Sunteți pe pagina 1din 56

Credibilitatea

Noului Testament
“Noi nu stricăm Cuvântul lui
Dumnezeu cum fac cei mai mulţi, ci
vorbim cu inima curată, din partea
lui Dumnezeu, înaintea lui
Dumnezeu, în Cristos.”
2 Cor. 2:17
Cine a scris Noul Testament?
Câte Evanghelii au fost?
Când au fost scrise Evangheliile?
Cine a stabilit Canonul?
Sunt scrierile autentice?
Avem o versiune definitivă a Bibliei?
Cum s-a transmis textul?
Biserica primară
Contextul istoric
•  În sânul iudaismului
•  Templu, Sinagogi
•  Jertfe, Sărbători iudaice

•  Persecuţia liderilor
•  Petru şi Ioan – arestaţi, anchetaţi
•  Ştefan – omorât cu pietre
•  Iacov, fiul lui Zebedei – “omorât cu
sabia”
Biserica şi persecuţia
•  Monoteism strict
•  În Atena sau Roma era uşor să afirmi
dumnezeirea lui Isus, dar nu la Ierusalim!
•  Dumnezeirea Domnului Isus – acuze de
blasfemie

•  Legea mozaică ceremonială


•  Nu mai este normativă pentru ne-evrei
•  Nici chiar pentru evrei – Pavel arestat
Biserica şi persecuţia
•  Persecuţie din partea romanilor
•  Nero – Roma
•  Traian – Pliniu cel Tânăr (c. 112)
•  Diocleţian (303-310)
•  Distrugerea scrierilor sfinte

•  “Sângele martirilor este sămânţa


creştinilor.”
Câte Evanghelii?
•  Evanghelii “canonice”
–  Matei, Marcu, Luca, Ioan

•  Evanghelii “gnostice”
–  Toma, Filip, Adevărului, Petru, Maria
Magdalena, Ev. c. Egipteni

•  Când au fost scrise?


•  Cine sunt autorii?
Autorii Noului Testament
Apostoli: Matei, Ioan, Petru, Pavel
Asociaţi: Marcu, Luca, Iacov, Iuda

De ce au scris?
Luca 1:1-4 – “Fiindcă mulţi s-au
apucat ...”
“ca să cunoşti temeinicia”
Ioan 20:31 – “să aveţi viaţa ...”
Cu ce au beneficiat?
Autorii Evangheliilor gnostice
Necunoscuţi – au luat nume biblice, dar nu
au fost autentice
De ce au scris?
Filozofie gnostică – “iluminare”, învăţături
“ascunse”
Data scrierii:
Adevărului (c. 170), Petru (c. 170),
Toma (c. 200), Maria Magdalena (c. 250)
Filip (c. 250)
Evanghelia lui Toma
•  Data scrierii - c. 200 d.Cr.
•  Autorul – NU este Toma, apostolul
•  114 “versete”
•  (1) Și el a spus: „Oricine descoperă interpretarea
acestor ziceri nu va gusta moartea”.
•  (7) Isus a spus: “Ferice de leul pe care-l mănâncă
omul, aşa încât leul să devină om. Dar vai de
omul pe care-l mănâncă leul, şi leul totuşi să
devină om.”
Evanghelia lui Toma
•  (22) Ei I-au spus: “Atunci trebuie să intrăm în
Împărăţie ca nişte prunci?”
•  Isus le-a spus: “Când faceţi pe cei doi unul, şi
când faceţi interiorul ca şi exteriorul şi
exteriorul ca interiorul, şi ce este deasupra ca şi
ce este dedesubt, şi când faceţi bărbatul şi
femeia una, aşa încât bărbatul să nu mai fie
bărbat şi femeia să nu mai fie femeie, când
faceţi doi ochi în loc de unul singur, o mână în
locul unei mâini, un picior în locul unui picior,
o imagine în locul unei imagini, atunci veţi intra
(în Împărăţie).
Evanghelia lui Toma
•  (114) Simon Petru I-a spus: “Porunceşte
Mariei să plece de la noi, căci femeile nu
merită să aibă viaţa.” Isus a spus: “Eu o
voi călăuzi să devină bărbat, aşa încât şi
ea să devină un spirit viu asemănător cu
voi bărbaţii. Căci orice femeie care se face
bărbat va intra în Împărăţia cerurilor.”
Evanghelia Adevărului
c. 170 d.Cr. – autor necunoscut
•  „Evanghelia adevărului este bucurie pentru
cei care au primit de la Tatăl adevărului
darul cunoașterii lui prin puterea
Logosului, care a venit din Pleroma, și care
este în gândul și mintea Tatălui; El este cel
care este numit „Mântuitorul” deoarece
acesta este numele lucrării pe care trebuie
să o facă pentru răscumpărarea celor care
nu L-au cunoscut pe Tatăl.
Evanghelia Adevărului
•  Aceea este evanghelia celui pe care-l caută,
pe care l-a revelat celor desăvârșiți prin
îndurările Tatălui ca o taină ascunsă, Isus
Cristos. Prin El i-a luminat pe cei care erau
în întuneric datorită uitării. El i-a luminat
și le-a dat o cale. Și aceea este calea
adevărului pe care l-au învățat de la El...
Autorii Noului Testament
Surse de informaţii despre autori:
Scrierile istoricilor antici
•  Eusebius Pamphilius (260-340) –
Istoria Bisericii
•  Scrierile părinţilor bisericii – sec. II-
IV

•  Citate despre prilejul scrierii


Prilejul scrierii
“Matei, după ce a predicat mai întâi Evanghelia în
evreieşte, când s-a pregătit să plece la alte popoare, a
scris (Evanghelia) în limba sa maternă, şi prin scrierea
sa a completat ceea ce avea să lipsească prin absenţa
sa...
După ce Marcu şi Luca au publicat Evangheliile lor,
Ioan, care în tot timpul acesta a predicat Evanghelia
fără să scrie, a început să scrie în următoarea
împrejurare. Cele trei Evanghelii care au fost scrise mai
înainte au fost răspândite la toţi, şi au ajuns şi la el; se
spune că el le-a acceptat şi a depus mărturie despre
adevărul lor. Lipseau din naraţiunea lucrurilor făcute
de Isus numai primele Lui lucrări, la începutul
Evangheliei. Şi acesta este adevărul.”
[1] Eusebius Pamphilius, Ecclesiastical History, trans. Christian F. Cruse,
(Grand Rapids: Baker Book House, 1992), Book III, Chapter XXIV, p. 108
Prilejul scrierii
“Ascultătorii lui Petru ... au stăruit în multe rânduri să-l
îndemne pe Marcu, însoţitorul lui Petru ... să le lase în
scris învăţătura pe care le-a transmis-o oral. N-au
încetat cu stăruinţa lor până când l-au înduplecat şi aşa
au devenit parte din istoria scrierii Evangheliei după
Marcu. Ei spun că apostolul (Petru) a confirmat ce s-a
făcut prin revelaţia Duhului ... şi istoria (Evanghelia)
aceea a căpătat autoritatea sa pentru ca să fie citită în
biserici. Istorisirea aceasta a fost dată de Clement în a
şasea carte a “Învăţăturilor” sale, iar mărturia lui a fost
întărită de aceea a lui Papias, episcopul de Hierapolis.”

[1] Eusebius, Book III, Chapter XV, 65.


Citate din Noul Testament
Scrierile părinţilor bisericii
•  Clement din Roma – c. 95
–  Citează: Matei, Marcu, Luca, Romani,
1 Cor., Efs., 1 Tim, Tit, Evr., Iac.,1 Pet.
•  Ignaţiu din Antiohia – c. 107
–  Tot NT, afară de 2 Tes., 2 Ioan, Iuda
•  Policarp din Smirna – c. 110
–  Ev., Fp., Rom., 1,2 Cor., Gal., Efs., Fil.,
2 Tes., 1,2 Tim., Evr., 1 Pet., 1 Ioan
Data scrierii
Gary Habermas – cea mai mare parte a
NT înainte de anul 70 AD
66 AD – începutul războiului
70 AD – distrugerea Ierusalimului
Iosif Flaviu – “Cel mai mare război...”
•  Faptele Ap. – înainte de 62 AD
•  Luca înainte de Fapte
•  Marcu şi Matei
•  1 Cor., Gal., Rom. – înainte de 60 AD
Data scrierii
William Albright (1891-1971) – “Fiecare
carte a NT a fost scrisă de un evreu
botezat, în perioada dintre anii 40 şi 80
AD (cel mai probabil între 50 şi 75 AD).”

Manuscrisul 7Q5 – Qumran


•  Marcu 6:52-53
•  c. 50 AD

John A. T. Robinson – între 40 şi 65 AD


Citate din NT
Iustin Martirul (100-165) – 268 citate
Irineu (c. 170) – 1038 citate
Clement din Alexandria (c. 155-220) – 1017
Origen (c. 185-224) – 9231 citate
Tertulian (c. 160-220) – 3822 citate
Hippolytus (d. c. 236) – 734
Eusebius (c. 265-330) – 3258 citate

Sir David Dalrymple – tot NT – 11 versete!


Canonul
Cine a decis ce cărţi să fie în NT?
Nu împăratul Constantin!

Canonicitatea este determinată de Dumnezeu


– descoperită de oameni!
“Toată Scriptura este insuflată de
Dumnezeu!”
“Nici o proorocie n-a fost adusă prin voia
omului, ci oamenii au vorbit de la
Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt!”
Cărţile NT
144 – Marcion, în Roma – a respins VT:
Cărţile NT acceptate : Luca, Gal, 1, 2 Cor,
Rom, 1, 2 Tes, Efs, Col, Fil, Flm.; a
respins Matei şi Ioan
c. 160 – Tatian – Armonia Evangheliilor –
Diatessaron
c. 170-180 – Fragmentul Muratorian –
cărţi acceptate – 4 Ev., 13 Ep. Pauline,
3 Ep. Generale, Apoc. Ioan şi Petru
367 – Atanasie, Ep. de Alexandria – lista
actuală
Principiile canonicităţii
1.  A fost cartea scrisă de un profet al lui
Dumnezeu?
- autentică – autorul să fie cine spune că este
-  “semnătura lui Pavel” – 1 Cor. 16:21; Gal.
6:11; Col. 4:18;
-  2 Tes. 2:2 – “Să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de
repede în mintea voastră ... nici de vreo vorbă,
nici de vreo epistolă ca venind de la noi...”
-  2 Tes. 3:17 – “Urarea de sănătate este scrisă
cu mâna mea: Pavel. Acesta este semnul în
fiecare epistolă: aşa scriu eu.”
Principiile canonicităţii
2. A fost scriitorul confirmat prin lucrări ale
lui Dumnezeu
- semne care să confirme mesajul
- vindecări sau alte semne miraculoase

3.  Prezintă cartea adevărul lui Dumnezeu?


- armonie cu revelaţia cunoscută deja
- Dumnezeu nu se contrazice singur!
Principiile canonicităţii
4. Este cartea însoţită de puterea lui
Dumnezeu?
- “Cuvântul este viu şi lucrător” – Evr. 4:12-13
-  trebuie să aibă putere de transformare

5. A fost acceptată cartea de poporul lui


Dumnezeu?
- acceptarea iniţială de către destinatari
- recunoaşterea ulterioară a inspiraţiei
- recunoaşterea ulterioară de către
biserică
Transmiterea textului
Manuscrise
•  Scrierile s-au răspândit pe o arie
foarte largă
•  Traduceri în limbile locale
•  Copiate ca “Scripturi” – atenţie şi
meticulozitate
•  Diocleţian a poruncit distrugerea
Scripturilor (3 edicte - 303-311) – nu
a reuşit!
Manuscrise
Manuscrise greceşti: 5.686 mss.
peste 10.000 latine,
peste 2.000 etiopiene,
4.101 slavone,
2.587 armeniane,
350 siriace,
100 bohairice, 75 latină veche,
7 anglo-saxone, 6 gotice, 3 sogdiene, 2 siriacă
veche, 2 persane şi 1 limba francă.
Vechimea manuscriselor
Fragmentul John Rylands – 5 x 7 cm.
•  Ioan 18:31-33, 37, 38 – data: 117-138
Vechimea manuscriselor
Papirusul Bodmer – c. 175-225
(descoperite 1952, Egipt)
•  P66 conţine: Ioan (majoritatea Ev.)
•  P72 - 1 şi 1 Petru, Iuda, şi apocrife
•  P75 – Luca şi Ioan (majoritatea Ev.)
Vechimea manuscriselor
Papirusul Chester Beatty - c. 250
(descoperite in 1931)
•  P45 conţine: Matei (2), Marcu (6),
Luca (7), Ioan (2), Fapte (13)
•  P46 – Ep. Pauline (86 p) – Rom, Evr,
1, 2 Cor, Efs, Gal, Fil, Col, 1, 2 Tes.
•  P47 – Apocalipsa (10 p – 9:10-17:2)
Codice
Codex Vaticanus - c. 325-350
•  759 pagini; Biblioteca Vaticanului (din
sec. XV)
•  Conţine: majoritatea VT (Septuaginta) şi
NT, şi câteva apocrife

Codex Sinaiticus (c. 350)


•  364 pagini mari – Tischendorf - 1844
•  Conţine mai mult de jumătate din VT si
tot NT, afară de Marcu 16:9-20. Ioan
7:53-8:11.
Manuscrise - comparaţii
Timp scurs de la original la cea mai
veche copie:
Noul Testament – c. 25-50 ani
Iliada, Homer – 500 ani
Herodot – 1,400 ani
Plato – 1,200 ani
Tacitus – 1,000 ani
Caesar – 1,000 ani
Numărul manuscriselor
Noul Testament – 5.686 (gr.)
plus peste 19.000 incluzînd alte limbi
Iliada, Homer – 643
Herodot – 8
Plato – 7
Tacitus – 20
Caesar – 10
Variante şi erori
Textul reconstituit – 99.5% certitudine
•  Nici o doctrină nu este afectată de
pasajele incerte.
•  Copiile răspândite pe o rază
geografică foarte mare – nu au putut
fi falsificate.

•  Iliada – 95%
•  Mahabharata – 90%
Qumran
1947 – Sulurile de la Marea Moartă
•  900 de suluri de pergament
•  Din perioada 50 îdCr – 50 dCr
•  Cărţi ale VT - Isaia 53
•  Comparat cu textul masoretic, c.
1000 dCr – în esenţă identic!
•  Textul nu a fost alterat în copiere pe
parcursul a mai bine de 1000 ani!
Autenticitatea NT
1.  Autorii au inclus detalii jenante
pentru ei
•  Laşitate - toţi
•  Îndoială – Toma, alţii
•  Nepăsare – adorm în Gheţimani
•  Certăreţi – Ioan şi Iacov
•  Impulsivi – Petru, Iacov, Ioan
•  “Înapoia mea Satano!”
Autenticitatea NT
Contrast cu scriitorii de mai târziu
Eusebius – Istoria Bisericii (c. 312 d.Cr)
– Cartea III, Cap. XXIV, 107
„Acei oameni ispirați și cu adevărat
virtuoși, apostolii Mântuitorului,
erau cu desăvârșire curați în viața
lor, înzestrați cu tot felul de virtuți în
gândire...”
Autenticitatea NT
2. Autorii au inclus detalii jenante
despre Isus
•  Considerat “ieşit din minţi” – Marcu 3:21
•  Fraţii Lui n-au crezut în El – Ioan 7:5
•  Părăsit de mulţi urmaşi – Ioan 6:66
•  Considerat că este amăgitor – Ioan 7:12
•  Numit “băutor de vin” – Mat. 11:19
•  Răstignit de romani – “blestemat este
oricine este atârnat pe lemn” – Dt. 21:23
Autenticitatea NT
3. Autorii au inclus afirmaţii dificil de
aplicat ale Domnului Isus
•  Poftă = adulter (Mat. 5:28)
•  Divorţ (Mat. 5:32)
–  Reacţia ucenicilor (Mat. 19:10)
•  Iubiţi pe vrăjmaşi – (Mat. 5:39-45)
•  Fiţi desăvârşiţi – (Mat. 5:48)
•  Nu judecaţi... (Mat. 7:1-2)
Autenticitatea NT
4. Autorii au inclus afirmaţii greu de
înţeles ale Domnului Isus
•  “Despre ziua acea şi despre ceasul acela
nu ştie nimeni: nici îngerii din cer, nici
Fiul, ci numai Tatăl.” (Mat. 24:36)
•  “Tată, dacă este cu putinţă, depărtează de
la Mine paharul acesta” (Mat. 26:39)
•  “Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu,
pentru ce M-ai părăsit?” (Mat. 27:46)
Autenticitatea NT
5. Autorii au inclus detalii divergente
•  Îngeri la mormânt
–  Matei – 1 (28:5); Ioan – 2 (20:12)

•  Convertirea lui Saul


–  Fapt. 9, 22, 26

•  Femeile la mormânt
–  Maria Magdalena şi cealaltă Marie
–  Maria Magdalena, Maria, Salome
–  Femeile care veniseră din Galilea şi altele
Autenticitatea NT
6. Simplitatea relatărilor
•  Martori oculari
•  Învierea – Mat.28:2-7
•  Comparaţie cu Ev. lui Petru (apocrifă
– c. 170)
Evanghelia după Petru
“Dimineaţa devreme, la răsărit, a venit o mare
mulţime din Ierusalim şi din ţinuturile
învecinate ca să vadă mormântul sigilat. Dar în
timpul nopţii înainte de zorii zilei Domnului, în
timp ce soldaţii stăteau de pază doi câte doi în
fiecare strajă, s-a auzit un sunet puternic din cer
şi ei au văzut cerurile deschise şi s-au coborât
din cer doi bărbaţi strălucind cu o lumină mare,
şi s-au apropiat de mormânt. Piatra care fusese
la uşă s-a rostogolit la o parte singură şi
mormântul a fost deschis şi cei doi tineri au
intrat înlăuntru.
Evanghelia după Petru
Când soldaţii au văzut lucrul acesta, l-au trezit
pe sutaş şi pe bătrâni (căci şi ei erau acolo ca să
păzească). În timp ce spuneau cu glas tare
lucrurile pe care le văzuseră, au văzut trei
bărbaţi ieşind din mormânt, doi dintre ei
susţinându-l pe al treilea, şi o cruce îi urma.
Capul celor doi pe care i-a văzut ajungea pînă la
cer, dar capul celui pe care era dus de ei a trecut
mai departe de cer. Şi au auzit din cer o voce
care a spus: “Ai predicat celor care dorm?”
Răspunsul care s-a auzit venind din cruce a fost
“Da!”
Acurateţea scrierilor
Colin Hemer – istoric – examinare a
Faptelor Apostolilor
•  84 de detalii confirmate prin cercetări
istorice şi arheologice (cap. 13-28)

Craig Blomberg – Ev. d. Ioan


•  59 detalii care indică autenticitatea
Surse necreştine
Iosif Flaviu (93)
Tacitus (115)
Pliniu cel Tânăr (112)
Suetoniu (130)
Thallus (52)
Talmud (c. 200)
Mara bar Serapion (110)
Iosif Flaviu
•  “În vremea aceasta a trăit un om înţelept
numit Isus. Purtarea lui a fost bună şi era
cunoscut ca un om virtuos. Mulţi oameni
dintre evrei şi din alte popoare au devenit
ucenicii lui. Cei care au devenit ucenicii
lui nu au abandonat urmarea lui, Ei au
spus că li s-a arătat la trei zile după
răstignirea sa şi că era viu. De aceea, poate
că el a fost Mesia despre care profeţii au
spus lucruri minunate.”
Surse necreştine
“Christus … a suferit pedeapsa capitală în
timpul domniei lui Tiberius, din porunca
unui procurator, Pontius Pilat.”
–  Tacitus, Anale (c. 115 d.Cr.)

•  “În ajunul Paştelor Yeshu a fost atârnat ...


deoarece a practicat vrăjitorie şi a atrast pe
Israel la apostazie.”
–  Talmud, Sanhedrin 43a (c. 200 d.Cr.)
Surse necreştine
“O întunecime cu totul înfricoşătoare s-a lăsat
asupra întregii lumi, un cutremur a despicat
pietrele şi multe locuri din Iudea şi din alte părţi
au fost prăvălite. Încea de-a treia carte a Istoriei
sale, Thallus socoteşte această întunecime, fără
nici un temei, după cum ni se pare, drept o
eclipsă a soarelui.”
–  Julius Africanus, Cronografia (c. 221 d.Cr.)

•  “Cu ce s-au ales evreii trimiţându-L la moarte pe


înţeleptul lor împărat? N-a trecut mult şi regatul
lor s-a năruit... Împăratul cel drept a rămas prin
învăţătura dată oamenilor.”
–  Mara Bar-Serapion (c. 110 d.Cr.)
Viaţa lui Isus – surse necreştine
Isus a fost din Nazaret.
A trăit o viaţă plină de înţelepciune şi virtute
A fost răstignit în Palestina în perioda Paştelui, în
timpul domniei lui Tiberiu, fiind cosiderat
regele iudeilor.
Ucenicii au crezut că a înviat din morţi.
A făcut lucrări neobişnuite, şi duşmanii L-au acuzat
de “vrăjitorie” şi “apostazie”.
Ucenicii Lui s-au înmulţit mult şi s-au răspândit
chiar până la Roma.
Ucenicii Lui au respins politeismul şi se închinau
numai lui Isus, ca Dumnezeu.
Concluzii
Istoricitatea lui Isus este incontestabilă.
Autorii – Matei, Marcu, Luca, Ioan,
Pavel, Petru, Iacov, Iuda
Cărţile sunt confirmate autentice.
Transmiterea a fost fidelă.

Noul Testament este adevăr!


“V-am făcut cunoscut puterea şi venirea
Domnului nostru Isus Cristos nu
întemeidu-ne pe nişte basme meşteşugit
alcătuite, ci ca unii care am văzut noi
înşine mărirea Lui. Căci El a primit de la
Dumnezeu Tatăl slavă şi cinste atunci
când din slava minunată s-a auzit
deasupra Lui un glas care zicea: “Acesta
este Fiul Meu preaiubit în care îmi găsesc
plăcerea.” (2 Petru 1:16-17)
“Toată Scriptura este insuflată de
Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să
mustre, să îndrepte, să dea
înţelepciune în neprihănire, pentru
ca omul lui Dumnezeu să fie
desăvârşit şi cu totul destoinic pentru
orice faptă bună.”
2 Timotei 3:16-17
“Lucrurile acestea au fost scrise
pentru ca voi să credeţi că Isus este
Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi
crezând să aveţi viaţa în Numele
Lui.”
Ioan 20:31
Bibliografie
•  Geisler, Norman şi Peter Bocchino, Temelii de
neclintit. Timişoara: Impact Media, 2005.
•  Geisler, Norman şi Frank Turek, Nu am destulă
credință ca să fiu ateu. Oradea: Cartea creștină, 2007.
•  Habermas, Gary R., The Verdict of History:
Conclusive Evidence for the Life of Jesus, Nashville:
Thomas Nelson Inc.,1988.
•  Sire, James, Universul de lângă noi. Oradea: Cartea
creştină, 2005.

S-ar putea să vă placă și