Facultatea de Litere Specializarea: Comunicare gi relafii publice Subiect la examenul de admitere (varianta 1) sesiunea iulie 2017 — Citigi textul de mai jos: Se vorbeste tot mai mult despre ,,dialog. Solufia oricirei dispute ¢ dialogul, nu exista tolerant {iri dialog, trebuic s& redescoperim si si consolidim cultura dialogului, suntem fiinfe ,dialogale" etc. Inflafia termenului e, prin ca insisi, semn rau, Cand un cuvént igi intensified prezenfa, el incepe s& semnaleze, direct sau indirect, un deficit. Daci tema ,,sinititii“ devine conversajie cotidiana, inseamna ca ceva nu e in regula. Vorbim mult despre stinitate end suntem sub asaltul bolii sau sub acela al unci obsesii ca insisi patologicd. Aga gi cu dialogul. Repetarea mecanic& sau strict decorativa a termenului dovedeste iminenta unei crize. Cu cit ,globalizarea, ,multiculturalismul’, ,asumarea alterita{ii* par si se impuni ca un ,,de-la-sine-infeles* al postmodemnitiii, cu at&t spontaneitatea gi firescul dialogului devin, in mod paradoxal, mai precare. Nu ne putem aventura, acum, in hiifisul unei analize aminuntite. Dar chiar si la o privire rapida, cdteva posibile cauze ale anemiei dialogale pe care 6 trim ni se arata prompt si limpede. 1. Valoarea de comunicare a unui dialog nu ¢ direct proportional cu yolubilitatea interlocutorilor. in epoca noastra se vorbeste mult. Dac& nu in conversatie nemijlocita, atunci ined mai abitir pe ,zofelele de socializare“. De altfel, . socializa" a devenit o ,ocupatie: ,grimada umani un nou tip de ,entertainment™. Se schimba mesaje previribile, limbajul standardizat ¢ in ofensiva, prescurtiile, codul cfstiga teren. Cantitatiy, trim, prin Intemet, fntr-un ocean de cuvinte, dar intr-un ‘ocean sterp, asemanator cu ticerea. Volubilitatea unui popor de singuratici ¢, ‘in realitate, non- comunicare, autism, suspensie a spiritului comunitar. Imaginea emblematicd: insul confiseat de ecranul smartphone-ului, in dialog" cu un partener nevazut, dind si pi like-uri, inlocuind fancfionalitatea traditional a gurii rostitoare cu febrilitatea degetelor. Mimica, surdsul, iritarea, tonul i tot ce fine de substanta gi anexele limbajului articulat sunt inlocuite prin ,elick“, ,delete%, ,sond, Pe scurt, dialogul nu ¢ decat camuflajul unui monolog, comunicarea nu ¢ decat aparenta unei izolari suficiente siesi 2. Dialogul e un fals dialog, ori de efte ori ¢ un schimb de ,eata-ficut“-uri. Ideologia ,tolerantei* obligatorii si precaufile , corectitudinii politice* transforma ,comunicarea fntr-un simplu schimb de amabilitati(..) 3. Un dialog eficient, fertilizant pentru ambele piri, imbogititor, nu poate avea loc daci cei care dialogheazi nu stiu nimic unul despre celélalt. in astfel de cazuri, comunicarea este fie o timid’ fncercare de informare reciprocd, un mod de a face, pur si simplu, cunostingi, fie un patina} neproductiv Ia suprafafa lucrurilor. (...) Cultura dialogului e in declin. Ce e de ficut? Mai inti, ar fi nevoie, poate, de un episod de tlicere asumat. De o pauz&. Sa iesim, pentru un timp, din iuresul sporovaielii generale, pentru a regasi {nferioritatea limbajului. Apoi, sii recuperim demnitatea Cuvantului, dincolo de puzderia cuvintelor. Dar asta o si dureze. Sau n-o s& se mai int4mple niciodat. Eu, unul, nu-mi fac mari iluzii, Ca si zie aga, n-am cuvinte... (Andrei Plesu, Cultura dialogului fn declin, in Dilema veche, nr. 619, 24 decembrie 2015) 1. Indicafi, pentru fiecare dintre afirmafiile de mai jos (@)-(d), daci este adeviratd (A) sau falsa (F Autorul textului considerd cd: (@) in prezent termenul dialog se foloseste in exces; AIF (b) folosirea freeventa a unui cuvant in spafiul public indica o situatie ameliorati; AIF (©) atengia acordati in postmodernitate alteritafii face ca dialogul si devin’ mai spontan si mai firesc;, AIFAl AIE (1 punet) (4) muliplicarea mesajelor nu inseamni neapaval mai multi informatie; (©) dialogul e mai uti] cand participanfi stin deja mai multe hucrusi unii despre afi 2. Explicaji pe sews (printr-un sinonim sau un grup de cuvinte echivalent) sensul din fext al euvintelor subliniate: s& consolidém iminena prompt volubilitate sterp suspensie emblematic febrilitate, @ puncte) 3. Explicati pe scurt (intr-un paragraf de 2-3 randari) injelesul fragmentutui din text reluat mai jos: Minica, surdsul, ritarea, fom si tot ce fine de substanfa si anexete linvbajului articulat sunt fnlocuite 1 ndelete”, , send", prin , clic (2.50 puncte) 4. Corectafi toate gresclile de oxprimare (ortografie, punctuatie, gramatic’, lexic) din enunfurile de ‘mai jos, reseriindu-le. (Nu sunt necesare explicafii pentru greselile identificate.) (a) Amt spus de multe ori, e& putem vorbii si noi despre dialog, in aceiasi notes ironied. (0) Cu edt aprofimdim subiectul cw atat discutia creazii neduneriri mai mari. (© Jn jurul orei doisprezece, cei doi ministri vor anunta méisurile care le-au luat in legeiturdt cw apérarea propietifilor. @ Nufit lenes cand esti la servict, fi eficient ! @.50 puncte)Facultatea de Litere Specializaren: Comunicare $i relaii publiee Subicet Ia examenul de admitere (¥ = sesiunea iulie 2017 ~ BAREM 1. Pentru fiecare raspuns corect se acordd céte 0.20 punete (0.20 x 5= 1 punct). Raspunsuri: a) A; b) F; c) F;d) A; 6) A. 2. Se acorda cfite 0,25 puncte pentru explicafia corect’ a fiecdruia dintre cuvintele liste. Nu se iau in considerare mai multe sinonime sau explicafii pentru acelasi cuvént. Nu se scad puncte pentru adiugarea unor cuvinte care sunt sinonime imperfecte sau nu sunt explicati corecte (0.25 x 8 = 2 punete). Solufiile urmétoare nu sunt exhaustive a consolida: a indivi iminenj& apropiere, caraeter inevitabil prompt: rapid, fara hntdrsiere volubilitate: rstrinyéi de a vorbi (ant si repede) storp: sieril suspensic: fntrerupere, suspendare temporard emblematic: caracteristic, reprezentativ febrilitate: nerdbdare 3. Se acord’ 2.50 puncte peniru raspunsurile care explicd (intr-o formulare clara, corect redaciatt) opovijia pe care autorul o stabileste intre comunicarea direot@, care utilizeaza mijloace variate si poate exprima mai multe nuanfe personale — i caracterul reductiv, simplificat si prestabilit al unor reacfii transmise in mediul online (1.25 puncte pentru atingerea ideii principale, 1.25 punete pentru calitatea redactiii), 4, Pentru fiecare greseala corectatt se acordit 0.35 puncte (0.35 x 10 greseli = 3.50 puncte); se scad 0,35 puncte pentru fiecare gregealdi produsa involuntar in incercarea de corectare. Emunturile corectate: (a) Am spus de multe ori [Piri virgula] c& purem ve ironied, (b) Cu cat aprofundém subiectal [virgula] cu atdt discufia creeazd nedumeriri mai mar (c) fin jurul orei doudisprezece, cei doi ministri vor anunfa mésurile_pe care le-au luat legaturk cu apdrarea proprietdjilor. (d) Nu fi lenes céind esti a servieiu fi eficient ! si noi despre dialog, in aceeasi not Se acorda 1 punet din of