analiza aceasta a actului de voinld e clasicd!
O gisim gi la Aristotel gi la Toma din Aquino, ca Ei in
tratatele cele mai noi de psihologig de orice tendinld.
Confuzia hotiririi nu este posibili nici cu actul de voin1i
in totalitatea lui, nici cu fiecare din celelalte momente.
Numai ea este generatoare de responsabilitate, pentru
ci numai ea este un act separator de destine, mai concret
de separator al Eirului evenimentelor posibile.
- Unul din apdritori a ironizat, aci, acest destin.
Se poate!
Dar acest rol al actului hotiririi existd netdgdduit, de
weme ce poate face ca intimplerile si ia un curs, in loc si ia
altul.
$i, aci std temeiul respunderii care punea la grea cum-
pini gindirea domnului Procuror general!
Care sint, in lumina acestor idei, elementele hotdririi?
1. Nu existi hotlrire, unde nu existe posibilitate de a
alege, de a face $i de a nu face ceva;
2. Nu existd hotirire, unde nu existi deliberare, repre-
zentare Ei confruntare a temeiurilor care te inclind spre fie-
care alternative de judecate, pentru a le despdrli, alegind;
ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 53
3. Nu existi hotirire, unde nu existi putere de a porun-
ci Ei de a fi ascultat.
Un act prin care cineva decide sd se faci noaptea, zi, gi
ziua, noapte nu este un act de hoterire, decit daci cel care
zice: ,,Sd se faci zi" are Ei puterea si o facd.
-
Hotirirea implici deci deliberare in sfera competenlei.
$i, domnul Procuror general a recunoscut-o aci!
Aplicarea acestei idei de hotdrire la declararea rdzboiului
este u5oard: declararea rizboiului e deci u5or de detectat
C.ontinuarea rizboiului e un fapt automat continuu.
Cum poate dvea ioc atunci o hotlrire (act instantaneu)
a continuirii unui rdzboi (care este un fapt continuu)?
Poate fi!
Cind?
Atunci cind apare posibilitatea unei opriri a rizboiului,
adicd a unei iqiri din rdzboi.
in acel moment, cind apare aceastd posibilitate, conti-
nuitatea se opreEte gi apare actul unic al unei noi hotdriri.
Mintea, cumpinind atunci intre mntinuare'gi incetare,
alege, iar, ceea ce trebuie si fie; dupi cum ale'sese intii. $i
daci, atunci, alege mntinuarea hotirirea lui cade sub
- a.
incidenta textului arlicolului 2, alin.
'Hotirirea continuirii rdzboiului nu poate insd presupu-
ne, prin felul in care o prevede legea, decit aceleaEi ele-
mente ca Ei aceea a declardrii lui Ei aceeagi competenti. $i
numai un object schimbat.
Continuarea rdzboiului poate fi un act automat $i conti-
nuu; dar ,,hotirirea" continudrii lui nu pciate fi decit un act
unic, siv\it in situalia in care put€a fi sivirgit, adici intr-un
prilgj de a alege intre doud cursuri deosebite ale evenimen-
telor, din care unul ar fi fost putinfa reintoarcerii la starea
de pace gi altul putinta continuirii stdrii de rdzboi.
Nu vizeazd, intr-adevir, pe nimeni acest text?
Nu vizeazi oare nici o situalie mncretd?
54 MIRCEA VULCANESCU / Ulrinlul cuvinr
Ba da!
El ize,azA pe acei care aveau in sfera competengei lor
legitime, sau uzurpate, puterea de a hotdri declararea rdz-
boiului sau iqirea din rizboi. $i se ref€re la actele sdvir$ite
de ei in momentele in care, avind de ales, adici fiindu-le cu
putinte si hotirascd iqirea din rizboi, au hotirit totu5i
mntinuarea lui.
Aceasta este interpretarea logici, coerente $i omogene
a textului, care pestreazi cuvintului ,,a hotiri" o singuri ac-
ceptiune gi il aplicl in doui situatiuni diferite, Ei ele omoge-
ne, dar inverse: trecerca de la pace la rizboi gi de la rdzboi
la pace. A5a cum o cere, clar, textul.
. E oare adev5rate, alunci, sustinerea domnului
.rnai
Procuror
general ci in acest caz legea nu ar viza pe nimeni,
- -
a5a incit interpretul ei sl fie silit s-o interpreteze altfel, din
respect pentru presuPusa coerenle a spiritului legiuitorului?
Nicidecum!
Cei vizali de acest text existS!
Sint cei care, avind in sfera mmpetenlei lor legitime
aceaste putere: conducitorul statului
- dacd se face do-
vadd cd acesta s-a aflat in situalia posibilitelii ie$irii din rez-
boi, hotdrind, in aceaste alternative, contiduarea lui; sau
cei care, uzurpind aceaste competente, s-au constituit, pes-
te granili, in guvem romdnesc, asumindu-gi rispunderea
politici efectivi asupra rominilor aflati peste granite $i
uzurpind dreptul de a vorbi in numele Romaniei, impotriva
- atunci tind actele de execuiie fac parte dinsiv\irea faptu-
guvernului legal au hotdrit, in faPt, continuarea rdzboiu-
-
lui alituri de Axa.
Iati pe cine poate viza textul clar al $r1ii a doua a ali-
neatului a din articolul 2, $i instantele au fEcut aplicarea
textului in acest sens.
Nu este deci cazul si se pretindi, pentru justificarea
unei interpretiri fortate a textului; o absurditate a tez€i
contrare, care, in realitate, nu existe.
ultimul cuvinr / MIRCEA VI.JIIANESCU 55
in lumina acestei analizr, a pretinde cA eu sau unul din
acei care nu aveau catitatea Ei puterea s-o faci, au hotirit
si fie pace, sau si fie rizboi; ori ci ne-am asumat aceaste
rispundere, ar insemna sd se pretinde ce sintem ori uzurpa-
tori, ori nebuni.
Fost-am noi micar comPlici?
pe care
Complici nu la voinla de a continua rdzboiul
legea o pedepqte ci complici la hotirirea de-a-l conti-
nua?
-,
Poate fi actul nostru de execulie a unei hotlriri deja
-
luate in momentul in care intervenea actul nostru tehnic de
execulie un act de complicitate la luarea lui?
Nu! -
A spus-o domnul avocat Aznavorian, de ce nu.
Nu numai pentru ci acest tucru nu se dovedqtd in fapt'
nu
pentru nici unul dintre noi; dar pentru ce acest lucru
-
iltul e cel cdre nu se poate dovedi. Cici, dacd complici-
'tatea-implicd cauzalitatea determinanti intre doue acte de
voin(e concureDte, nu s-a mai pomenit $i nu se poate po-
meni ca o cauzi si fie posterioard produccrii electului siu.
Lucrul acesta nu se Poate, Pentru ce std mintea-n loc!
Se sparge insuEi mnceptul de cauz6, care leagi un fapt
de un antecedent necesar al siu. $i aceaste cauzi e cum
s-a aritat
-
elementut care leagi, una cu alta, voinlele cul-
-
pabile in complicitate.
Se poate vorbi de complicitate Ia sivirgirea unui fapt,
lui incriminat el insuSi; cum e cazul, de pildn, in sivirgirea
unei crime de omucidere, in care trebuie. sd pindegti' si
alegi arma, sd lovelti. Dar actul de executie nu poate fi un
act-de complicitati, atunci cind ceea ce legea pedepsqte
nu este altceva decit luarea botdririi, hotirire care in
chip necesar premerge tuturor actelor de executie.-
- la hotirirea de a face ori de a continua
'Complicitatea
rdzboiuieste deci cu totul altceva decit Participarea efec-
56 MIRCEA vut-cAlrscu / uttimul cuvinr
tivi la continuarea lui, sau decit adeziunea impliciti, ori
chiar explicitd, la aceaste continuare, aderarea inpliciti
sau expliciti la scopurile lui, ori ajungerea, inlesnirea sau
u$urarea ac€stei continuiri, prin acte de execulie.
Pe acestea, legea nu le pedepseEte!
Actul de execulie ar putea fi un act de complicitate
in cazul articolului 2, alin. a numai dacd crima pedepsitd
- Ei economici.
de legiuitor ar fi fost faptul continuirii rizboiului, sau vo-
inla de aJ continua, manifestate in acte de execulie, sau
faptul negativ de a nu le fi impiedicat atunci cind cineva ar
fi putut s-o faci.
Dar toate aceste interpreteri omit cd ceea ce pedepsq-
te articolul 2 nu este faptul continuirii rdzboiului, nici fap-
tul vointei de aJ mntinua, nici faptul de a nu fi ficut nimic
impotriva acestei continudri; ci numai faptul ,,hotdririi" de
a-l continua, efectuat de acr;l care avea calitatea sdl facd
care este un fapt bine definitgi unic.
- Pentru ca sd existe complicitate -; in cazul artimlului 2,
alin. a este deci necesar si se dovedeasci ci: miniEtrii ori
-
subsecretarii de stat antonescieni au participat la actul de-
liberdrii, care a preccdat pe acela al hotdririi Ei ci, prin ac-
tele lor siviqite cu acest prilej, au determinat pe cel in-
dreptdlit a hotiri si hotdrasce continuarea, nu numai
i-au ajutat sd continue.
Dar aceasti dovadi nu s-a ficut, ci, dimpotrivi, s-a re-
cunoscut de Ministerul Public ci nu a existat o hotirire a
continuirii inainte de 23 august [1944]; iar martorul gene-
ral Paul konida, ofiterul de stat major cel mai calificat si
cunoascd situalia militari pentru ci a fost geful Secgiei
-
Operatiilor din Marele Stat Major gi inainte Ei dupd 23 au-
gust 1944 (adici al Serviciului din MareleStat Major ciruia
chiar acuzatorul public al Tribunalului Poporului i-a cerut
limuriri asupra intririi trupelor din 1940) acest martor
-,
a aretat cA nici nu se putea ieEi din rdzboi inainte de 23 au-
gust 1944.
UIIiMUI CUVifi / MIRCEA VULCANESCU 57
Iar in ceea ce priveEte (inerea miniltrilor la curent cu
intentiile conduc€rii statului, depozilia domnului ministru
Petrovici gi declaratiile lui Mihai Antone'scu din gedinla Bi-
roului Picii din 25 iunie 194| arati ci numai el Ei maregalul
Antonescu, nu numai ci au cunoscut singuri data dechrerii
rizboiului; dar au Ei ficut singuri pregitirea lui diplomatici
-
,,M-am ocupat Ei de aprovizionare" zice Mihai Anto-
-
hescu, tocmai spre a-gi revendica singur toate rlspunderea
acliunii lui (in stenograma gedinlei din 25.VI.1942).
Iar de hotiririle militare luate in legituri cu conduce-
rea rizbiului, se constati ci nu a awt cunoEtintd nici el,
de weme ce s-a plins formal de acest lucru in Consiliul de
Mini$tri.
Daci, deci, Mihai Antonescu, consultat 'de obicei de
conducitorul statului, nu a fost consultat in ac€st scop' cu
atit mai pulin puteau fi consultali ceilalli min\tri, Ei rnai
pulin subsecretarii de stat.
A fortioi, cum pot fi declarati complici la hotdrirea con-
tinuirii rizboiului mini$trii, care dwedesc cd, in momentul
intririi lor in gwem, intentia iegirii din rizboi inmllise in
mintea celui care avea in atributiunile lui luarea de aseme-
ci nea hotiriri, care incepuse deja tratative in ac€st sens, care
dispusese luarea de mdsuri ca si facd efectivi aceasti ieEire
Ei care (iegirea din rizboi neputind fi faptul unuia singur)
aEtepta numai mornentul potrivit pentru a porunci ca
aceaste intentie si fie desivirgiti in fapt.
AEa-zisele lor fapte de execulie a mntinuirii rizboiu-
lui? Privite in aceasE perspective, ele nu mai sint misuri de
ex€cutare a hotiririi continuirii rizboiului, ci acte de pre-
gdtire a hotiririi iegirii din rnzboi, chiar dacd prin irnpo-
sibil
-
Curtea ar admitg principial, teza Ministerului Pu-
-
blic privitoare la hotirirea implicitd.
Voi dovedi acest lucru, in aminunt, in cazul meu!
Acuzagia formulate nu rezistd deci la o analizd serioasi.

IV
Expunerea activitSlii mele
A. Colabomrea la convenrtih comerciale gi ranltatele ei
Onorati Curte,
Domnul procuror,. care s-a ocupat mai indeaproape de
faptele fiecdruia dintre noi, a articulat doui activitdti ale
mele, asupra cdrora a atras atenlia Onoratei Curfi, in le-
gdturi cu acuzaliil,e ce mi s-au adus prin actul de acuzare:
1. Una este participarea mea la pregdtirea convenliilor
economice cu Germania, in perioada in care am foat subse-
cretar de stat;
2. A doua este participarea mea la aga-zisa fiilanlare a
armatei germane.
Cu toate ci domnul procuror a gisit cu cale si caracte-
rizeze cu elogii pe cea dintii $i a recunoscut categoric cd
nu-mi poate face o invinuire dintr-a doua, totu$i, domnia sa
a invitat apoi Curtea, mai intli sd aprecieze,in ce misuri
aceste activite$ ale mele pot face obiectul unei incrimindri
pe articolele pentru care actul de acuzare mi-a c€rut con-
damnarea, pentru a conchide, la urmd, imperativ, in sensul
cd cere totugi aplicarea celor doud texte.
Acestea, dupi ce domnul Procuror general, in rechizi-
toriile domniei sale, conchisese la nwinovdlia de principiu
a subsecretarilor de stat, sub rezerva incadririi fieciruia
potrivit faptelor care ar reiulta din activitateq lui proprie,
utrimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 59
in misura in care acestea ar'fi susc€ptibile si fie considera-
te acte de complicitate Ia crimele prevdzute in actul de acu-
zare initial. .
Cu ioate ci fiecare din rechizitoriile domnilor procu-
rori, luate in parte, m-ar fi scutit, deci, de sarcina si nrd apir
altfel decit prin tdcere, bizuindu-mi pe nidejdea ci Onora-
ta Curte va rociti Meinoriul meu citre procurorul Cabine-
tului XII de'Instructie, luminindu-se deplin; totugi, consi-
derind la un loc cele doui tezn dewoltate in rechizitoriu,
constat ca prin suprapunerea argumenterii lgr, activitatea
mea proprie, de carc actul de acuzare nu pomenqte nirnic,
invinuindu-mi numai pentru faPtele altora $i pentru asu-
marea rispunderii lor, activitatea mea proprie zic in-
-
liturati in urmb instructiei, continud a fi rqinuti de dom-
-.
niile lor ca un capdt special de acuzare.
$i pentru ci sint, cum am spus, Stan Pifitul, care' soco-
tind lricrul in aoeasta privinp hmurit Ei neinsistind asup19-u
m-am vezut totuli condamnat anul trecut de Sectia a VIII-a
a Cu4ii Criminale la opt ani temniti grea, cu toate elogijle
domnilor procurori (anchetator gi din $€dinF)' aceste elo-
cii fiind c;$iderate de Curte numai ca circumstanle larg
itenuante, dar care nu ar exclude dupd ea viogv5tia
- -
trasd din considerafia de fapt (nemaicenzurabili de Inalta
Curte), participind la alcdtuirea unui sistem economic $i
i
frnanciai care permis finantarea armatei germane, ag fi
militat pentru hitlerism, contribuind la desnvirEirea intrdrii
armatei germane pe teritoriul 3irii, care intrare ar fi foct
factorul aeterminint al hotirlrii mareEalului Antonescu de
a ataca Rusia sovietici gi, deci, sint vinovat personal de cri-
mele din articolul 1, alin. a Ei 2, alin. a sint nevoit, agadar,
si md apdr, aretind limpede care au- fost faptele mele in
acest sector, care le-au fost obiectivele care le-au fost rc-
Ei
zultatele.
i
Aceasta, spre limpezi rispunsul la intrebarea daci
aceste fapte pot fi considerate in vreun fel:
60 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvint
1) fie ca acte de ,,militare pentru hitlerism", cum cere
articolul 1, alin. a din kgea nr.31217945;
2) fie ca acte de ,,permitere a intrdrii armatei germane
pe teritoriul lerii", de cineva care avea ,,risphnderea poli-
tici efectivi" (cum cere acelaEi articol), pe care sint acuzat;
3) fie ca acte de ,,militare pentru pregitirea gi desdvir-
Eirea faptelor de mai sus", cum ar cere articolul 1, alin. b
a cirui aplicare nu mi s-a cerut dar in a cirui perspec- -
-,
tivi au rationat totugi Ei Seclia a VIII-a a Cu4ii, anul tre-
cut, gi domnul Procuror general, acum;
4) sau fie, micar, ca un act de ,,contributie la permiterea
intrerii ac€stei armate" prin vreun fapt al meu, din partea
acelora care ,,au avut rdspunderea politici" dupi 6 septem-
brie 1940 Ei ,,au militat p€ntru hitlerism", cum ar cere-o (in-
temeiata p€ tratatul de pace in vigoare) partea finali a ar-
ticolului 2, alin. a din Irgea nr. 291, care contopegte cele
doue texte din lrgea nr. 312 (intemeiati, ea, pe Conventia
de Armistiliu, azi expiratd), chiar in cazul cind Curtea, res-
pingind aplicarea directi a textelor ultimei legi, ea ar re-
curge totu{i la textul ei, micar spre a lumina cu el intentiile
invariabile de la Armistiliu la Pace, ale legiuitorului Legii
nr.31211945., cum ar cere-o aceeaEi coerenll a legiuitoru-
lui, afirmati de domnii procurori;
5) ori, in sfiqit, dacd aceleagi fapte pot constitui ele-
mente de incriminare pentru ,,complicitatea" la ,,hotdrirea
de continuare a rizboiului" din partea factorilor politicegte
calificali Ei rispunzitori, care ar fi luat, ori ar fi avut de luat,
o as€menea hotlrire, in conceplia domnilor procurori.
lncinciti posibilitate de acuzarc, ce se resfird din rechi-
zitoriile aparent neimpovlritoare ale domnilor procurori,
dar atit de primejdioase in concluzii, incit mi obligi sd in-
sist Ei si cer Onoratei Curli sI mi asculte.
Fiindci daci nu le spulber aici ele tiind conside-
- -,
ratiuni de fapt, invocarea lor in apdrarea mea nu-mi va mai
ulrimul cuvint / MTRCEA VULCANESCU 61
fi posibili, in caz de condamnare, in fala instantelor superi-
oare, menite si se pronunle numai asupra Dreptului.
Pentru aceste motive, rog Onorata Curte sd mi ierte ce
insist ca, dupd apdrarea in Drept
- rostiti
si o limuresc Ei eu asupra faptelor
de avocalii mei
mele, intentiilor lor
-,
gi rezultatelor ac€stora, judecate in penpectiva textelor a
ciror aplicare s-a cerut in cazul meu.
Declar aci ci ma unesc cu toate cele spuse de toli avo-
catii cu privire la temeiurile de drept Si rog a se lua note de
aceasta.
Procesul acesta este un proces politic.
El priveEte actMtatea mea de trei ani gi jumitate, acu-
zati prin actul de acuzare, implicit, numai prin solidariza-
rea ei cu activitatea altora.
Onorata Curte md va ierta daci, acuzat astfel, prin actul
de acuzare, de ceea ce nu am fdcut eu, dar pus in cauzd, in
legituri cu aceastd acuzare, de domnii procurori, prin ceea
ce se pretinde de domniile lor ci ag fi Ecut incerca si
arit ce am fEcut cu adevdrat: care mi-au
-voi
fost scopurile $i ce
rezultate au atins ac€ste fapte, gi in ce fel se pot incadra
ac€stea toate in raport cu activitatea altora Ei cu incrimi-
nirile ce mi s-au adus.
Voi examina deci, pe rind:
1. ActMtatea mea in legiturd cu convenliile economice
incheiate cu Germania
- gi
2. ActMtatea mea in legituri cu a5a-zisa finanlare a ar-
matei gelmane.
Convenliile economire
S-a aretat Ei dovedit, in cursul acestui proces Ei al cer-
ceGrilor care l-au premers, ci convenliile economice nu s-au
incheiat de Ministerul de Finanle, ci de Ministerul Econo-
miei Nalionale, mai intii, gi apoi de Ministerul de Externe
62 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint
care, prin Direclia Amrdurilor, centralizau insi, in ve-
-derea lor, punctele de vedere ale ministerelor interesate in
legiturd cu chestiunile care formau obiectul acordurilor ce
priveau sectoarele lor. Unele convenliuni s-au incheiai gi
de cdtre Pregedinlia C.onsiliului de Minigtri.
Sub acest rapo(, ministerele fEceau, mai intii, note, cu-
, principiale de durati).
prindnd dezideratele lor cu privire la chestiunile in dlsculie,
note pe care Ministerul de Externe le colaliona Ei confrun-
ta, hoterind care deziderate pot forma obiect de revendi-
cdri, in ansamblul negocierilor, in mnjunctura diplomaticl
a momentului.
in cunul acestor negocieri, se intimpla ca departamen-
tele sd delege expe4i-tehnicieni, care si raporteze direct gi
si primeasci instrucliuni direct de la ministere asupra uno-
ra din problemele in disculie, de resortul lor.
Nici unadin aceste instrucliuni nu se da insi de minister
fhrd incuviin(area Ministerului de Externe. Dispoziliuni
formale erau date ci nici un act de acqst fel sau angajament
luat de weun departament, fiiri gtirea Ministerului de Ex-
teme, nu leage Statul RomAn. (S-au ardtat.)
Se inlelege deci ci rdspunderea globald a acestor nego-
cieri o avea Ministerul de Externe, chiar cind in fapt, ele se
negociau de altcineva; ministerele de resort rispunzind nu-
mai Fentru propunerile gi actele pregetitoare (studii tehni-
ce.prealabile etc.), efectuate in cadrul atn'butiilor lor.
Rispunderea mea pentru aceste negocieri nu
-
poate fi angajatd in alt cadru.
- iulie 1943. (in iulie 194 nu s-a tDai incheiat acord) erau
Negocierile economice romAno-germane priveau doud
sectoare generale de activitate:
1) una,era colaborarea aEa-zisd industriald adici
- -,
conlucrarea in vederea coordondrii structurale a institulii-
lor producitoare, afectind mai ales organizarea in sectorul
capitalur'rr gi al intreprinderilor;
ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 63
2) a doua era mlaborarea aga-zisi comerciali sau eco-
,nomici propriu-zisi
-
privind mai ales schimburile econo-
mice, .
-
Prirna era o colaborare prerrizuti ca de mai lungi du-
rati; a doua era o colaborare pe o perioadd limitat5: de obi-
cei Ease luni sau un an (dar Ei oa in cadrul unei inlelegeri
Cea dintii se. f6cea prin convenliuni de colaborare intre
diferitele instituliuni din 1ard, din streinetate Si stat: uneori
direct cu statul (cind era vorba de concesii sau de institutii
de stat), alteori numai sub controlul statului, cind era vorba
de colaborarea de institulii private (in care statul avea insa
interese proprii de apdrat).
A doua se flcea de la stat la stat, in cadrul unor con-
venliuni anuale, revizuibile semestrial, in cadiul unui acord
general incheiat in 1939, denumit Amrdul Wohlthat, care
se intindea pe o perioadd di: 10 ani, previzind o serie de
acorduri speciate in legdturi cu care, in fiecare an, aveau sd
se faci convenliuni noi de aplicare a.acestui acord general,
pentru perioada ce rdmine.
Acordut zis ,,Cancimv" din 4 decembrie 1940, acotduri-
le din 16 ianuarie 1942,17 itinuarie 1943 gi 9 februarie 1944
sint asemeDea acorduri de aplicare anuali a Acordului din
1939, care legase, inci din timp de pace, economiile ambe-
lor firi.
Acordurile din 29 mai 7941, din 12 iulie 1942 gi din 17
conventiuni de revizuire semestriald a celor hotdrite prin
celelalrc acorduri ardtate.
in cadrul lor se cuprindeau tot felul de acorduri particu-
lare, privind diferite chestiuni ano(e, care de\reneau astfel
conexe, ansamblul acestor relaliuni codstituind un tot, a
cirui aplicare rwenea apoi fiecdrui departament sau insti-
tutie de stat sau particulari, potrivit celor hotiirite'
64
MIRCEA vULcANEScU / Ultimul cuvinr
Dimpotrivd, acordurile cu caracter de colaborare
triali nu erau periodice. Ele se negociau de Prqedingie
de Ministerul de E:rterne, separat uneori flrd con
tarea ministerelor interesate - adeseori
care se aflau
fala unor fapte implinite, cind-, acordurile veneau la
re gi care, cu acel prilej al aplicdrii, ridicau obiecliuni
pra felului defectuos in care convenliile ftsesere
fbri consultarea lor.
Aga au venit in discutia C-onsiliului de Minigtri
rile de colaborare ale industriei grele (Malaxa-E
Giring Werke, mai tiruiu Rogifer), sau, in discutiile dele-
gafiei economice a guvemului, acordurile de
tehnicd cu H. G. W., a $antierelor Navale Galati ($. N. G.),
de care a vorbit domnul procuror, ori chestiunea
lSrii gi reinfiinlirii societelilor exportatoare de cereale
cer
cele privitoare la industria petroliferi etc.
Este adwdrat cd, mai tirziu, sub inriurirea
proaste fecute prin negocierea unor asemenea amrduri di-
rect de Prqedinlie sau de Ministerul de Bcterne, flrd mn-
sultarea prealabili a departamentelor, s-a renuntat la acest
sislem, anulindu-se amrdurile iniliale gregite (cazurile Ma-
laxa, H. G. W. Ei $- N. G.) Ei incheindu-se altele in loc, tot
de cdtre PreEedintie sau Ministerul de E:rterne, dar dupi
consultarea departamentefor, tinindu-se astfel seama,
uneori (dar nu totdeauna), gi de sugestiile lor.
In amindoui sectoarele de negocieri, conducerea statu-
lui formulase principii clare de conlucrare, in lumina cdrora
avea sd se desfigoare activitatba de puncre la punct tehnicii
a proiectelor de conventii, de citre fiecare departament, gi
in lumina cirora erau judecate apoi Ei criticate ca inadrnisi
bile, de citre departamentg @nventiile irrcheiate IEri res-
pectarea lor.
Care erari aceste principii gi cum s-au aplicat de Minis-
terul Finanlelor cele ce-l priveau gi ce rol am avut eu in
aceasta?
uttimul cuvint / MIRCEA VLJLCANESCU 65
Colaborarea industria Id
A Principiile acestei colabordri au foat:
l. Nu se colaboreazi decit in domeniile unde dezvolta-
rea intreprinderilor rornAneEti nu este asigurati in timP de
pace, fie din lipsa materiilor primq fie dfur aceea a debugeu-
rilor;
2 Nu se colaboreazi decit daci partenerul striin aduce
industriei romineEti: materia primi, utilajul tehnic, price-
perea tehnici (specialigti, licenle, brevete), finanfare sau
comenzi pe care industria romaneascl nu gi le poate
-
procura din interior;
3. $i nunai daci colaboratorul strdin se angaiaze se for-
meze personalul tehnic rominesc la dlnsul in intreprinderi;
4. Ntr se alieneazi fondul bogitiilor romine4ti, in sensul
ci nu se cedeazi majoritatea acliunilor intreprinderii;
5. Nu se ccdeazi conducerea generali a futrePrinderi-
lor din mlinile rom6neEti.
B. Ce rezultate au dat aceste principii?
1. Domnul procuror a citat cazul mlaboririi $. N. G.
-
H. G. W., pentru ci acest caz mi s-a pus special ln sarcini.
la acest caz am fo6t acuzat, la C-abinetul de lnstru4ie,
ci am participat la asewirea tirii citre germani.
Am depus, ia apirarea mea, exclusiv, dosarul chestiunii
de la Ministerul Finantelor, in copie.
Domnul procrrror, ciare m-a anchetat, a conchis, c€rce-
tlndu-!, nu numai ci n-am aservit tara in ac€st caz' dar cI
actiunea mea demnd a dus la anularea contractului de cola-
borare defectuos.
Nu este lnsi unicul caz de acest fel. Am aritat domnului
procuror anchetator c5 aceeaEi a fost situatia in toate cazu-
rile similare.
pildi, cazul cu conventiile privitoare
2. AcelaEi a fost, de
la Societatea Malaxa, cedati de Ministerul de Externe
Grupului H. G. W., in care toti ministrii despre care dom-
.5S MIRCEA VT IIANESCTT/Ulrimut cwirr
2. Schimburile se fac in mod echilibral la preturi fte;
fiecare spor de prct dintro parte tr€buind conpensat de
un spor corespunzitor de cealaltd. Se admit depigiri mo-
mentaDe intr-uD $ens sau altul, dar ele trebuie si fie com-
pensate in cursul anului contractual;
3. ln acoperirea exporturilor, se primcsc mirfuri nece-
sare pietei gi investitiunilor statului; unelte agricole, ma-
gini, piese de schimb, dar gi rcnte, averi mobiliare gi riscum-
pirbri de datorii externe;
4. Pritrolul, materialul necesar rizboiului, se exportil pe
armament;
5. Efortul net de finanlare, 6cut ln interiol pentru aces-
te schimburi, se acoperii cu aur gi derrize libere.
B. Care au fost rezultatele?
Chestianea pretinsei seciituii a ldrii
RomAnia nu a fost secituite.
a) Roninia a exportat in patru ani, in caDtiteti, cu mult
nai pulin decit in toti anii anteriori; in afard de petrol, un-
de sciderea e mai mici
RomAnia era, in timpurile normalg o lari exportatoare
de:
cereale
- petrol
- lemn
-; produse animale gi alimentare.
In ce privqte cerealele, Rominia exporta, normal, in-
tre 100-3fl) (XX) vagoane anual (am anexat la Memoriul
prezentat domnului procuror al Cabinetului KI de In-
struclie cifrele oficiale ale exportului pe ultimii 15 ani, tqi
anii care au urmat crizei dh lY29)-
ln patru ani (1911-194), Rominia exportd in total
85 0(X) vagoane:
UIIiMUI CMNI / MIRCEA VI,JLCANESCU 69
vagoane in 19{1
- 28 Ofl)
16 Ofi) vagoanein 1942
- 12 fiX) vagoane in 1943
- 29 flX) vagoanein 1944.
-Pentru a ne da seama de situalie, ajunge sd spunem ci
dupi 23 augustl!{{, in noui luni, pini la capitularea Ger-
maniei, Rom6nia a fumizat alialilor, ofrcial, 63 Ofl) vagoa-
ne cereale.
ln ce privepte lemnul, exportul nu a reprezentat nici
lOVo din exporturile normale: sub 10 Ofl) vagoane anual,
faln de 50-10 Q(X) vagoane, normal
ln ce privelte petrolul, in scidere tendential, din 1936,
cind atinsese aproape 7 milioane tone la export, el a conti-
nuat si scadd in jurul a 3 milioane tone, cu exceplia unei'
crEteri in 1941 la 4 miloane tone ajungind la 1 4fi) Ofl)
tone in 1944,-fali de un consum -, intem sporit de la
, I 700 m0 la 2 5fi) Ofl) tone anual. (A se vedea depozitia
directorului general al Petrolului, Andonie, f6cuti in faga
Secliei a VIII-a, anul trecut, aflati la dosar.)
b) In schimb, Romdnia a importat, pe categorii, materii
pnme gi produse industriale foarte importante, ale ciror
cantiteli iregistreazi, in aceEti ani, cifre record. (A se ve-
dea tablourile, la dosarul special.)
S-a zis ci nemlii n-au dat nimic in schimb, ci au umplut
lara du jucdrii gi muzicule.
Adevirul este cu totul altul!
Cu exceplia produselor coloniale, interceptate de blo-
cad4 aliatd, al ciror import s-a redus la 1/10 din normal, gi a
importurilor de lesituri gi pielirie r€duse intre Ua 9i 18
din normal - fost foarte insemnate.
celelalte importuri au
-, sintetic importat a reprezr;ntar 1/3 din im-
Chiar cauciucul
porturile ob\nuite de cauciuc natural. C-ocsul, fierul in ba-
re, vehiculele, culorile gi lacurile, pdminturilq, cerarnica au
inregistrat cifre record, nemaiatinse in nici un moment al
perioadei care a urm at crizei din 1929.
70 MIRCEA VULCAT\IESCU / Ultimul cuvinr
Astfel, cocsul a atins 38 0(D vagoane in 1942 gi 15 000
vagoane in 1943; vehiculele gi maginile, fiebare pte2 200
vagoane, in care se cuprind: camioane, automobile gi trac-
toare (pe.ste 4 Ofi)), ma5ini agricole gi industriale etc.
In schimb, pretinsele jucirii gi instrumente muzicale nu
au totalizat anual nici,l7d vagoane, ca gi instrumentele op-
tic€, acestea insd foarte valoroase.
Cifrele acestea se raporteaze la totalul schimburilor, nu
numai la cele cu Germania, care ocupa insd Europa toatd.
in acel timp gi care ocupa, deci, in aceste schimburi, aproa-
wm?.
c) In ceea ce prive$te valorile importate Ei exportate,
soldurile anuale fald cu Germania, dupd o balangd exce-
dentari de 5 miliarde in 1941, situatia s-a rdsturnat, impor-
turile intrecind exporturile cu circa 5(X) milioane mai intii
in 1942, pentru a-atinge un surplus de importuri in lel de 21
miliarde in 1943, ceea ce di un sold total, in trei ani, de 16
miliarde lei, cu care importurile depi5esc exporturile.
Acestea sint cifrele nominale.
Vom vedea mai departe situalia Ei in valori efective, in
raport cu o bazd unici.
d) Lucrul ac€sta s-a datorat faptului cd, in aceasti pe-
fioadi, RomAnia a vindut produsele sale la preluri relativ
cu mult mai mari decit cele la care a cumpirat produsele
qin streinetate. Astfel, preturile mijlocii au sporit cam de
cinci ori la export pentru produsele fundamentale, in we-
me ce la import preturile produselor metalurgice gi mate-
riilor prime, care constituie principalul importurilor, abia
s-au dublat fati cu 1938: sporuri mari de preturi la import
inregistrindu-se numai'in sectorul buuteriilor, ceasornice-
lor importate din Ehetia, adici al produselor fhri mare irn-
portanlS cantitativl.
e) Ceea ce este de relwat este ci, cu toati aceastd ba-
lan1i, in care inportul a intrecut exportul, Rominia a izbu-
ultimul cllvlnr / MIRCEA VUIcANESCU 7r
titse-$i tiscumpere creante din streinetate li si-$i procure
in acelagi timp din streinetate aur gi derrize liber convertibile
in aur de circa 11 vagoane (din care 8| din Germania), du-
b'lindrr-.., astfel, stocut B. N. R. de la 13f la 2\ vagoane
aur.
Este o situatid unici, nemaiintilniti in nici o altii lare,
chiar victorioasd, cum e cazul Angliei, care nu a putut si-gi
acopere nevoile decit cedind din aurul Ei portofoliile str6-
ine, pe care Ie poseda in ahe 1iri, riminind Ei indatorati.
Astfel, Romania nu numai ci n-a fost serituita, dar ea a
putut se constituie, prin rezervele acumulate pe teritoriul
ei, o bazi importanti de aprovizionare a alialilor in rdzbo-
iul dus in Vest, dup[ 23 august 1944.
ln 1ari, piinea albi se vindea liber la acea dat6. [,a fel se
fdcea, f6rd iarteli, aprovizionarea cu zahdr, sepun etc.
Rezultatul acesta nu este un efect intirnpldtor, ci conse-
cinta unor dispoziliuni clare, date de cei in drept se hote-
rasc5.
Dovadi, instrucfiile date, intre patru ochl, sub'iecreta-
rului de stat al Aprovizionirii.
Dovddi, felul in care a fo6t modificat acordul prMtor la
vinzarea iedeventelor petroliere cu Fra4ta" dupd 1942, Ea
incit cotele de petrol c€ urnau sd-i fie liwate in.teritoriul
aflat sub control german se fie stocate ln tari, Ia dispozilia
ulterioari a guvernului francez, spre a fi folositi Ia momen-
tul oportun, in favoarea alialilor.
inlelegerea cunoscutd atit fostului ministru al Frantei
din Rominia, Truelle, trecut la Aliati, azi dispirut, cit gi cu
$tirea ata$atului comercial al Frantei, Sarret, dwenit dupi
3 august 1944lnsircinat de afaceri al Franlei, iar din tard
ea a fost cunoscutl de directorul general al Migcdrii Foo-
durilor din Ministerul Finantelor, de miniEtiii Ei subeecre-
tarii de stat ai ac€stui minister li ai Ministerului Economiei

72 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvltrr
Nalionate, precum Ei de conducerea statului (prepdintele
gi vicepregedintele Consitului).
Element important de apreciere a intentiilor reale ale
factorilor hotiritori, care deznint presupusa hotirire im-
pliciti de continuare a rizboiuluid.
, Chcstiunea armamennlai imprut
Dar domnul procuror a zis: in schimbul acestui export,
c€-ali oblinut? Ati oblinut mai ales armament. Armament
folosit in rizboiul din Est, pentry nerroi striine, gi care nu
trebuia plitit.
Altfel zis: boge$ile gnrii le-a1i risipit pentru o cauzi
striinE
$i cu toate ci ac€st armament nu s-a pliti! cum a recu-
noscut gi domnul procuror, fiindci s-a adus pe credit, el a
costat totu$i lara noastri in substanti, pentru ci RomAnia
a exportat in schimb $i I prestat nemtilor in prn servicii
egale cu valoarea soldului de cliring, rdmas descoperit la
Banca Naliohali, sold a c5rui valoare se apropie de valoa-
rea importurilor pe credit.
Ils la o parte, pentru un moment, chestiunba soldului gi
a relaliei lui cu creditul, pe 'care le voi limuri mai pe urmi,
mi ocup de armamenL
gi
Nu este adevlrat ce contravaloarea exportului romA-
nesc spre Germania s-a acoperit cu armameot.
Am depus Onoratei Cu4i care ne-a judecat anul trecut,
in copig identificatd in fata instantei de citre unul din
membrii Institutului Rominesc de Conjuncturi, paginile
referitoare la comertul exterior al RomAniei, an cu an, in
perioada ly38-1944. (Vezi filele 1&189 de la dooarul su-
plimentar, vol. [, al Sectiei a VIII-a gi depozitia martorului
Georgescu-Roegen, de anul trecut, in fala aceleiagi seclii.)
Acest raport a fost intocmit zic€ martorul la cere-
- -
rea guvernului romin, in anul 1946, de citre dir€ctorul in-
UIIiMUI CMNI/ MIRCEA WIJCANESCT' 73
stitutului gi a foct citit Ei aprobat de consiliul institutului,
din care fac parte, intre al1ii, gi actualul ministru al Justiliei,
dJ Lucretiu Pitrigcanu, d-l D. Iordan, fost subs€cretar de
stat la FinanJe dupi 23 august lg&, d-l Ion Christu, fost
pre.ledinte al consiliului de administraJie dupd Zl august
tp44 gi expert al delegatiei romine in tratativele de la Paris
in 1946, Ei de atitia alti econoniiEti de stinga, care nu aveau
motive speciale si fie favorabili guvemelor dintre 1911-
7944.
Acest institut, care de ce si nu o spunem aci?
insircinat -
sd examineze post cu post tot comertul nostru
- s-a
exterior ln perioada rdzboiului Ei cea imediat anterioari lui,
tocmai spre'a verifica politica economici de pretinsi aser-
.vire a regimurilor dictatoriale (Caiol al ll-lea gi Antones-
cu), a fEcut o muncd uriagd, nemullumindu-se numai si
ventileze, po6t cu post, importurile gi exporturile, dar le-a gi
recalculat p€ toate, la valorile din 193& anterioare pene-
traliei economice germane, pentru a se convinge daci nu
cumva, micar pe calea aceasta subtili, a raportului injust
de pre(uri, economia romAneasci nu a fost cumva prejudi-
ciati in schimburile ei cu streinetatea.
Ei bine, rezultatul acestei cercetiri, ale cdrei date se gi-
sesc in paginile depuse;i identificate la dosar, afirmn (gi
- si nu uitdm - o recunoa$tere a unor oa-
aceasta este
meni care nu au motirrc speciale si ne fie farorabili) textual:
,"Astfel, convenJiile Rominiei, aparent defavorabile, au
jucat in realitate in favoarea Rominiei"!
Alirmalia acestor experti contrazic€ formal afirmalia
domnului procuror, care a vorbit dimpotrivd in gedinli, de
conventii aparent favorabile, care in fond ar fi fost defarro-
rabile RomAniei, flri insi a cita cifre
ln precizarea acestei mncluzii, Onorate Curte, raportul
{ Institutului de Crnjuncturi nu a neglijat chestiunea arma-
mentului.
74 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint
Dimpotrivd!
Daci veli examina datele pe care se sprijini concluzia
acelui raport, aflate la dosar la pagina 6 (fila'189), ve[i ve-
dea cd autorii lui au awt grijl, ca nigte experli ce au fost, si
pund de dparte importurile de arniament gi sd le scadi din
cifra importurilor totale, spre a degaja cifra importurilol
reale, utile lirii, dupi ei.
Din cifrele lor, care se referi la anii 1938-1944, an cu
an, noi vom reline aii numai pe cele referitoare la perioada
anilor 1941-1944, care singure intereseazi rispunderea
noastrd $i daci ve[i privi cu atenlie tabloul veli constata,
poate cu uimire, cd ele sint mult mai favorabile lirii noastre
decit acelea ale perio4dei 1938-1940, contra cdrora totuEi
nu s-a rostit acuzalia de aservire.
Veli binevoi a vedea, totalizind gi flcind diferenlele co-
loanelor care privesc importul total 68,2 miliarde gi
- -
pe cel fird armament
-
43,6 miliarde cu coloana
-,.faii (operalie
care privegte exportul total 41,1 miliarde
- -
pe care noi am ficut-o in tabloul aflat la dosarul cuprinzind
Memoriul prezentat domnului procuror instructor), ce
in perioada anilor 1947-1944 chiar dacd elimindm -cu
-,
totul importul de armament (24,6 miliarde), importurile
romdnegti intrec exporturile cu citga 2,5 miliarde lei, valoa-
rea 1938. Adici, dacd punem fali in fale tot importul util $i
tot exportul Romdniei, in valori fixe, neinfluenlate de con-
junctura de rdzboi, ajungem la constatarea ci Rominia a
oblinut, in acest timp, din $reinetate mirfuri utile econo-
mic cu 2,5 miliarde mai mult decit a dat, chiar dacl exclu-
dem din sornteli tot armamentul primit in aceastd perioadi.
Adici exact contrariul de cit a afirmat, fire se se sprijine
pe cifre. domnul procuror!
Dacd socotim $i tot armamentul, diferenla in favoarea
Romdniei este de 27 miliarde lei, valoarea 1938, pentru
aceaste perioade.
ulrimul cuvinr / MIRCFA VULCANESCU 75
Trebuie observat ci cifrele Institutului de Conjuncturd
nu cuprind decit armamentul livrat in 1are Si trecut prin
controlul vamal rom6nesc, nu gi cel livrat direct pe front,
care ar spori aceste cifre. Dar folosul acestui armament a
fost contestat in bloc, degi s-a salvat Ei o parte a acestuia.
Dar nu insist in aceasti privinli.
Insi, chiar cu acest corectiv, rezultatele acsstui calcul sint
in realitate mult inferioare situaliei adevdrate, Ei iati de ce:
E adevdrat ci armamentul importat in lard in anii 1941
Ei 1942, pind Ia betdlia de la Stalingrad, a fost folosit in ma-
,re parte gi pierdut pe frontul de Est ca atare el nu poate
Ei
sd figureze in balanli ca un post in favoarea RomAniei.
Dar armamentul importat in 1ari, dupd bdtdlia de la
Stalingrad, adicd armamentul plitit incepind din iulie 1941
gi importat incepind din ianuarie 1943, deci in tot timpul
anilor 1943 gi 1944 (care figureazi in tablou in coloana ani-
lor respectivi, cu cilia 13 miliarde lei 1938 exact 12,8 mi-
liarde) nu a mai fost trimis peste granile $i-folosit in rezbo-
iul din Rdsirit. Dimpotrivi, acest armament a fost folosit la
dotaiea unitdlilor care au luptat impotriva germanilor, in
rdzboiul nostru din Vest, de dupi 23 august 1944.
Acesta coilstituie deci un armament propriu, folosit
pentru nevoile noastre de cooperare cu armatele aliate gi
de eliberare a Ardealului de Nord
Arga cd aceste aproape 13 miliarde lei 1938, trebuiesc
adiugate cifrei de 2,5 miliarde, care reprezinti surplusul
valorii importului util economicegte asupra exportului.
Ajungem astfel la cif'ra de peste 15 miliarde lei, valoare
1938, care reprezinti surplusul total de import p€ntru ne-
voi proprii, peste exportul rom6nesc al anilor 7941-1944.
La valoarea $ din 1938 care era de 145 lei
- -, aceasta
.reprezintd un avantaj net pentru lari de 100 milioane do-
lari [valoare] 1938 (adici o datd Ei jumetate valoarea
.
imprumutului de stabilizare din 1929, care a fost de 60 mi-
lioane dolari).
76 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr
Acesta este soldul de substanli favorabil Romdniei, ca-
re caracterizeazi, balanla economici a tirii cu striinitatea,
in cei patru ani considerali.
Inlelegem acum sensul concluziei raportului $i conse-
cinlele pe care acesta le-a awt cu privire la rispunderile
noastre in sfera de acliune care ne-a fost proprie gi de ce
rezultatul acestei expertize a dus in fapt la spulberaiea acu-
zaliei ce ni se adusese, ci RomAnia a fost aservite interqse-
lor economice ale Germaniei gi poate, in drept, Ei la desfi-
inlarea alineatului c al art. 2 din kgea nr. 312/1945, rdmas
firi echivalent in l-ngea nr.29717947.
Si nu se uite cd rezultatele ac€stea erau oblinute de mi-
ca Rominie, care nu avea:
1) nici monopolul aprovizionirii gennane cu petrol;
tot exportul de petrol al Rominiei fiind de circa 3 milioane-
tone anual, fali de o produclie interni germand anual6 de
circa 12 milioane tone petrol sintetic ai de un consum total
anual de circa 15 milioane tone. (Aportul Rominiei nu aco-
perea deci nici un sfert din nevoile Germaniei de petrol);
2) Romdnia nu avea nici monopolul aprovizionlrii cu
cereale al Germaniei, care ocupase toatd Europa $i aflase
in Risirit baze de aprovizionare cu mult mai importante
decit cerealele exportate de Rominia, care, in patru ani, la
un loc, n-au atins nici exportul unui singur an normal, cum
am vezut.
in schimb, Germania delinea:
1) monopolul productiei industriale Ei de armament, in
spaliul in care Rominia avea acces in wemea rizboiului;
2) monopolul tranzitului rominesc citre toate lirile
Europei, cu exceplia Turciei.
C-el care cunoaEte insemndtatea acestor condiliuni rela-
tive, in situatia unor negocieri internalionale, iEi dd seama
de ce rezultatele oblinute de Rominia, care capiti produ-
se industriale, arme gi aur
decit furnituri derizorii - neliwind,
apar
in afari de petrol,
aproape ca neverosimile!
-
$i totusi sint adevdrate.
Ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 77
f. inlelegem acum ce afirmi raportul Institutului de
Conjuniturd, intocmit de adversarii regimului de dinainte
de 23 august 1944, cind conchide, in faga evidenlei de ne-
dezminlit a faptelor cI: ,,convenliile economice, aparent
defavo^rabile, au jucat, in realitate, in favoarea Rominiei".
2. Inlelegem gi de ce' conducdtor'ul alia[ilor de ieri,
Adolf Hitler, spunea gefului Statului Roman, in ultima
intrevedere avutd cu el, ci: ,,mntribulia 'economicd a
RomAniei cdtre Axi a fost meschini". Declaralia aceasta a
fost confirmatd de fostul guvernatdr Angelescu anul trecut
in fala Secliei a VIII-a, care a reprodus cuvintele ce i-au
fost repetate de Mihai Antonescu, la intoarcerea din Ger-
mania, in august 1944.
3. $i maiinlelegem gide ce un raport al unei legalii 4eu-
tre, interceptat de Serviciul nostru Secret, mdrturiiei auto-
,rit5lilor sale tutelare ci: ,,ceea ce Romdnia a izbutit sd
oblind de la nemli in cursul negocierilor sale economice cu
Germania line de domeniul miramlului".
Adevdrul acesta este recunoscut
mentul - in ce prive{te arma-
$i in merturii depusd in procesul generalului
Stoenescu - in fala Secliei a IX-a a Cur{ii Crirninale, in oc-
tombrie 1946, de cdtre insugi generalul Sdnitescu, Eeful gu-
vernului de Ia 23 august 19214 gi Eeftil de Stat Major in tim-
pul operaliunilor armatei romdne impotriva Germaniei in
194417945. Este deci un martor deosebit de calificat.si cu-
noasci realitatea gi care nu poate fi suspectat ce ar avea
motive speciale sd fie favorabil nici el acuzatilor de azi.
Ei bine, in depozitia sa (pe care am depus-o in copie
certificate la dosarul acestor dezbateri; aceit martor de-
clard lextual:
.,Campania in contra nemlilor gi ungurilor a purut si fie
dusi de lara noastri cu materiatul de rizboi ce ne-a rimas
de la predecesorii nogtri; minigtrii db Finanle, de Rizboi,
qefii Marelui Stat Major Ei cei de la Armament 9i Munili-
7s. MIRCEA vuLcANEscU i utlimul cuvint
uni. Dupd 23 august [1944], tara nu a fost in stare se creeze,
nici sd procure nici un fel de armament Ei chiar din cel exis-
tent am fost nevoiti si ddm o buni parte".
Mirturia sa este, de altfel, coroboiati Ei conlirmati in-
tocmai prin mirturia generalului Socrate Mardare, su\e-
ful Maielui Stat Major din perioada 1943-1945, fircurA
anul trecut in fala Secliei a VIII-a a Curlii (aflald la dosar)'
coroboratd Ei cu depozilia generalului Borcescuin fala ace-
leiagi Curli. (/den)
Domnia saarati ci a existat un plan de iegire din rdzboi
intemeiat pe constituirea de mari unitili in interior, menite
se asigurelerii libertatea de acliune, luptind citre Vest, la
momintul bportun. Ci inzestrarea lor a f6cut obiectul unui
plan de dotaie, ci germanii au refuzat, la inceput, si liweze
irniament altfel decit pentru front; dar cd pind la urmd l-au
dat, a$a ce acest afmament a servit la dotarea unite$lor mo-
bilizaie in interior, in aprilie 1944. Acliunea acestor uniteti
dupi mirturia de aci a altui general, a generalului ko-
-nida'(ilt ofiler de stat major deosebit de calificat, acesta $ef
al Secliei Operaliilor Ei dupi 23 august 1944, deci bun cu-
s-a manifestat incepind din august
noscitor al situaliei)
7944.
- clauzelor militare ale Convenliei de Armistiliu, pentru eli-
Citez unul singur dintre ei: generalul Socrate Mardare
(vezi in dosarul Sectiei a VIII-a, fila 87, depozitia de la 4
octombrie 1946). Extrase:
,,Cunosc ci a existat un plan pentru iegirea noastri din
riz6oi, care era strict secret $i Pastrat de $eful Marelui Stat
Major, generalul.Qteflea. La acest plan a colaborat genera-
lul iieniscu, in chestiunea forlelor aeriene 9i antiaeriene.
in ce privegte avia!ia, planul prevedea ca pe toate. terenuri-
le unde exiitau foile aeriene germane sd existe Ei lorle ro-
mine, iar la punctele sensibile vizate de bombardamente sd
sporim forleie aeriene romine. Acest plan a dat rezultate..
,,Este adevirat ce am predat dJui genetal Arbore Ei
"'
dumnealui a continuat organizarea unor mari unitili care '
ultimul cuvinr / vlncea vulcANEscu 79
rdmineau in interior gi care aveau scopul pe care numai
ciliva ofi1eri din Marele S.tat Major il cunoEteau: aceste
unitili au fost acelea care au intrat in acliune la 23 august.
Este adevirat cd germanii, in principiu, ne dideau arma'
ment numai pc front gi noi arh stdruit din toate puterilc Ei
am oblinut oa se ni se dea armament in interior, pentru mo-
tivul ci trupele trebuiesc instruite cu armamentul cu care
vor lupta. $i planul de dotare prevedea acest armament ca-
re ne-a fost dat".
,,Da! imi aduc aminte ci.a fost o conferinti in primiva-
ra lui 1944, cind s-a prezentat dJ Neagu, ministrul de Fi-
nan1e, Ei dJ Vulcinescu, subsecretar de stat, la Marele Stat
Major Ei am avut o disculiune asupra efectivelor prevdzute
. in planul de mobilizare pe anul 1944. Atunci se punea pro-
blema sd nu mai trimitem nici un ostag roman din interior
$i-mi amintesc chiar cuvintele domniilor lor, cind - fali de
sumele mari ce se cereau au spus: asta, dim!"i'
- "Pentru
Un buchet de probe convergente, care toate atesti cd
armamentul importat din Germania nu a fost tot irosit in
rizboiul din Risirit, ci a fost efectiv folosit in executarea
berarea efectivi a Ardealului de Nord. Adici pentru nevoi
' romAneqti, care nu se pot contesta nici in teza domnului
procuror.
Dar si nu se creadi cd e vorba aci de un rezultat in-
timplitor, izvorit din afara voinlelor celor care au luptat ca
sd capete acest armament. .
Cici iatd ce aflu in insemnirile mele din gedinla Consi-
liului de Minigtri din 6 septembrie 1941, adici numai cu do-
ui luni de la inceputul rizboiului gi cu o lund $i jumitate
inainte de ciderea Odesbi. Citez tot dupi notele mele, ga-
rantind sensul exact al celor spuse, cdci in baza acestor note
imi transmiteam apoi ordinele. Curtea poate oricind sd. md
controleze cu stenogramele care s-au depus la Acuzatorul
 UI(iMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 81
80 MIRCEA vulcANEscu / utrimul c,uvint

Lucrul acesta l-au blnuit gi nemlii, de weme ce, incd din

Public al fostului Tlibunal al Poporului, din care unele s-au aprilie 1941, cind li s-a solicitat, prima oari, un credit de
cerut Ei adus aci.
armament, acegtia Ei-au manifestat reaua voin15 de a nil
De altfel, daci stilul este omul, nici aci nu este nevoie
Ir da, intrebindu-ne in ce scop il cerem.
de altceva p€ntru aJ recunoa;te.
ia mn- Acest lucru este atestat prin nota din 16 aprilie 1941,
Chestiunea cu armata.
,rArmata.
ducerea. Din
- Pantazi arma-
- experienti se impune reorganizar€a prin care am cerut ministrului meu sd comunice conducerii
tei. - dat instruc[ii pentru o noui reorganizare. Si
S-au
statului convorbirea avute cu delegatul nostru in aceaste
-
impunem naliei sacrificiile necesare pentru a rezolva ches-
- chestiune, tocmai pentru cd avea un cuprins politic, care
depiEea sfera mea de atribulii:
tirinea definitiv Ei la Vest, pe calea armelor. Si se tacl gi si
se munceasci. * Timpul oportun e cheia Providenlei. ,,In ceea ce priveEte creditul pentru armament, domnul
Tot materialul din plan s-a comandat. De la francezi s-a dat
- Resmerile a comunicat cd reprezentan{ii economici ai de-
La fel din lugoslavia..." legaliei germane au ardtat ca guvernul german e gata si dis-
105 Ei munilie.
,,Vin lovituri -pentru Brandt cu explozbil putemic. S-au cute acest credit; dar ci totuEi au intrebat daci contracta-
comandat din octdmbrie. Si se comande materialul - de rea lui n-ar constitui o greEeali din partea statului roman:'
120
-
Finanlele sd audi gi sI dea banii." ,,In conceplia lor, situalia actuali, in care guvernul ro-
-
Lucrul acesta am incercat sd-l facem inleles qi poporului mAn a lichidat datoriile vechi, este particular de favorabili
romdn, ca prin oglindi, in ghicituri zice Apostolul pentru ca economia romAneascd si poati mntract6 credite
-.cum
atunci iind, pe afiEele piin care i s-a cerut contribulia la d9 investilii productive, menite si favorizeze ridicarea Ei
-imprumutul Reintregirii, in fala osta$ului din ultimul plan dezvoltarqa economicd a Rominiei, in locul creditelor ne-
privind cu mina pe armi intr-o parte, se inlEliSa ch^ipul qnui productive de armament:'
il doilea ostaE, acesta cu fala intoarsd spre Apus. In acelagi $i mai departe:
timp, inscriplia de pe afig care avia si provoace o intre- ,,D-l Resmerile nu se poate impiedica sd nu raporteze
bare a Lrgaliei nemlelti
- adduga sibilin: ,,Vom mai avea asupra impresiunei ce i s-a fhcut simlite, cA folosirea credi-
nevoie de oEtire!"
- tului pentru utilizarea economicd ar fi mult mai bine vizuti
I-imuream astfel, cum puteaq poPulaliei romAnqti, sen- in Germania, pentru care rolul RomAniei in sistemul A;ei
sul contribuliei sale, legate de cuvintele auzite in Consiliu. ar fi mai clar acela de aprovizionare, decit acela de coope-
$i aceasta nu a fost o afirmaliede circumstanle, pentru ra!iune militardl'
cd dupd cum am vezut acesta era scopul netegeduit al ,,In aceste imprejuriri, inliturind, fire$te, ideea cd acest
-
imprumutului, gi aceasta a
- fost $i destinalia reale a armelor material ar fi comandat pentru a folosi Romdniei impotriva
care s-au pletit cu el, dupi cum vizurim. Germaniei, care, in lumina ultimei experienle iugoslave,
Cred ci acest lucru'rdspunde complet ce ml pri-
ve$te gi exemplului neferiiit ales de dbmnul - in Procuror nu ar mai putea constitui o tentaliune, nu se vede bine la ce
ar putea folosi,statului romin."
general - pentru a-gi ilustra, in replicl, teza greEiti, micarcu , De altfel, lucrul li se spune clar Ei nemlilor: in stenogra-
un singur fapt precis. Domnul procuror care a dat ordo- ma gedinlei din 25 iulie 1942 pe aceasta am cunoscut-o,
nan{a de clasare a cunoscut aceste fapte. -
 82 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimut cuvint
cici ni s-a trimis roneografiati
-, ministrul
td ci la sugestia ministrului german
de Externe ara-
Luther, care oferise
conducdtorului Rominiei compensatiuni in Risirit, pen-
tru ca sa nu se mai revendice Ardealul de Nord, i s-a r6s-
puns:
,fqezat de veacuri in Carpali, poporul romdn nu e un
popor de stepi gi leaginul neamului nostru nu poate fi un
obiect de schimb. Nici Mihai Antonescu, nici in trecut gi
nici azi, Ei nici MareEalul n-au renunlat la Ardealul de
Nord. Aceasta constituie o pozilie ireductibildl'
Lucrul acesta l-au simlit cred gi ostaEii cizuli in rizboi
peste Nistru cu fala la Rdserit.
Ostagii acqtia nu au fost nici ei striini, in sufletul lor, de
ndzuinla unanimd a neamului lor citre fudeal. $i daci tru-
purile lor s-au risipit pe cimpiile Rusiei, sufletele lor erau
indreptate toate spre Ardeal (daci ne e permis si parafra-
zdm o perioadi cunoscutd, cea din 1917).
Se vede aci care era substratul nevoilor de finangare ale
noului plan de dotare cu armament, care trebuia prefinan-
lat cu circa 18 luni inainto de a putea fi folosit; pentru ce
intenlii se pregitea acest material Ei ce irileles exact avea
spre deosebire de armamentul folosit pe front{i nepletit
- expresiunea, devenite de stil in rapoarte, de: ,,armamenl
-propriu".
Se vede, deci, ci ceea ce afirmi depozitiile rnartorilor
generali Sindtescu, Mardare, Borcescu, Irbnida despre
folosirea acestui armament in rizboiul din Apus nu e un
rezultat intimpldtor al unei mnjuncturi nea$teptate; ci im-
plinirea unei intenlii premeditate, urmiriti cu sagacitate $i
primejdie, incd de mult, care exclude astfel mmplicitatea
celui care a fecut aceasti finantare, de la voinla difuzi a
continuerii rizboiului, in sensul suslinut de domnul Procu-
ror general, care dupi noi nu se poate susline nici in
drept. $i aceasta - chiar dacd- s-ar dovedi, ceea ce nu este
UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 83
cazul, de altfel
- ce, in cuvinte de circumstanli, folosite
spre a obline a'cest armament, ori in formulele folosite in
tratate spre ajustifica nevoia lui, s-ar fi invocat motive strd-
ine de rostul lui adevdrat.
$i ag dori ca Onorata Curte se nu uite cd armamentul
comandat se livra in 18 luni de la comandi gi, deci, tot ar-
mamentul liwat efectiv din aceste comenzi s-a fhcut dupi 1
ianuarie 1943. El intri deci in totalul indicat ca armament
propriu, pe baza tabloului dedus din cifrele lnstitutului de
Conjuncturi expus mai sus.
$i aE mai dori ca Onorata Curte sd mai refini gi cd arma-
ta care plecase in Resefit fusese pusl prin Convenliile
-
de Stat Major: Becker-$teflea Ei Hauffe-Tdtiranu in
subzistenla armatei germane, aEa incit sA nu constituie o
-
sarcini pentru lare; iar armamentul ce i se liwa pe front era
trecut cum am spus intr-un cont special, care nu intra
- -
in realitate in sarcina Romdniei, ci numai proordine Ei era
lichidabil la pace, in condilii aleatorii.
Rog sd mi ierte Onorata Curte ce insist atita; dar dom-
nii procurori generali ne-au facut complici, o datd in bloc,
pentru ce am fost in guvern, ca astfel sA presupund cd am
ajutat la voinla continuerii rdzboiului, socotiti a fi tot una
cu hotirirea continuirii lui, din articolul 2, alin. a.
$i ne-au mai fEcut complici gi a doua oard, pe fiecare in
parte, Ia acela$i ludtu Ei pe unii inci gi la altceva: la permi-
terea intrdrii armatei germane in !ari; iar pe mine in spe-
cial, pentru ci prin faptele mele proprii de participare la
convenliile economice cu Germania Ei la aga-zisa finanlare
a armatei ei din !ard, ag fi contribuit gi militat la aceasti per-
mitere, fdri a dovedi totuEi nici un fapt in sprijinul ei.
Este deci pentru mine un lucru esenlial se aret intenlia
cu care am sdvirEit ac€ste fapte, scopul in care le-am sivirEit
eu Ei care este intenlia clard in aceaste privinli, cu care mi-am
unit voinla proprie, spre a spulbera acuzalia ce mi se aduce.
s4 MIRCEA vULcANEScU / Ulrimul cuvint
ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 85

De aceea cer scuze Onoratei Curti cA insist atit.

Principial,.armamentul nefiind nici bun de mnsum, nici
Mi se pare insi lucrul atit de evident gi cred intr-atit in de produclie, importul lui nu este economicegte util (teza
puterea veracite$i, incit nu inleleg ium domnii procurori
celor care afirmd acest lucru este deci adaniratd tehniceEte).
(cu toate obfigatia lor profesionali de a xvz.a, gi cu toatd
Rispunsul daci importul de armament este sau nu util
subtilitatea cu care au $tiut se strecoare un venin atit de
ucigitor intr-o piluld atit de aurie) ar putea stirui in ce pri- ldrii atimi insd de privirea lucrurilor in ansamblu, in care
economicul nu se poate separa de politic.
ve$te activitatea Ministerului de Finanle in general Ei a
Teza contrare poate fi deci $i ea justi, in misura in care
mea in special, in acuzaliile domniilor lor, cind facem dova-
posesiunea armamentului poate compensa politic deza-
da in fapt c5, chiar daci insidioasa Ei atit de subtil primej-
vantajele economice ale pose.siunii lui. Rispunsul atirni, in
dioasa d<imniilor lor teorie juridicd ar fi adeviratd, ea nu ne
acest caz, de intrebarea daci armamentul importat consti-
poate fi aplicati in fapt in cazul nostru.
tuie o nevoie proprie a statului romin sau nu?
Care a fost contribulia mea in concertul mdsurilor care
Intrebare la care numai conducerea statului, care are
au dus la procurarea acestui armament Ei la oblinerea aces-
toate elementele de apreciere, poate rdspunde. (Citez din
tor rezultate?
memorie.)
Am dovedit-o domnului procuror al Cabinetului XII In-
R6spuns foarte clar, care delimiteazi perfect sfera fie-
strucfie, care m-a. instruit, prezentindu-i o serie de rapoarte,
cdrei rEspunderi.
in fala cdrora, covirgit, dupd ce le-a examinat cu atenlie mai
Cinci zile mai tirziu, la 15 aprilie 1941, remiteam minis-
multe zile, mi-a spus: ,,Ia-le inapoi, imi ajunge unul singur!"
trului meu, spre a fi transmis conducerii statului, raportul
$i a pistrat numai dosarul $. N. G., cu privire la care delegatului ministerului nostru in tratativele economice cu
acuzatorul public rostise, hri si cunoasci realitatea, o acu-
Germbnia, citat mai sus, in care acesta relata intrevederea
zatie precisd impotriv5-mi.
avutd cu membrii economici ai lrgaliei germane, in legi-
Dar si evocim citeva din aceste note:
La 10 aprilie 1941, cind izbucnise pentru intiia oari turi cu creditul de armament, pe care:l ceruse Ministerul
Finanlelor, din Germania, spre a-gi degaja o parte din chel-
controversa intre subsecretarul de stat al Economiei Natio-
tuielile interne, de care am vorbit.
nale, Dimitriuc, Ei geful Diviziei Econqrice a Ministerului
Mai tirziu, in noiembrie 1941, cind negocierile pentru
de Externe, Christu, asupra chestiunii dacd importurile de
credit ajunseserd sd facd sistem cu cererile de acoperire cu
armament pot sau nu si fie un post favorabil in balanla
aur gi cu apirarea cursului leului fali de urcarea cursului
economicd a Romdniei Ei cind conducitorul statului trimi
R. M., instrucliunile emanate de la Ministerul Finantelor,
sese chestiunea Ministerului de Finante ca sd cerceteze lu-
cu privire la clauzele financiare, atesti clar spiritul in care
crurile Ei si-i refere asupri-i, am scris intr-o noti citre mi-
se duceau negocierile.
nistrul meu:
Pe atunci, nemlii nu voiau si ne dea aur Ei chiar Banca
Chestiunea daci importul de armament este ori nu
Nalionali gi PreEedinlia Consiliului considerau pretenlia
avantajos pentru tard este o chestiune de ordin politic, la
Ministerului de Finanle de a-l avea ca o utopie Ei s-ar fi
care un organ tehnic nu poate rdspunde cu ,da" sau ,,ba".-'
.mullumit cu un bon de tezaur al Bdncii Reichului.
 86 MIRCEA vuLcANEscU / Ultimul cuvint
Germania, de partea ei, condiliona acordarea creditului
de iriarmare de decontarea nelimitati de R..M. de cetre
B. N. R., ceea ce B. N. R. refuza, gi de revizuirea cunului
R. M. in favoarea Germaniei.
Instrucliunile elaborate de mine, dupi lungi cercetiri
cu tehnicienii ministerului gi aprobate de ministrul meu,
trimise delegaliei noastre de la Berlin, care raporta asupra
' stadiului negocierilor, sint categorice. (Gisim iardgi: nota,
aprobarea. instrucliunile.)
Iatd citeva din ele:
Din instrucliJnile date ca rispuns la un raport al Subco-
misiei Plililor din 21 noiembrie 1941, extragem:
(Romanoleg) 1. Cereli aur: ,,...Cere!i acoperirea
soldului existent qi,- periodic, a celui nou cu mirfuri noi, aur
Ei devize libere".
2; Cr,reli imprumutul gi refuzali decontarea nelimitate
de R. M. Ia B. N. R., cerutd drept contravaloare: ,,...Cere1i.
imprumutul de 400 milioane R. M. pentru plllile statului,
dupi rezolvarea problemei acoperirii soldului, care apar-
line B. N. R. Refuzati tragerea desmperitd asupra B. N. R.,
pentru contravaloare".
3. Refuzati sporul cursului R. M.: ,,...Refuza1i categoric
scrisoarea asupra cursului mircii, factor de nesiguranti, ca-
re ar provoca reurcarea preturilor interne. La insistenll,
ameninlali cu contrascrisoare, cerind reducerea cursului
mdrcii, cursul din tirgul liber 6ind zE Ei cerd sprijin politic".
4. In ce privegte finantarea armatei germane, ea ss re-
zerve conducerii statului, cum s-a spus: ,,...Intocmirea im-
posibild inaintea stabilirii planului financiar cu Misiunea
militard. Se uimdregte, conform inlelegerii vicepre$edinte-
lui la Berlin, o noud comprimare importante privind datele
definitive agteptate asupra reducerilor.
pldlilor necesare trupelor geimane intirzie. - Determinarea
- Decontarea
mdrcil<ir in cliring, dupi comprimarea pldlilor pentru trupe
UIIi'nUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 87
gi a investiliilor numai contra export suplimentar sau aco-
perire aur gi devize libere".
$i, din alte instruc{iuni, trimise la 3 ianuarie 1942, ex-
trag:
,,In imposibilitatea de a obline aurul f6ri condilii; Sau
cu conditiune de riscumpdrare potestative este necesar
ca condilia de riscumpirare si puni B. N. - R. la adipostul
obligaliei de a restitui aurul automat intr-una din urmetoa-
rele ipoteze... "
$i. mai departe:
,,Se va refuza, in ac€st scop, orice formulS care leagd
direct restituirea aurului de situatia soldului sau care leagi
restituirea aurului de situafia acoperirii B. N. R. se va
-'Ei
cere o formuli in care riscumpirarea si joace numai in cazul:
care aurul vindut nu ar mai fi de folos B. N. R.
- insprijinirea
pentru puterii de cumpirare a monedei, sau
in cazul in care aurul vindut nu ar mai fi de folos
- R. pentru a inldtura efectele inflatorii rezultate din
B. N.
emisiunea flcutd pentru nevoile armatei germane". (Piese-
le se g5sesc, cred, la dosarul generalului Stoenescu, la Sec-
tia a IX-a, acuzat pe acest fapt.)
Instructiuni de lupti gi de rezistenli pe linia apiririi
marilor interese ale economiei romdnqti, care nu se deo-
sebesc prin nimic de acel.ea date in chestiunea $. N. G., ca-
re au motivat elogiile domnului procuror.
Aceste instructiuni, note gi rapoarte, bazate Pe nenu-
merate altele, executate cu migali de toate organele aflate
in subordine, sub conducerea mea, arati cit se poate de
clar ci, in aceas6 privinle, intre Ministeiul de Finanle gi
Banca Nalionald nu era nici o deosebire de pdreri, cu toate
cd ministerul era perfect orientat cd cererea de aur pentru
B. N. R. miza, in fapt, pe o politici economici cu totul deo-
sebiti de aceea oficiald ah5ati de mnduc€rea statului, care
aderase aparent la politica economici a unui regim care ur-
mirea eliminarea aurului din mecanismul regulator al re-

sS MIRCEA vlJl-cliNEscu / ultimul cuvinr
laliilor economice intemafionale gi inlocuirea lui cu un re-
gim de cliringuri generalizate.
. Crnttient, ca tehnician economist, ca pretenlia de a ob-
Iine aur reprezenta o voinJd expliciti de aderare la sistemul
tirilor cu schimburi libere, de indati ce am fi scipat de con-
stringerile rdzboiului, semnalam personal, la 10 aprilie
1941, ace.st lucru, intr-un raport citre ministrul meu Ei, prin
el, conducerii statului, pentru ca cei care aveau rispunde-
rea lucrurilor si nu se in5ele asupra consecingelor cererilor
lor:
,,Toati Banca Naliorali continue si gindeasci aur Ei
dolari, dqi noi sintem aliati Germaniei, care tinde spre eta-
lonul marcd pentru Europa; pentru ci tacit presupune cd,
dupi pace, tot economia anglo-americani va impune pre-
lurile materiilor prime.
Este desigur un punct de vedere ce se poate susJine, dar
,trebuie si ne dim bine seama ci el mizeazd in fond pe alti
orientare decit aceea de astizi a statului romAnl'
De weme ce semnalasem acest lucru Ei mi se spusese de
sefii mej: ,,C.ontinudm!", aveam dreptul si conchid cd cei
rispunzdtori de eonducerea politicii economice a Romd-
niei nu aderaseri decit aparent la noua ordine economici
Ei politiie europeani Ei cd gi ei, in fond, manewau cu di-
bicie sd pdstreze tirii libertatea de acliune pentru alte ori-
zonturi.
E aci un fir cilduzitor care limure$te multe taine Ei ex-
plici multe contradlclii aparente intre declaraliile oficiale
fbcute pe faF, in ochii aliatului, Ei ordinele secrete primite
de fiecare dintre'noi, intre patru ochi.
Un fir care, privit de-aproape, ar limuri poate gi taina
angajirii grosului armatelor romAnelti in cimpiile Rusiei in
vara anuldi 1942, dublati insi de ordinul secret de reduce-
re a efectivelor lor la jumitate Ei de dotarea gi instruirea in
lare, concomitent, a unui al doilea rind de efective, avind
misiunea sd opereze in altd direclie.
ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 89
Iati de ce nu mi se poate aduce invinuirea ci, in afara
actelor mele tehnice, aE fi aderat gi aplicat cu intenlie alte
politici decit aceea care avea si asigure 1drii, la momentul
oportun, iegirea dintr-un impas in care nu eu o bdgasem gi
in care mi se pirea ci fusese angajate din greseala altora.
Existi, Onorati Curte, printre stenogramele aduse in
fala Domniei voastre, stenograma unei Eedinle din 12 ia-
nuarie 1944, in care se poarte, intre conducitorul statului gi
gefii departamentelor economice, o disculie dramatici asu-
pra mdsurilor de luat, care lumineazi mai bine decit orice
spiritul gi intenliile in care s-a desfigurat toate activitatea
departamentelor noastre economice.
Aq ruga Onorata Curte s-o citeascd.
Va vedea acolo ci minigtrii mareEalului Antonescu nu
au fost nigte simple ,,marionete", cum zicea domnul Procu-
ror general : cdci va vedea pe conducitor fdcinduJe re-
proEuri ci au refuzat sI aducd bunurile din Transnistria in
lard:
,,V-a!i opus sd aduceli bunurile din Transnistria", le zice
el, la un moment dat.
Si, intr-alt loc, vorbind de epoca in care se sdvirgiserl
relele din prima parte a rizboiului, el recunoagte ci:
,;A,m cedat unor miniEtri care s-au opus evacuirii inte-
lectualilor ewei din Cernduti".
Erau rezistenle deci gi se poate uEor stabili unde.
Dar, va vedea gi de ce, luptind din risputeri si faci sd
triumfe solulia cea mai folositoare pentru binele general,
limurind pe ministrul meu, specialist ori nespecialist, gi,
prin el, pe conducitor, asupra tuturor consecinlelor deci-
ziunilor lui (de pilde, atunci cind discutd cu el dreptul de
rechizilie al striinilor pe teritoriul tdrii) ei gtiu si fie
-
smeriti gi modegti in fala g1eutdtii sarcinii {e a primi in
piept, pentru a apira pe algii,consecinlele unei stdri de ne-

90 MIRCEA VLILCANESCU / UIIiMUI CUViNt
cesitate pe care n-au creat-o ei, dar cdreia au fost insdrci-
nali si-i faci fa!i.
Dace faptul de a-gi fi asumat, in acest spirit, sarcina de a
tace fati la nevoi constituie o complicitate culpabili, atunci
inleleg si mi-o asum.
Imi ingidui insd si amintesc Curlii o poveste pe care,
ascultind-o, va judeca dabi poate face vini unor oameni ca-
re nu s-au sfiit se-!i puni obrazul gi si riEte fqtelirea lui,
numai pentru a apdra pe al1ii.
Se zice ci Sf. Nicolae Ei Sf. Cassian, iegind odati impre-
unl de la slujbd, imbricali in odijdii sfinte, au aflat in fala
bisericii un biet om cu carul inndmolit in zloati, in mijlocul
drumului, strigind dupd ajutor. $tiindu-se imbricat in straie
de cinst6, Sf. Cassian, ca sd nu le minjeasci, s-a sfiit gi a ri-
mas pe marginea drumului. igi zicea ci straiele lui sint sfin-
lite gi cd ar face picat daci Ei le-ar necinsti. In schimb, Sf.
Nicolae, mai inimos, numaicit gi-a sumes minecile gi poale-
le Ei, intrind in zloati pini la genunchi, fbrn sn-i pese daci-Ei
va feEteli straiele, a pus virtos umirul la cdrule, ajutind
omului s-o urneasci din mocirld.
Lumea care privea la ei se impirlise in pireri gi, privin-
du-i, griia in fel gi chipuri. t
Unii la fel cu domnul procuror dddeau dreptate
- -
Sf. Cassian, care-Ei pdstrase hainele curate.
Poporul insd, cel nevoia5, care gtie ce preluiegte Ei cin-
stea obrazelor gi ajutorul siracului, sirbdtoregte pe Sf. Cas-
sian cu sfiali, o date la patru tni,in zfua de 29 fburar, care
.
cade numai in anii bisecli. Pe cind pe Sf. Nicolae, cu toatd
hlamida lui terfelitd, il sdrbitoregte, cu mare evlavie Ei cu
cinste, la praznicul fiecirui an.
Povestea mi se pare destul de vorbitoare, pentru a ris-
punde singuri intrebirii domnului procuror: Ce au cdutat
acwalii de azi in balta din care a venit sI-i pescuiasci ndvo
UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 91
dul argumentdrii sale, gi cum de au consimlit si li se felte-
leascd cinstea obrazului?
Chestianea soldului c liringului
Vin acum la ultima chestiune: chestiunea soldului.
Mi se reprogeazi anume ci am pistrat Germania debi-
toare la B. N. R. cu circa 56 milia.rde R. M., in soldul clirin-
gului; atunci cind noi ne indatoram, in acelaEi timp, in Ger-
mania, pe cele doui credite: cel economic, din 4 de-cembrie
1940, gi cele militare, din 7942,1943 gi 1944, cu sume echi-
valente. (Ve7i tabloul mmparativ la dosarul Cabinetului de
Instruc!ie.)
Ce conchide domnul procuror, de aci?
Ci Germania a rdmas descoperiti fald de Rominia cu
valoarea acestui sold?
Ci nu i-a dat marfh in schimb?
Nu!
Caci am aretat cd aci este numai o aparenl5, pe care n-au
putut-o sustine decit cei care nu gtiau ci RomAnia a ob3inut
pe credit adicd fErd platd din Germania, mirfuri de
-
valoare echivalenti.
-
in fond, in valoare reciproci, prestatiile sint aproape
echilibrate Ei bilanlul creanlelor reciproce intocmit de
B. N. R. in 1945 (anexat la Memoriu) arati o diferenld ne-
insemnatd, rezultatd din incertiludinea citorva posturi se-
cundare.
Am aritat insi cd, in substan(i, RomAnia a importat bu-
nuri pentru folos propriu cu 15 miliarde lei [la valoarea lui]
1938, mai mult decit a exportat.
Ce atestd ac€aste situalie?
C5, prin jocul dibaci gi subtil al varialiilor reciproce ale
valorilor schimbate, RomAnia a reuEit si importe substantd
in valoare de 100 milioane dolari mai mult decit a exPortat
92 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr
gi si faci, in acelagi timp, ca Germania si-i mai rimini
datoare cu o micd diferenld de valoare. Dovada am ficut-o,
cercetind variatia reciproca a prelurilor, aretind ce, in we-
me ce prelurile romdneEti au crescut in medie de trei ori,.
fali cu-1938, cele germane au crescut, in sectoarele funda-'
mentale, cu mai putin de doui ori.
. Cr ar fi voit, atunci, domnul procuror?
Sd folosim mdrcile din cliring ca sd stingem datoria pe
credit Ei sd rdmini bilantul curat de amindoue pi4ile?
Era ugor!
Dar sste ciudat ce aceaste pretenlie este tocmai ceea ce
a pretins dl Clodius Rominiei, in timpul negocierilor din
februarie 1944, la care noi ne-am opus.
Am ardtat, in prima mea depozitie la Acuzalorul Public
(aflatd la dosarul generalului Stoehe,scu) gi motivele pen-
tru care ne-am opus:
1. Datoria Rom6niei pe credit era o datorie la termen
(pe gapte ani); pe cind aceea a Germaniei in cliring era o
datorie la vedere. Principiul financiar fiind cA: ,,Qui doit d
rerme, ne doit rizn"z putea oricind cerb Cer-
-hominia
maniei acoperire, in aceasti situatie, ISrd ca Germania sd
poatd c€re contrariul. (De aci; refuzul propunerii Clodius.)
Este adeverat cd, in 7944, germanii au blocat soldul,
spre a impiedica folosirea lui mai departe d6 B. N. R., in
imprumuturi cdtre stat, cum fusese pini atunci. Dar aceas-
td situalie dura numai pini la sfiqitul anului contractual,
cind datoria reapirea la vedere gi ne da dreptul sd cerem
acoperirea pe anul urmitor.
2. Menlinerea unei datorii la vedere aparent lEcuti
in favoarea Germaniei, degi ea fusese o -datd acoperiti cu
mdrfuri pe credit de cdtre ea permitea insi B. N. R. (ca-
- Acest post a fost hotlrit si fie pldtit, din octombrie
're era deosebiti de stat, in aceaste impe4ire de roluri) si
ceari germanilor amperirea ei tehnici cu aur, refuzind alt-
fel si-Ei continue efortul.
utrimul cuvinr / MIRCEA vLJIrANEscu gr3
Ei
Este o distributie de valori care ne.a folsit mult in
cursul acelor negocieri Ei de pe urma cireia cum arn v5-
zut
-
s-au oblinut 8t vagoane aur gi devize libere de la
-
nemli, ajungindu-se practic la dublarea stocului de aur al
situatie unici in
B. N. R.
- la 13| la Z\vagoane -,
de
lume, recunoscuti ca atare gi de Consiliul Bincilor Regle-
mentelor [ntemalionale.
in sfirEit, punJrea fald in fale: a sotdului cliringului, in
care veneau sd se concentrez€ toate operaliunile pielei, al
ceror control scepa, prin acliunea societiJilor germane, gu-
vernului romin, ct crediul, a cdrui maneware era exclusiv
in mina statului rorndn, permitea acestuia din urmi ca, prin
efectuarea comenzilor lui pe credit, se restabileascd singur
situalia reciproci a prestaliilor, in cazul in care piala ar fi
dezgchilibrat-o.
Cred deci ci, Ei sub ac€st raport, pozilia noastrd este
perfect clari!
SituaSia, in fond echilibrati, a rimas cum este, pentru a
ldsa in mina ldrii o armi care ar fi putut fi folositd incd in
avantajul ei.
B. Colaborarea la aSa-zisa finanlare a armatei
germane si rezultatele ei
' Trec acum la finanlarea armatei germane.
Sub acest nume se inleleg, de obicei, mai multe lucruri.
Aqa-zisa finanlare a armatei germane cuprinde, in pri-
mul rind, un post de lfi) mil[ioane] lunar, pentru misiunea
de instruclie a armatei romane.
1940, de conducerea statului, care a dispus Ei sporirea lui
ulterioard la 239 mil[ioane] lunar, in 1943, cind au sporit
prelurile.
 94 MIRCEAVUICANESCUIUIIinUIowinI
El nu reprezintd o finanlare propriu-zisi a armatei ger-
mane, ci b finanlare a nevoilor de instruclie ale arnatei ro-
mlne. De ac€ea, aceaste sumi a fost cuprinsi in bugetul
armatei romine gi s-a pldtit prin creditul special, afectat
cheltuielilor armatei romine, ca orice cheltuiali militarl.
Finanlarea armatei germane se rcferi insi la avansarea
de sume (pentru cheltuieli) puse la dispozilia armatei ger-
mane operative, mai intii in trecere prin 1ard, in 1940 gi
1941, apoi operind pe teritoriul ei, in vara anului 1941, al6-
turi de armata rominl; pe urmi iarigi in trecere, in 1!X2 gi
1943, spre Est, gi, in sfirEit, iarigi luptind pe teritoriul t:kii,
in anul 1944.
Aceasti aga-zisi a doua finanlare a tre€ut deci prin mai
multe faze Ei rolul Ministerului de Finanle a variat, dupd
cum se va vedea in fiecare caz
Voi expune deci aminunlit rolul acestui minister, ca Ei
rolul meu special in aceasti chestiune.
Din examinarea lucrurilor, se va vedea ci rolul meu nu
poate-fi considerat in nici un fel ca un rol de finanfator al
, acestei armate, care si reprezinte weo participare a mea la
permiterea intririi ei in 1ari, in sensul art. 1, alin. a.
Date fiind scopurile, actele Ei rezultatele actelor mele,
ac€stea nu pot fi considerate nici ca acte de militare pentru
hitlerism, nici ca acte de permitere a intrerii armatei gei-
mane pe teritoriul 16rii, condamnabile de art. 1, alin. a, Ei
nici micar in sensul de militare penonald, prin acte de exe-
culie, pentru pregetirea sau desdvirEirea permiterii intririi
armatei germane pe teritoriul romiiesc, condamnabile de
art. 1, alin. b, Ei nici ca acte de contributie la pregitirea sau
desivirgirea acestei permiteri, in sensul cerut de art. 2, alin.
a din kgea nr. 291, gi, in sfirgit, nici ca acte de complicitate
la vreo hotdrire de declangare sau continuare a rlzboiului,
in sensul nrt.2, alil. a din l,egea nr. 31211945, despre care,
de altfel, domnii procurori afirmi ci nici nu ar fi existat ca
act distinct. .
UIIiMUI CUViNI / MIRCEA VULCANESCU 95
Am aritat, in prima. mea declaratie, ca informator, la
Acuzatorul Public, aflatd in dosarul de judecati al minis-
trului meu, generalul Stoenescu, de ce pretind cd nu a exis-
tat finanlarea propriu.zisd a armatei germane, decit poate
o perioadi mici de timp, lirnitatd la citeva luni, in 1941.
intr-adevir,,,fi nanlarea" implici avansuri descoperite
din partea finan[atorului, in weme ce, in cazul armatei ger-
mane, toate sumele, puse in lei la dispozilia ei, au fost aco-
perite in realitate de cetre statul german, el insugi. Acesta a
furnizat Romdniei, in bunuri, contravaloarea tuturor su-
melor in lei puse la dispozilia armatei germane in 1ard.
Privite lucrurile in ansamblu, este deci inexact sd afir-
mim ci armata germand a fost finantate de Romania:
Armata germand din RomAnia s-a finanlat de Germania.
Ceea ce a fdcut RomAnia a fost nurnai ci, sub pretextul
unei finanliri aparente a armatei germane, ea a reugit si-gi
finanleze nevoile ei proprii dupd cum se va vedea
- -,
reugind insd, pe deasupra, ca (la adepostul acestei aparenle
de finantare a unor nevoi germane, judicios intrelinutd) sd
oblini de la nemti acoperirea cu aur a efortului flcut de
B. N. R., repet, numai aparent in favoarea Germaniei, dar
care in realitate era facut pentru amperirea nevoilor pro-
prii, romAnegti.
Acesta este ad.evdrul!
Si ldmurim:
Am spus ci finanlarea armatei germane a trecut prin
mai multe faze, corespunzind, oarecum, in general, fiecirui
ministeriat sub care am lucrat.
Voi deosebi deci:
1. O primn fazi, corespunzind ministeriatului.stoenescu;
2. O a doua fazi, corespunzind sfirgitului ministeriatului
Stoenescu Ei inceputului ministeriatului Neagu;
3. O a treia fazd, corespunzind sfirgitului ministeriatului
Neagu qi ministeriatului Netta.
96 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvinr
Cea dintii fazi cuprinde ea insigi mai multe perioade:
a) perioadb trecerii armatelor germane prin !ari, in pri-
mivara lui 1941;
b) perioada operaliunilor pe teritoriul romAnesc, in va-
ra anului l94l, gi
c) perioada trecerii operaliilor in afara teritoriului, in
7942.
Aceastd a treia perioadi a ministeriatului Stoenescu se
continui in fapt gi sub ministeriatul Neagu, constituind a
doua fazd, care dureazi pini in momentul refluxului arma-
tei germane in retragere din Rusia, la inceputul lui 1944,
cind incepe ultima fazd, care caracteiz.eazi indeosebi mi-
nisteriatul domnului Gheron Netta.
. p€ care probabil ci le-o atribuiau nemlii fate
in a aEa-zisa finanlare?
"e "onstat
Cum s:a fdcut?
Care a fost rolul Ministerului de Finanle?
Care a fost rolul meu personal in ea?
Scopul ei, mijloacele ce s-au folosit Ei rezultatele ob!i-
nute?
F azal
a) Perioada anterioard venirii la guvern
In prima perioadd a ministeriatului Sloenescu, Ministe-
rul Finantelor este cu totul striin de aceastd finanldre. Ea
s-a facut prin C. A F. A, de citre B. N. R., pe baza unor
convenlii semnate la 17.1.1941, deci inainte de venirea
noastre la ministe r . Ea angreneaz6 institulii care
de Casa Colectoare - in afari
nu erau sub conducerea Ministeru-
-
Iui de Finanle, in ce priveEte activitatea lor..
La ce folosea gi cum se ficea aceasti finanlare?
O constatare importanti, mai intii; la data intrdrii noas-
tre in minister, armata germand operative se gesea deja pe
teritoriul Romdniei.
ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 97
Din documentul produs de Seclia Operaliunilor din
M. St. M. (adresa nr. 7W 693, aflati la fila 13 a dosarului
Mircea Cancicov, de la Acuzatorul Public, conexat), se mn-
state ce pind la 21 februarie 1941 intraseri deja in lari nu
numai cele doui divizii iniliale de instructie instalate in
regiunile Buzdu Ei TimiEoara; dar mai intraserd
- (mai intii in
trecere spre miazizi gi apoi in reconcentrare) un intreg re-
pertoriu de mari unitdli germane, denumite, poate ironic
(ca aluzie la instabilitatea politicd a RomAniei fali de
Germania), cu nume de operd comici: ,,Bajazzo l" gi ,,Ba-
jazzo ll",,,Rigoletto" (aluzie poate la aria La donna C mo'
bile), ,,Pagliacci" etc., etc., pentru a ajunge, gradat, la denu-
miri cu semnificalii mai apropiate de funcliunea salvatoare
de noi, aces-
tor mari unitdli: ,,Tannhiiuser", ,,Lohengrin" ,,Parsifal".
gi
Aceste unitdli, deja intrate in Rominia cind am intrat
noi in minister, trebuiau si-gi satisfacd diferitele lor nevoi,
ca: transporturi pe C. F. R. gi pe ape, comuniciri telefonice
Ei telegrafice, plili de aproviziondri in curs de transport
etc.
intr-un prim moment, anterior rcnirii noastre la guvem,
aceste unitdti (intrate in 1ari, firi ca o convenlie speciald
si fi asigurat in prealabil modul lor de finanlare) foloseau
ciile ferate, drumurile, telegraful, porturile etc. in baza
unor conven[ii speciale incheiate cu autoritetile romane$ti
raspective, prin care ac€stea se angajaserd si le presteze
sewiciile necesare, fdrd sd prevadi in chip expres gi mijloa-
cele de plati ale acestor servicii de citre germani.
Iar pentru nevoile de aprovizionare, aceste M. U. ger-
mane incepuserl sd foloseasci R. K K S, bonul de cre-
dit german pregitit de statul german spre- aJ folosi ca
-,
mijloc de finanlare in statele ocupate $i deja folosit de ei in
Franta, Belgia, Olanda gi Norvegia.
Ac€sta era un bon de autofinantare, adici o chitanti cu
putere d9 circulatie fo{atd impuse de ocupant, care du-
98 MIRCEA vulcANEscu / ultimul c-uvinr
pd practica finanlelor de rizboi unna si fie retrasd la
-
pace, pe seama invinsului. Era, in fond, o varietate a fostu-
lui bilet al Bdncii Generale pus in circulalie de nem[i in
1916, pe care ne-au silit si-l retragem prin pacea de Ia Bucu-
regti din 1918.
Pus pe nepregetite in fa(a acestei situatii, rninistrul de
Finanle predecesor, sesizat de C. A F. A, intervine in de-
cembrie 1940, in virtutea prerogativelor sale de apirare Ei
control al.regimului circulaliei monetare din Rominia, gi,
ara'tind ci Rominia nu este un stat ocupat gi ci dubla circu-
la$ie monetari o prejudiciazd, cere conducerii statului sd
pretindd germanilor si retragi imediat, pe contul lor, aces-
te bonuri de credite emise de ei (R. K K S.) qi si nu mai
emite altele..
Aceasti intervenlie determini, pentru prima oari, ne-
voia de a se preciza normele de finanlare a armatei germa-
ne aflate pe teritoriul rominesc.
$i, intr-adevdr, Ministerul Ecbnomiei Nalionale inche-
ie, la 17 ianuarie 1941, prima convenlie de care am vor-
pe care noi o gisim deja incheiatd,-la venirea noastri
bit
-,
la guvern.
Prin aceaste conventie:
1. Nemlii se oblige si retrage, imediat, R. K K S. emise
in Rominia, platind detentorilor lor l€i, gi sd pliteasci in
viitor toate bunurile Ei serviciile primite in lari numai cu
moneda nalionali a lirii romdnegti.
2. Ca sd-Ei procure acegti lei, ei incheie o convenlie cu
C. A. F. A., prin care se angajeazd si puni la dispozitia
acestei Case diferite valori acceptate de ea; fie creanle
strdine asupra statului romdn, fie alte bunuri, in schimbul
cirora C. A. F. d varsi la B. N. R., in mnturile armatei
germane, lei pentru contravaloarea bunurilor primite.
-
AceEti lei se pl6tesc, la rindul lor, la C. A F. A de cdtre cei
care au nevoie gi oblin bunurile sau creanlele primite de la
germanl.
Ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 99
3. B. N. R. mnsimte numai un credit inilial de demaraj,
reinnoibil, pentru a face posibild operatia, credit acoperit
mai tirziu.
in acest sistem, deci, C. A F. A Ei B. N. R. nu finan-
7eazd, ci pun numai la dispozi[ie nemtilor, in lard, leii cu
care se plitesc valorile efectiv prestate de citre ei C A F. A
gi predate de aceaste Casi achizitorilor lor, cu platd.
Din acegti lei, procurali de'ne41i pe aceaste cale, cea
mai mare parte servqte la plata serviciilor fiicute de auto-
rite!ile romanqti, in virtutea convenliilor de care am \orbit.
Ele se fac printr-un cont special destinat autoritalii ro-
minegti.
Alte sume se pu-n la dispozilie, in acelagi fel, in conturile
C.omandamentului Trupelor de Uscat, Intendenlei gi
Avialiei germane (1 059, I 061, 1 080 etc.)
- a se vedea
tablourile C. A F. A, depuse la dosarul instrucliei.
Toate aceste sume, cu exceplia creditului de demaraj,
sint efectiv acoperite imediat, nu de Rominia, ci de ger-
mani; rominii frcind efectiv numai oficiul de centralizare gi
distribuire a leilor procurafi prin plata valorilor cedate de
cdtre nemli la C. A F. A
Pentru a intelege aceastd situalie, pe care noi, repet, am
gdsiro in fiinld, trebuie si amintim cd, in acel moment,
spre deosebire de ceea ce s-a petrecut mai tirziu, Rominia
era debitoare in cliring fali de Germania, adicd Germania
furniza curent Rominiei, in cliring bunuri mai multe decit
primea, riminind astfel, in favoarea ei, un sold pe care
aceasta inlelegea si-l foloseasci pe aceaste cale in pldti de
bunuri consumate pe loc Ei de servicii ficute trupelor lor de
cetre autoritelile romane.
Care era rolul Ministerului de Finante in acest timp?
Rolul sdu era exclusiv acela de supraveghere Ei control
al efectelor sistemului existent asupra regimului monetar Ei
economic (aEa cum cere lrgea Ministerului de Finanle).

100 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul owinr
in aceastd calitate, singurul lui amestec fusese, inainte
de venirea noastri la guvern, acela de control al acoperiri-
lor date de citre nemti la C. .d F. A
b) Perioada intii a ministeriatului Stoenescu
Dupd venirea noastre h guvern, s-a mai adiugat un rol,
izvorit din funcliunea Ministerului de Finanle, de contro-
lor al echilibrului bugetar al regiilor care Eceau sewicij
efective nerntilor in virtutea conventiilor anterioare
(C.F.R., P. T. T., P. C. A etc.) ale
- cum amneplititd-,a regii
vezut
ciror deficite rezultate din efectuarea servicii-
lor prestate la nemli s-ar fi risfrint asupra echilibrului bu-
getar al statului, in care se centralizeazi excedentele gi de-
ficitele tuturor regiilor.
In aceasti calitate, Ei numaiin ea, Ministerul de Finanle
a intervenit la B. N. R. in aceasti perioadi. Nu cu scopul de
a se da nemlilor sume de bani descoperit. Ci cu scopul ca,
din zumele de lei adunate in conturile nemtqd la C. A F. A,
drept contravaloare a bunurilor cedate de ei acestei Case,
si se pldteasci regiilor rominqti toate drepturile ce li se
cuveneau, spre a nu rimine deficitare.
in afara acestor interventii (ca B. N. R- si pliteasci, din
banii cuvenili nemtilor, serviciile Ecute autoritelilor roma-
ne$ti ale cdror bugete depindeau de el) Ministerul de
- de finanlare a
Finange nu a dat nici o dispdzi[iune directd
armatei germane pini la rdzboi, gi chiar din ac€ste inter:
venlii, nici una nu am dat-o, vreodati, eu.
Astfel, pe o cerere a nemlilor citre Ministerul Finan-
1elor, fEcuti in primivara anului 1941, prin care acegtia so-
licitl ministerului si intervini in legiturd cu aceasti finan-
1are, ministrul meu a pus rezolu!ia: ,,Germanii si discute cu
B. N. R.!", refuzind astfel orice intervenlie directd.
Este deci absurd si se afirme ci, prin vreun act al meu
de finanlare a armatei germane, am permis, in vreun fel,
Ultimul cuvinr / MIRCEA, VULCANESCU i01
intrarea armatei germane, cum cere art. 1, alin. a pe ba-
za ciruia sint dat in judecati -
sau ci eu ag fi contribuit,
-,
sau ag fi putut contribui in vreun fel, la'permiterea intrdrii
armatei gerrnane in lare, in aceaste perioade; ori mdcar la
pregdtirea acestei intriri sau chiar la desivirgirea ei mili-
tante, cum cere art. 1, alin. b, pe care
totu$i acuzat. - repet - nu sint
Este deci imposibil ca mdcar un act personal al meu sd
poati fi socotit o condi[ie determinantd a hotiririi mare-
galului Antonescu de a declara sau continua rizboiul, sub
cuvint cd ag fi finanlat armata germane, intr-o weme in ca-
re ea se finanla singuri.
Toate inte:-,,en1iile Ministerului de Finanle din acel
timp sint cum vizurim
-
ritililoi romAnegti, - intervenlii
posterioare
in favoarea auto-
intrlrii armatei germane in
lari gi permiterii acqstei intriri. Sint intervenlii facute pen-
tru plata unor servicii prestate acestei armate cu mult ina-
inte de a se fi.dispus plata lor gi care servicii erau de mult efec-
tuate la data cind se ceruse aceasti plati a lor, de minis0er.
in sfirEit, aceasti plati se cerea Ei ea pe baza unor Lon-
venlii incheiate de altt autoritili decit de Ministerul de Fi-
nanle $i tot anterior venirii noastre la guvern (a mea gi a
generalului Stoenescu).
Iar motivul acestor intervenlii ale Ministerului de Fi-
nanle nu era desdvirgirea permiterii intririi armatelor ger-
mane pe teritoriul lerii desnvirgitn la acea dati; ci'
numai evitarea consecinlelor- dejadefavorabile asupra 1erii ale
acestei prezenle a trupelor striine intr-un sector aflat
efectiv sub controlul Ei rlspunderea -ministerului nostru, $i
anume: evitarea dezechilibrului bugetar al regiilor autono-
me ale statului, ale ciror bugete depindeau arn vi-
'zut prin jocul excedentelor gi deficitelor lor, - cum
de Ministe-
-, Finanle. Lucrul e cit se poate de clar.
rul de
In afard d_e aceste intewenlii de control, ministerul nu a
avut nici un amestec direct in darea dispoziliunilor de pla-
td, din aceastd primi fazi.
102 MIRCEA VULcANEscU / Ultimul cuvinr
El a avut insi un alt rol, situat, acesta, in afara mecanis-
mului de pld1i, care a consistat din examinarea functionirii
mecanismului insuEi gi din semnalarea citre conducerea
statului a nepldcerilor pe care aceasti examinare a func-
liondrii sistemului le descoperea pentru economia gi finan-
lele Rominieil
O serie de note atesti cum vom vedea mai jos
aceste interven!ii de alt gen. - - lucriri erau cerute de ei, deEi proteclia era f5cuii, deopo-
In aprilie 1941, situalia cliringului romAno-german rds-
turnindu- se in favoarea Romaniei $i soldul nostru incepind
si fie creditor, Ministerul Finan[elor a semnalat Pregedin-
tiei situalia, recomandind mijloacele prin care s-ar putea
evita cre$terea ac€Stui spor in viitor. El a imaginat diferite
mijloace de lichidare a soldului prin pleli triunghirllare de
creaote, in terle state, cu redu&rea cursului mircii de la
60 la 55 lei
-
-, in scop de a incuraja pe debitori si,Ei lichi-
deze astfel datoriile externe.
Ministerul a maj mnceput diferite alte mijloace, folosi-
t6are lerii, p€ntru lichidarea soldului; cum a f6t rescumpe-
rarea, la cursuri foarte joase, a tutulor rentelor rominegti
din Germania. Aceste rente reprezentau reliwatul sume-
lor cu care s-a fbcut, intre 1880 gi 1914, inzestrarea tehnici
a Romdniei gi au fost rlscumplrate cu mai pulin de o cinci-
me din valoarea lor actuali, cu mai pu[in de 2,5 miliarde lei.
Este un act de liberare economici de sub tutela Germiniei,
Ecut in aceste imprejuriri.
Unele din ac€ste m[loace au eguat, nemtii refuzind si
acorde, de pildi, debitorilor romini garanliile cerute de
Miniqterul de Finanle, de pildd clauza de ,,portefort" (adi-
ce de garantie subsidiard) pentru debitorii care gi-ar fi lichi-.
dat datoriile in terle state, fali de eventualcle contestatii
ale validitelii lichiderii.
Peste tot,.deci, aceeaEi grijd exclusivi a ministerului de
interesele rominegti Ei numai de ele.
ultimul cuvint / MIRCEAVULCANESCU 103
Mai mult decit atit, in aprilie 1941, germanii, cerind si
se faci.lucriri suplimentare de apdrare antiaeriani a bata-
lurilor societililor petroliere, impotriva unor eventuale
atacuri aeriene englezegti in valoare de 7fi) milioane lei
Ministerul -
de Finanle a pretins !i a oblinut ca ac€ste
-,
lucrdri, fhcute de societelile petroliere romdnegti, si fie
pldtite in intregime, efectiv, de citre nem$, intrucit aceste
trivi. in interesul lor $i al societetilor petroliere.
In sfirEit, pentru a se obtine mijloacele necesare finan-
1irii, acordul lncheiat la 29 mai 1941 de Ministerul Econo-
miei Nalionale, cu aprobarea conduc€rii statului, a previ-
zut sporirea plafonului cu care cliririgul putea fdmine.
momentan descoperit in cursul duratei anuale a acordului
de plili; dar cu obligalia debitorului de aJ acoperi pini la
sfirgitul anului contractual, de la 50 la 100 milioane R. M.
(Vom reveni asupra acestui punct.)
Cu acest sistem s-a ajuns cu finantarea armatei germane
pini dupi 23 iunie 1941, cind se termini aceasti primi fazd
a finanlirii ei, in acest fel.
Faza a ll-a
Perioada ministeriqtelor Stoenescu Ei N6agu
Dupd inceperea rizboiului, riecesitatea de a impiedica
jafurile Ei rechiziliile armatei germane pe teritoriul [erii de-
termini conducerea statului si introduci, in fapt, o noui
formi de finanlare a nevoilor acesteia, gi anume: mndu-
citorul statului ordoni, incepind de la sfirEitul lunii iunie,
decontarea directd de R. M. de citre B. N. R., contra lei
virsati in conturile armatei germane.
In acest sistem, in loc ca imputemicitul economic ger-
man si mai depund la C. A F. A valori direct utilizabile in
1ard, pe care aceasta si le cedeze in ldri contra lei, pe care
 10+ MIRCEA VUL,CANESCU / Ultimut flvinr
se-i verse apoi in conturile armatei germane la B. N. R.,
imputernicitul armatei germane trage url c€c in R. M. asu-
pra Casei Germane de Compensalie (Deusche Verrech-
nungskasse), pe care-l depune la C. A F. A
- C. A F. A la B. N. R. pentru a obtine pe ei mirci cu care si-gi pldteas-
il transmite B. N. R. ca pe oriSicare altd valoare, creditindu-
se aceasti banci cu valoarea acestor mdrci, in conturile Ca-
sei Germhne de Compensatii. B. N. R. nu mai agteaptiinsi
ca cumpiritorii romAni de mdrfuri germane si-i solicite
mircile, pentru a pliti cu ele in Germania importurile lor,
primind de la acegti importatori leii pe care ulterior se-i pu-
ird la dispozilia germanilor, ca pind acum; ci B. N. R. emite
.direct leii, punindu-i acestora in cont in lare Ei riminind
creditoare de R. M. la Casa Gerriand de Compensalie, (A
'se vedea primele trei plange din graficele depuse
la dosar,
prin care Se ilustreazi acest mod de finanlare.)
'Este,
cum vedem, o extindere, peste plifonul de 1fi) mi-
lioane convenit prin dcordul din 29 mai 1941, a siptemului
de a emite lei prin decontare descoperitd de R. M., Erd
plafon.
Nu este nici aceasta propriu-zis o finanlare descoperiG
a germanilor, cici aceEtia, cedind R. M. citre B. N. R., ii
furnizeazi acesteia contravaloarea leilor pe care-i primegte
de la ea. Dar, cum B. N. R. nu folcsegte indati aceste
mdrci, ea se gase$te in situalia de a fi fhcut o emisiune de
lei, mornentan descoperitd, in sensul statutelor ei, care nu-i
permit si ertriti nelimitat lei pe devize strdine, ci numai cu
acoperire in aur ori devize liber convertibile in aur, in pro-
porlia statutare de rninimum 25Vo din valoarea emisiunii.
Cedind necesitilii, B. N. R. cerei acoperire statu-
tard avea in acel moment marginea - anecesard face aceste
emisiuni, onorind ordinele conducerii statului,- in cursul lu-
nilor iulie-septgmbrie. Din ac€stea, o parte se transmit di-
rect $i o parte prin Ministerul Finanlelor.
Dar cum mdrcile nu se absorb uEor de citre importatori,
cu toate inlesnirile adordate prin decontingentarea impor-
Ulrimul cuvinr / MIRCEA WLCANESCU 105
turilor germane (deoarece nemtii lucread prin reprezen-
tanti, cu credite acordate de Casele germane, credite care-i
scute.sc pe acelti reprezentanti de obligatia de a depune lei
ci importurile) emisiunea B. N. R. incepe si creascd, cu
-
dublul efect inflator: economie , al sporirii leilor de pe piati
(care, neaflind marfl importati in schimb, face si urce pre-
turile), 9i inflator tehnic (prin faptul ci emisiunea fiind f5-
cute contra merci, B. N. R, este ameninlate si vadd sce-
zindu-i acoperirea statutare sub procentul legal de ?SVo).
Ca culme, germanii, avizati, pretind ca B. N. R. se con-
sidere R. M. din acoperirea ei, ca dwizi fortg in legituri
cu sistemul proiectat de ei al schimburilor triunghiulare eu-
ropene lichidabile in R. M., Ei cer, in acelaEi sens, rwizuirea
cursului R. M. [i1d de leu.
In aceasti fazi, Ministerul de Finanle incepe si inter-
vini activ in legdture cu finantarea armatei germane, spre a
o frina. Intr-adevir, finanlarea astfel flcute de B. N. R.
vine, pe de o parte, in ooncurenld cu nevoile proprii ale
Tezaurului de a recurge la Institutul de Emisiune pentru
acoperirea nevoilor sale; iar, pe de alti parte, aceastd fi-
nantare ameninli si produci pe piala monetarl efecte in-
flatorii, a ciror evitare cade in atribuliile,Ministerului de
Finanle. Iar aceste electe ameninti si atragd, din partea
germani, pretenlia revizuirii cursului R. M. fali de leu.
Intewenliile ministerului au deci triplul scop:
Pe de o parte, sd limiteze, daci nu poate se oprezxrce cu
totul, cererile germane de.decontare, supunindu-le unui
program dinainte propus conducerii statului gi controlului
organelor romane$ti.
Iar pe de alti parte, sd faci si se ia mdsuri pentru ca
efortul flcut de B. N. R. pentru nemli se fie acoperit: in
primul rind pentru tar6, cu marfi importatd, in valoare ega-
li cu cea consumatd de,nemli in interior, cu ajutorul leilor
106 MIRCEA VUITANESCU / UIIiMUI cllViNI
decontali, Ei, in al doilea.rind, pentru restabilirea poziliei
statutare a B. N. R., in sensul ca efortul de emisiune Ecut
de ea sd-i fie acoperit tehnic prin resorbirea soldului de R M.
de citre importatori, fie prin amperirea Bincii, in pro-
porlie statutara, de catre nemli, cu aur sau cu devize libere.
ln sfirgit, el urmdrelte sd inliture efectul disparititii
pr4urilor Ei revizuirea cunului mircii, intemeiati pe ele.
l. In acest scop, Ministerul de Finante a propus, in-
cepind incd din primivari, cind se ceruse Ei se oblinrse de
nemli sporirea plafonului de decontare de merci d6cope-
rit de la 50 la 1fi) milioane R. M., o serie de misuri concu-
rente, destinate sd absoarbi emisiunea fEcuti pentru nemli
gi s-o transforme in emisiune ficuti pentru nevoile noastre
proprii, limitind, in acelagi timp, cererile nemteEti Ei mijloa-
cele lor de achizilie pe pialn. (VAe supra.)
a) Pentru a limita cumpdrdturile fEcute pe piagi de ar-
mata germani, Ministerul de Finante a intervenit mai intii
pe lingd conducerea statului pentru a se lua misuri in vederea
interzicerii cumpdrdturilor directe ale germanilor, introdu-
cindu-se prezentarea obligatorie a cdrtii de identitate ro-
minegti pentru orice cumpirituri superioari unui anumit
cuantum; iar pe de alti parte, pentru a se impune ca toate
cumpdriturile armatei germane dih lard sd fie ficute sub
controlul Intendenlei Armatei RomAne gi si fie socotite ca
exporturi, adici si fie decontate din contingentele de ex-
port acordate Germaniei in virtutea acordurilor economice
ce s-a Ei oblinut.
- ceea
b) In acelagi timp, ministerul cere ca toate cererile Ger-
maniei si fie concentrate intr-un plan prealabil aprobat de
autoritilile romAne gi pentru care nemlii se arate, mai di-
nainte, felul in care inleleg siJ acopere.
(Ase vedea, in acest sens, notele Ministerului de Finan-
le din august gi septembrie 1941, aflate la dosarul ministru-
lui meu, generalul Stoenescu, judecat anul trecut la aceastd
seclie, acum la Sectia a VIII-a.)
Ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 107
Realizarea acestor misuri constituie principalul obiect
de disculie al negocierilor acordurilor de pldli pe anii
794117942 gi 794211943,incbeiate in ianuarie 1942 Ei ianua-
rie 1943, pentru perioadele octombrie-octombrie, ale fie-
cdrui an.
2. ln acelagi timp, ministerul cere de la nemti acoperiri
pentru efortul ficut. $i anume, el cere:
. a) pentru stat, un credit special de inarmare gi inzestra-
re a instituliilor de stat, deosebit de cel contractat la 4 de-
cembrie 19210;
b) pentru B. N. R., acoperirea cu aur a soldului emisiu-
nii descoperite fEcute de B. N. R. (I4de notele citate mai
sus, p. 87.)
3. $i pentru cd germanii intirzie in acordarea acestor ce-
reri, avind aprehensiuni si acorde, pe credit, armament li-
vrabil in !ari, de care se tem ce ar putea fi folosit contra lor,
gi adoptind teoretic o pozilie fhlig ostild reguldrii socoteli-
lor internaJionale cu aur, Ministerul de Finanle purcede,
de acord cu B. N. R., la transformarea, pe nesimlite, a emi-
siunilor fecute pentru nevoile armatei germane in emisiuni
fecute pentru nevoile statului romAn!
$i iatd cum:
In acelagi timp in care cere germanilor furnituri noi pe
credite Ei aur pentru acoperirea statutare a emisiunilor de
lei ficute de B. N. R. pentru ei, statul ia cu imprumut de la
B. N. R. mdrcile primite de la nemli, inlocuinduJe, in aco-
perirea bincii, cu bonuri de tezaur gi folosggte, el, aceste
mdrci ca si cumpere cu ele bunuri de investitie din Germa-
nia, pentru investiliile instituliunilor sale.
in acest fel, finantarea descoperitd a armatei germane
de cdtre B. N. R. se transformd intr-un imprumut in R. M.
fdcut de aceastd bancd statului romin.
Acestea sint cele doui credite inteme de mdrci, primite
de Ministerul Finanlelor de la B. N. R., gi-anume: creditele
 108 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr
de 250 gi de 400 milioane R. M. imprumutate de stat de la
B. N. R. in 1941 Ei 1942. Situatia lor e anexati memoriului
depus de mine la procurorul Cabinetului XII Instruclie.
Statul le-a folosit pentru plata diferitelor bunuri de in-
vestilie necesare autoritllilor publice. (inzestrarea agricultu-
rii, clinici medicale, drumuri, armament, C. F. R., P. T. T. etc.)
Rezultatul concurent al acestor misuri este cd, in ace-
laEi timp in car6 Ministerul Finantelor cere gi obline de la
nemli un credit nou de 600 milioane R. M. sporit apoi la
-
900 milioane R. M. (mai tirziu la I 050 milioane R. M.)
Ei in vreme ce el obline de la nemli mai.intii doud, apoi trei
- aleatorii.
$i pe urme opt vagoane de aur $i devize, spre a acoperi emi-
siunea fdcutd pentru ei de B. N. R., statul romin consumi
in realitate soldul cliringului pentru nevoile sale proprii,
punind pe nemli, la sfirsitul anului 1943, in situalia de a fi
efectuat liwdri de bunuri pentru peste 12 miliard R. M.,
mai mult decit am primit, gi de a fi acoperit, in acela5i timp,
tehnicegte o emisiune corespunzitoare unui sold creditor
in cliring, f6cuti initial pentru ei, dar care prin jocul con-
curent al celor trei pirghii ale sistemului - incetase si mai
existe in realitate in favoarea lor. - Relin numai atit.
Emisiunea fhcuti ini(ial pentru nemli, egali cu soldul
creditor al cliringului B. N. R. fali de Germania, era astfel
transformatd intr-o emisiune flcuti pentru nevoile proprii
ale statului roman; de weme ce ac€st sold fusese o datd
acoperit de nem[i cu mirfuri livrate pe credit, extracliring;
feri ca totu$i situalia lor aparente, de drept, de debitori ai
cliringului si se schimbe. (A se vedea schema operaliilor in
graficele urmitoare depuse la dosar.)
Aceasti situalie permitea ministerului si stiruie in ce-
rerile lui de acoperiri,
Trec, fird si insist asupra caracterului dramatic al nego-
cierilor, care, de doui ori, aveau si duci la tensiuni politice
grave intre guvernul roman Si c€l german, culminind unul
UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 1@
cu demisia risundtoare a unui ministru al Economiei Na-
lionale, speriat ci nu ni se admit indatd cererile; celllalt, cu
eliberarea din laglrul in oare era delinut a lui Horia Sima,
ca amenin[are fagi de guvernul romdn, daci nu-$i-retrage
preten!iunile.
Trec gi asupra caracterului pasionant al negocierilor,
descrise de mine pe.larg in memodul inaintat procurorului
anchetator, dupA.cum trec gi asupra condiliilor neob\nuite
ale creditului, din care numai o jumetate trebuia rambursat
efectiv in $apte ani, restul fiind lichidabil la pace, in condilii
Las la o parte cond(iile in care s-a oblinut dobinde la
soldul rdmas descoperit, atunoi cind ac€sta se epuizase in
realitate, precum gi imprejurdrile in care
ror agteptirilor
- impotriva tutu-
am izbutit sd dobindim aurul, fbri a ac-
- siae qw non cerute de nemti, a de.
cepta totu$i condi(ia
contirii nelirnitate de R. M. de cdtre B. N. R.
Sint acestea desigur pagini de istorie economici, care igi
vor gisi cindva istoriograful cari si le puni in lumind, prin
prisma acestui proces, Ei tristegea Ei rnirelia lor.
Ci, in acelagi timp in care Ministerul Finantelor reugea,
incepind din noiembrie 1941, si puni friu cererilor germa-
ne de decontare descoperiti gi sd-i facd si pliteascd in lei
toate arieratele datorate autoriti! or, el izbute4 din a doua
jumetate a anului 1942, fiind inci ministru generalul Stoe-
nescu (situalie continuati apoi gi sub ministeriatul Neagu),
si faci pe germani sd acopere cu mlrfuri germane toate
sumele ce li se puseseri la dispozilie in cliring, descoperit,
in perioada verii 1941, transformind astfel fiaanlarea arma-
tei germane intr-o finanlare a nevoilor proprii gi obtinind,
pe deasupra, de la nemti, acoperirea cu aur a rinui efort
care, in realitate; in urma acestor acoperiri cu bunuri, nu
mai era ficut pentru dingii.
 110 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul clvint ulrirnul cuvlnt / MIRCEA vulcANEscu r11

' Care a fost rblul meu in aceastd bitdlie economici? Nu gtiu cite bitdlii au c\tigat romAnii in acest rizboi
AcelaEi! pierdut. Dar gtiu cA c€i care au cizut departe pot fi incre-
. N-am dat, in tot ac€st timp, direct, nici un ordin de fi- dinlali ci interesele lor n-au fost tridate de cei rimagi ina-
nanlare a arnatei nemlesti. Iar de transnis, nu s-au trans- poi si le apere faSi de foEtii aliali de ieri.
mis, prin cabinetul meu, in aceaste perioadi, decit trei.
Toate, in lipsa ministrului gi cu Etirea lui (cumam vdzut).
din ele,nici unul in faza ahterioari rdzboiului.
$i, Faza a III-a
a) Perioada ministeriatului Neagu
- in schimb, prin decizii, note, rapoarte, discutii cu mi-
nigtrii mei Ei cu conducitorul statului (sub supravegherea
.

Vin acum la ultima fazi" caragteristic5 sfiNitului minis-

lor) Ei prin instrucliuni aprobate de rniniEtri, dar idesea teriatului Neagu $i ministeriatuhii Netta.-
plecate de la mine la Cabinet, piin disculii cu expertii ger- Aci, tabloul se ristoarne dintre dati gi cerul se acoperi
mani trimigi si limureasce o situalie care li se pirea iothai cu nori ameninptori.
ciudatd (Ei actele prezentate de mine Cabinetului )flI In- Refluxul armatelor germane invihse in Riserit se abate
struclie o ateste origicui) pepimintul Moldovei, inlocuind perioada de aqalmie a ce-
- sintoptime
studiat ori sprlinit realizarea
unul din cei care au iniliat,
aproape a tut;ror rerilpr germane cu nevoi imperioase ce s€ cer implinite: pe
misurilor luate in aceasti betelie. loc, sub amenintarea revolverului gi, sus, sub 6algnintarea
Am sustinut pe negociatori, am rezistat la contrapre- ocupaliunii larii (stenoganrele din 12 ianuarie 9i 25 mai 1944.).
.ten(ii, am lledat contra celor sceptici gi, cind negociatorul lnci inainte de a se produce aaest reflux, nemlii s-au
a venit de la Berlin, cu .primele doui vagoane de aur, in trezit $i au descoperit ce au fost inEelali in a$teptdrile lor
Romdnia, in ianrl"rie 1942, m-am dus si-i intimpin peno- anterioare gi picilili, acoperind cu aur un sold fictiv.
nal, la gari, agteptind o noapte intreagi" pe un frig de Violenli in manifestarea lor, ei incep negocierile din
-2f C,
sosirea trenului introienit, care-l aducea impreund cu roa-
toamna anului 1943 sub auspicii foarte sumbre.
dele luptei noastre.
Acordul anual, a cdrui semnare intirzie din octombrie
1!43 pintr in februarie 1944, ameninli si ne i4puni shrcini
Evoc controversa mea cu dr. Blessing expertul docto-
grele. Nemlii nu mai vor si audi de acoperirea soldutui la
rului Schacht, care descoperise situatia gi venea si ne ceari
B. N. R. Ei nici de liwdri de aur. Ei cer contingente de ex-
si suspendim investigiile proprii.
port mari, menite sI acopere nu numai balanta dreap6; dar
Am argumentat atunci, contra lui advocaAts diaboli si facd ca Rominia sd le gi restituie tot c€ au'liwat in plus,
ci finantar.ea se fEcuse in realitate- pentru nevoi nem-
-,
leEti gi am reugit sd impiedic sistarea investiliilor!
anul trecut. Pretind chiar ca gi domnul procuror!.
- folosit - ca
soldul cliringului, tot, si fie la stingerea creditelor
Era in noiembrie 1941! date de ei gi B. N. R. sd restituie aurul care i s-a dat degeaba-
Este aci o pagind repet mi mindresc ci am
- va care
pe Moment dramatic, cici germanii igi sprijini cererile pe
- care mi
treit-o pentru lara riea, face sd mi 1in drept sub ameninliri strevezii. $i, ca culme, enervat, conducitoiul
povara oriciror Ianluri cu care cineva gi-ar inchipui ci poa- statului rupe punlile {e inlelegere, alungind din cabinetul
te sl-mi incovoiascd mindria de a o fi trdit! siu pe primul delegat german renit sd-l ameninle cu oorparea.
1r2 I4IRCEA VUITANESCU /Ulrimul cuvifl
Ministerul de Finante intervine atunci din nou Ei, cu in-
genidzitatea gi sagacitatea lui, ministrul de atunci salveazi
situatia, oonoepind un nou sisterl care, aparent, da satis-
faclie nemlilor, dar in fond va permite Rominiei si conti-
nue a primi aur Ei a primi gi armamentul pentru acoperirea
planului de dotare, a cirui implinire grdbiti il apas5, dati
fiin! precipitarea evenimentelor, care il fac necesar.
In aceasti solu(ie, perfect studiati:
1. soldul nu S) va mai compensa cu cliringul, cu{n cer
nemtii;
2. totugi, soldul in cliring e blocat.pentru minister, care
nu mai poate imprumuta R M. de la B. N. R., in cursul
anului contractual;
3. armamentul va continua si fie liwat pe credit, care
este sporit de 1a.9fl) la 1 050 milioane R. M.;
. 4..nerroile de finanlare ale armatei germane nu se vor
mai amperi de B. N. R., cu care nemtii nu mai vor si aibd
de-a face; ci direct de Ministerul de Finanle, care ii va dei-
chide, in acest scop, un credit, in lei, egal cu creditul nou de
armafient convertit de ei ministerului.
Credit contra credit deci. (Dar rninisterul ia ac€st credit
tot de la B. N. R., aqa ci numai forma e schimbati.);
5. furniturile armatei geimane vor fi toate considerate
ca exporturi in contingent;
6. cliringul va functiona echilibrat, dar scdzindu-se dife-
renla exportati in plus de nemti anul precedent, reparti-
zatd pe toate perioada, aEa ca si reapari soldul la sfirgit;
7. prestaliile se vor controla lunar, efectuindu-se numai
pe misuri ce se execute liwarile;
8. B. N. R. nu i se va lua indirdt aurul dat; dar nu va mai
primi altul de la nemli (c€l putin in aparenld).
S-ar pirea cd toate avantajele acordurilor precedente
sint pierdute.
Nu! O razi, in acest intuneric!;
UIIiMUI CUYiNt / MIRCEA VULCANESCU 113
9. Romdnia, cireia i se refuzd aurul pentru acoperirea
soldului B. N. R., ca in trecut, geseste o alti iegire.
Ea pretinde de la nemli, li obline, asigurarea unui tran-
zit de export spre !drile cu devize libere (Elvelia gi Suedia),
tranzit pe care nemlii il controleaz6, egal cu'E/o dinvaloa-
rea contingentelor acordate lor.
Numai astfel, B. N. R. va fi in mdsurd si-Ei efectueze
efortull
10. dar, acest tranzit nemlii trebuie si se oblige sdJ asi-
gure, sub sancliunea sistirii livririlor urmitoare ale cotelor
din contingentele care li s-au acordat;
11. germanii dobindesc, in schimb, o favoare, care este
insd Ei o obligalie p€ntru ei. Aceea c6, dacd nu vor, ori nu
pot, se ne asigure tranzitul, ei au facultatea sd preia ei cota
de export spre lerile cu devize libere, pldtind insd ei, cu de-
vize libere, aceastd cote;
12. spre a nu fi la discrelia lor, in acest caz, ei se obligd
si cumpere airaste cote, la prelurile cele mai bune obginu-
te de guvernul romAn in lirile cu devize libere, prin tratati-
ve directe.
in acest fel, situalia se restabile$te in favoarea econo-
miei romdneEti, prin efortul ingenios al Ministerului de Fi-
nante.
Este adeverat ca nemlii nu mai acordi nici un sold.
Dar, practic, situalia este aceea$i.
$i acast lucru singur importd!
Cici, spre a-gi obline contingentele de export consim-
!ite, ei trebuie ori sd ne asigure tranzitul in lirile cu devize
libere pentru 25/o din contingentul lor ori si pli-
teasce -ei aceastd coti cu devize. -,
Acoperirea statutari a B. N. R., pentru efortul fdcut
prin Ministerul Finantelor in favoarea armatei germane,
este iardEi asiguratd; cu toate ci creditul in lei oblinut de
stat de la B. N. R. pentru armata germani este deja acope-
114 MIRCEA vulcANEscu / ultimul cuvint
rit o date de nemli, prin liwiri, egale pe credit, de arma-
ment, pentru nevoi proprii, romAneEti.
Acesta este acordul semnat in ultimul moment, cu o sdp-
tdmind inainte ca refluxul nemtilor, dupd infringerea de la
Uman, si creeze o situalie noud.
O sdptiminl sI fi intirziat semnarea lui, Ei nemlii ar fi
refuzat-o!
b) Perioada ministeriatului Netta
Am vizut cd, potrivit acordului din 9 februarie 1944,
germanii puteau achiziliona bunuri in tari, plitind cu lei
provenili din trei conturi diferite:
1. O dati, cu lei provenigi din sumele puse la dispozilia
lor de Ministerul Finanlelor, din creditul de 18 miliarde acor-
dat drept contraprestatie romineasci la liwdrile gennane
de armament, efectuate in contul creditului echivalent
consimlit 3e Germania, gi numai pe mdsuri ce Ministerul
romdn al Inzestrdrii asigurd receptionarea acestor lirdri;
2. a doua oari, cu lei aflali in contul de cliring provenili
din plitile importatorilor romini din Germania gi destinate
plilii exporturilor Ecute in Germania, in contul contingen-
telor;
3. a treia oard, nemlii puteau cumpdra cu leii provenili
din decontarea de cdtre B. N. R a devizelor libere, pe care
le-ar fi virsat substituindu-se ca achizitori exporturilor in
tranzit pentru valoarea a 25Vo din contingente spre tirile
cu devize libere, conform prwederilor amrdului.
Este ceea ce ministrul Aprovizionirii spunea, plastic, in
declaraliile evocate aci, ci ,,nemtii sug.din trei tite".
Incepind din momentul refluxului trupelor germane in
retragere spre tari, germanii incep si se afle cu aprovizio-
narea trupelor lor din lari intr-un serios impas.
Ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 115
Sumele prcvizute in amrd pentru finanlarea armatei ger-
mane sint cu totul insuficiente pentru aprovizionarea tru-
pelor lor tot mai numeroase, aEa ci germanii sint nevoili se
foloseasci, pentru aprovizionarea acestor trupe, o parte a
produselor achizilionate in lederea exportului in Germania
Mecanismul acestei lreceri a aprovizionirii armatei
germane era relativ simplu, de weme ce aprovizionirile ar-
matei germane se decontau in contul contingentelor de ex-
port prevezute in amrduri.
Pentru a inlesni aprovizionirile pe teren, Ministerul de
Finanle, prevdzdtor, instituise, incd din weme, de acord cu
conddcerea statului, un nou sistem de achizilie, cu plata in
bonuri puse la dispozilia armatei germane prin ofileri romfi
de intendenli, detaEali pe lfugn marile unititi nemle{ti.
Ac€ste bonuri se c€ntralizau de cltre acesti ofiteri de
intendentd roniini, trecindu-se in contul exporturilor din
contingentele mnsimlite Germaniei prin acord.
Bonurile se decontau statului roman de nem1i, pe va-
loarea lor intreagi, in weme ce statul rornin lichida pe de-
tentori, treptat, IErd ca nemlii sd beneficieze astfel de inles-
nirile de credit asigurate pe aceasti cale statului romin.
In acest fel, nemlii ajung se epuizeze, repede toate dis-
ponibilitdlile lor din primele doui conturi.
In schimb, ei nu asiguraseri incd tranzitul spre lirile cu
devize libere al cotei de 25Vo gi nici nu preluaserd aceastd
mti asupra lor, lisind B. N. R., sub acest raport, in defi-
cienld.
Aplicarea acordului din 9 februarie 1944 se gise$te ast-
fel in impas. Pe de o parte, nemtii pretind sporirea contin-
gentelor necesare armatei lor. Pe de alti parte, Ministerul
Economiei Nalionale gi B. N. R, pretind executarea preve-
derilor acordului privitoare la tranzitul, garantat de nemli,
citre lirile cu devize libere.
In sfirgit, Ministerul Aprovizionirii refuzi sd asigure si-
multan gi o crqiere a contingentelor afectate armatei ger-
116 MIRCEA VULCANFJCU / Ultimul qrvinr
mane $i o acoperire a cotei necesare exportului spre tirile
cu devize libere.
Acordul din 9 februarie este ameninlat de a nu mai pu-
tea fi executat.
Ca culme, sub presiunea nevoii, trupele germane, aflate
pe teritoriu, incep si jefuiascd.
Pentru a face fale situaliei, subsecretarii de stat ai Eco-
nomiei Nalionale, Aprovizionirii $i Finanlelor care se
intilnesc azi aci, pe banca acuzdrii -
se intrunesc intr-o
-
conferingd la Ministerul de Finanle, la inceputul lunii mai
19214, intocmind o nota comune, prin care propun, ca sin-
guri solulie pentru finanlarea aprovizionirii suplimentare
a armatei germane, ca Germania sd preia, asupra ei, cota
de 25Vo exportabili spre {6rile cu devize libere, al cdror
tranzit se angajase sl-l asigure, depunind ea ins{i aceste
devize libere, conform prevederilor acordului.
Ministrul de Finanle admite solulia Ei cu toate pro-
-
testdrile vehemente ale germanilor, care se pling cd Rominia
le cere si pliteasci cu aur aprovizionarea unor armate care
lupt[ si-i apere teritoriul izbute$te se o impund condu-
cerii statului, care
-
la rindul sdu o impune germanilor.
- -
Constringi de situalie, germanii incep sd verse regulat in
Elvelia aur, in contul statului romin, pentru plata produse-
lor astfel achizilionate.
in acelagi timp, Ministerul Finanlelor dispune centrali-
zarea prin organele Ministerului de Interne a tuturor
- -
priddciunilor qi rechiziliilor abuzive ficute de germani,
computindu-le, de asemeni, in sarcina contingentelor de
export consimlite Germaniei, prin acord.
Aceasti solulie ingenioash, care face pe nemli se pld-
teasci cu aur aprovizionarea suplimentard a trupelor lor
care lupta pe teritoriul romdnesc qi care restabileEte, cu
toate gravitatea situaliei, posibilitatea lerii de a primi, pen-
ulrimul cuvinr / MIRCEA vulcANEscu 117
tru exportul sdu, aur, iirtr-o [ari neutrd, a fost considerati, .
prin absurd, de actul de acuz:;re c o invinuire in sarcina
ministrului de Finante Netta, ci ar fi acordat nemtilor con-
tingente suplimentare; uitindu-se cA ac€stea aveau drept
contraparte o cantitate suflimentari de aur gi devize libere
primite de statul romin gi ci aceste liwdri, pretinse supli-
mentare, nu erau in realitate contingente suplimentare, ci
numai cota de 25 Vo in deize libere, al cirei tranzit se anga-
jaserd siJ asigure, prin acord, pus5 in sarcina nemlilor, contra
acestor devize, printro miiastri interpretare, in faroarea
Romiiriei, a clauzblor acorduldi din 9 februarie 1944.
Ultima depunere de aur, in Ehrc(i4 confirmatl de B. N. R.,
a avut loc in preziua datei de I august 19.14.
Rolul Ministerului de Finanp, in aceasti perioade, conste
deci din controlul €xecutlrii acordului de la 9 februarie
l9zl4 Ei din gisirea unei solulii ingenioase, care sd permitd
aplicarea acestuia in avantajul RomAniei, intr-un moment
de blocare aparente a conturilor lui, cind se putea strica totul.
A&sta este ultimul act al.finanlirii armatei germane,
cel mai dureros resimlit de mnducerea politici a acelei gdri, a
clrei nemullumire s-a manifestat gi in ultima intrevedere a
ei cu conducdtorul statului romin, la inceputul lui august
1944.
Daci Onorata Curte vrea si-gi dea seama de inpreju-
ririle in care a alut loc ultimirl aci al dramei, ea poat6 si se
refere la disculiile drbmatice ale gerlinlei din 12 ianuarie 1944
a Consiliu.lui de Minigtri, cind se discuE sistemul bonurilor
de platd; sau la disculiile din gedinta din 25 nai 1944, cind
conducerea statului pune in vedere Consiliului ameninla-
rea cu ocupalia la care este expusi, daci nu se ajunge grab-
nic la o solu[ie.
Ocupalie care daci s-ar fi realizat ar.fi dispirur
- -
orice posibilitate a intoarcerii de la 23 august l9zl4!
Este aceasta o activitate de aservire?
rrS MIRCEAVULa{NESCU /UltimulcLint
Este un act de militare peotru hitlerism?
. Este un act de contribulie la pregetirea sau desivirgirea
permiterii intririi armatei gerurane pe teritoriul ldrii?
FJte un act de complicitate la hotirirea de a continua
rdzboiul?
NU!
Este b activitate curat romaneascS, de apirare exclusivi
a intereselor 1drii, intr-un sector limitat, fali de aliafii ei
ocazionali de ieri 6cutE cu grija de a menaja lirii maxi-
-
mum de'avantaje, fEri a pierde insi din vedere esenlialul
care consti din asigurarea cu orice pret a conditiilor menite
sn pennitd lirii iegirea din conflict la timpul potrivit.
Daci cei care au colaborat la oblinerea strilucitelor re-
zultate aretate ai fi sabotat activitatea lor, crede Onorata
Curte cd faptul lor ar fi putut aduce ldrii evitarea unui de-
zastru sau o pagubd mai mici, de cit a adus Eri voia lor?
NICIDECUM!
El ar fi dus numai la ocuparea lirii de germani, ocupare
sub ameninlarea cireia am lucrat necontenit gi pe care lara
a evitat-o totuEi, cu toatd indrizneala cu care fiptaEii aces-
tor negocieri Si finantiri au aritat-o in pretentiile lor: dato-
riti felului in care au Etiut si-gi strecoare aceste pretentii,
impletinduJe cu interesele de moment ale advenarului,.
spre a face totugi si triumfe scopurile proprii ale Jirii lor.
Sintem totugi datori si spunem aci, cu toati umilinfa, cd
avem sentimentul ca toate rezultatele strilucite pe care le-am
oblinut nu se datoresc numai rivnei Ei priceperii gi nici nu-
mai ingeniozithlii noastre, a @lor care am dat Ei cigtigat aceas-
tA betilie economici, atit cit se datoresc felului in care a
fost preluiti jertfa celor cdzuti pe cimpul celeilalte bitilii.
ultimul cuvinr / MIRCEA vulcANEscu r19
Ceea ce linem si evidenliem aci este numai faptul ci
noi, cei care am apbrat acasi, fa1{ cu fostul aliat de iefi,
interesele economice ale celor clzuli departe, nu am inEe-
lat nidejdea lor $i am.luptat gi noi lupta noastre, cu succes
pentru lara noastre.
$i dacd noi am avut, in cele ce am incercat aci, izbinda,
pe care ei nu au avut-o, noi $tim cd le-o datordm totusi pe a
noastrd intii lor, gi, de aceea, departe de a ne fili cu ce am
fEcut faJd de dingii, inlelegem numai sd le ddm aci socoteali.
'Iarte-ne
prilejul judecilii ei
Curtea, dacd
- folosind
ingelegem sd ne facesr aoeastd datorie! -
C. Incadrarea speciald tn prevedeile art. 1, aiin. a
gi 2, alin. a din Legea nr. 312/1945 .
Onorati Curte,
Poate fi considerati activitatea mea in cadrul convenlii
lor economice, sau in legituri cu finanlarea armatei ger-
mane, ca un act de militare pentru hitlerism sau ca un act
de militare pentru pregetirea sau desdviryirea actului de
permitere a intririi armatei germane pe teritoriul lerii, ca o
contribulie a mea la aceasti permitere prin acte proprii, ori
ca un act de mmplicitate la hotirirea de a continua rEz:boiul?
NU!
Militarea, Onoratl Curte, dupi diclionar, inseamnd ac-
tivitate luptatoare. Acliune dusi in contra unor potrivnici,
pentiu a face si triumfe anumitB smpuri gi valori categoric
implicate in acliune. Militarea este un act de faptuire unit
cu afirmalia indisculah e a unui scop.
Un militant poate intreprinde Ei o activitate clandestine.
Dar, in clandestinitatea actului militant subzisti afirmalia
filigd a scopului. Poate existi deci o activitate clandestine a
 120 MIRCEA VUTrANESCU / Ulrimul c-uvinr
unui militant. Nu poate insi sd existe militare clandestinl
Tocmai pentru cd actul de militare implicd existenga unei
afirmalii categorice a unui smp pentru care militezi.
Cind se pretinde, deci, ci cineva militeaze intr-un anu-
mit scop, pentru a se dovedi cd el militeazi intr-un anumit
sens, nu ajunge si constali ca faptuie$te intr-un sens anu-
mit din intimplare, sau ci ftptuie$te intr-un sens, dar in alt
scop decit cel pentru care fbptuieEte, ori se pretinde ci ftp-
tuie$te. Trebuie si dovedeEti ci lupta ce se di, se di pentru
un anume scop $i nu pentru altceva. Numai cel care-gi in-
su|e$te scopul poate fi socotit militant; ci nu cel care con-
tribuie, intimplStor, la realizarea unui lucru; dupi princi-
piul rezultatelor.
Imi amintesc de o imprejurare care limureEte foarte
limpede acest fapt: acum weo 17 ani, la Fundalia ,,Carol I",
o asocialie din care fbceam parte organizase, intr-un ciclu
consacrat marilor personaliteli contemporane, un sirnpozion
despre knina.
Se Etie ce este un asemenea simpozion! O tezh este in-
f6tigati auditoriului, nu dogmatic, de un singur vorbitor, ci
privitd din mai multe perspective, fiecare prezentati, cu ar-
gumentele respective, de citre alt vorbitor. Auditoriul as-
culti Ei trage singur concluziile. Este o formd de educalie
democratici, folositd mai ales in Occident, a cirei aclimati
zare se incerca atunci la noi.
Unul inEliEa, in ac€asd dezbatere, pe lrnin, aEa cum il
vedea burghezia; altul, aqa cum il vedea social{emocralia;
altul, aga cum il ledea tirdnismul; altul, aga cum il vedea
fascismul-
imi revenise mie sarcina ca sociolog sd de,schid
- -
dezbaterea, infll\ind tema disculiei inse$i: teza leninistb.
Apiruserd mai multe cir1i, in Apus, despre istoria vielii
lui lrnin Ei, de curind, cartea lui Stalin:. hoblemele leninis-
mului, azi atit de cunoscuti, se tipirise in nemleEte in co-
leclia,,Marx-Engels'i.
ulrimul cuvinr / MIRCEA vulcANEscu 12r
imi revenise sarcina, grea pe atunci, sd infEliEez, pentru
intiia oard intr-o dezbatere publicd la Fundalia ,,Carol I",
istoria vietii unui om gi esenla unei doctrine, a cirei pre-
zentare era, pe atunci mai ales, un lucru clandestin. (Orga-
nizatorii au $i avut atunci de-a face cu autoritetile $i cu pre-
sa de dreapta.)
incercasem. insi sd-mi fac datoria de luminare a publi-
cului, expunindu-i obiectiv,,,impogriva propagandei intere-
sate, a calomniei gi a prostiei", cum s-a petrecut unul din,
faptele cele mai insemnate ale istoriei contemporane gi ca-
re erau intenliile exacte, dupd propriile lor mirturisiri, ale
celor care l-au fEcut. Nu gtiu cit am reugit, dar astea imi
erau intenliile.
Ei bine, la sfirEitul acelei disculiuni, imi amintesc ci s-a
ridicat din sali actualul ministru de Justilie, domnul Pitrig-
canu, pe atunci simplu militant al partidului comunist, Ei a
cerut si vorbeascb gi dinsul.
I s-a dat acest cuvint.
$i-mi amintesc c5 gi-a inceput pledoaria pentru Lenin,
zicind:
Prezcnlarea obiectivd a tezei leniniste Ei infdligarea
istoriei lui, oricit de corect ficutd, nu-i tot una iu actul de
militare pentru leninism, pe care nuJ poate face decit acela
care ii-a insuEit scopurile lui. Ci nu acel care pentru alte
-
motive, fie ele chiar intenlia onorabili de a limuri publicul
- seDeafli
asupra unor adeviruri adus a le expune gi a le
apdra impotriva a'ltei teze.
sa
aceea
- continui Domnia
este locul unei apiriri a lui Irnin in fala tezelor ce
-
prezintd, nu in perspectiva altui scop, fie el chiar adevdrul,
ci in perspectiva scopurilor lui, pe care nu o poate face
decit un militant, adici un luptitor care a aderat fl1i5 Ei ca-
tegoric Ia scopurile leninismului.
$i a ficut apoi aceasti inflliEare pasionati, militantd, a
tezei sale!
 I 22 M IRCEA VULCANESCU / UIImuI cuvinl
Am amintit aceasti intimplare, nu atit pentru pitorescul
ei vizut acum din depdrtarea aproape a unui sfert de
- cit pentru
vcac a evidenlia necesitatea cu care adeziu-
-,
nea expliciti la un sistem de scopuri este cerutd de actul de
militare. Chialcind el ar fi clandestin!
Nu poate fi socotit act de militare, un act in care mai
multe vointe se intilnesc, avind fiecare alt obiect, in sdvir-
Eirea aceloragi fapte.
Tot aEa cum nu existi nici complicitate daci nu existd
conivenli frauduloasi, adicd unitatea de voinli pentru se-
virgirea infracliunii, chiar daci existe acte materiale de co-
participare la sdvirgirea unui delict.
Etica cunoaSte fenomenul, astizi clasic, al ,,eterogoniei"
sau al ,,politelismului" actul in care doui voinle converg
sub raportul mijloacelor - materiale de execulie, dar diverg
sub raportul smpurilor urmdrite. Intilnirea in folosirea
aceloraEi mijloace, in diversitatea desevir$ite de scopuri.
Cum s-ar putea confunda cu o coincidenld de scopuri Ei
'de finalitdti ceva care nu este decit o intovdriEire de mo-
ment in savirsirea aceloraEi acte Ei in folosirea aceloragi mij-
loace determinate de nevoi cu totul deosebite? Cine ar pu-
tea mnfunda ,.Unirea in cuget Ei simtiri" cu ,,lntovdrigirea
cu diavolul ca sd treci puntea"? La fel, cine ar putea invinui
de complicitate la furtul sivirgit de un pompier in tippul
stingerii unui incendiu, pe cineva care lar fi linut scara,
ajutindu-l astfel sd se urce si stingd focul?
Nu, Onorati Curte!
SivirEirea de acte materiale nu ajunge aci!
Crea ce ar trebui dovedit, pentru a se putea afirma ci
existd militare sau complicitate, este existenla unei intenlii
indiscutabile Ei luptdtoare in cazul militdrii, in vederea rea-
lizirii scopurilor hitlerismului- pentru ca actul se fie so-
cotit militant!
Discerndmintul intenliei fiecdruia, in aceastd situalie,
este desigur o sarcind subtili, Onoratd Curte, dar este o po-
ulrimul cuvlnt / MIRCEA vulcANEscu 123
vari vrednicd de maiestatea suverani a Justiliei. Ea estg de
domeniul acelei verire morale adevir moral de care
- -
vorbesc francezii, care tilnelte cu veracitate din masa tutu-
ror documentelor, care, in domeniul negocierilor (unde,
vorba poetului, limba a fost datd omului tocmai spre a-$i
ascunde mai bine gindul gi unde platesti deseori cu un com-
pliment o renun!are de principiu), trebuie totdeauna si in-
vdluie intintiile adevirate sub voalul perspectivelor care
pot face ideile acceptabile.
Acest adevdr moral existi, in cazul nostru, netigdduit!
El izvoriEte nu numai din convergenla tuturor eforturi-
lor, nu cdtre asigurarea tuturor mijloacelor in vederea con-
tinuirii rizboiului; ci cdtre apdrarea tdrii de cdtre aliat, ca Ei
citre asigurarea libertilii de acliune politici Ei economicd
a terii $i chiar de pregetire (fali$n intre noi, clandestind fali
de allii) a ieSirii noastre din rizboi.
Ea se videEte din coniven3a, care nu are nevoie si fie
mdrturisite, dar care !i$ne!te totuli din fiecare act prin care
unul zice: ,di-mi" Ei altul: ,,n-am"
- h intentia de a apara
interesele lirii fald de aliatul de ieri, ca Ei cum ar fi fost ad-
versar, care era chiar adversar in aceste discutii.
Dovadi cd coincidenla intimpldtbare de.acliune cu ad-
versarul este numai o intilnire nevolnici de mijloace, ci nu
o intilnire voitd de scopuri.
An impletit dinadins, aci, tot ce se leagi de intenlie Ei
de scopuri in actul de voinli, atit in ce privegte militarea, cit
Ei in ce privegte complicitatea, cu toate ci elementul de
afirmare categoricd a scopului este necesar in militare, pe
cind in complicitate poate lipsi, cu condiJia sd existe totuEi
dovada lui netegdduite.
[,e-am impletit, spre a nu obosi Curtea, repetinduJe in
ftecare caz, convins ci ea va face u$or aceaste despletire,
repetind cele spuse aci pentru fiecare cap de acuzare.
l-e-am mai impletit Ei pentru ce s-a ceutat dovada mi-
litirii gi complicitilii, nu in acte 61iEe de militare, ci deose-
 124 MIRCEAVUIfANESCU / Ulrimul cuvinr UhiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 125

bit de ac€stea, Ei chiar impotriva lor, in acte de execu$ie.
Este logic ca, in acest caz, se se caute, in legituri cu fiecare
fapt imputat, daci el cuprinde, micar implicit, intenSia in-
criminati, sau dacd, dimpotrive, chiar atunci cind ar putea
fi presupusd aparent, faptele s€ gisesc justificat€ explicit in
alte penpective.
Ce sint toate limuririle date in fiecare caz, ala cum re-
ies din acte, asupra urmdrilor posibile ale fiecirei misuri
propuse de mine, in perspectiva intereselor pur romineEti
gi in opozifie cu cele germane, chiar atunci cind actiunile
converg, decit grija de a nu se confunda o invoiali fEcuti de
nevoie asupra rnijloacelor, cu o coincidenJl esentiali de fi-
nalitdti?
De ce, cu prilejul unor lucriri de colaborare in mnstrui-
rea aeriani defensivi, subsecietarul de la Finanle propu-
ne, impreund cu cel de la Aer, si se numere nemlii din Sard
. gi cei de pe aerodroame?
De ce cere aur, ardtind ce sensul ac€stei mesuri este se
oblinem emanciparea economici la pace, din sistemul pe
carel exclude?
De ce propune verificarea prelurilor reciproc€ in pres-
taliile de petrol $i armament?
De ce se opune demntdrii nelimitate sau urcdrii cursu-
lui mdrcii?
De ce aratd ci armamentul este bun folositor in raport
cu scopul la care este folosit, generind astfel deosebirea,
care a devenit apoi de stil, intre armamentul folosit pe
front gi cel
"propriu"?
De ce spune ministrului sdu si nu vorbeasci prea tare,
cind acesta cere ca mobilizarea si se faci numai in interior?
De ce cere limitarea cumpiriturilof armatei nemle{ti
prin Intendenla Romini?
$i de ce in gedinla din 12 ianuarie 1944
-
propus plata cu bonuri in loc de bani, spune ci -,indupi ce a
acest fel
populalia (care nu cunoa$te bonul, dar banii da) va Eti mai
biie sd se apere ?
Toate ace.stea nu spun nimic?
Nu sare in ochi scopul comun al acestor mesuri, de a
deosebi clar interesul propriu, atunci cind se demascd sco-
pul deosebit al adversarului?
Domnul procuror a vorbit elogios, in rechizitoriu, de ca-
zul $. N. G. pe care l-a cdnoscut.
A lost -
oare altul cazul in cursul tuturor acestor nego-
cieri $i activiteli pe care ulterior mi le-a pus in sarcini, dupi
ce domnul procuror al Cabinetului XII, care le examinase
pe toate; cu fapte proprii, le-a inliturat ca posibilitdli de
acuza!ie?
Fost-a altul cazul Malaxa-H. Q. W., unde eu am redac-
tat primul proiect al minutei incheierii C.onsiliului, prin ca-
re acesta a respins la fel ca la $. N. G. convenlia ce se
-
incheiase intii de Pregedinlie?
-
Fost-a altul cazul acliunilor Sociedlii Nalionale de Gaz
Metan, scoase din patrimoniul Societalii Malaxa Si trecute
statului, la stdruinla mea, ca sd nu intre in patrimoniul So-
cietdlii Mixte Rom6no-Germane, care inchiria Societatea
Malaxa?
$i cite altele, gi altele!
$i toate cazurlle in care am lucrat nu au fost la fel?
De ce, atunci, aceste acte de execulie si nu fie interpre-
tate la fel gi si se tragd, din ansamblul unei activitdli, o inca-
drare care se spulberd la analiza intenliilor Ei realizirilor
lieclrui caz in parte?
- Iati de ce insist atit gi cer ca, daci - in urma acestei noi
Iorme a acuzdrii Onorata Curte ar inlelege si reSini, din
-
activitatea mea, vreun fapt precis incadrabil in textele men-
(ionate, sil articuleze 16murit Ei si-mi permiti sI repet, in
la{a ei, probele ficute la Cabinetul de Instrucfie, pe care
 Irgea nu pedepse$te, in definitiv, voinla de a continua
rdzboiul, ci numai actul competent de hotirire.
Precizarea adusi de l-egea nr. 291 este, de asemeni, cla-
rd, aici%.
Adevdrul este unul singur, gi el a fost dovedit!
Hotdrirea de a declara $i continua rizboiul s,a luat de
singurul care avea acest drept: marqalul Antonescu.
h luarea acestor hotiriri nu s-a consultat cupimeni, nu
a cerut nimdnui sd-l ajute, in afard, poate, a ministrului de
Externe, cum este firesc! Binuiesc cd nici cu ministrul sdu
de Rdzboi din momentul declaririi nu s-a consultat, deoa-
rece nu l-am vdzut acuzat. Lucru confirmat, de altfel, prin
insdEi declaralia fostului ministru de Brterne, pe care am
ardtat-o.
in ce priveEtg continuarea rdzboiului, se constati din
declaralia lui Mihai Antonescu,din 1942, ed angajarea gro-
sului armatelor romine in Rusia, care a fost interpretate de
unii ca o hotirire a continudrii rezboiului, dar care nu e nici
ea decit un act militar de continuare, s-a fecut tot de Ma-
regal singur, in cadrul unoracorduri de Stat Major chiar
Ei fdri consultarea ministrului siu de Externe, care -a gi pro-
testat fe!i$ impotriva acestei situalii (nu gtiu cu citi indrep-
tilire reald).
$i nu numai liri consultarea, dar chiar impotriva pirerii
gefului sdu de Stat Major, scos din armatd pentru aceasta,
dupi cum s-a aritat aci.
Cu atit mai mult s-a fdcut fdrl consultarea minigtrilor
ceilalli, $i mai puSin a subsecretarilor de stat.
Simpla citire a disculiei din stenograma aflatd la dosar,
cu privire la finanlarea armatei romdne dupd cucerirea
Odesei, disculie in care ministrul de Finanle se videgte in
completi ignoranld a intenliilor conducerii statului, ba
.
chiar se plinge de asta; precum gi lectura rapoartelor din
acea vreme (nota rispuns contra memoriului Blessing), in
care ministrul de Finanle expunea situalia finanlelor statu-
lui, intr-un moment in care socotea rizboiul sfirEit, confir-
md acelaEi lucru.
La acestea se adaugd dovada trasi din faptul ci trecerea
armatei romine operative de peste Nistru in subzistenla
germani aga ca aprovizionarea ei si nu mai constituie o
-
sarcind a finanlelor publice romine$ti s-a fecut prin con-
vcnlii militare de Stat Major -
(Becker-$teflea gi Hauffe-Ti-
r aranu)l
hlle dovcdesc ca Ministerul Finan(elor a r6mas cu totul
in afari dc prr:gdtirt:a gi de sivirgirea luirii unci asemcnea
hotiirirj. Iar misurile luaf.: cri priviru la situagia monclari gi
l:r ;rdminislrarea tlniinciari s lrrlliunibr ocupate s-au f:lctit
tlirect de c()nducerca slatului, c()ntra pirerilor ministrului
di,: Finan{c, {:arc s-a opus la schimbarca rublekrr, ca tri la
invr:stitiilc si prclevdrile facute acolo. (O dovadi aver! tet
in s{cnograma <cclinlei Cin i2 ianu:rrie 1944, undc sc re-
prcqcazii acest lucru. in disculic, reprczcntan{ilor accstui
r.inistcr.)
Ai:e1tia au ariit:rt. la tirnp.-- prin raprlartr-'dezvoll:rle
--, ci acca administraiic nu sc puleil facc clccit dup.i rcgu-
!ilc riizhoiului 1i in pcrspcctiva situa{ici dc a [i obligali de a
ila scarna dc acc:r zr lrninistra{ic. la pacc ccca cc prcsu-
-
p,unca, dc pt':1trrnci, cci pulir.r ipotetir:. Jrrcceuparca dc a
ll:c: Iali unur slirgit dcl.riruabil al rizhoiului, a cirui prcsu-
prnurr,: a Iost, r.lr aicmcni, rcpi( )ial il ,--c ird uciiti.rrilttr acctlui
rljrlistcr, (Vori ii stcnograma qr:tlinici di:lcga!iti econolni-
ce din prim;-rrarlr lui I944, irt ;arc ii se obiccteazi i:6 vor-
Irr.s': rie,.r:a(astioli". ih l,:giluri t:ir i:li;rilc trupelor ncnr-
'rr iii ! in rotiagcr!].)
Acuzatia dc complicitatc lii hctirrirca continulrii rirzbo-
ruiLri :rdusI conducllorilor h{inistcruiui dc Finanle nu poa-
tc lr deci suslinutl, in nici o ipotczd juridicl.
lar in ce prive$te momentul ieqirii din r'azboi din 1944,'
s-a ficut dovada cd hotirirea iegirii din rizboi fusese pre-
 130 MIRCEA VUITANESCU i Ulrimulovinr
vizutd inci din 1942,-luindu-se chiar misuri de execulie di-
plomarica gi militardidin care unele cunoscule Mini;reru-
lui de Finanle Ei la care am participat. (Depozilia generalu-
lui Mardare gi a lui Tomoroveanu, privitoare la intrunirea
din aprilie 1944 Ia Marele Stat Major.)
S-a mai fEcut dovada cd ieEirea aceasta din rizboi nu a
fost posibili efectiv inainte de 23 august l9rl4 (depozilia
generalului lronida).
$i am mai fEcut dovada, in sfirgit, cd, in consEtuirea din
23 august 1944, de la Snagov, in care s-a pretins
si se fi fbcut dovada - totrezbo-
ci s-ar fi hoterit continuarea
fere
-
iului, personal nu am asbtat (depozilia colonelului Davidesor).
In aceste condiliuni, cred cd gi acuzalia de complicitate
la hotirirea continuerii trebuie respinii categoric, pentru
lipsa elementului esenlial al intenliei gi pentru lipsa de do-
vadd.
A,ga cum trebuie respinsi gi acuzalia de permitere a in-
trerii armatei germane de citre mine, atit pentru lipsa mi-
litirii mele pentru hitlerism, inainte de 6 septembrie l94O
(doveditd pe larg in prima parte), a lipsei rdspunderii poli-
tice efective (dovediti de maestrul avocat Anibal Teodo-
rescu pentru subsecretarii de stat), a neputinlei de a fi per-
mis eu sivirEirea unui act petrecut anterior venirii mele la
guvern (adresa M. St. M., fila 13, dosar Cancicov), Ei pe ca-
re nefinanlarea nu l-ar fi putut impiedica, chiar dacd i-ar fi
dovedit ci aE fi ficut-o eu; dar Ei mai pulin cind se dove-
degte cin-am fEcut-o!
Colaborarea mea la convenliile in legdturi cu ea, avind
alt obiect (gi anume, exclusiv, ipdrareiintereselor'romd-
ne$ti de relele mai mari pe care le-ar fi cauzat lirii prezenta
acestei armate, prezenfi care nu depindea de finanlarea
romAni gi care nu ar fi fost impiedicatd si intre in lipsa
acestei finanldri, cum s-a vdzut) incadrarea activitelii
-
mele de subsecretar de stat in art. 1, alin. a din l-egea nl.
312/1945 este inposibild, cum este imposibili Ei incadrarea
UItiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 131
ei in art. 1, alin- b din aceeagi lege, precum Ei in art. 2, alin. a
din^lrgea nr.29111947, pentru lipsa aceloraEi elembnte.
In acesle condiliuni, se vede ci argumentarea Secliei a
VIII-a, care incerca sd tragd din participarea ministrului de
Finanle $i a mea la finanlarea armatei germane in perioada
anterioard rizboiului, un argument spre a dovedi militarea
mea pentru hitlerism, in sensul art. 1, alin. a, sau mecar
contribulia mea militanta, la pregitirea sau desivirEirea
permiterii intrdrii acestei armate germane pe teritoriul larii
intrare care, la rindul ei, ar fi pus pe conducdtorul statu-
-lui in situalia de a declara rizboiul este inadmisibild.
-
. A pretinde altceva ar constitui o gravd denaturare a fap-
telor, cind e dovedit ci nu am dat, personal, niciodati nici
un ordin de finanlare Ei nici nu am transmis rreunul in pe-
rioada antebelicd, Ei cind, chiar ordinele date de minister,
in acest timp, in legdturi cu aceaste pretinsd finan1are, nu
sint ordine de finanlare propriu-zisi, ci numai ordine de re-
partitie cetre autorit6!ile romAneEti a unor sume deja aflate
la dispozilia armatei germane, in virtutea unor convenlii
semnate anterior venirii noastre la guvern $i pentru plata
cetre autoritelile romAnegti a unor servicii deja efectuate in
momentul cind se dideau aceste ordine, in virtutea unor
conventii incheiate cu acele autoritdli, tot inaintea venirii
noastre la guvern Ei IErd consultarea Ministerului de Fi-
nan!e.
-
Tot atit de pulin admisibili este afirmalia Secliei a VIII-a
ch textul art. 1, alin- a nu ar cere, ca element constitutiv,
rispunderea politici, pentru cd alte texte ale l-ngii nr.372
ar pedepsi alte infracliuni, in care nu se cere aceastd ris-
pundere.
Acest lucru nu este admisibil logiceEte, citi vreme textul
art. 1, alin. a cere explicit existenla acestei rdspunderi.
De asemeni, inadmisibild e argumentarea Secliei a
VIII-a care cu toat€ ce recunoa$te ce textul art. 1 din
-
r32 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint ulrimul cuvinr / MIRCEA.VULCANESCU . 133

Irgea nr. 312 vizeazi expres permiterea initiald a intrdrii Toate aceste lucruri au fost examinate de domnul pro-
armatei germane pe teritoriul ldrii (aEa cum o cere textul curor anchetator al Cabinetului XII Instructie, pe baza tu-
insugi, care vorbegte de finanlarea ,,armatei germane" in turor actelor Pe care le-a avut la dispozilie gi din care a re-
general gi nu a fiecdrui element al ei, Ei aEa cum o cere ra- linut numai rrrna cn i'a pirut suficient ca sd-5i formeze
tiunea textului, intrarea iniliald a armatei germane putind ion ringerea (gi care se afla la dosar) - dind in acest sens.o
singuri genera o infracliune politicd cauzatoare a dezas- Ordoninld dJneurmerire, in care recunoaSte toate cele de
trului lerii, prin alienarea libertelii ei de acliune) argu- mai sus, irecum gi partea pe care am avut-o la crearea sis-
-
menteaze ca gi cum aceaste permitere ar constitui o infracliu- temului i*pu., interneiate, toate, numai pe acte, fdrd sd fi
ne continud; lucru imposibil, pentru acelea$i motive care fost nevoie de citarea nici unui martor.
s-au expus, cind s-a cercetat actul hotdririi continuerii, cu N-o rnai citesc.
prilejul cercetirii art. 2, alin. a din acee_aEi lege. Ea rezumd cele expuse aci pe larg gi reprezinti, chiar
. Asta in privinla aga-zisei finanlirilz/ lare autoritate de lucru judecat, in privinga faptelor expuse'
Iar in ce priveEte activitatea de control a functiondrii un element de constatare materialS a celor expuse pind aci'
sistemului pdrlilor, aceeaEi acuzalie este, de asemeni, abso-
lut inadmisibild; de vreme ce se dovedeEte cd toate notele,
rapoartele etc. ale ministrului meu cdtre conducerea statu-
lui gi ale mele cetre ministrul meu, care le-au premers, nu
au avut alt obiect decit:
1. oprirea, ingridirea Ei controlul acestei a5a-zise finan-
ldri de citrc autoritilile romineEti;
2. utilizarea R. M. aflate in soldul B. N..R., provenite de
pe urma acestor operalii, pentru nevoile statului romdn,
transformind astfel a$a-zisa finanlare a armatei gennane
intr-o finanlare a nevoilor proprii; precum gi
3. cererea gi oblinerea din partea nemlilor de acoperiri
speciale ale efortului de finanlare ftcut pentru ei, cu
mirfuri achizilionate pe credit de la ei de statul romAn,
precum $l
4. de acoperire cu aur Ei devize libere de citre B. N. R.
a emisiunilor Ecute (aparent) in favoarea lor.
$i, cind se dovedqlte ce acest sistem de misuri a dat re- .

zultate, transformind o situalie amenihlate se devind catas-

trofald, intr-o situalie favorabili pentru 1ari, nemaiintilnitd
nicdieri in cunul rizboiului, Ei care ..- sub nici un raport
nu poate constitui un dezastru pentru 1ari. -

'
E4plicare a pr ezenlei niele
m guvern
'
Daci, dupd ce am expus ac€stea toate, domnul procu-
ror scrutind intenliile stiruie si md intrebe:
- -
Ce am cdutat in guvern?
De ce am intrat?
De ce am stat?
De ce n-am plecat, trintind uEile, cind am'vizut
ci nu-i
nimic de IEcut?
Rispund:
1. Am intrat in guvern din ordin, dupi ce am incercat sd
trec de la mine acest pahar, pentru ci iomini se bdteau cu
romdni, pe strdzi, in fala armatelor strdine, care amenintau
si arbitreze conflictul in interesul lor.
in clipa aceea, lara eri ristigniti Ei haina fi fusese sfi-
Eiat6; gi cu ea idealul tinerelii mele!
Nu gtiu daci Jara a mai trecut de atunci prin aceeqi pri-
mejdie. Dar mie mi s-a pirut ceasul acela cel mai inceicat
al istoriei ei, pe care-l triisem eu. Nu se asemina, poate,
decit cu ceasurile cumplite de cumpini de la inciputul
anului 19l8!
Am ilrtrat atunci in guvem fari si md ginde,sc la altceva
decit la curiJia intenliilor mele rominqtiEi ta putinla de a
face bine.
Nu mi-am pus nici probleme de rdspunderi, nici problerne
de ideologie; ci mi-am pus inaintc numai gindut de a servl
ulrimulwvlnr/MIRCEAWLCANESCU 135
2 Am stat, deci, ln guvern ca si ajut!
Si ajut tara si iasi din impasul in care nu eu o Puaesem.
Si ajut'pe cei obidili, care s€ trudeau siSi duci crucea lor.
Era o sarcini relativ u5oare pentru cel ce poarti punga-
Nesfirgit nai ugoari decit sarcinile pe care gi le-au asu'
mat allii dintre noi! Dar tocmai de aceea m-am silit din toa-
te puGrile sI nu treaz! Si nu mi las ispitit de somn, sau de
amdgiri, Ei si las candela flri untdelemn, ca fecioarele ne-
bune.
3. N-am plecat din guvem cind am sintit cd barca ince-
pe si ia api, pentru ci an considerat ci o datorie Torali
elementari impiedici pe un om in post si piriseascd o co-
rabie care se ineacS-
Ispitele, credeli-md, nu mi-au lipoit!
$tiu reaclia $oarecilor, ln acest caz $i pe a politicieni-
lor. Dar eu n-am foot politician gi niciodati nu mi-am pus
corabia numai pe direc[ia vfntului.
Am foct, mai curind, neconformist!
Dar m-am silit si fiu om de nidejde!
Am avut intotdeauna in gind r5spunsul lui Socrate citre
discipolul siu, cind acesta ii propune si se d€robeze, fu-
gind, proce.sului pe care i-l intentase stdpinirea ateniani:
,,Sint zeci de mijloac€-si-li scapi Pielea, daci eEti dispus
si zici Ei sd faci oicr-.."%
Dar asta n-am fost in starc se fac, cu toate ce, recunosc,
am avut gi eu sldbiciuni, on fiind!
AE mai adiuga ceva:
Un om de nddejde nu poate spune niciodatd ci nu mai
este nimic de ficut. Chiar impotriva evidenlei.
Motivul acesta, care ne-a fecut pe cei mai multi si pri-
mim a fi mini.qtri, lmpotriva dorinlei noastre Ei a inclinirilor
noastre sufletesti, gi sd riminem pini la urmi, intr-o weme
in care a fi ministru nu aducea nici cinste, nici avantaje ma-
teriate, numai din indemnul de a pune umerul pentru allii,
 136 MIRCEAVLTIXANESCU/LIIinu| oryinr
l-a exprimat minunat acel scriitor fraacez, Cbarles p6guy,
despre care am rorbit studentilor la C.ercul &ancez al Insti-
AuSustinian, ln vremea c.lnd eram subsecrcrar de
:lj$ui
Acest Peguy, carc a fost in acclaEi timp Ei lntemeietorul
oficiosului 666rrnirf de astizi ,,L'Humanit€", pe care l-a
scos cu economii Ecute din vremea in care era elerr la gcoa-
li, dar care a fct in acelagi timp gi un erou national al Fraa-
lei, cizut in picioare, pe cimpul de rizboi impotriva Ger-
maniei, in prcziua bitEliei de la Mama acest p6guy, zic,
-
descrie, intr-unul din poenele lui: Potgd Fecioarci, p, c:rle
l-am tradus in singuritatea celulei mele din Aiud, iemeiul
pentru care omul de nidejde (care lgi propune si rcrveas-
ci" spre deosebire de politician, care pretinde si porun-
ceasci) se hotirdgte si flptuiasc5, chiar atunci cind alege-
rea lui are a se face, ca gi pentru politician, nu intre bine gi
riu, ci intre doud rele, din care unul fi poate aduce ciinla;
iar celilalt, numai pireri de riu.
In aceste versuri gdsesc o justificare a atitudinii noastre,
pentru care cer.ingiduinta se b spun:
Cind trebul sil facem popasul la riscruce,
S-alegem de clintl piredle de rlu,
Cind trebul ca viata sl-$i afle cursul s5u,
h cheia indoirl a bol$lor in cauce,
Tu singurl, Stlpine pe:al cainclor d€srin,
$liai cA pe-o cirare ne altepta impasul,
$i cuno$teai p€-acc€a ce ne-a ales{ pasul, ^ I: fel, pentru cei rimagi in Ardealul de Nord Ei pentru
Cum se alege cedrul gi lemnul unui scrin-
$i Du din wednicie, ceci nu av€am putere,
$i nici din datorie, penrru cI n-o iubim;
Dar aga clm dulgherii compasu-n minl lin,
Ditr s€tea de-a ne pune la mijlog la durere.
ultimul ovinl / MIRCEA vulcANEscu 137
Pentru ca jalea lumii str o primim in piept,
Si dh neroia crunrtr de-a nu le Sti ferit,
D€-a trage unde-i greul, chiar dac, e cumplil,
9i de-a primi $i rlul intreg preclm e drepts.
t.
Daci, dupi aceste explicalii 31, domnul procuror mi va
mai intreba care mi-au fost actele de iniliativi proprie in
guvem, in afari de cele ce rezultau din atribufiile mele,
cercetate pini acum, voi rispunde cd am awt Ei asemenea
acte de iniliativd!
$i iatd in ce sens:
Avind oarecare ascendent moral asupra tovar4ilor mei
de generagie, ajun5i chiar in pocturi mai inalte decit mine in
ierarhia statali printre care Ei fostul vicepregedinte al
-
C.onsiliului de Minigtri an folosit, cu toati modestia,
-,
acest ascendent ca sd fac bine
- scriindu-le, din cind in
cind, ca sd le atrag atenlia asupra a ceea ce mi se pdrea gre-
git gi susceptibil de indreptare, in actele lor.
I-am indernnat, astfel, si profite de imprejurdrile petre-
cute in anul 1941, pentru a veni in ajutorul romAnilor de
peste hotare: al rominilor din Balcani, intii, sGruind se se
obgini de la nemti liberarea prizonierilor iugoslavi de origi-
ne romAni gi sd fie ajutali cu alimente $i imbreciminte, ei $i
familiile lor.
Ia fel, am intervenit pentru romanii din Pind, infome-
tali de ocupalia germani a Greciei.
refugiagii venili de acolo; precum $i pentru ro,m6nii de pre-
tutindeni, greu incercali de rdzboi.
Am cerut ca orgatrele statului romAn sl-i ajute gi si-i cu-
noasci. Sd se ocupe de soarta lor. Prilejuri de acest fel fiind
deosebit de rare.
138 MIRCEAVUIXANESCU /Ultimul cuvinr
ulrimul cuvint / MIRCEA VUTCANESCU 139

Pentru asta am fost intrebat in fala mmisiei de epurare

a ministerului meu
Am ajutat, astfel, ^tipiriturile de specialitate ale unor
mmisie care nu m-a epurat totu$i
-
,daci sint inperialist". - cirturari democrati 32. am stlruit pentru subventionarea
,unor institute academice conduse de profesori democraSi,
lmperialist? De ce?
prigonite de alte sfere. Am inlesnit chiar, personal, unei
Pentru ci am cerut ca neamul meu sd cunoascd gi sd aju-
fundalii subventionate de stat, o solutie financiari pentru
te pe ai sii, aga cum ajuta, pe wemea aceea, multe alte nea-
asigurarea pensiei fiicei unui vestit luptitor socialist al ldrii
muri, trimitind zeci de vagoane de cereale peste graniti,
mele, pe care starea financiari precare a institutiei o impie-
pentru a hrdni populalia greu incercatd de foamete a unor
dicase s-o primeasce.
natiuni care ne fuseserd prietene (belgieni, cehi, greci,
Am intervenit gi pentru Comunitatea Eweiasce, steru-
francezi, iugoslavi Ei allii)?
ind si-i fie l5sali menbrii sd-gi exercite actMtatea profesio-
Ori pentru cd, intr-o discutie in care se aritase ci po- gi al mreligionarilor lor, in
porul nostru nu inlelege bine rostul prezen{ei noastre in
nali, micar in folosul statului
loc sd tie pugi sd lucrreznla zAPadL.
Rdsnrit, gi in care profesorul Petrovici evidentiase defici-
enla deprinderii noastre de a neglija ce am ficut in cursul $i am discutat gi obSinut, impreund cu al1ii, incadrarea
istoriei peniru alte neamtrri, am amintit de contributia civi- lor in Institutul de Statistice, care tocmai se reorganiza, ca
Ei a celorlalli membri ai colectivitdlii ronane{ti,
dupd cum
lizatorie a llrii mele arcolo?
Oare amintirea contribuliei unor: I-ipugneanu, Antioh
iu afirrnat unii dintre martori (vezi depoziSia doctor Geor-
gescu).
Ei Dimitrie Cantemir, Simion Movili gi Milescu Spitarul,
cirturari citafi cu cinste in istoria culturii neamului vecin; Am dovedit, de asemeni, prin depoziJia fostului meu
aga cum citim gi noi pe Dosoftei ori pe Antim Ivireanul
ministru, generalul Stoenescu, ci nu am fost niciodatd par-
poate fi socotiti altfel? - tizan al ghetourilor; ci, dimpotrive, am argumentat pentru
ca membrii Comunitdtii Eweielti si poati activa profesio-
Nu cred-
nalicegte, aretind ce, chiar in cazul ghetourilor nemle$ti'
Am explicat acest lucru domnului procuror instructor al au resPectat acest
acegti nemli buni organizatori
Cabinetului XII Instructie in memoriul ce i-am depus.
'principiu. - -
Intervenliile mele, in acest timp, nu au avut Rumai acest
Lucrul acesta rezulte $i din t€xtul stenogramei Consiliului
obiectiv.
de Minigtri citit in intregul lui gi nu trunchiat inregistra-
Am scris, deopotrivi, pentru mulli alli nernji$, mari Ei
rea stenografici a unei convorbiri intre mai
-,
multe persoa-
mici, prieteni gi adversari, de orice neam gi de orice culoare
ne neputind restitui decit sensul general al unei discutiuni,
politicd gi care ajunseseri la strimtoare. Cheme-i oriEicum.
Du exactitatea termenilor folosili. (A se vedea, in acest
De o parte din aceste intewentii au atestat aci unele
sens, scrisoarea fostului stenograf al Senatului: prof- H. H.
mirturii. Nu le relev.
Stahl, recunoscuti in InstanlS de ac€st martor.)
Am interrrenit, de asemeni, sn sprijin cglectivite$, ori
Ecoul ace.stor interventii se afla desigur gi in alte steno-
simboluri valoroase pentru neanul rominesc, chiar cind nu
grame ale gedinlelor Consiliului de MiniEtri, sub forma iro-
erau integrate ln regim, ori chiar li ersu o6tile.
niilor conducilorului statului fali de ,,filozofii" din guvem
$i de ,,universitarii" neEtiutori de asprimile rdzboiului, care
igi inchipuiau ci pot si dea leclii ostaEilor incercali gi oame-
nilor care aveau de purtat respunderi grele.
Atunci, fireEte, tdceam, dar nu liri a reveni iar, de in-
dati ce puteam spune weun cuvint, in legituri cu interese-
le pe care cram pus sI le apdr, de acrrd cu rniniqtrii mei.
$i daci, tn sfirgit. dornnii prnurori, urmirind gindul
mcu in ultisrcle lu! retranqamcntc, ar uci sir iie lirnurill
"si
a:\uf r.: \cnt!mLnlt l'tr tl.i.: ,:.:1,-' rn:ii i;rlirn'-' 1' rr v'i srr cu-
noxca reacliile sufict{:"rti cL, cara am pI;mir' loN i.;ri s-a Petre.
l;ri, cir iinp anrlbs! in g;vern, in sfcra proiiticri uxte:uc. irtl
carc cstc risJ.rumui m**"
Gn.J anr intr:ii in quvern n'J c nil$leam pc generirlul
Lntc-'ncscu. Eriirn dcr i ingrilorar. r, :i nu qtiarn daci ostul
care lc conducca igi rinelusc suflrlul diavolului, ori ficuse
i:u.':l numar ga,;t'-ii cci'.;i ,i.-:litii s:l ire.tc.l puntl]a.
MI intreb:.rm aL'cst lucru r:sdurneiit, pentru ci, la intre-
uedLrea pe car(: 11 iii u,i{-'sern ru rl, lr rlc;t;":ncrca juriminlu-
lui, iiu-rni ccrrrsc rliri utl progrem ;i nici nu-mi iJase nici ,-r
dircr.tili.
L-am iruzir insi, tr'rr zlle r,i"ri tir:.iu, vcttrind !a inmor.
mintit.iir soiiialr['t r'irz-rr!i r'il'iirtt: in tinrpui rcbcliunii bgi
.:t)i:riu. i-i(i ii;i ;': r;it:i:irul i,i]t \\::iii ?,! Gi::r;;;1r,,l, crre nc-a
it:rl'.,i arirjlraj,1l j. i.t -\ ri,',.. it'ii(,L.u\l:r:L.:'t-:l;l;:'
irnl-'r r:sio:r I i n,-1ili:. ri;ust
":run.l.1i:rtu:, rr,iuntu ua:li tir: atti:it<. la
Be riin:
,,flu '.,a li {)rrri.r :ii ili,-ia\ii! rrart,l: .r ir:rrii. ii!,r i L'.r i{tamul
!,!.rluencsr rru"$i vir fi alht tirep-.l,:ic!"
L.:ru auril insi' 1i l-al tn(cl,js, alunci, -ominit k'ii. $i
crcd ci l-a inleles gi Kiilinger-
Cind am vdzut, in vard, lara intrind in rlzboi, mi-am vA-
zut sufletul imperlit intre smerenia de a fi prezent la cee4
ce putea fi un act de dreptate pentru lari gi sfiala unei in-
toviri5iri nedorite, cu autorii silniciei de ieri' unitd cu in-
grijorarea adinci pentru durerile Pe care un asemenea Pas
putea se le insemne Pentru tare.
' Cind, in 1942, am aflat c6 maresalul Antonescu angaja-
se grosul armatei romine in Rdsdrit, am remas nedumerit'
Crezusem rizboiul terminat pentru noi $i o scrisesem ln
rapoartele mele gi nu pricepeam bine sensul Ei obiectivele
'acestei angajeri.
Fird siweau, am dat p€ste aPendirul X al Cronicii.lui.
Nicolae Clstin, in care acesta povestea dezastrul expediliei
armatei Sultanului, pornite din 1564 de la Azov, imPotriva
hiniei Astrahanului, in cursul cdreia 250 (trO de oameni s-au
risipit in Stepa Nogailor, de nu au ajuns inapoi, la Azov'
decit 200 de ingi.
Am copiat iextul din cronicl Ei l-am comunicat, dupi
obiceiul meu, discret' celor cu rispundere.
$i tot atunci, pentru cI Nicolae lorga murise' am oomu-
nicat un articol ai acestuia, scris in mai 1940, in Penpectiva
evenimentelor de atutrci: Ce hseomnii pennv noi Esnl,in
care marele dascil arati permanenla realitelilor romenEti
in fala penpectivelor de aventurl
-as
Nu rriea sI exaqerez nimic; dar socotesc ci pdrerile
marelui iascil, ripus?e hitleritti, care ltia si deosebeasci
atit de limpede intre ce este $i c€ tru este al nostru, au con'
tribuit se Taci pe ministrul de Externe al Rominiei de
atunci sd arate, in consens cu sentimentele tuturor romAni-
lor, in Biroul Picii, la 25 iunie 192' motivele peltry @I9,
resoindnd susestia hitteriste a unor comPensalii in Reserit
de Ia Vie-
'peritnipierdJrite suferite de tard prin arbitrajul
na, a reipun", cum o fScuse gi la 19 martie 1942,c2, ,,pentru
poporul'romin, Ardealul de Nord nu poate fi un obiect de
ictrimb, ca romdnii n-au renunlat la el 9i ci aceasta este o
pozilie ireductibili". (A se vedea steoograma acestei Eedin-
duPe notele
ie, cirutn sn fie depusi la dosar, citata, mai sus,
mele personale.)
 142 MIRCEA VUIrANESCU/ Uttimutcirvint
Clnd lnsi am aflat di, concomitent cu angajarca groeu-
-lui. armalelor in Risirit, s-a scindat armata h doui, o parte
rnminind acasi cu scopul de a fi instruite $i dotati pentru
alte ipoteze, am dobfudit c€rtitudinea cd, intre faga aparen-
ti a lucrurilor, pe care o impusece noroia, gi ideaiul ascuns,
pe care omul il p6streaz6 pentru sine, s-a deschis o pripas_
tie, chre avea sI se lergea$ci tot mai mulL
Am inceput sd veghez
prea de curind, relaliile impiratului Rudolf cu
_..Citls9t1,
-MihaiVoievod, pe cele dinhs 1osi16l ll-lea gi Horea, pe
Ei
cele dintre Francisc Iosif gi Awam Iancu
- p"ntru i;
nu-mi sari in ochi un paralelism care pare si h fost o"lper-
manenld nenorocitd a relatiilor dintre romini, unguri
Ei
nemli in aceaste parte a lumii.
Am urmlrit de atunci lucrurile cu mare ingrijorare,
pentru ci mi se pirea ci politica lirii se poarti pe o muchie
de culit gi cd libertatea [irii mele e pe muchie.
$i, in perspectiva acestei griji, s-au incadrat toate actele
mele ulterioare, dintre care unele s-au evocat aci, de citre
pgol..Mq refer.la depozilia martorului Tomoroveanu gi
la finalul celei fEcute, in fata Secliei a VIII-a, de citre mai-
torul general Socrate Mardare.
Clnd, in 194.3, Divizia a XX-a, din Alba lulia, din care
ficeam parte ca militar, s-a risipit in cimpiile din fata Stalin-
gradului, am simtit ce, daci nu-i impdrtigisem eu soarta
Ei
ce mi-ar fi fost herezid, daci nu ag fi foit subiecretar de
stat,- aveam datoria si veghez, cu mai mare strignicie, ca
sarcina ce mi se pusese in miini sd nu duci ta risipiiea lucru-
,rilor scumpe celor cdzuli departe $i a celor pe care-i lisa-
serd in urma lor,
Ce puteam face, Onorati Curte?
Si-sabotezmisiunea pe care o aveam, cu riscul ca
^ lara si
incapi in miini striine, cum era ameninlati (vezi deciaralii-
le vicepreEedintelui Consilirilui de MiniEtri, in gedinla iin
ulrimul ovint / MIRCEA VULCANESCU 143
25 mai 1944, in care ne comunici ci a fost ameninlat cu
. ocupatia de nemti, daci nu cedim noi, acesJia din s€ctorul
econorric. $i, fie zis in treacit N-am cedat!).
Si las ca lara si devind un teatru de rezboi.pentru inte-
rese striine, fdri ca nimic sd nu se mai aleagi de nddejdea
dezrobirii ei?
Ori sd stau gi sd priveghez, mai cu rivni, ca toate lucru-
rile cu grijd chivemisite pentru acel ceas si nu se risipeasci
gi si fie puse in stare de funcliune, spre cel mai mare bine
al ldrii mele?
Cred c'i nu aveam de ale's, altfel de cum am ales!
$i nu pentru cd pedeapsa care lovea asliunea
potrivnici
conitituii o scuze legitimd; dar pentru ci socotesc ci alege-
rea mea a fost chibzuiti Ei cuminte: si scap ce se poate sci-
pa, in sfera mea de acliune!
Cri care judecd lucrurile altfel, ar trebui sl se gindeascd
. ce ar fi insemnat o ocuPalie germani pentru noi.
Iar cei care au vezut Ardealul de Nord revenit la tara-
mumi, inleleg ce vreau sd sPun.
Lucrul il recunoEte indirect Ei actualul ministru de Fi-
nanle, d-l Vasile Luca, cind, intr-o cuvintare linuti in anul
i944, asupra hobletnelor refacerii romdnegri, spune:
,,Dacd noi vom controla intreprinderile, vom vedea cd
rizboiul la noi nu a fecut nici a zecea parte din distrugerile
provocate, de exemplu, in Polonia sau in lugoslavia,-in alte
fost ocupale de nemti". '. (Vezi ziarul ,,Scinte-
iari, care
"u
ia", fila' [?] din dosar.)
Evoc, acum, wemea bombardamentelor aeriene din
aprilie 1944, in care ministerul fusese bombardat $.i- fiinla
hii risipita in disperare. Acestea se petreceau in zilele in
care Moldova era evacuatS, zile pe care le-am Petrecut, zl
disp.oziliunile
$i noapte, in minister, dind, din ceas.in ceas,
necesare evacuirii, pe mlsurl ce se iveau situaliile tactice-
Am avut satisfaclia atunci si aud, din gura unui adversar
politic al regimului, aflat in biroul meu si-mi ceard mijloace
 de evacuare, un cuvint care mi-a dat puterea si infrunt
multe umilinp in clipele h care ispigeam, la Aiud, condam-
narea nedefinitivi. Imi spunea acesta, atunci, cd, in deban-
dada generald a autorititilor civile din Moldova, singurul
act prin care lumea a simlit cd rnai existi un stat romanesc
Ei ci cineva veghea asupra mullimii a fost grija Ministerului
de Finante de a depune, la timp, salariul pe trei luni al fie-
cirui funclionar, fie cn pleca in bejenie, fie ci riminea pe loc.
Am fost atunci, pentru ministrul meu, care rimisese
singur cu mine Ei cu doi secretari generali (pentru cd al trei-
lea plecase), simultan: gef de cabinet, dactilografi, casier,
aprod
- scriind,
invirtind,
pe genunchi, ordine de plat[ pe fituici, ori
sub bombardanent, cu rnina mea, minerul pom-
pei de aerisire a addpostului ministerului, in care se refu-
giaseri sute de mame gi copii.
$i evoc wernea ultimelor ceasuri ale bombardamentului
german de dupi 23 august, ceasuri pe care le-am petrecut
tot la minister, in continuarg pine in momentul in care, pre-
dind Departamentul noului titular instaurat la 23 august,
am revenit Ia Direclia de la care plecasem cu trei ani Eiju-
mitate mii inainte.
Despre toate aceste evenirnente politice, desigur, noi,
subsecretarii, nu aflam din destiinuiri directe, tlcute mai
'inainte de a se petrece.
Ele constituiau secrete de stat.
Unele, de ordin strict militar, erau ascunse chiar Ei minis-
trului de Externe, care se plingea in public ci nu fusese
consultat asupra lor.
Dar aveam totugi un cap gi interpretam, cum puteam, ce
puteau insemna unele lucruri.
Explicaliile veneau numai cu mult mai tirziu gi trunchia-
te. Am citat aci citeva.
Abia cu un an Si jumetate de la intrarea mea in guvern,
intr-o gedinJd a Biroului Pdcii, reunit la Pregedinlie la 25
iunic 1942. am aflat cum s-au pelrecut evenimentele care
au dus la rizboi. (Stenograma i-a ceru( sd fie depusd -Ono-
ratei Cur!i.) Erauexpuse acolo, Post-factum, |ntr-o Eedinli
oublici, unor notabili printre care parlicipau intimplStor gi
ciliva minigrri (ciliva numai), invitali dc cdtrc ministrul de
Externe. Nu le-am putut controla.
Dc posibilitatca izbucnirii rizboiului mi-am dat searna
.persor;al din stadiul lucririlor de apirare pasivi.
Dct;pre tleclar:rrca lui, am afiat a dot:a zi, din ztar.
Pregitirea lui se ficusc de citre;ondrrcitcr.si Jc cltrc
ministr:ul dc Externg, care au si 'Jcclarat. in qedinia Biroului
Pacii din
")t 1rn1.' it)42. r'?i au purLi:t slngurl privar:r ac(jtci
prcgirLiri. Rr:slul sc lAcusc tpoletic-
De posihilitatca incctlni t peraliunlit>r' dupu ci.lerca
Odese i, am arlrrt ilintr-o dise utle intr-L.n Grnsi!:u tlc Minil'
tri- in carc. ci:rinJu-sc rcstiiuirca rrnui autont:;trii re{hizi'-
lionat, ni s-:r rispuns s6 nu insistim, cir, in r;urind, se va dcz'
rcchiziliona lotul.
Dc rel,-rarca op.rraliunilor, in F-st, am aflat inciCcntal,
consraiirtd ci nu sJ n:.ti .lc zrcchizilion'::rzi Dclug;i;" l.ir
trului n,r er:r sigura 5i luncliunca trulclsr cc I ar: Jcr'.isit
ultcri<;r err numli aceea a uilor 1'rupc dr: ixupaiie qi sigu-
ran!:.
Un fvagrnent de stcncgren'i, allat la dosar" ,:testi' dc:
311fgl. fnsslcirrit* :radarnir:e ale ministerului dc : .i ;r rc ss
inrcntionea2:i, pcnlr,.l :t nu fi llr;'rinsi ncprl5irili dc c'o-
h riia lirncr.'t:r a crcnimt'ntt'!or'
DcsfI;urltrca ulicriozrrrl lr cvenlnr-'ntr:l'.rr s''r firrll. clc al(-
iel, dircciprin ilcl. li c()nvenlirt:ti ale Cornendarrrentului Mi-
.lita;, c;r r-'.: .ru txclus inte:lcnliune:l Minis(uruiui dc fin*nie.
t\ng;rjarca grosuiui trupclt'r in F.asirit am si:niit-o cier
abiar cin<i, in pla,lul de dotarc y 194211943' au apdrul tnal
multe zcci dc mii [ier, pentru ieruatul in stepe'
<le sobe de
A";a s-au risfrin( lucrurilc la noi'
Si daci acaste sobe nu s-au lTcuu prin opoziliunca noas-
tr5"jucrul nu s-a datorat atit relei noastre voinle' ceci aveam
1.t6 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr
inaintea noastrd irnaginea frigului pe care trebuiau siJ
indure osta5ii pe front, cit considerabilei lipse de vagoane
pentru transportul acestei fieririi in.Rdsdrit.
Iar de condiliile in care s-a fbcut angajarea grosului ar-
matei in Rusia, n-am aflat decit din protestdrile tardive ale
ministrului de Externe, care se plingea ci nu fusese con-
sultat in prealabil cu acel prilej, angajamghtul luat avind un
caracter pur militar.
Convengiunile incheiate cu acel prilej, deEi priveau pu-
nerea armatei romine in subzistenla germand Ei aveau re-
percusiuni directe asupra finantelor publice, nu le-am cu-
noscut niciodatd in aminunt.
Iar cum s-au petrecut lucrurile cu adevdrat nu am aflat
decit acum in urmi, dupi intemnilare, stind de vorbi prin
inchisori cu unii din martorii acestor intirnpl5ri, care, de alt-
fel, Ei ei povesteau lucruri contrare.
Mai precis am $tiut lucrurile in legituri cu pregdtirile
noii armate, din interior, al cirei plan de dotare a trecut pe
la Ministerul de Finanle, in wemea ministeriatului Neagu,
cu care eram prieten, Ei cu prilejul stabilirii efectivelor cd-
reia am luat parte, impreuni cu ministrul meu, la discutii cu
conducitorii ogtirii, in cabinetul lui Ei la Marele Stat Major.
Cu acest prilej s-a petrecut scena la care s.au referit cei
doi martori: generalul Mardare $i Tomoroveanu, de care
am pomenit.
Mai Etiam cd se duc negocieri pentru iqirea din rdzboi.
Dar de stadiul lor gtiam numai din c€€a c€ toati lumea afla
de la posturile de radio; ori din spusele ministrului meu Ei,
la urmd, din spusele ministrului de Exteme.
Asta e tot ce am $tiut eu.
Lucrurile acestea me privesc, IireEte, numai pe mine.
Allii nu vor fi Etiut nici atit!
Daci, in asemenea condilii, pot fi socotit complice la
hotdririle politice ale conducerii statului, nu mai am nimic
de zis.
VI
incheiere
Onorate Curte, termin.
Onorata Curte mi va judeca dupd cum va crede de cu-
viinti si. duod cum va putea, mi va achita sau md va con-
darina, ca iutor principal, complice, cu sau [Eri circum-
stanle atenuante, la ani de temnite grea sau de inchisoare
altfei zisd Ei la risipirea casei pdrinte$ti, sortita, in gindul ta-
tei, si asigure prin timp soarta gi viala a trel trmle nevlno.-
vate, $i lidegr;dare civicd, la interdiclia exercitdrii puterii
perinte$ti, a dreptului de a line $male etc., etc.
' Attii derit Onorata Curte, aplicindu-mi, cu sau fErd
dreot.- resimul de exterminare la care am mai fost supus,
vor'piefie, mdi curind sau mai tirziu, pedeapsa Onoratei
Curii intr-o pedeapsd mai aspre, potrivit unor intenlii rd-
mase pentru mine de neinSeles.
Nu pentru asta me pling!
Sinfin lumea asta riscuri pe cari datoria bdrbiteascd, ca
si datoria ostd$eascd, te oblige sa !i le asumi' chiar dacd nu
ie noate minsiia nici amintirea foloaselor materiale, c€ n-au
fosi, si nici imintirea mdgulitoare a cinstirii unei fete, pe
care inul din domnii procurori ne-a amintit-o drept com-
-
pensalie; pentru ca celalalt domn procuror s-o tigdduiascd.
O itiu si, repet, nu p€ntru asta mi pling!
Uri luciu insd am dreptul si pretind Onoratei Cu4i,
atunci cind, chemindu-mdin fala ei, am inleles si rdspund:
,,De fali!"
l.ls MIRCEA VUICANESCU / Ulrimul cuvint

Este dreptul pe care-l am s5-i cer ca, daci vajudeca gi va

hotiricd trebuie si isp65esc ceva, revendic dreptul de a pd- Mirceo Vulcdnescu
timi gi de amuri pentru Adevdr!
Adevirul ac€sta, Onoratd Curte, me trudesc, insd, za-
darnic siJ cuprind, incercind si infrunt, unul dupd altul,
fiecare dintre capetele actului de acuzare, ori fiecare din
articulatiunile argumentirii domnilor procurori: (xrr)
l. Cici nu eu am permis Ei nici n-am ajutat, in nici un fel,
unei armate strdine si intre pe teritoriul teiii mela. rostit ln anararea !a de Mir.ea vulcenescu in uiua de l5 ianuarie 1948'
;;'i;i; cil;i;; no"t ain su.ut"rri' scclia a lx-a criminalii' in
rlt stal
$i acuzarea asta, rostiti de o judecatS, md doare rdu! cetli rlc rl rioilca lol al tottilor nriniitri ti Subscclelaripr'('tocrr
2. $i nici nu am hotirit eu, in weun fel, declararea sau i;. cu"ernarco MaieSalului Antones(u, - acuzali c' au
"i""e'ror
J"l""irr frrii. - in i'aza l,es;lor 312/19{5' l?t5/1945,291t19t?'
mntinuarea rizboiului qi nici n-am participat Ia luarea aces-
tor hotdriri, pe care le-a purtat pe umerii lui, singur, ma-
rqalul Antonescu, ajutat, poate, $i de Mihai Antonescu, in
ce priveEte pe unele dintre ele; chiar daci a5 fi participat gi
ei! ca tot romanul, in sfera mea de ac(iune, la purtarea ac€s-
tui rdzboi.
Patru ani mi-am cercetat toate actele, cdutind sd aflu, in
activitatea mca publici, unul de care m-ag putea cdi.
N-am gisit!
In asemenea condilii, Onorata Curte poate si hotlras-
c5, in privinla mca, crice!
Un singur lucru o pot asigura cle pe acum, cind am incd
integritatea mea corporali qi a facultililor mele sufleteqti:
ci pind in ultimul mcu ceas o si dorm bine!
Onoratd Curte,
Tcrmin, rugindu-vi si mi icrtali ci am ahuzat de timpul
Domniilor voastre qi cd am spus lucrurilor pe nume.
Dar, eu cred in Adevir gi Etiu ci nu c putere in lume mai
mare decit Adevirul!
Sd vd ajute Dumnezeu, domnilor judecdtori, si fili nu
judecatori drepli, ci Judecdtori Adevirali!

Am zis!!
AI]{EXE
 REPERESIOGRAFICE

1904, 3 nanie. $a nSscut, la BuorEti ca fiu al lui Mihail

Vulcdnescr (inspector financiar, originar din Oltenia) $i al Ma- .

riei (casnic5, ntrsflti Tonescu, in jud. Ol0, MIRCEA AUREL

WLCANESCU.
l9l5-1918. Actividte cerc€l{easc5, la Bucurelti !i in Moldova
refugiului wemehic.
1921, toamna. incepe studiile universitare, inscriindu-s€ la Fa-
cultatea de Litere !i Filozofie $i la Facultatea de Drept din
Bucuregti.
In timpul studenliei participl la intemeierea Asociatiei Stu-
denlilor CrEtini din Rominia, fiind unul dinlre conducetorii
spirituali ai acesteia.
Crlaborator activ la ,,Buletinul A S. C. R.".
Sc formeazi sub inriurirea indeosebi a profesorilor Dimilrie
Gusti Si Nae Ionescu.
1923-1924. Face armata, ca voluntar, la $coala Militarii de Ge-
niu din Bucure$ti
1925, ianuarie. Licenliat al Facultdlii de Litere gi Filozofie din
Bucure$li, cu o tezi de sociologie.
aprilie. Panicipi Ia prima campanie sociologicS organizaE de
prof. D. Gusti la Goicea-Mare (iud. Dolj).
Lic€nliat al Facultdlii de Drept din Bucurqti.
1925, noiembrie. PleacS la Paris, in vederea deslvir$irii studiilor
in sociologie, $tiinte economice $i drept Si a pregitirii doclo-
ralului.
 154 MIRCEA VULrANESCU / Ulrimul cuvint
UITiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU I55
' L\creazdla o tezl de doctorat din domeniul
$tiintelor econo_
mice. edictatl la 20 februarie 1938 qste
l()311,24 februarie. Constitulia
1q27. I-a- Facultatea de Drept din paris obtine itiploma
de studii
supusd unui referendum popular. Mircea Vulcinescu este
superioare de doctoral in $tiinte econoirice gipolitice. unul dintre cei 277 de c€titeni din Bucire$ti care au votat
1928, iulie. Revine in impot va textului Constituliei. (Prezentarea la vot a fost
Fri. obligatorie; votarea s-a mcut la sediul instituliei unde
Participi-la campania monografici de la Fundul Moldovei.
in ceteleanul isi desfalura activitatea, prin vot deschis.)
anfl unnaton va mai participa la campaniile orsanizate la
!r,agu$ (lt9), Runcu (1930), Cornova 1193t! din nou
I940, august-septembrie. Participi, la Craiova, in comisia mixtd
Drlgug (1932). romino-bulgarl pentru retrocedarea citre Bulgaria a Cadri-
laterului. Tratatul semnat la 7 septembrie 19,10 era insolit 9i
1E29, mai. Esre incadrat referent la Oficiul de Srudii al Minisre- de anexa D: Acord fnanciat.
rului de Finante.
octombrie. Despre ripirea Ardealului de Nord pdn Diclalul de
I ocrombrie. Este numit asistent de sociologie la Catedra de so_ la Viena, prezintd la postul nalional de radio Gtndui pentnr
ciologie, etice $i poliric5 a prof. D. cusai:Din fS3,0 w fi asis-
jalea Si nddejdea ceasului de acum. Cuvinle pentru frotele
tent de ericl. pini in l9zt4 va fac€ seminarii
$i leqii de erici rdmas d.epane. (Textul va fi publicat in ,,Dacia", 1941.)
sistematici $i de istorie a elicii.
1929-1935. Profesor de economie polilici de
I940, noiembrie. inc€pe sd conduc6, prin delegalie, Casa Auto-
$i stiinte iuridice la nome de Finanlare $i Amortizare (C. A F. A). Ulterior, este
$coala Superioare de Asistenle-Sociali.
numit preledintele Casei Autonome a Fondului Apdrdrii
193G-1935. Predi cursul de statisricii morall g. a. la Nalionale.
$coata Supe-
rioartr de Slarislici.
1941, n i^nluafie. Dup, indbu$irea rebeliunii legionare, intre in
1932, octombrie. iEi inaugureazi acrivitalea Asocialia guvernul condus de Ion Antonescu, ca subsecretar de stat la
de arte,
filozofie $i litere ,,Crirerion". in cadrul simpozioan;b; din ;l Ministerul de Finante. Va deline ac€st post sub trei mini$tri:
clurile ,,ldoli" sau ,,Tendinle 1933', a vorbir dqore t erin ri generalul N. Stoenescu (27 ianruarie l94l - 25 septembrie
Ieninismuli Filozofa lui Freud; AndrC Gidc, c,iifhtk a vietii i_ 1942), Alexandru D. Neagu (25 septembrie 1942 - 3 aprilie
terioare; Istorismu! prin rcsemnare fn spiritualitatea tniei ge_ 1944) gi cheron Netta (3 aprilie 19,14 23 august 19,14).
neragii a.
-
E. 1941, 12 iunie. Se infiinleaza Institutul de Cerceteri Economice
193.4, 15 odombrie. incepe sI apar6 ,,Cdterion. Revisra de ane, ,,Prof. Virgil N. Madgearuf'. Prezinti expuneri Ion Reducanu
litere $i nlozofie", redactaltr de Ion Clntacuzino, perru Co_ $i Mirc€a Vulcinescu.
marnescu, Mircea Eliade, Constdntin Noica, Henri H.
Srahl 1941-1944. EditeazS, impreuni cu Constantin Floru Si Constan-
Alexandru-Chrisrian Tell $i Mircea Vulcinescu. au aparui tin Noica, patru cursud universitare ale profesorului Nae Io-
$apte numere. nescu.
-1935, 2 februarie-. incep€ si lini .Cronica acruali ilii. Extemi. impreund cu ac€iali ingrili4te anuarul ,,lzvoare de filozofie.
in Jrez€ntul", sub semnetura Veritas. (pinn ia 21 iunie culegere de studii $i rexre" (L942,1943). In vol. al ll-lea ya
1e35.) publica studiul Di?r ensiunea romdneascd a *istenlei.
19 iunie. Este numit director la Direqia Vimilor. 1942. I se atribuie gadul de director general.
1937, iulie. Esre numit diredor al Daroriei public€. Evolulia gradelor lui Mirca Vulcinescu a fost urmitoarea:
1929 referent permanent (Ministerul de Finanle);
 - referenr II (Ministerul de Finanle);
4F! B"qSq'ory
1931
19{7, 15 dece;brie. hepe, la Cunea de
1931 referent II (Minisrerut Economiei Nalionale, unde
- trccuse, pentru o weme, Oficiul de Studii); a iX-a, rejudecarea pr6cesutui lotutui at doilea al foqtilor mi'
nistri din gu\t€rnul condus de Iotr Arton6st.
1933 referent rirular II (Minisrerul de Finanle)i
- direcror 1948, 15 ianuarie. Roolqte o ampE apllrare, in dedrs de patru
1936
1941
- director II (Ministerul de Finanle);
gr. (Minisrerul de Finanle);
ore, carc h dxrnuscris te
litJjull IItitNl anvtnt'
-
7942 -- dtuector 2 gr. (Ministerul de Finanle);
Este condamnat la opr ad t€'nnili g:ea, degradare civid pe
termen de opr ad !i confiscarea averii'
1942
- dirccror general (Ministerul de Finanle). ta recrrrs d-a interranit nici o schimbare.
1q,14,23 august. Iese din guvcrn, o dati cu aresraroa iui krn An- ln iochisoarea de la
1952, 28 octombrie. Se stinge din viat '
toncl( u li tlcmitsrsr inlrcgului guvcrn. Aiud
Rel ino ca director la Darcria publi!?.
Uldmele cuv.inte ate lui Mircea Vulctrn€scu ar fr fost .SI tru
incpc si lucrsre la tea de alu;torat probiemdc etonon.:iti ne rizbunati!"
romine;ti rlupti ol doileu rihoi mt;ndla!. de P€ Dealul Robilor' din
A fo6t inm;rmintat in cimitirul
l')45. 2l aprilic. in ,,Monirorul Olicial" sc pubiic.6 Legea nr. .ll ) marginea Aiudului.
lcnnu ulnldir?a li s]n. lionorcJ R h* |,inr\ lidt rllr,Lrnul !.:uir
suu de crinie de rtfubrii, promulgati ia 2l apriln, i 945.

1q4(r, 18.21t mai. Esrc aresrar, o dat; cu alli fo;ti demnirari, in .Oti4ntat ideotogicctte sprc &eapm radilionaltuttd
dkd lcga!
riinp!i dc\i;t'iiSrii proccsului lui lon Anloncscu. de bvoarele de gt tdirc ale tecutuhti fur cdttttd sd adtnceascd
,22 iunie. ln ,,Monirorul Oficial" se putllici Legea n;,. 455 penrra scnsul pqacerilot hlmii de astfui, a fost silit sii ia d'scqi tn PUi'.
retllrutnrured cercchiii !i jutitcdii infntclianilor prevdzutc de cisticii otirudini neconformiste, faP, pentru can a fot' socdil ct'td
Lryeo nt. .?12 din 24 apilie lgl5,Vomutgata la 2l iunie 1946. .foscisa de cei de la stngq cittd ,,comllrtisa dt cei dia &capu bur-
1(116 "uru t E\te mnsultat de l\,fitisterul de Finan(c in vcderr:a d@a in rcafuat a c&tut sd tnfiitl$ee o qientatc sPbiuaEst4
,
-realistd
tralativ.lor de pace care se punau la paris. Ei ortdoxi, aptoPiatii dc
tnlctcgerco romlneascii thd-
3O arrgl'sr Este arestat si del.us la \ricircsti, neascd a aistenl4 gi o coloborarc a 'i tue-
ntulotforlelor Scnsatt4
1946, dc(amhrie - tq47, ianuari€. Se desf{oard, in faia Curlii re la ctdttirea unei Romlhii mari Ii Putcmbc."
Criminalc B'rcure;ti, se,clia a VIII-a, pr()c('sul ,-.cluj tte-;rl O<ii-
loa iol Jl f(\tilor miniltri in guvcmIl iui Ion Anronescu. (Mircea Vulcinescu , Cunietlwt viue)
lvlrica ! uitdnc,sru rosicfic o aparar. i,)rrm!J texl Cin lucra_
rea di iai;),
!:\(C u:;ii-iarnoat la irri air! :crljnti:i !it:r;r rrrnlisr::inx avcrii_
A;r: drcpr dc rer:uts, sc sublicltc ju(lqr.liea rcculsuiui in fa(a
sccliei a II.a a lnaliei Curli de Lhsalie, pcniru l4 februarie
19+7.

in ,,Monitorul Ofici al', se p\blid, Legea nr. Dl

1947, 18 rugust.
de urmdrte sanclionare a celor vinovali de crimi de rhtoi
$
san imgniva p&ii qi unnnw,
Womulgati la 15 august 19.7.
 3 ,,Prezentul", cotidian economic, financiar gi sociat, apirut
la Bucureqri intre 1935-1938. prim-redactor a fost plurarc
Cotaru, iar dintre colaboratori sint de aminlit Virgfl Mad-
gearu, Ernest Ene, N. Ghiulea, Roman Cr€sin, T. Cristu-
reanu, Ion Rilducanu, Mircea Durma, Andiei $erbulescl
(Belu Zlber) 9. a.
NOTE Mirc€a Vulcinescu a colaborat, cu pe€ddonimut Veri-
taj Tu cu numele propriu, de la numtrrul I (2 februarie
1935).
4 la inoeputul ludi august 196 Miroea Vulcin€scu mai €ra
APARAREA incil direclor la Dabria Publici. Minisrru al Finanlelor era
Al€xandru Alexandrini.
5 ,Cu pEoere fiii lor, arareori calul, dar niciodati... banul
',}i+if"ff# lor". (Fr.)

";{'#idi,i?h'lii'il*'ffi Ultn"fUl CUVtrf

1 Deasupra titlului, Mircea Vulclnescl a notat cu creionut:
-Rog a vedea modifictrrile filclte crr cernealr" Unele in-
dreapg erori de sens importanle. De pild.il, (Vest, ln loc de
u*r#*****r***,"1l,r (Est} la pag. [ipsi tn t€xa; am
linur s€ama de toate modifi-
ctrrile autografel. A r€dea in.ii cI ln oorecturile mele am
pus
-Ia1din grabtr unele virgule de prisoo".
ritlu,-din fiFA de spaliu deasupra, a ad.iiugat;
_ 1ub
.Pasajele ins€mnate [ ] nu au foet citire hfata Cu4itin-
**'*t**W:*!ilii''lli."#f trucil a trebuit sil mtr restring la 4 ore. Cete d€ Ia pag. 53, 54
[r€specdv, de la, p. 126,-128, 13r-rZ ain eO4ia oe
!ifali]:9sint
necesare, deoarece coDsl.iluie dezrolt5ri juridic€.
@lelalte pot liFi (unele sinr chiar r€p€titui alb celoispus€)-.
C: de increzltor era Mircea Vulclnescu in Dreptaiea

mntrelfiTfiilffi sa Si cit d€ grijuliu cu edirorul ediliei d€ fattr!

S€ int€lege cil in ac€astil edilie am eliminat paranrezele
drepte, dar am notat de fi€care dare, h sfirgitul fragmentu-

ru
lui cuprins inrre [ ] ci ac€l pasaj n-a fosr cirir in faF Cu4ii.
;jrffi :,ffi :iil:;,i :il:. .;",,; Sht, in total, 15 pagini (dadilo obi5nuir, Ia doui rlnduri).
2 Mkcea Vulctrnesc! a fosl arestat prima oarl in mai 1946.
 3 in august 1946 Mirca Vulcinescu a fosr solicitar de Minis_
terul de Flnanle spre a se shbili pozilia delegalici Romaniei
Ia u)_ntennla de pace care se deslzsura in acdl iimp la paris.
l: sli$irul ac€leia;i luni, in noaptea de Sf. Alexindru /3O
august), Mirc€a Vulcinescu avease fie arestat a doua pi irl_
tima oari.
4 ln cadrul proc€sului desE{urat la Seqia a VIII-a a Currii
Criminale, in ianuarie 1947 MircRA Vulcinescu a fost coir_
damnar la opt ani lemnile grea.
5 Probabil cA Mkcea Vulcinescu are in vedere urmatorul
text, publicat de L Raiciu in 1935: ,,...sub diclalture nu Doate
fi o bune gesriune financiari. Si acesr lucru nu Oin Luza
dicta-lorilor, care personal pot l-i _ gi in majoriratea cazuri_
lor stnl oameni cu totul dezinleresali bdnEle, ci din cau_
-
za condiliilor Si strucrurii lnsegi a guverniriidioatoriale..
R1i:\: Du:lrgbtemete deiocrilieL Bucurqti, Rt. io-
\l:
ntm, 1945, p.7t74.)
6 Mircea Vulcinescu citeaztr o idee clasici a lui Miron Costin
_ lLetopisetul Tdni Motdovei, ap. Xylll, paragraf t2).
/ ln perioada inrerbelici termenul de ,,nalionalist- il desem_
na pe patriot; astfel era folosir de toli g dibrii wemii.
8 Iali, in traduc€rea Midiilinei Diaconu, pasajut la care se fa-
ce trimilerea:
,,Pe scurt, nu v5d adewrati <inteleclualb. duoi formula
lui B€nda, decir in grupul <Criierion"; acegri Uneri intoni Oin
streinltate se tem de un nalionalism sufbcaht ar wea se
$i
salveze cultura
-intemalionale $i libera dezbaGre de idei;
acliune3 lor artisticS este mare, iar
linuta revistei lor cu fo_
tul remarcabiE. Unul din cei mai iniportanli dinrre ei, Mir_
c€a Vulcinescu, este n€otomistul oriodox.. (paul Morand,
Bucarest, Paris, Librairie plon, 1935, p.212.)
9 Vezi: Mircea M. Vulcinescu, Burdl ezk, proletariat si tfudni_
me conidenli ni saiotoglce,in i,Cuvinrut-, ai Vlll,
-Scarte noiembrie
nr.2721,16
l%2,p.1, Z.
l0 Vezi: Mircea lvl Yuknnrso+ Ereedautl pooulatiei asieole n
pTpeclyde gospdiaiciydrftegn, in ,,S<ici6togie ro aneai_
ci", an II, nr. 2-3, februarie-manie 1937, p. 93_lm.
11 N-am reugit si identific in ,,Adevirul" din deccmbrie 1922,
cind au avut loc migc5ri studenlelti, proteslul lui Mircea
Vulcinescu-
t2 Istorismul resemndii este o conferinle rostita de Mircea
Vulcinescu in seara zilei de 8 februarie 1933, la Fundalia
Universitari ,,Carol l"; in cadrul dezbaterii cu tema ,,Direc-
tivc spiritualc in noua glrnera[ie", in ciclul ,,Tendin(c", or-
,{.:ani,..rl
.lc Asr\iialia.jc arte. lilcre li filozofie ..Cri{crion".
;nli..' i rir:'lar rr\a.'rtl1, i,,nll,rir:r i f('!l lrrhii/"1I, cll iii!,1
1 i r i.)\iiiii i,l
{ )rJl, r:i'i,t,:;t , rrrriirrl i-r ,ii\r,:ii .'!..t ,i'., ',,,,.,. \:t. t
lJu!!:tr!lr, lt.rl"p-l:.i.,llii-'iii)l('ilr:.!ri.l.r;,'.i,,t-.ir,rru!
l3 Mircea Vulciincscu sc refcri la Ctortictt dt li tlttd{il (:i|e,t'!
publi(:lti in .,Prczcntul", dn l. nr. ?.7, dn 4 maitie 193-5, p l:
'1,1
Paul Srcrian { lq)4- lq8,t), poct,eorn,rmisi gi sociolog Sru-
dii de filozofie gi juridicc la Bucurqti gi Ia Paris. A suslinut
un doctorat in economie (la Paris) $i un altul in sociologie
(la Bucuregti). Referent la Oficiul de Studii al Ministerului
de Finanle; unul dintre intemeietorii lnstitutului de Con-
juncturi; director general in Ministerul Finanlelor in we-
mea c€lui de-al doilea rizboi mondial.
15 in seara zilei de 23 ianuarie 1934 Mircea Vulcinescu a con-
ferenliat la Institutul Social Roman despre Sbr€rnul econo-
mic al Rusiei Sovietice-
l6 Mircea Vulcinescu a fost numit director al Datoriei Publi-
ce in iulie 1937.
'1938,
17 l-r 24 fcbruaric Constirulia elaborati sub Carol al II-
lc:r a fos1 strpus:l unui rcfcrc-ndum popular. Dcli votul era
dcsch is. Mirce:r vulc'- !rc\('u :i frlsl snr!l dintrr cr-lc cilcva su
l( da roliilcrri dinBlr.,1!rclfi rlti,-';ru !'olill llrllr\,iv:, r,-i)ns1i-
ru,jt.l. illr'r1(tl II|IIII'i,-.i I'I.'iI':jj,.ii j ltr: r, L.'1',,:I't,I:,
 162 MIRCEATTULC,.iNESCU /Ultimut orvint
Ulrimul c-uvinr / MIRCEA VULCANESCU 163
pTtr implicar inrr{ anume mlsuril in inrregnere3
:r.€din-.!5,
r_ela$ilor dintre prinlul dezrosaenir retugiar la parijsi unii ulor $i slab, ea line; pe cind un lucru mai mare o sparge $i
dintre oamenii politici din lartr, adept al -Resnuratiei. Uir_ tre@ printr-insa". (&rrre vi4iQ gi bctin h floz4lo,l,:'&)
cea Vulcilnescu nu s-a sfrii sl-gi eririme Oeschis'opozilia O ace€agi comparalie s€ aflI Si la Voltaire.
fati de Consritulia carlistt. Se spuni cI regele ar fi iosr iir_
23 Texrul de la alineatut ,,in lari, piinea albi...'pintr ta ....ho-
fomat despre votul contra al diiectorului -Datoriei pubtice
tidrea impliciti de continuare a rizboiului" nu a fost citit
$i i s.-ar fi sugerat sI nu adople m5suri represive, spre a Esa in instanlL
se phneze ituzia democraliali.

18 Acordul comercial romilno+nglez despre care vorb€sre 24 Cine datoreazd la tennen nu dalorcazd nimic (tr .).
Mircea VutcSnescu a fosr incheit h 6 iuinie 19a0. 25 Vezi nota 2 de la Apdrure.

19 De fapt, conferinla despre care vorb€{re, MiJcea Vulclnes- 26 Pasajul inc€put cu alineatul ,,Pe lingtr toate rceste conside-
cu.a rostit-o in 12 iunie cu pritejul
inauguririi Institu_
194.1, ratiuni..." pini la,,...de asemeni, chre, aici" nu a fost citit
tului de Cercetiri Ecooomice jrof.-Virg ft. Madg€ru., in instanle.
Y"T MI* Vulcinescu, nryil Madgea;t _ intekZuatut, 27 Texntl de la alineatul ,,in acesrc condiliuni,.." pini la
in ,,Revista_de studii sociologice m-uncitoreEti-, an VIll,
Si ,,...a$a-zisei finanliri!" nu a fost citit in insranltr.
ff. 28, mai 1941, p. l-9.
28 Mircea Vulcinescu a fost asistentul de etici al profesorului
20 Vezi: Al. Hallu n}a,Vugi! Madgearu omul
-
visla-dc studii sociologice $i munciloregti.,
,coalei,in .Re_
in VIII, nr. 2g,
Dimitrie Gusti la Universitatea din Bucurelli. De-a lungul
unui ddceniu gi jumetate a f?icut seminarii qi leclii de etici
mai 194t,p.24.
Virgil Madgearu se gindea la cronica lui Mircea M. sistematici $i de istorie a eticii. In cadrul acestora a avut
Vulctrn€scu, V N. Madgearu: Agraiani*4 capiutis4 im_ adesea prilejul sd dezbati Si se-li aproprie personalitatea
perialism, filozofici gi prototipul de ideal moral teoretiat Si intrupar
la sudial evoh4iei iuiate ind-
- Contribulfuni
ne{!-,.l v9L,ln 8, 171 pag., B.tatrEti (Econontisdtt), 1936, de Socrate.
plblicar{
-in ,,Sociologie
romineasci", an l, nr. O, iunie 29 in octombrie 1943 Mircea Vulcenescu a vorbit despre
1936, p. 39-<t. Charles Peguy la ciminul ,,Sf. Augustin" din Bucuresti.
21 Pasajul de la,,Onorali Cune..." pine la,,...weau sA mor!. Despre acela5i poet franc€z Mircea Vulcinescu publi-
nu a fost citir in fala instanlei. case un articol in urmd cu aproape dou[ dec€nii in ,,Ide€a
creSUnA" (an I, nr. 2, iunie 1926), $i tot acolo tradusese un
22 C-ampanrea legilor cu pinza de ptrianjen esre c€va mai ve_
ftagme din Tdia dragostei de Sus a loanei dArc.
:h": A*", penrru Zaleucos, legiuitor il locrilor, ne spune 30 Poezia hitre de confdence face pane din cicltrl Les quatre
Stobaeus, ,,legile sinr la fel ca pinza de piianjen: Oacd rime_
rqtte in ea o muscil sau un linlar, se prinA-e; iar daci e o priires dans la Cathtdtale de Chartes $i are in total $apte
viespe sau o albinl, o rupe strofe.
Si zboare; rol astfel daci nime_
relte in leg un serac, e prins; iar daci-i unul bogat sau iscu- DuS cum imi mlnuJisea Margareta loana Vulciinescu,
sit la vorbi, le desfa ce gi wpl". (Florilegiun,l3, X.1 Mirc€a Vulcinescu a purtat mul$ weme in tinerete textul
. $i penru Solon, ne transmite Diogenes L:ertios, ,,legi_ copiat de mina lui al poeziei hle
de confdcnce. DupZ ce
le seamentr cu pinza de piidnjen: cade intr-insa ceva m-ai s-au logodit, i-a inminat dins€i acel text, spunindu-i:
,,Acum mi-am gisit fericirea!"
164 MIRCEA VTJI.CANESCU /Ultimul oNinr

" lti:'ff ii:'iffi b"""f; f*f"lff: ff '#Il;;r.o'*

32 Spre-exemplu, l-a ajutat pe Anton Dumitriu
sI tiDtrreasci
m aore.Ua .Caiele de filomfie" R6onna rq8?bii
a Iui Mirea
Floria[ (Vinurie la proc€s, despre carc m_i informar
inrro
@nvorblre din noiembrie 1990).

REFERNIE

EMILCIORANT .
Scrisoare citre Elena-Maria-Viorica Vulclnescu

[...] Cu cit EI ginddc mai Dult la tattrl dumitale' c1r atit imi
apare cl $i el era o eroeplie amelitoare, cI tot a$ $i el trebub sI
fi inlilurat prin weo minune blestemul nostru al tuturor. Poate
sl partr nebunie s, afirmi despre un spirit cu adevilrat universal
ctr nu gustas€ din fructul. blesremat. Totuli, a$i trebuie si fie
dci Stiinla lui prodigoasil era lmbinattr cu o aga mare clrrIlie, -
lncit n-am intilnit niciodatll una asemtrnttoare. Picatul strtrmo-
$esc' vldit ir noi loli, nu se artrta in el, in el care era aiit de bine
legat ln trup $i in care se adiipostea, paradox miraclrlos, un sfrnl
i€Sit dintr-o iooanS- De-ar fi wrbit despre fina11s sau 6espra
teologie, din el izvorau o putere Si o lumintr pe care nu-mi €ste
dat sI le pot denni. Nu weau str fac din tattrl dumitale un sfint,
alar era, htr-un fel. Gindqte-te c, el, itrconjurat de autori, nu a
nizuit niciodatil sii fie unul, cii voinla de a avea un nume ii pilrea
de neconceput, cI in nici o cliptr nu a fost ademenit de glorie,
aceastii ispiti a omului cizut gi care roade pe toli muritorii, afa-
rtr de ciliva izolali care au regilsit nevinovltia la extremiElile
spiritului. Nu cred ce fi fosr weodati nici micar de depane
atins de ideea n€sdnitoasil de a fi un ,neintel€s". Nu rivnea la
nimeni $i nu ura pe nimeni. Polrimic ideii insEi de a s€ pune in
valoare, el nu se siriduia str fre
- era. Intr-o zi cind, intr-un ac-
ces de furie imporriva a ceea ce numeam eu pe atunci ,,neantul
nostru natal", ii spuneam cil noi nu frrsesem in stare str diim lu-
 165 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr
ultimul cuvinr / MIRCEA vulcANEscu 167

mii nici mecar un sfint, imi rdspunse cu blindetea lui obbnuiri

lui, de o rescolitoare limpezime, p€ntru ca dintr-o dati st gls€sc
care, de data accea, ldsa se strebatd o oarecare ;ehemenle:
lrl un rost nebuniei de a fi li str mi impac ca| lumea de aici.
trebuit sd vezi pe baba pe care am cunosrut_o inn-un ,ot ind"piil_
i
tat, ai cdrei genunchi ldsaserd urme in pdmintul colibei
et de atftea
Pmis, 20 ianuarie 196.
mdtdnii ce ldcuse. Adevdrata sfnlenie-n-are nevoie sd. seLrate gi sd
fie rccunoscutd. Traducere de MargareUr Ioam VukaDese- Publicati tn .Revista de is-
N-u ne inlelegeam niciodate asupra rolului sortit torie $ teorie literare", an XXXVI, nr.34, iuliedecembrie 1988, p. 193-
tre, cireia, din masochism sau Dumnezeu
tirii noas-
195, t96.
lrie c€, imi plec€a sd
nu-i recunosc nici un merit $i nici un noroc. pentru mine, data
esenliald, conccptul romanesc prin exc€lenld era ac€l de,,neno_
roc".k el lEceam aluzie, cu orice prilej, cu o sreruinle care
tatdlui dumirale nu purea sd-i placi. Am revenir la ami intr_o MIRCEAELI.ADE:
scflsoare, ultima pe care i-am scris_o, pentru a-i mullumi de
un Trepte pentru Mircea Vulcdnescu
studiu.pe care- mi-l dedicase in care cita multe loculiuni autoh_
$i
tone pline de inteles Si de inlelepciune, dar in care _'ii spuneam
eu Iesase la o parte pe cea mai importanti, cea mai revelatoa_ [...]Nu gtiai ce sI admiri mai inaii: nesrlvilira lui curiozihre,
-
re: ,,n-a fost sA fie", Si in care eu vedeam rezumatul, formula, cultura lui vasttr, solidi, bine aniq atii, sau inteligenta lui, gene-
semnut ursitel noastr€. In aceast5 dezbatere in care lezele noas_ rozitatea, umorul sau spontaneitatea cu care-$i trtia credinla Si
tre se infruntau, acum, privind in urmd, nu mai sinr asa de sisur iscrsinla cu care gi-o rllmec€a. Nu cred c-am intilnit alt om in-
ct am_awr drephle. Sd suferi pine la chin din pricina neinsJm_ zestrat cu atitea daruri. 9i nici altul care str-l intreaci in modes-
nltllii istoric€ a lirii tale e o inlirmirare de liteiaror, un viciu de tie. Am cunoscut, desigur, savanli care se incumeg str citeascl in
scrib. Mircea Vulcinescu, nicidecum expus acestor slibiciuni, treizeci de limbi, sau sEpinesc in de-amenuntul istoria unei llri
sau a unui continent, sau au piltruns toale tainele fizicii Si mate-
nu pretuia decit valorile intrinsece: c5
laia lui ori el insuEi exis_ maticilor, sau lnleleg nenumirate sisteme filozofice. Dar mintea
tau sau b-a in ochii celorlalli, asta nu insemna nimic pentru
el. $i lui Mircea Vulcinescu era altfel alcituiri. DupA ce-l cunosieai
pentru ci era atit de strain de aceasd mindrie de prbasti calita_
te, veti intelege u$or de c€ nu l-am vdzut niciodati nici
amar, nici
f
mai bine, lnlelegeai cA dacd ar neblit, ar fi putut $i el invlla
treizeci de limbi, sau istoria unui continent, sau matematicile su-
crispat. Cum el treia inrcgal frec e clipi, orice lucru despre ca-
peioarc. Il intoesa tot. Mai mlult: tnlelegea Si-li explica de
re vorbea devbnea un univers. Extraordinara lui vitalitati
rrans_ -
ce-l intereseszE cutare sau crtare disciplini, un anumit autor -
figura gi problemele $i peisaiele. [...] Nu Dor se mi-l inchioui ne
sau o anumiti op€ri.
latil.d-umirale pradi deznidejdii. Oar, pe de alri pane, mii griu
Dar nu era nimic haotic nici dezarticulat in cultura Iui. Ce
si-mi inchipui ci nu i-a cunoecut chinurile.
invilase de la teologii $i lilozofii pe care-i citise se lega de tot
El, atit_de deschis, atit de pregitit se inleleagi totul, nu era
c€l invllascrl sociologii, econoni$tii, isloricii, financiarii, oa-
lotwi menit, prin firea lui, si conceapd iadui, qi iici mai pulin str menii politici. Imensa lui culturi nu era distribuiti in ,oompar-
coboare in el.
timente"; era pefect integate, deli se desfibura pe nivelurile
ce lin si-li spun e ce, dinre loare spirirele pe care le-am
. .9€:a 'ca multiple ale cunoa$terii. De aceea era in stare sA profite din lec-
iubit $i admirar, nici unul nu mi_a ldsal, tarlf dumirale, o tura unui ,,reduclionist" un freudian, bunSoarI, sau un mar-
amintire atit de fortifianta: ajunge s6-mi amint€sc de imaginea
xist pemru cA $Ua
-
unde si-l situeze- Cum menuris€a adesea:
 168 MIRCEA VLJIrANESCU / Ultimul cuviirt
nu se lSsa impr€sionat de ,jargon", nici de ,jdeologie". Asimfla
dintr-un autor tot ce-l ajuta sI l4leleagil mai bine un fenomen
cultural; adic5, il ajuh sA d€scopere aspecte sau str d€scifreze
sensuri care i-ar fi rlmas altminleri ascunse sau nelSmurire [. . .]
Acesl crEtin care se situa, cum am spub, in universul culturi-
lor tradilionale, era deschis falS de orice ino!,atie creatoare, in
arti, in sociologie, in economie politice. Mulli dintre cei care
l-au cunoscut nu izbuleau sI inlel€ge cum un cre$tin ca el putea
sd inteleage $i si vorbeasci cu arita simparie fe oameni $i siste-
me profund antireligioase, ca Man sau Freud. De asemenea, nu
inlelegeau cum ii puteau place anume manifestiri extravagante
ale plasticii contemporane, sau cum putea asista atit de senin la
descompunerea precipitati
- anunlind iminenta lor disparilie
a instituliilor $i culturii lirinesti.
- E(plicalia era totu{i simpli: ca gi Nae lonescu, profesorul gi
invdlStorul lui, Mircea Vulcinescu credea in Viati $i privea cu
interes $i simpatie orice noue creatie a Vielii, pe orice plan s-ar
fi realizat ea: social, politic, cultural. Pentru el, neamul romi-
nesc, organizalia statab cate poartd numele de Romenia, cultu-
ra romaneasc5, alit populard cit li savante, cu tot ce cuprinds $i
implica ea
- toate acqstea aveau, inainte de toate, meritul de a
exista, de a fi vii. Ci unele institulii se schimbl ve iginos sau
chiar dispar sub ochii no$tri, cA felul de a fi $i a se purta se modi-
Iici !i se urite$te, ci arta populard se hibrideazi $i estetica ma-
halalei se intinde ca pbcingine*, cd peisajul romanesc ,,tradiuo-
nal" e ameninlat de desfigurare prin insu{i procesul de
transformare economic Si social al lerii, pe care Mircea Vulci-
nescu il cunostea $il acxepta ac€stea nul speriau, de$l
ftrd indoiali il mihneau anumite - toate
modificeri precipitate li refor-
me leri rost. Toate acestea ficeau parte din insu$i procesul Vie-
lii. Aici, pe pimint, lucrurile nu puteau fi altfel, nu puteau im-
pietri asemenea arhetipurilor. Dar aceasti Viale, pentru ci se
pldmddise aici, in acest spaliu geografic, !i se exprimase in con-
cretul istoric al acestui popor rominesc-erao viald romdneas-
li oricum s-ar fi manifestat ea, tot romineasci rdminea.
cd',
In aceastl credinF se ane izvorul acelui inepuizabil opti-
mism al lui Mircea Vulcinescu: credinla in indestructibilitatea
UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 169
slructurilor fundamenlale ale vielii etnic€ Si culturale roma-
nelti. optimism pe care, cred, nu l-a avut nici unul dintre Pro-
felii sau purtitorii de cuvint ai Politicii $i culturii romanesti. Nu
voi uita niciodate c€ mi-a mirturisit Mircea Vulcinescu de mai
multe ori, intre 1936 gi 19,1O: ci el nu crede in disparilia neamu-
lui rominesc, oricite catastrofe s-ar abate peste noi; ci nici o
eventuaE deporlare sau exterminare masivi a romanilor din zi-
lele noastre nu ar insemna distrugerea neamului; ,,pentru ci ($i
acum ii citez propriile lui cuvinte) eu cred c5 daci ar nIvA[ alte
neamuri gi s-ir aEe zA aici,la rtoi, dupd ctteva secole ar deveni gi ei
romdni!"
[...] Erau ciliva care se intrebau cit de adevdratd en a(fllslS
incridire in Viat5 $i cit de r€alri putea fi, la un savant genial ca
el, o credinle atit de ,,l5rdneasc5". Se intrebau asta, pentru c5, ili
spuneau, Mircea Vulcinescu fusese diruit cu toate darurile: era
fiumos, avea o sinitate de fier, nu fusese niciodati serac, era
inconjural de prieteni Si;dmiralori, nu lusese incorcat de nici o
tragedie personali sau familiale; triumfase intotdeauna, $i pe
toa-te planurile, chiar daci uneori nu i se diduse locul pe carel
meriti (bundoarS, la 35 de ani nu era decit asistentul de etici la
Universitatea din Bucure$ti). Dar era destul se-l cuno$ti mai bi-
ne ca se{i dai seama ci Mircea Vulcinescu privea toate insu$id-
le $i succesele lui ca ni$te daruri ale Vielii pe care le ingeduise
DJmnezeu, gi ce daci ele i-ar fi fost retrase nu i-ar fi schimbat
nici deplina lui incredere in viali, nici marea lui credinle. Toate
astea ile pireau de altfel firesti. Cici, spunea, oamenii uitd de
obiai ci darurile, ca Qi inc€rcirile, vin tot de la Dumnezeu.
Cind au venit incercirile, Mircea Vulcdnescu le-a primit se-
nin si increzetor; intr-un anumit fel' mislerios, se integrau vielii
lui rLligioase. in citeva zile a pierdul tot: avere, glorie' silualie
-
sociaEli academic5, familie, lbertate. Dar a remas acelagi. Nu
s-a indoit $i nici n-a tlgiduit; a continuat s5 mdrturiseasci cu
aceea5i seninl fermitate credinta Si increderea lui de totdeauna.
-care
Al1ii, i-au fost mai aproape, vor povesti in de'aminuntul'
aiii sau altidati, viala pC carC a triit-o Mircea Vulcinescu in
temnile. Cr gtim cu io1ii, ne'e de-ajuns ca sd inlelegem clt de
totatd"i-a fosi vktoia. Yictorie impotriva cihilor, desigur, dar
mai ales victorie impotriva Mor!ii.
 170 MIRCEA VUL,CANESCU / Ulrimul crvint
Penru cI $tim cum a murit!
Iar ultimul lui mesaj Cin remnili, adresat fieclruia din noi,
fost acesta: ,,Sil nu ne rizbunali!"...
a
Chicago, nov. 1967
Tcxt publicar ln ,,Prodromc", nr. 7, 1967.
CONSTANTIN NOICA:
Amintiri despre Mircea Vulcdnescu
[...] Era inima $i temeiul in grupul ce-$i spunea ,,generalia
tinir5", desi se manifesra in public cel mai putin. Daci Mircea
Eliade era socotit ,,geful" generaliei (dinaintb de abdicarea ei de
la puri culturi $i pierderea in dezbinarea polirici), Mirc€a Vul-
c5nescu era cel care o legitima in ading a5a cum a hcut-o in con-
ferinla de,spre generalia tindri, tinutl ca purtitor de cuvint al ei
impreund cu Mihail Manoilescu, omul poliric matur $i doritor
poate s-o anexeze politic. Cind, pulin dupi aceea, paul Morand
a vizitat Buc-urelrii, despre care a gi scris o carte, fnerul care
avea si-i face o impresie deosebiti, cum o scrie in cartea sa, era
tocmai el. Cu tolii l-.am fi al€s pe el si ne reprezinle nu numai in
fala generaliilor vechi sau a srrlinilor, dar gi in fala oricirei in-
stante $i a Marelui Striin. Gindindu-mi ce l-a$ alege pe Colrhe
si ne reprezinte, ca un Noe al timpurilor mai noi, inaintea bunu-
lui Dumnezeu, avea s5-mi treaci prin minte gi chipul lui Mircea
Vulctrnescu. Avea ceva de Noe in el. Ar fi $tiut sI umple cum
trebuie o arci. [. . .]
Am fost uluit sI ved ci un om ca el, carear fi putut face orice
in c.trltura superioaril angajatil (Gusti gi l-ar fi dorit succesor la
caredrl, afa cum ne-a spus-o singur, mai tirziu) sau in clttura
sup€rioarii liberil, se ltrsa prins de administrativ $i slujea, in s€c-
torul acela economic atit de absorbant, de o pane, $i de orb pe
de alta fatil de tor ce este culturl gratuirl. Cred cI nu gi-a dar
docloratul in filozofie, mullumindu-se cu cel in drept li econo-
UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 171
mie, tocmai spre a nu fi ispitit si tredeze adminisirativul' Mi
intrebam iar4i daci n-o fac€ din sldbiciune; cici a$a cugr qste
mai u{or se desevir$e.tti gindul altuia decit sd li-l trezelti li hri-
nesti pe al $u, putea fi un fel de angajare pe linia de mai mica
rezistenli gi aceasta de-a stuji, in loc de a te inventa Si a inventa.
Dar Milcea Vutcinescu ltia se prezinte cu atit mai cuceritor
lucrurile cu cit ele il dezminleau pe el in primul rind. Eram weo
10 tineri intr-o dup5-amiazi la el, in Popa Soare, 9i discutam ce
anume trebuie sd facem. Culturd, sqluneav Mirc€ Eliade, Dan
Botta !i cu mine. Toti c€ilalli, intre care imi amintes€ de Geor-
gescu-Roegen, Pichi Pogoneanu, Costel Enescu $i allii care ce-
iaseri de pe atunci administratiwlui, unii poate pentru c5 nu-$i
simleau othemare culturali, suslineau ci trebuie si diim tirii o
buni plturi de tunc$onari suPeriori. Cind il ascultam pe Mircea
Vulcinescu suslinind aceasta, mi-era aproape ru$ine ci intra-
sem adinc in ne-trebnicia culturaltr. Mai tirziu' Pe cind ajuns€se
(doar) subsecretar la Finanle, avea sI ne sPunI frri pr€fiicut6
imerenie: ,,Bunicul meu a fost agenl fiscal la tar[, tatll meu a
ajuns searetar general la Finanle, eu am urcal pin5 la trepta de
subsetrretar de stat". Crqtere lenti. [...]
Pini in ceasul cind aveam se inleleg natura exceplionall a
dezordinii sale, vedeam c[ trec anii $i el nu intrl in ordine pe
misura sa adevirattr. Ficea desigur, la Oliciul de Studii al Minis-
terului F,conomiei, rapoarte ,,geniale", pe care insi mi intreb
daci oamenii le luau in s€rios micar cit presedintele Masaryk;
aveam din cind in cind ecouri de la neobi$nuitu! seminar de erice
pe care-l linea, ca modesr asistent, p€ linge catedra lui Gusti; ne
urmirea gi ne judeca prietenette pe toli (romanele lui Eliade'
poeziile lui Dan Botta, traduc€rile mele filozofice, unde'mi gi-
iea nu numai greseli, dar Si inlorsituri ,,franceze" de vorbire);
ett o mare prezenld printre noi, dar undeva si o dureroase ab-
sentA, sau mai degrabe o evaziunb. $i totuEi, ce impresionant de-
venea, asimila, se maturiza in toate, nefrldind nimic din sdrici'
rea treptatd a celor c€ trtriesc din reu$itele timpurii' Cft exc€ptia
crealiei, totul sporea in fiinla sa spirituali' Merita sI tr6ie'$i ca
si fiiEckermann-ul unui om ca ac€sta. Cind l'am regisir Pe Nae'
dupl intoarc€rea lui din recluziune, li mergeam lunile seara la el
 h cine, cu Mircaa Eliade, pirintele Alecu pop€sc1.l, Costiel Fto-
ru $i yirgil Bogdan, disculia era purrat5 de Mircea Vulcinescu,
,jr.ngi tgltt inclusiv profesorul, mai stins acum, eram figuranli
ferigili [ .J
In anii ce au urmat, care erau $i anii rizboiului, mi-a fost {tat
str mi apropii cu adevdrat de el. Fdq$€m, sub parronajul stru, o
asocialie filozofic5 la care se linqu zi de zi seminarii'sau leqii
de greacS. $i simlcam cl el suferd se stea in minisrer, in loc iA
discutc la neslirtit cu noi. [n ttle doud numere din ,,l;loare de
fiiozl.i{ic". anul r! asociariei, ri era cei c:i,rc didea, ailtrlri de
P{;si'Jir,,.l(i i(.i/ lj.rc. (/)it:t1t' l1a Otipiriaij ri t)irhiiul irr primul
: riit.iJ ! - : ;..,.. .1,., .:,,r:,r, .,,.',.,,,, ., \:,. .:!:.i:.*
;iL,.
. t',' . .. ,. ';: ,i. .. 1,.;. . - -" /r,. --r! JLI
i,,.iiuc.l',' !ir:!ri!:!:.rii \i ii( ,i.t:it\i!.. irirri Lta rl.i];:i,ri;trt\ j!l
iiialii ,r.rr,,tulni, ,r[,r,,. ,i: ri r],.r;i-a .i;iLrrit. o !,Lhi:\!i,tJl,ilrJuiiul
Sludiu-rr.triqriirli i tilr)erL:itttt tt tct AteU;ti,t r:r*terlu,{iti l<C-
lia c.drula, pi)atc, n-d\ ii scrB niciodaiii ri <tyirt u romlneascd.
Inccpearn sa cdilJrn cursurilc lui Nac, iar in timp cc eu me
gribeam si lo public pe roate 14 ala cum €rau, cl ncielinea, pe
C. Floru Si pe mine, in lungi $edinle serale, cintirind fie{aie
cuvint al celor patnt cursuri c€ avqru si fie editate. Nu pot uita
bucuria cu care ne-a dovedit intr-o $edinF, pe la orele noap- i ci admirabila apirare pe care, fticindu-gi-o sie, o Ecea de fapt
tea, ci in loc de ,Jumii" rrebuie sit fi fcr in leqie Juminii.. Meri_
tau oare cnrsurile
- fnute liber, nerevizute niclodati Si editate
in general atit de corect de D. C. Amz5r o atenti filologie de
-
text? Mircea Vulcinescu nu-li punea problema: daci f;lceam un
'lucru, trebuia sIJ
facem bine, chiar daci risca si rlminil inoom-
pletr cum a $i rimas- Eram ca teologii din Bizanl in prsjma cil-
derii, dar fervoare. $i acuratelea lui ne Ec€au si uitlm ctsintem
sub wemi.
. Ia,capitul lui '42, cind inc€pea s6 fie limpede lorul pe linie
6tonca, ne-a comuniq cI i-au dmas in buget 6 milioane lei
disponibili !i ci s€ gindgtre si propuni infiinlarea unui tnstirur
de c€rc€tiri filozofic€. Era exact c€,visas€m pentru cultum noas-
tri $i pentru ciliva dinlre noi, rebeli ,,$colii;. Dar in clipa ace€a
nc-a apdrut drept ceca ce cra: un pas de dans.
Inlr,i timp t\t(lria s( msi dcpar!..ti e! c{)menta
'ostog(rlst
cvcnincnicl{l {tu rn (}{:hi ierd, ilf cxfllrt ai rii,{)iult; S}}rc sfir-
$itul ac€stuia ne-a transmis ci lci Anronescu wea sl depuni
bani in Elvelia penlru a salva weo 200 de intelectuali lineri. ,,Eu
nu voi pleca", a addugat. Cum era si plecim noi? $i cum era sI
plecim ftlr6 e/? Dar el avea c€va de fiicut in continuare, in timP
ce in noi totul inc€p€a str fie suspendat. El avea de aperat ce mai
putea fi aperat. ,Am salvat de la nemli doui vagoane de aur",
mi-a spus intr-o zi cind schimbarea nu se produsese inci. Firqte
ce pe unni au luat rugil cele doutr vagoane. Dar el i$i ftiq$e datoria
Citeva luni dupl aceea, cind $tia bine ci este amenintat ca
fosr $i actual demnitar, a inceput se ne cheme Ia Direclia vimi-
lor, unde revenise, spre a discuta Hegel. Nu putea fi vorba de
disculie, cici el fticea alergie la tot ce este ,,fluidihte" hegeliani.
Dragomir spunea un luciu pentru hegelianism, el aduc€a in re-
plici cinci contraargumenle. Din nou ,,teologizam", Si era admi-
rabil. Dar era perfect lucid in ce prive$te situatia sa li a allora,
iar intr-o zi, dupi o disculie, sI spunem, cu privire la ierarhiile
ingerelti in opozilie cu dialedica hegeliane, ne-a dus intr-o oda-
ie alitura'td, a ridicat capacul unui cufiir plin cu dosare $i ne-a
spus: .aci sint toate piesele justificative penlru cuvintul meu de
aplrare in procesul c€ mi se va face".
Avea sdJ rosteasci,li el existi. L-am citit cindva $i am simlit
lirii, in rezistenla faltr de impactul geiman, era in gol. O $tia $i
el. Cindva imi povestise despre podul f?icut de nemli peste Siret,
intr-un punct unde bitrinii locului le spuneau ci va fi luat de
ap€. Nemtii l-au ftlcut, Si a fost luat de ape. Dar ei credeau cA
podul lor va line, pe cind Mirc€a Vulcinescu nu spera nimic, in
clipa ac4ea. Trebuia f;icut un pod, o arci. Trebuiau fiicute bine.
Am ciutat indelun& dupe ani, in hzile rimas€ Ia ai sei, pline
cum erau de lucriri schitate, note, proiecte, traduoeii, toate bine
clasate. Speram noi prea mult de la el? Nimicdin ce a rdmas nu-i
di m5sula. Chiar daci genialitatea lui nu era activi, ci reactivi,
cum o simlisem de la lncepul, ar fi trebuit sI fie .altceva" acolo
in lizi. Dar mi s€ pare, acum, cil nu crearivitala i-a lip6it, de
oric€ fel ar f fost es , ci voinla de c'ealie.
1?4 MIRCEAVUf..[NESCLJ/Utrinulon{Dr UlriEulcuvlnt/MIRCEAVI,JI.CANESCU 175

N€ fost h ordlna Nimeni nu €ste ln ording dar dthla uitt cred ctr sc Doatc mcne n i adinc, ln oricc caz lnclirarcs PriDI
ced d gij glsit un fiindamcnt ref,eriv. Atiludio€a pozitM hln
de aceasta
- li crccozl El n{ uitst N-a f6t lo ordinc, ca acei
Ptrrinti ai bbericii sub nagi. clrora ll lotllniscn primr dau, sin- ce tumc n-a rlnas o trislturl d€ tempcrament, a d€\Dtrit o trl'
gurii glnditori ,itert sl spunl orioe !i str rorbeasctr desprc scanda- slrurt dc cerac{er, o oonrringcre or tezonanF rcligio.sL [" .]
lul lunrii. Vedea cl ei denrdioca iainii a gbdului ti poatc, ir Mircca n-a cllnoccut chinul Plcatului, obs€sir vinei.
unele cazurir a firii lnscli h nuDclc unci odini dc ncdcscrb $i
de nerostil. In a6l scns a f6t tcololl din€olo dc tot oe a putut
lt979l
!
faoe in vialtr; dar cuvlntlrile teologului s-au ingropat in inima sa
CIcd iocdis)
Ilepl
Publicat h
"Orizona",
ao II, or. I (l l9O),6 isourrb 1990, p. G?,

CONSTANTINFIORU
Glnduri despre Mircea
M-a izbit totdeauna la Miroea €rtraordinara lui d€schidere
asupra lumii a vielii Si I fllturii. Nimic nu-i €ra indiferenl O
-
€rtraordinari atitudine pozitM hp de lume, hp de minu-
-
nea lumii. Nu l-am auzit wrbhd rlu de oameni. Itr fotrd q€d d
li v€dea po toti la locul care li se incredhtase de d6tin.
Era la antipodul oricirei r€volte. Ir antipodul lui Cioran
pecare lnlelege. totuli $i il iubq" -
Viid la Miroea mai putin un rell€xiv cit un spirit tentat dc
toate probl€mele vie$i. Gata sI se angaj€ze Si sil panicip€ la toa-
te lntreprioderile generoas€.
O Mturi leibniziantr, d€schist, grt margid!
Cred ctr a primit incerdrile cele mai grele ale vielii chiar cu
gindul cI vin de sus Si cI slnt ln fond un prilej de ridicare llun-
tdcl, de adincire proprie. [.,.]
Cred cl ari$dinea asra li-a pistrat-o pitril la sfi$it. Ctr ln cele
mai grele incerciri ale vielii credinla lui nu s-a schimbar.
De unde se tregea atitudinea asta atir de izbitoare a lui Mir-
cea? Desigur, era un rcmp€rament puternig gata si se angajeze
in toate imprejurtrrile. Cu o bucurie spontanl de anrmare. Dar
 d) Au hotarit declararea $i continuarea rdzboiului oontra
Uniunii Republicilor Socialisie Sovietice $i Na(iunilor Unite;
b) N-au respectat regulile internalionale cu privire la condu-
EXTRASE ccrea rlzboiului;
c) Au supus la un tratament inuman pe prizonierii sau osta-
DIN LEGILE NR. 31211945,45511946 ticii 4e razboi. [...]
srzett1947 Art. 3 * Cei vinovali de faplele prevlzute h,art. 1 $i art. 2,
alin. v{)r pc{.lcpsi cu dcten{iunea grea pe vialS sau cu de-
se
"r-o,
tcnliune [rer d,] la i iJ ?0 ani s?u cu dercnlirjne riguroasi de la
MINISTERULruSTTIIEI -1 i;r li; ,:rti
I,EGEANR.312 j.,.,.., r:r ir ;r,-,..i,.: ,i..,, .1 rl ' r? r.ar!r)i;iL.
'.,
MIIUII, ''':
Prin gralia lui Dumrezeu $i voinla NationaE" Rege al 1, ;'.: ,, ' ,: . , :, .. . .r.r.r r'...
Rominiei, ,:l,iii da ll i i.,.:' rt:l ::J!il l,--,lil,:.. r'.i, i'l i,i I r; l(l;int. i. .

La tof de fald fi viitori, sdndrakl Pc litrr:.i atr: ie [it'jcJ,sc. :! \..i i]r{)irul]la 5, icgltdalrunc ci-
Asupra raportului ministrului Nostru s€qetar de Stat la De- vicd. prccurn qi crtnfirci'rj3 :rrcrit in Ii;lt,rsui -slatului cu tltlu de
partamentul Justiliei nr. 36 965 din 11 aprilie 1945, dcspdgubire.
$dnd gi jurnalul Consiliului <te Minittri nr. 666 din 19f5, 4 * Ministrul Justilici \" institui un numer de acuzatori
,4rr.
In baza dispoziliunilor lnahului decret regal nr. 1626 itinSl
august 1944, publicat in Monitorul Oficial nr. 2In din 2 septem- publici insarcinali cu cercetarea Si lnstruirea celor invinuili de
brie 1944, s6vir$irea faptelor prcvdzule de prczgnta lege, precum $i instiga-
Am decretat $i decaetilm: torilor, coautorilor, complicilor, favoriztorilor $i uinuitorilor
lor. [...]
DECRET.LEGE An. 5 -
Fntru urnirircr Si sanc$onsreo celor vlnovsf de dczestrul - Acnzalorii publici vor cerc€ta toate cazurile deferi-
te de Crnsiliul de Ministri.
l5rli ssu dc crlEe de rizbol Ei se vor putea sesiza $i din oficiu sau dupl trimiterea Ecuti
de Pregedinlia Consiliului de Mini$tri pentru oerc€teri. [...]
1fl. Sint vinovati de dezastrul lirii c€i care:
.1.
-
a) Militind pentru hitlerism sau fascism $i avind respunderea
Att- 7. Mandatele de arestare se vor emite de Consiliul de
-
Minigtri, sau de acuzatorii pu.blici c.ll incwiinlarea acuzatorului
politici efectivi au permis intrarea armatelor germane pe teri- S€f.
toriul Arestdrile ordonate nu sint supuse confirmirii. [...]
lirii;
militat pentru pregtrtirea sau An. 8.
D) DupA 6 septembrie 19,!0, au
de'slvirybe3 hptelor de mai sus prin gai, prin scris sau prin ori- !" -in urma c€rcetirilor intreprinse acuzatorul public
intocmi aclul de acuare oarc se va supune Consiliului de Mi-
ce alte mijloace. ni;tri pentru aproharc.
.,,lta 2 Sinr vhovati de dezasrrul lirii prin sivir$irea de cri- (-i)nsilidt de \{iniir.ri
me de -
rI*x)i cei cere: i'.:rler.ati tl
va dc.idc irsupra sesizarii insranlei de
irid;'i :r;r:a rrrrr irri.
17S MIRCEAVUITANESCU/uttimulovint ultimul cuvinr / MIRCEA WLCANESCU 179

Actele aqrzatorului public Ai ale Crnsiliului de Mhhtri nu judecatl

9i cu menlinerea instanlei
de la data de 1 iunie 19216 de
pot fi alacate pe nici o cale. [. . .]
in compunerea legal[ de la acea datI.
A\t 10. lrrde{3rea hptelor pr€vizub de prezenta lege 6e Milurile tuaticu privire la delinerea in interesul c€rcetiri-
-
va face de Tribunalul Poporului. [...] lor, precum $i actele de urmlrire 9i de instrucliune sevirsite Pintr
Dat in BucurEti la 21 aprilie 1!X5. ta oublicarei prezentei legi sint Si rimin valabile'
An. 2. infracliunile, care la data de 28 iunie 1946, se vor
MIIAI -
afla in curs de c€rceiare sau a c5ror judecare va ti pendinte inain-
Ministrut Justiliei, tea Tribunalului Poporului, trec in competenla secliunilor cu
L Pltrtrgcanu comDelentd criminaid ale Cu4ii de Apel Bucurelti sau a Curlii
Ce epel Ciuj, in cazul cind inftactorii intd in Prevederile
legii
Nr. I 318
nr.526 din l1 iulie 1945.
ArL 3. CgrcE(erile incepute de acuzatorii publici inainte
Publicatil lb ,"Ir,{onitorul Ofdaf, parrea I, 8o CtflII, nr. 94,A aprtlie -
de 28 iunie 19,16, vor fi continuate de Parchetul Cu4ii de APel
1945,p.3 362-336/,.
respective. [..]
'An. 6. )ii catzele lrecute in competenla Curtilor de Apel'
MINISTERULruSTTTEL in remeiul prezentei legi, se vor aplica dispoziliunile Privitoare
de le-
LEGEA NR. 455 la incriminarea fapteloi 9i la sanclionarea lor' prevezute
nr.3l2 din 24 aPrilie 1945.
"geaCercetarea gi ju-decarea se va urma Potrivit dispoziliunilor
MIHAI I,
mdului de oroc-edurd penali, cu excepliunea art' 377-388 inclu-
Prin gralia lui Dumnezeu ti voinla Nalionala, Rege al siv, in locui cirora voi fi aplicabile disPoziliunile art 2 ale legii
Romaniei, nr. 6l din 8 februCrie 1946.
La toli fald gi viitori, sdndtaE:
dc Mandatele de arestare vor fi emise de procurorul general al
Asupra raponului ministrului Nostru secretar de Stat la De- Curlii de Apel respectiYe, la cererea Consiliillui de Mini$tri; ele
parramentul Justiliei . fi 442 din 1946, nu sint supuse confirmirii. [...]
^t
Vizind jurnalul Consiliului de Mhbtri nr. 794 din 1946, An. L'-lhm ireasi judecarea cauzelor trecute in comp€-
In baza dispozitiunilor inaltului decet regal nr. I 626, publi- tenta seqiunilor cu compitenli criminaE in temeiul Prezentei
cat in .Monitorul Oficial" nr. 2(D din 2 septembrie 1944, legi se va putea faee pind la L septembrie 19'16'
Am decretat $'i decretim:
Dat in Bucurelti la zliJ.lnie 1946-
MIHAI
DECRET.LEGE
pentru nglenentorer c€rce$irti $i judeclrli infracliunilor Ministrul Justi(iei
prcvlzute de legea nr. 312 dln 24 aprllle 19,15 Lucreiiu Pitrqcanu
Nr. I 934
ArL 1 . Termenul prevlzut de art. 18' alineatul ultim din
-
legea nt . 312 din 24 aprilie 1945, prelungit pinii la I iunie 19,16, PublicaE in ,,Monitorul Oficial-, parr€a I, an CxrV, ' 142,22 tunie

se prelunge$te pinl la 28 iunie 19216 inclusiv, cu efect retroaqtiv 19t6,p.6 4066 4O7.
180 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvinr ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 181

MINISTERULJUSTITIEI lr) Avind risDunderea politici efectivi au hodrit declararea

.ru-.irniin*t"" tizboiului contra Uniunii Republicilor Socia-
LEGEA NR, 291 Unite.
liste Soyietice $i Naliunilor [."]
lrt 3. - C€i vinovati de crimele Prevezule-de an' I Sl z se
MIIUI L *,.r, ,*d"nsi cu muncn sifticd pe viati, iar daci sint circumsEnle
Prin gratia lui Dumnezeu $i voinla Nationah, Rege al aien'uanrL cu muncf silnici pd timP mirginit de la 15-253ni' ["'l
Rominiei, Pe lincl aceste pedepse, se va pronunta !i degradaliuns-cl'
vic5. De ti;np de l0 ini, irecum $i amend'ii de la l0o milioane
lel'
La toti de fald li viitoi sdndtate: ["']
oini i":nri lt
i"toe lei,'care se va executa asupra bunurilor'
Adunarea Deputalilor a votat $i adoptat, iar Noi sanclionim ' An. 4- Jude.c re3 faptelor prevlzute de prezenta lege se va
ce urmeazi: -
face de secliunile cu codpetenii criminale ale Curtii
de APel
iiriui&ii,
-*rciiirfrl" .i" curtii de Ap€l aluj' in cazul cind infractorii-d.o--
I,EGE " 526din l1 iulie 1945'
iudef"te prwizrite oe t6gea nr'
de urmirire $i sanclionatr s celor vinovrli d€ crime de rizboi r...1
sau impotriva picii ori umanitilii '"'2r. 11.- c^urele in curs de judecati in temeiul legii nr' 312
ain-ja aoritie 1945, vor continua sn lie judecate $i pedepsite po-
lr, *
Sint vinovali de a fi sivirgit, ordonat sau participat
-t. trivit pr;vederilor prezentei legi.
Pddepsele pro;unlate pentru infraqiunile previzute-de
Jaseviriirea crimelor de rdzboi, cei care: le-
a) nu au respectat regulile internalionale cu privire la con- o" nr-itzdii24 aDrilie 1945 vor fi executate' chiar daqi acele
"infracfiuni nu sint pedepsite prin legea de fa15'
ducerea rdzboiului, sau cu privire la tratamentul prizonierilor
A;. t 2. qi judecarea in baza Prezentel legr se va
de r5zboi;
b) Si-au insu$it ilcit proprietatea de Stat sau sociald sau bu- face pini la -Urmarirea
31 dec€mbrie 19/8.
nuri pdvate din teritoriul in care s-a purtat rdzboiul sau au rea- de
Aceaste lege s-a votat de Adunarea Depuralilor in ledin(a
lizat averi in mod ilicit, profitind de situalia lor oficialS sau pro- la 7 august 1947 Ei s-a aProbat cu majo ilate deuno sula noudect
fitind de legdtura tor cu asemenea persoane. precum li cei care, $ cincivotti, c'.a]la doud.
cu smpuri venale, au profitat de legiuirile $i m5surile cu caracter
ViceDresedinte, Ion Niculi
hitlerist, legionar sau rasial; Secrehr, Stelian Morariu
c) au comis in virtutea netolcranlei politic€ sau rasiale exter- (L. s. A D.)
miniri de popula!ie civild atit pe teritoriul unde s-au desfe$urat
ostilitllile militare, cit $i iniuntrul lirii, au aprobat sau sdviryit Promulsim ac€aste lege $i ordonlm ca ea si fie investiti cu
tratamente neomenoase contra populaliei, precum Si cei care, in sigitiul Sratlutui $i publicali in ,,Monitorul Oficial"'
virtutea situaliei lor oficiale, au permis celor afla1i in subordine Date in Buoresti 1a,15 august 1947'
si comiti crimele prevdzute in prezenta lege. MIHAI
,4rt 2. Sint vinovali de a fi sivirsit, ordonat sau participat Ministru al Justiliei'
-
la slvirlirea crimelor contra picii sau umanitelii, cei care: Lucreliu Pdtrigcanu
a) Militind p€ntru hillerism sau fascism $i avind dupl 6 sep-
Nr. I 716
tembrie 1940 rdspunderea politici au permis intrarda armatelor
germane pe teritoriul ldrii $i au contribuit la aceasta prin grai, Publica6 tn.Monitorul Oficial", Partea I, atr CXV, or' 189' l8 sugust
prin scris sau prin alte mijloace; 1947,p.'I 423-1 425.
 LISTAPRESCURTARILOR

Banca Nalional5 a Rominiei

E.N.R. Anonizare
C.A.F.A Casa eutonome Oe FinanFre $i
H.G.w. Hermann Goring Werke
M.SIM. l'Iarele Stat Major
M.U. Msrite Unill$
P.C.A Resia autonomi a Ponurilor
Ei &ibr de
oome4 Pe API
RM. Reichsmark
g.N.G. qanderele,Navale Galati
-
 CUPRINS

NoiS prMtoare la edtic . . . . . . . . . . : . .......5

APARAREA. .......... 7

ULTIMULCLMNT . . . . . . .......21
I. Introducerc .........4
II. @roetare€ actului de acozare ......26
,d Aorzaiiile gpneral€ . - -.. ......'....-
Caracterul gcneral al guvemului .........n
scopulcomun .....:......31
Pcilia mca. ......35
B. Ac-uzaliile speciale rGtite lmpotriva m?2 -.. - -......40
IrI- lncadrarea generaE ln art. 2, alin. a ditn legea N. 312!1945 . . . . 48
Iv. Expunerea actMEtii melc . . . . - . . . .......5E
A Colaborarea la conwnliilc comcrcialc ti r€zultstcle ei . . . .58
Com€nliile ecooomice ..... -.61
Crlaborarer industriaE . . . . . .. -......65
'.
Colaborarea economicd . . . . . . . . . . . .........6t
Cb€stiun€a pr€fnrei s€catuiri a lirii .......68
Cbetuneaarmamentuluiimpond .......72
Chestiun€a soldului cltuitrgului . . . .....,.91
B. Colsborarea la ata-zisa fmtrlarc a armstei Sprman€ $
rczultatelc ei ......93
Fazal...- ..............96
a) Petbads a criosrl rrenirii guvem
18 .....%
b) Perioada tnt$ a miDistcriatului Stoenesc'u ........Im
136 MIRCEA WITANESCU / Ultimul cuvint

Faza a ll-a 103

Perioadaministeriatelorstoen€scu$iNeagu .' . . . . .' l03
FazaaIII-a.... \... 111 aot3 r

, r't. oro^{...
a) Periooda mioi$€riatului Neagu 111
b) Perioada ministeriatului Netla 114 -- o
c. hicaiilnn speciali ln prevederile an' l, alin' a (e
ti 2, alin. a din t egea nr.3lul945 t19 irr.h;,-'i -te, ochiu '
V. Explicars prezcnlei mele ln guvern 134

vl. lncheiere . t47

ANEXE . 151
Repere biogralice t53
No!e,... t58
Referinle . 165
Extrase din legile nr.3l?l945 , 455119t6 ti AV947 - t'l6
Lista prescurtarilor . . . - 183

I i;l ,
)
I

culegere $ pagiilare pe calculator: ADISAN

S'R'L'
lmprimoria coRESl
lmprimat la RAI-
sub comanda 20160