REFERAT

pe tema:
Energia solară și cea eoliană. Perspectiva
folosirii lor.
 Planul
1. Energia solară și perspectiva folosirii ei
2. Energia eoliană și pespectiva folosirii ei
3. Concluzie
4. Bibliografie

1.Energia solară
 Prin energie solară se înțelege energia care este direct produsă prin transferul
energiei luminoase radiată de Soare în alte forme de energie. Aceasta poate fi
folosită ca să genereze energie electrică sau la incălzirea aerului și apei. Deși
energia solară este regenerabilă și ușor de produs, problema principală este că
soarele nu oferă energie constantă pe parcursul unei zile, în funcție de alternanța
zi-noapte, condiții meteo, anotimp.
Instalațiile solare sunt de 2 tipuri: termice si fotovoltaice. Cele fotovoltaice
produc direct energie electrică, cele termice ajută la economisirea altor
combustibili (lemn, gaz) în proporție de 75% pe an. O casă care are la dispoziție
ambele instalații solare (cu panouri fotovoltaice si termice în vid) poate fi
considerată « independentă energetic » (deoarece energia acumulată ziua în baterii
este apoi trimisă în rețea și utilizată după necesități).
Panourile solare produc energie electrică cca. 9h/zi (calculul se face pe minim;
iarna ziua are 9 ore) alimentînd consumatorii și încărcînd în același timp
acumulatorii.
Instalațiile solare funcționează chiar și atunci cînd cerul este înnorat. De
asemenea sunt rezistente la grindină (în cazul celor mai bune panouri).

Fig.1
 Atmosfera reflectă aproximativ 30% și absoarbe 20% din radiaţia solară, astfel,
pe suprafaţa solului ajung doar 50% din ea. Chiar și aşa această cantitate este de
170 de milioane de ori mai mare decît productivitatea celor mai mari centrale.
În zonele tropicale aceasta cauzează arderea tufişurilor, focul izbucnit datorită
focalizării razelor solare prin picăturile de rouă, care se comportă ca nişte lentile
optice. Grecii au utilizat energia solara inca din 400 i.e.n pentru aprinderea focului,
folosind goburi de sticlă pline cu apă. În 200 i.e.n ei și chinezii foloseau oglinzi
concave în acest scop.
În cuptorul solar modern, lumina solară este folosită pentru a găti , o oglindă
concavă (reflectorul) focalizează razele soarelui pe mîncare sau pe vas. În unele
cuptoare solare în loc de oglinda solară se foloseşte un sistem de oglinzi
plate pentru a direcţiona razele soarelui pe alimente. Pe aceeaşi idee se bazează și
funcţionarea furnalului solar. În Mont Luis, Franța, s-a construit o clădire cu mai
multe nivele, ce are o latură acoperită cu oglinzi, astfel încît totalitatea lor să
formeze o uriaşă oglindă concavă. Camera de încălzire din focar se poate încălzi
pîna la 3000 de grade C-la acestă temperatură se topesc majoritatea metalelor.
Într-o oarecare măsura fiecare casă este încălzită de Soare, dar unele dintre ele
sunt proiectate pentru a folosi cît mai bine această sursă de energie gratuită. Aceste
case au ferestre mari pe partea unde cad razele soarelui la miază ,iar pe partea
răcoroasa mai mici.
În multe gospodării, energia solară se foloseşte pentru încălzirea apei. Lumina
soarelui incălzește apa rece care curge prin panourile plate , închise, numite
colectoare. Acestea funcționează ca nişte radiatoare inverse, absorb căldura pentru
a încălzi apa. De obicei se montează pe acoperişul caselor, sub un unghi care să
permită absorbirea unei cantitați cît mai mari de energie.

Fig.2
 Instalație solară destinată preparării apei calde menajere :

Fig.3

Schema de principiu, a unei instalații de preparare a apei calde menajere este

prezentată în schema fig.3 . Partea cea mai importantă în cadrul instalației, o
reprezintă colectoarele solare, de performanța cărora depinde funcționarea în bune
condiții a sistemului.

Pompă de caldură aer-apă :

Fig.4
 Pompe de caldură aer-apă fig.4, sunt destinate încălzirii locuinței și preparării
apei calde menajere, în zonele care nu sunt conectate la rețeaua de gaz metan. Au
mare eficiență energetică, deoarece pentru 1 kWh de energie electrică se obțin 4
kWh de energie termică. Se pot conecta împreună cu panouri solare, mărind în
acest mod eficiența energetică. Funcționează și la temperaturi scăzute ale aerului,
de pînă la -20 °C ,asigurînd încălzirea locuinței la prețuri de cost reduse.

Instalația fotovoltaică :

Fig.5

Instalația fotovoltaică fig.5 furnizează 12 kWh\zi , sau 360 kWh\lună , care

acoperă consumul pentru o lpcuință medie. Pentru un sistem cu o putere instalata
de 5 kW, sunt necesare 18 panouri fotovoltaice de 280 W, care furnizează 18
kWh\zi sau 540 kWh\lună .

Elementele care contribuie la dimensionarea unei instalații fotovoltaice :

1. Radiația solară disponibilă

2. Consumul de energie necesar
3. Echipamente disponibile
4. Investiția necesară
5. Energia disponibilă
6. Parametrii instalației

2.Energia eoliana
Energia eoliană fig.6 este energia vântului, o formă de energie regenerabilă. La
început energia vântului era transformată în energie mecanică. Ea a fost folosită de
la începuturile umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru diverse
ambarcațiuni, iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt. Morile de vânt
au fost folosite începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru măcinarea
grăunțelor. Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-
lea în Anglia și Franța, au fost folosite atăt pentru măcinarea de boabe cât și pentru
tăierea buștenilor,marunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor
de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru vopselele de pictat. Ele au evoluat ca
putere de la 25-30 KW la început până la 1500 KW (anul 1988), devenind în
același timp și loc de depozitare a materialelor prelucrate. Morile de vânt
americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de apă de la mare
adâncime.Turbinele eoliene moderne transformă energia vântului în energie
electrică producând între 50-60 KW (diametre de elice începând cu 1m)-2-3MW
putere (diametre de 60-100m), cele mai multe generând între 500-1500 KW.
Puterea vântului este folosită și în activități recreative precum windsurfingul. La
sfârșitul anului 2010, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 194 400
MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430 Terawațioră/an, echivalentul a
2,5% din consumul mondial de energie. Industria vântului implică o circulație a
mărfurilor de 40 miliarde euro și lucrează în ea 670 000 persoane în întreaga lume.

Fig.6

Țările cu cea mai mare capacitate instalată în ferme eoliene sunt China, Statele
Unite, Germania și Spania. La începutul anului 2011, ponderea energiei eoliene, în
totalul consumului intern era de 24% în Danemarca, 14% în Spania și Portugalia,
circa 10% în Irlanda și Germania, 5,3% la nivelul UE; procentul este de 3%
în România la începutul anului 2012. La aceeași dată în România existau peste o
mie de turbine eoliene, jumătate dintre ele fiind în Dobrogea.
Condițiile naturale favorabile pentru valorificarea resurselor de energie eoliană
(vînt constant cu viteza între 6-10 m/s) au fost identificate atît în zone de cîmpie
(județul Satu Mare) cît și în zona unor platouri alpine (județul Bistrița Nasaud).
Compunerea sistemului eolean fig.7:
1. Pale- forma și concepția lor este esențială pentru a asigura forța de rotație
necesară. Acest design este propriu fiecarui tip de generator electric.
2. Nacela- conține generatorul electric asiguraînd și o protecție mecanică
3. Pilon- asigură strucura de susținere și rezistență a ansamblului superior.
4. Fundație- asigură rezistența mecanică a generatorului eolian.

Fig.7

Funcționarea sistemului eolian fig.8:

Sistemul se bazează pe un principiu simplu. Vîntul pune în mișcare palele care la
rîndul lor acționează generatorul electric. Sistemul mecanic are în componență și
un multiplicator de viteză care acționeză direct axul central al generatorului
electric. Curentul electric obținut este, fie transmis spre imagazinare în baterii și
folosit apoi cu ajutorul unui invertor DC-AC în cazul turbinelor de mică capacitate,
fie livrat direct rețelei de curent alternativ ( AC) spre distribuitori.
 Fig.8

Avantaje |:
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluție foarte bună la problema energetică
global. Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de
energie, dar prin modul particular de generare reformulează și modelul de
dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliană în special este printre
formele de energie regenerabilă care se pretează aplicațiilor la scară redusă.
1. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanțe poluante
și gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
 2. Nu se produc deșeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea
nici unui fel de deșeuri.
3. Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei
electrice produse în centralele eoliene moderne a scăzut substanțial în ultimii
ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate
din combustibili, chiar dacă nu se iau în considerare externalitățile negative
inerente utilizării combustibililor clasici.
4. Costuri reduse de scoatere din funcțiune. Spre deosebire de centralele
nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funcțiune pot fi de
câteva ori mai mari decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene,
costurile de scoatere din funcțiune, la capătul perioadei normale de
funcționare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.
Dezavantaje :
1. Resursa energetică relativ limitată
2. Inconstanța datorată variației vitezei vântului și numărului redus de
amplasamente posibile.
3. Puține locuri pe Pământ oferă posibilitatea producerii a suficientă
electricitate folosind energia vântului.
4. La început, un important dezavantaj al producției de energie eoliană a fost
prețul destul de mare de producere a energiei și fiabilitatea relativ redusă a
turbinelor. În ultimii 25 de ani, eficacitatea energetică s-a dublat, costul unui
kWh produs scăzând de la 0,70 euro la circa 0,32 euro în prezent.
5. Un alt dezavantaj este și "poluarea vizuală" - adică faptul că au o apariție
neplăcută - iar altul ar fi faptul că produc "poluare sonoră" (sunt prea
gălăgioase). 6. De asemenea, se afirmă că turbinele afectează mediul
și ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări și necesitând terenuri mari
virane pentru instalarea lor. Argumente împotriva acestora sunt că turbinele
moderne de vânt au o apariție atractivă stilizată, că mașinile omoară mai
multe păsări pe an decât turbinele și că alte surse de energie, precum
cărbunele, sunt cu mult mai dăunătoare pentru mediu, deoarece
creează poluare și duc la efectul de seră.
6. De asemenea, există un risc mare de distrugere în cazul furtunilor.

3. Concluzie