Fabr Si Prel Polimeri Xiii Curriculum 2007-2008

Modulul 4: FABRICAREA ŞI PRELUCRAREA POLIMERILOR
Total ore: 62 din care:

31 laborator tehnologic
I. Notă de prezentare
Domeniul Chimie îndustrială oferă calificări solicitate în îndustria chimică pentru toate
nivelurile de calificare (1,2,3 – din învăţământul preuniversitar).
Nivelul 1 de calificare, obţinut prin parcurgerea claselor a IX-a şi a X-a învăţământ
obligatoriu pe ruta Şcoala de Arte şi Meserii, oferă absolvenţilor competenţe pentru abilităţi cheie,
tehnice generale şi tehnice specializate, în vederea dobândirii de cunoştinţe şi de formare a
deprinderilor, necesare în realizarea unor sarcini de rutină predictibile sub supraveghere.
Prin programul de la nivelul 1, elevii vor dobândi suficiente abilităţi şi cunoştinţe care le vor
permite să-şi completeze studiile la nivelul 2, existând însă posibilitatea de a opta pentru un loc de
muncă cu menţiunea că ei nu pot ocupa decât un număr restrâns de posturi cu calificare scăzută
datorită specificului domeniului Chimie îndustrială.
Prin programul de calificare de la nivelul 2-an de completare , elevii vor dobândi abilităţi şi
cunoştinţe teoretice mai complexe în domeniul chimiei industriale care le vor permite să continue
pregătirea la nivelul 3-ciclul superior al liceului tehnologic sau îşi pot găsi un loc de muncă şi
eventual să-şi deschidă propria afacere.
La nivelul 3 aria specializărilor se restrânge sub forma unei singure calificări:„ Tehnician în
chimie industrială”.
Prin programul de la nivelul trei elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe, care le vor permite
să continue pregătirea prin studii postliceale şi postuniversitare, iar unii dintre aceştia ar putea alege
să îşi găsească un loc de muncă în calificarea de tehnician în chimie industrială. Noii angajaţi vor
putea desfăşura sarcini non-rutiniere sub supravegherea inginerului şi prin colaborare în cadrul
echipei de lucru.
Proiectarea curriculară prin ruta SAM-an de completare-ciclul superior al liceului tehnologic
s-a realizat pe baza unităţilor de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională validat de
reprezentanţii lumii afacerilor, prin patronate şi ai educaţiei.
Modulul „Fabricarea şi prelucrarea polimerilor” contribuie la pregătirea tehnică în
specialitate.Acest modul vizează în primul rând latura comportamentală de activităţi practice, pe
cea atitudinală şi motivaţională, latura formaţională fiind pusă în valoare în context operaţional
practic.
Conform planului de învăţământ pentru parcurgerea modului sunt alocate 62 ore din care 31
ore de laborator tehnologic efectuate de inginer cu clasa împărţită în grupe de minim 12 elevi. Se
recomandă ca acelaşi inginer să predea partea teoretică şi să efectueze şi laboratorul tehnologic.
Modul de citire şi interpretare a programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor cu
compenţele din Standardele de Pregătire Profesională. Prin parcurgerea programei şcolare se
asigură dobîndire competenţelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională, documente care
stau la baza Sistemului Naţional al Calificărilor Profesionale. Programa şcolară se va utiliza
împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.
___________________________________________________________________________________ 1
____
Liceu - Nivel 3 Calificare : Tehnician în chimie industrială
Domeniul : Chimie industrială Clasa a XIII-a
După prezentarea listei unităţilor de competenţă relevante pentru modul (cap.II) este
prezentat tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor (cap. III). Conţinuturile care se trec în
programa modulului reprezintă conţinuturile din condiţiile de aplicabilitate din Standardul de
Pregătire Profesională.
În capitolul IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare sunt prezentate condiţiile în
care se vor desfăşura orele, exemple de activităţi de învăţare, strategii didactice şi exemple de
instrumente de evaluare.
În capitolul V Sugestii metodologice sunt prezentate sub formă de recomandări probleme
privitoare la desfăşurarea cronologică a conţinuturilor, exemple de lucrări practice de laborator,
sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare.
Modulul „Fabricarea şi prelucrarea polimerilor” reprezintă unitatea de competenţă
tehnică specializată „Fabricarea şi prelucrarea polimerilor”.
Prin însuşirea unităţii de competenţă tehnică specializată menţionată, elevul va dobândi
abilităţi de:
• descriere a proceselor tehnologice în industria de fabricare şi prelucrare polimeri;
• efectuare a calculelor tehnologice la utilaje şi instalaţii;
• identificare a agenţilor poluanţi rezultaţi din procese tehnologice şi efectul acestora
asupra mediului
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

24. Fabricarea şi prelucrarea polimerilor
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe individuale Conţinuturi
competenţă
24. Fabricarea 24.1. Identifică procedeele de ▪ Materia prime folosite la fabricarea
şi prelucrarea fabricare a polimerilor polimerilor:
polimerilor - naturale: lemn, plante anuale, latex
- sintetice: monomeri
Polimeri:
- naturali: celuloza
- sintetici
▪ Procedee de fabricare a polimerilor:
- celuloza: procedee alcaline
- polimeri sintetici: polimerizare în masă, în
soluţie, în suspensie, în emulsie
▪ Reacţii de obţinere a polimerilor:
- dezincrustarea lemnului şi plantelor anuale
- polimerizarea, policondensarea
24.2. Descrie procese • Procese tehnologice de:

tehnologice în industria de - fabricare a polietilenei
fabricare şi prelucrare a - fabricare a polistirenului
polimerilor - fabricare a policlorurii de vinil
- fabricarea polimetacrilatului de metil
___________________________________________________________________________________ 2
____
- fabricare a poliizoprenului
- fabricare a poliamidei 6.6
- fabricarea polietilentereftalatului
- prelucrare a materialelor plastice şi
cauciucului prin: injecţie, extrudere,
calandrare
- fabricare a celulozei
- fabricare a hârtiei
- fabricare a cartonului ondulat
• Faze de lucru şi parametri tehnologici
specifice fiecărui proces tehnologic
• Caracterizarea utilajelor: tip de utilaj,
elemente componente, material de
construcţie, principiul de funcţionare
• Fluxul tehnologic şi schema tehnologică a
proceselor tehnologice de fabricare şi
prelucrare a polimerilor
• Domeniul de utilizare a produselor din
polimeri
• Măsuri de protecţia muncii şi PSI specifice
fiecărui proces tehnologic
24.3.Efectuează calcule • Indicatori tehnico- economici

tehnologice la utilaje tip şi - consumuri specifice de
instalaţii materiale şi energie
- randament
- conversie
- selectivitate
• Bilanţ de materiale
• Bilanţ termic
• Scheme de bilanţ, algoritmul de calcul,
aprecierea eficienţei procesului tehnologic
pe baza indicatorilor tehnico-economici.
24.4. Monitorizează aplicarea • Poluanţi specifici proceselor tehnologice de

măsurilor de protecţia fabricare şi prelucrare polimeri:
mediului în industria de - gazoşi
fabricare şi prelucrare - lichizi
polimeri - solizi
• Efecte asupra mediului.
• Căi de limitare a poluării.
• Recuperarea deşeurilor rezultate în
procesele de fabricare şi prelucrare polimeri
___________________________________________________________________________________ 3
____
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Formele de activitate sunt preponderent activ- participative care să permită desfăşurarea

procesului instructiv educativ centrat pe elev.
Exemplificări de activităţi de învăţare care se potrivesc conţinuturilor şi competenţelor de
format :
- observaţie dirijată
- problematizare
- simulare
- experiment
- modelare
- studiu de caz
- elaborarea de referate tematice
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii

moderne ale educatiei:
 elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor;
 elevii învaţă cînd fac ceva şi cînd sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;
 elevii au stiluri diferite de învăţare ;
 elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare;
 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi
şi pentru ordonarea lor.
Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare
precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă.
O competenţă se evaluează o singură dată.
Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de
semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă (pentru notare), iar pentru verificarea
atingerii competenţelor se realizează evaluarea sumativă.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev
şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar responsabilitatea de a estima
competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implica observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare
se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea
reală sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a
fost încheiată.
___________________________________________________________________________________ 4
____
Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în
scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a verifica dacă
elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de baza şi despre înţelegerea elevului.
Instrumentele de evaluare folosite pot fi:
 prezentare orală;
 contribuţia la discuţie;
 tema de lucru;
 fişe de observaţie;
 fişe de autoevaluare etc.
Metode alternative de evaluare:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;
 Autoevaluarea
 Coevaluarea
 Investigaţia
 Proiectul
Realizarea criteriului de performanţă se marchează de evaluator prin semnătură, în căsuţa
corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenţei este atestată de existenţa semnăturii
evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare
INSTRUCŢIUNI PENTRU EVALUATOR
1. Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,
să înmâneze evaluatorului respectivul document.
2. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna
unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişă cu
discernământ.
3. In cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să verifice capacitatea elevului, comparând modul
în care elevul indeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fişa cu răspunsuri corecte)
sau / şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
4. Evaluarea orală poate fi utilizată impreună cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau / şi rezolvă probleme minore ce pot apare în evoluţia candidatului. Dacă se
utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru ataşând la lucrarea
candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.
INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI
Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:
 Citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi

 Dacă aveţi neclarităţi la vreuna din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de a
începe rezolvarea testului
___________________________________________________________________________________ 5
____
 Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna
evaluatorului
 Rezolvaţi toate etapele acestei fişe
 Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa
Instrumentele de evaluare continuă se vor corela cu criteriile de performanţă şi probele de

evaluare din Standardul de Pregătire Profesională ( U 24.).
___________________________________________________________________________________ 6
____
Număr unitate: U 24.
Titlul unităţii: Fabricarea şi prelucrarea polimerilor
Competenţa: 24.1: Identifică procedeele de fabricare a polimerilor
Precizări privind aplicablitatea

Criterii de performanţă Probe de evaluare Evaluare
criteriilor de performanţă
(a) Clasificarea polimerilor în funcţie de Materii prime: - naturale: lemn, plante
materia primă utilizată anuale, latex
- sintetice: monomeri
orale/ scrise 1
Polimeri: - naturali (celuloza),
- sintetici
(b) Precizarea procedeelor de fabricare a Procedee: - celuloză: alcaline
polimerilor - sintetici: polimerizare în orale/ scrise
1
masă, în soluţie, în suspensie, în emulsie
(c) Exemplificarea reacţiilor de obţinere Reacţii: - dezincrustarea lemnului şi

a polimerilor specifice fiecărui plantelor anuale
1
procedeu - polimerizarea, policondensarea scrise
_______________________________________________________________________________________ 7
Competenţa 24.2 : Descrie procese tehnologice în industria de fabricare şi prelucrare a polimerilor
Precizări privind aplicabilitatea
Criteriu de performanţă Probe de evaluare Evaluare
(a) Identificarea materialelor, utilajelor, • Procese tehnologice de:
parametrilor tehnologici specifici - fabricare a polietilenei
proceselor tehnologice - fabricare a polistirenului orale/ scrise
- fabricare a policlorurii de vinil
- fabricarea polimetacrilatului de
metil
- fabricare a poliizoprenului
- fabricare a poliamidei 6.6
- fabricarea 2
polietilentereftalatului
- prelucrare a materialelor plastice
şi cauciucului prin: injecţie,
extrudere, calandrare
- fabricare a celulozei
- fabricare a hârtiei
- fabricare a cartonului ondulat
_______________________________________________________________________________________ 8
(b) Identificarea fazelor specifice Faze: - Fabricare si prelucrare polimeri
procesului tehnologic. sintetici: corespunzătoare fiecărui
proces tehnologic
- Fabricare a celulozei: pregătirea
materiei prime, prepararea soluţiilor de
dezincrustare, fierberea, spălarea şi
sortarea, înălbirea şi înnobilarea
celulozei
- Fabricare a hârtiei: prepararea 2
pastei de hărtie, formarea şi orale/ scrise
deshidratarea hârtiei, uscarea
- Fabricare a cartonului ondulat:
condiţionarea hârtiei, ondularea hartiei
miez, lipirea hârtiei capac, uscarea şi
finisarea cartonului
(c) Caracterizarea utilajelor din punct de Caracterizare utilaj: - tip de utilaj
vedere constructiv şi funcţional - elemente componente
- material de construcţie orale/ scrise 2
- principiul funcţionării
(d) Descrierea fluxului tehnologic Flux tehnologic: - operaţii succesive şi

circulaţia materialelor orale/ scrise 2
(e) Explicarea procesului tehnologic pe Schemă tehnologică:- simbolul orale/ scrise

baza schemei tehnologice utilajelor şi circulaţia materialelor
Explicare proces: - condiţii de

desfăşurare 2
- alimentarea utilajelor
- transformări
- evacuare produşi
_______________________________________________________________________________________ 9
(f) Precizarea măsurilor de protecţia Măsuri de protecţia muncii orale/ scrise
muncii şi PSI în desfăşurarea şi PSI : - specifice fiecărui proces
2
procesului tehnologic tehnologic
(g) Precizarea domeniului de utilizare a Domeniu de utilizare:- polimeri

produsului sintetici : agricultură, industria
alimentara, industria textilă,
industria constructoare de maşini,
industria energetica, medicină
- celuloza: orale/ scrise 2
fabricarea hârtiei, prelucrare
chimică
- hârtie: produse papetare, ambalaje
- carton: ambalaje
Competenţa 24. 3 : Efectuează calcule tehnologice la utilaje tip şi instalaţii

(a) Identificarea şi definirea indicatorilor Indicatori tehnico-economici:
tehnico-economici ai proceselor - costuri de producţie
tehnologice
- consumuri specifice de materiale şi
energie
orale/ scrise 3
- randament
- conversie
- selectivitate
- productivitatea instalaţiei
- productivitatea muncii
(b) Întocmirea schemelor de bilanţ de Scheme de bilanţ 3
materiale şi bilanţ termic ale - reprezentarea materialelor şi energiei scrise
proceselor tehnologice intrate, ieşite, pierdute şi acumulate în
_______________________________________________________________________________________ 10
proces
(c) Calcularea indicatorilor tehnico- Algoritm de calcul:
economici folosind algoritmi de - relaţii de calcul pentru indicatorii
calcul tehnico-economici practice/ scrise 3
- ecuaţii de bilanţ pentru bilanţul de
materiale şi energetic
(d) Aprecierea eficienţei procesului Aprecierea eficienţei:
tehnologic pe baza valorilor - prin compararea cu normele de orale/ scrise
3
indicatorilor tehnico-economici consum prevăzute de documentaţia
tehnică
Competenţa 24.4 : Monitorizează aplicarea măsurilor de protecţia mediului în industria de fabricare şi prelucrare polimeri

Agenţi poluanţi specifici:
Fabricarea si prelucrarea polimerilor
sintetici:
- gazosi: etena, clorura de vinil,
solventi-hidrocarburi aromatice
- lichizi: stiren, izopren
- solizi: catalizatori, pulberi de talc,
Identificarea agenţilor poluanţi acceleratori de vulcanizare
(a) orale/ scrise/ practice 4
specifici procesului tehnologic Fabricarea celulozei şi hârtiei :
- gazoşi : compuşi volatili cu sulf,
clor, compuşi ai clorului
- lichizi : baze, săruri, compuşi
organici
- solizi : fibre mărunte,
materiale de umplere, coloranţi,
suspensii minerale
_______________________________________________________________________________________ 11
(b) Precizarea efectului agenţilor Efectul agenţilor poluanţi:
poluanţi asupra mediului înconjurător - dereglarea echilibrului sistemului orale/ scrise/ practice 4
ecologic
(c) Identificarea metodelor de limitare a Metode de limitare:
poluării - reducerea poluanţilor la sursă
- purificarea emisiilor gazoase orale/ scrise 4
- valorificarea deşeurilor
- tehnologii nepoluante
(d) Identificarea modalităţilor de Recuperare deşeuri:
recuperare integrată a deşeurilor - colectare şi depozitare provizorie
- depozitare controlată
- procedee de reciclare, reutilizare şi practice/ scrise 4
valorificare
- recircularea materialelor în procesul
tehnologic
_______________________________________________________________________________________ 12
Instrumentul de evaluare 4 se referă la:
Titlul unităţii: Fabricarea şi prelucrarea polimerilor
Competenţa 4: Monitorizează aplicarea măsurilor de protecţia mediului în industria de

fabricare şi prelucrare polimeri
Criterii de performanţă:
(a) Identificarea agenţilor poluanţi specifici procesului tehnologic
(b) Precizarea efectului agenţilor poluanţi asupra mediului înconjurător
(c) Identificarea metodelor de limitare a poluării
(d) Descrierea modalităţilor de recuperare integrată a deşeurilor
Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă:
Agenţi poluanţi specifici: Fabricarea si prelucrarea polimerilor sintetici:

- gazosi: etena, clorura de vinil, solventi-hidrocarburi aromatice
- lichizi: stiren, izopren
- solizi: catalizatori, pulberi de talc, acceleratori de vulcanizare
Fabricarea celulozei şi hârtiei :

- gazoşi : compuşi volatili cu sulf, clor, compuşi ai clorului
- lichizi : baze, săruri, compuşi organici
- solizi : fibre mărunte, materiale de umplere, coloranţi, suspensii
minerale
Efectul agenţilor poluanţi: - dereglarea echilibrului sistemului ecologic
Metode de limitare: - reducerea poluanţilor la sursă

- purificarea emisiilor gazoase
- valorificarea deşeurilor
- tehnologii nepoluante
Recuperare deşeuri: - colectare şi depozitare provizorie

- depozitare controlată
- procedee de reciclare, reutilizare şi valorificare
- recircularea materialelor în procesul tehnologic
Una din probele de evaluare ale instrumentului nr.4 poate fi:
Liceu - Nivel 3 Calificare : Tehnician în chimie industrială 13

4a. Notează trei agenţi poluanţi specifici procesului de calandrare a foliilor din policlorură de
vinil.
Nr. Agenţi poluanţi Evaluator Data

crt.
1.
4b. Precizează un efect al degajării în atmosferă a acidului clorhidric.
Nr Efect al acidului clorhidric Evaluator Data

crt
2
4c. Notează două metode de limitare a poluării cu clorura de vinil la prelucrarea policlorurii de
vinil prin calandrare.
Nr. Metode de limitare a poluării Evaluator Data

crt.
3
4d. Descrie pe scurt o modalitate de recuperare a foliei din policlorura de vinil.
Nr Recuperarea foliei din PVC Evaluator Data

crt
4
V. Sugestii metodologice:
Pentru parcurgerea conţinuturilor se sugerează următoarea ordine cronologică:
1. Indicatori tehnico- economici
1.1. Consumuri specifice de materiale şi energie
1.2. Randament
1.3. Conversie
1.4. Selectivitate
1.5. Bilanţ de materiale
1.6. Bilanţ termic
2. Materii prime folosite in fabricarea polimerilor. Clasificarea polimerilor dupa materia
prima
2.1. Materii prime naturale: lemn, plante anuale, latex
2.2. Materii prime sintetice: monomeri (etena, stiren, clorura de vinil, metacrilat de metil,
izopren).
3. Reactii si procedee de formare a polimerilor
3.1. Celuloza
3.1.1. Reactii: dezincrustarea lemnului şi plantelor anuale
3.1.2. Procedee alcaline de fabricare a celulozei
3.2. Polimeri sintetici
3.2.1. Reactii: polimerizarea, policondensarea
3.2.2. Procedee: polimerizare în masă, în soluţie, în suspensie, în emulsie
4.Procese tehnologice de fabricare a polimerilor.
4.1. Fabricarea polietilenei
4.2. Fabricarea polistirenului
4.3. Fabricarea policlorurii de vinil
4.4. Fabricarea metacrilatului de metil
4.5. Fabricarea poliizoprenului
4.6. Fabricarea poliamidei 6,6
4.7. Fabricarea polietilentereftalatului
4.8. Fabricarea celulozei
5. Procese tehnologice de prelucrare a polimerilor
5.1. Prelucrarea materialelor plastice prin injecţie
5.2. Prelucrarea materialelor plastice prin extrudere
5.3. Prelucrarea materialelor plastice prin calandrare
5.4. Fabricarea hârtiei
5.5. Fabricarea cartonului ondulat
6. Recuperarea deşeurilor rezultate în procesele de fabricare şi prelucrare polimeri
6.1. Agenţi poluanţi specifici proceselor tehnologice de fabricare şi prelucrare a polimerilor;
6.2. Măsuri pentru limitarea poluării;
6.3. Monitorizarea aplicării măsurilor de protecţia mediului în industria de fabricare şi
prelucrare a polimerilor;
Se recomandă ca pentru fiecare proces tehnologic de fabricare şi prelucrare polimeri să se
trateze următoarele probleme: materii prime şi materiale auxiliare, utilaje, operaţii şi faze,
măsuri de protecţia muncii şi P.S.I., domenii de utilizare pentru produsele obţinute, agenţi
poluanţi, efectele agenţilor poluanţi asupra mediului, metode de prevenire şi limitare a poluării.
Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie
de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material
didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru
membrii grupului de elevi instruiţi.
Pentru modulul Fabricarea şi prelucrare polimerilor se recomandă alegerea unor lucrări din
tematica de mai jos:
Materii prime şi materiale auxiliare folosite la fabricarea polimerilor sintetici:

◦ Analiza granulometrică a unui material pulverulent
◦ Determinarea caracteristicilor plastifianţilor (indice de aciditate, indice de saponificare)
◦ Determinarea umidităţii materialelor
◦ Determinarea purităţii unor antioxidanţi, acceleratori, activatori prin determinări ca:
densitate, solubilităţi în diferite medii (apa, benzina, toluen, acetat de etil, acetonă)
Fabricarea şi prelucrarea polimerilor sintetici:
◦ Sinteza polimetacrililatului de metil
◦ Sinteza poliamidei 6, 6
◦ Sinteza polistirenului
◦ Prelucrarea prin calandrare (studierea influenţei diferiţilor parametrii asupra calităţii
articolelor obţinute)
◦ Prelucrarea prin injecţie ( bilanţ de materiale, bilanţ termic, randament etc.)
Fabricarea hârtiei şi cartonului:
◦ Determinarea umidităţii lemnului
◦ Determinarea conţinutului de cenuşă din materiile prime fibroase
◦ Determinarea solubilităţii materiilor prime fibroase în hidroxid de sodiu 1%
◦ Determinarea solubilităţii celulozei în soluţii de hidroxid de sodiu
◦ Determinarea gradului de măcinare
◦ Determinarea masei (gramajului) hârtiei
◦ Determinarea umidităţii hârtiei
◦ Gradul de impurificare
◦ Rezistenţa la plesnire
◦ Rezistenţa la sfâşiere
◦ Determinarea gradului de alb
Lucrările practice alese pot fi realizate şi la agenţii economici dacă şcoala nu dispune de
baza materială necesară.
Se recomandă împărţirea elevilor în grupe de minim 12 elevi la laboratorul tehnologic;
fiecare grupă de elevi poate primi o fişă de lucru cuprinzând sarcini concrete, sarcini ce trebuie
rezolvate într-un anumit interval de timp care este anunţat de profesor. Elevii fiecărei grupe caută
împreună soluţii pentru sarcinile de lucru cuprinse în fişă. În acest mod se stimulează atât
creativitatea individuală, cât şi cea de grup. Pe de altă parte această metodă permite dobândirea
unor abilităţi cheie, cum ar fi: comunicarea, munca în echipă, asumarea rolurilor în echipă etc.,
necesare în viitoarea meserie. De asemenea elevii pot primi câte o fişă proprie care să cuprindă
sarcini de lucru ce pot fi rezolvate individual.
Dacă fişele menţionate sunt folosite pentru aplicarea unor cunoştinţe acumulate de elevi,
ele pot constitui fişe de evaluare. Ca instrumente de evaluare se mai pot folosi fişe de
autoevaluare, teste cu itemi, referate, proiecte, observarea directă şi atentă a activităţii elevului în
laboratorul tehnologic şi la agentul economic.

Modulul 5: ANALIZA INSTRUMENTALĂ
Total ore: 62 din care 62 laborator tehnologic CDL
Modulul M5 ,, ANALIZA INSTRUMENTALĂ” face parte din curriculumul la decizie

locală în domeniul ,,Chimie industrială“ nivelul trei de calificare.
La nivelul 3 aria specializărilor se restrânge sub forma unei singure calificări:„ Tehnician
în chimie industrială”.
Prin programul de la nivelul trei elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe, care le vor
permite să continue pregătirea prin studii postliceale şi universitare, iar unii dintre aceştia ar
putea alege să îşi găsească un loc de muncă în calificarea de tehnician. Noii angajaţi vor putea
desfăşura sarcini non-rutiniere sub supravegherea inginerului şi prin colaborare în cadrul echipei
de lucru.
Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de
juriul de validare constituit de reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.
Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care
definesc calificarea.
Aceste unităţi de competenţă sunt:
- Unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie
- Unităţi de competenţă tehnice generale
- Unităţi de competenţă tehnice specializate
Curriculumul pentru clasa a XIII-a este construit pe baza unităţilor de competenţă pentru
abilităţi cheie şi a unităţilor de competenţă tehnice generale şi specializate, reprezentând
pregătirea generală pentru calificarea :
Modulul 5 ,,ANALIZA INSTRUMENTALĂ” se desfăşoară pe parcursul a 31
săptămâni, conform tabelului de corelare a modulelor prezentat la sfârşitul curriculum-ului.
Numărul total de ore alocate modului este de 62 ore din care:
-62 de ore de laborator tehnologic efectuat de inginer, cu clasa impărţită în grupe cu
minim 12 elevi.
Transformarea materiilor prime în produse finite necesită mai multe operaţii (faze
distincte) succesive, paralele sau ciclice de natură mecanică, fizică, chimică sau combinată. Toate
acestea presupun un control riguros al calităţii producţiei prin analiza chimică şi fizico-chimică a
materiilor prime şi produşilor finiţi.
Modul de citire şi interpretare a programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor

cu compenţele din Standardele de Pregătire Profesională. Prin parcurgerea programei şcolare se
asigură dobîndirea competenţelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională, documente
care stau la baza Sistemului Naţional al Calificărilor Profesionale. Programa şcolară se va utiliza
împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.
Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de
performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de
aplicabilitate descrise în standard.
Modulul M5 ,,ANALIZA INSTRUMENTALĂ “ cuprinde Unitatea de competenţe
tehnice specializate ,,ANALIZA INSTRUMENTALĂ “ şi Unitatea de competenţă pentru
abilităţi cheie “PROCESAREA DATELOR NUMERICE”
Prin însuşirea modulului menţionat, elevul va dobândi abilităţi de:
• descriere a metodelor de analiză instrumentală folosite în industria chimică;

• efectuare a analizelor;
• calcularea şi interpretarea rezultatelor analizelor.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :
- unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie PROCESAREA DATELOR

NUMERICE
- unitatea de competenţe tehnice specializate ANALIZA INSTRUMENTALĂ
Competenţe
Nr. Unitate de
individuale din Conţinuturi
Crt. competenţă
unitate
7. PROCESAREA 7.1. Planifică o  Colectarea datelor numerice:
DATELOR activitate şi culege date dimensiuni, distanţe, temperatură,
NUMERICE numerice în legătură masă, concentraţie, densitate, tensiune
cu aceasta
 Selectarea datelor: după
natura mărimii măsurate şi scopul
măsurării
 Înregistrare date: tabele,
fişe cu date experimentale
7.2. Prelucrează datele  Calcule: puteri, radicali,
numerice procente, scări şi proporţii
 Formule de calcul: transformări
de unităţi de măsură, calcule
economico-financiare, ecuaţii liniare
cu două variabile, media aritmetică,
geometrică, dispersia, abaterea medie
pătratică
 Reprezentare grafică: grafice în
plan corespunzătoare datelor
experimentale înregistrate în tabele
 Citirea graficelor: coordonatele
graficului, relaţia dintre mărimile
reprezentate
7.3. Interpretează  Comparare rezultate: erori,
rezultatele obţinute şi cauze, tipuri de erori, tendinţe
prezintă concluziile
 Tipuri de grafice: liniare, în
coloane şi bare, circulare, radar, Gantt
 Tipuri de diagrame: cumulativă,
Paretto, de dispersie
19 ANALIZA 19.2. Efectuează  Proba de analizat: materii
INSTRUMENTALĂ analize chimice prime, produşi intermediari, produşi
folosind metode finiţi
instrumentale
 Aparatura: -sticlărie, cleme,
stative, bec de gaz, site de azbest,
trepied, agitator magnetic,
conductometru, potenţiometru-pH-
metru, electrozi, celule de electroliză,
spectrofotometru, refractometru, trusă
de cromatografie
 Reactivi: corespunzători
fiecărei determinări
 Determinări experimentale
- dozarea electrogravimetrică a Cu2+ ,
titrarea conductometrică a unui acid şi
a unei baze, titrarea pH-metrică a unui
acid tare şi a unei baze tari
- determinarea colorimetrică a
concentraţiei unei soluţii colorate,
determinarea spectrofotometrică a
concentraţiei unei soluţii colorate,
determinarea refractometrică a
concentraţiei soluţiilor de alcooli
- identificarea unui amestec de cationi
sau substanţe organice prin
cromatografie
 Rezultatele determinărilor
experimentale
- calcule de concentraţii (conform
formulelor de calcul)
grafice
surse de erori
 completare de documente de
analiză (buletine, certificate de calitate,
documente de însoţire)
19 ANALIZA 19.1.: Descrie metode  Clasificarea metodelor de
INSTRUMENTALĂ de analiză analiză instrumentală:
instrumentală folosite -analize electrochimice
în industria chimică (electrogravimetrie, conductometrie,
potenţiometrie, pH-metrie)
-analize optice (colorimetrie,
spectrofotometrie, refractometrie)
-analize cromatografice (cromatografie
pe coloană, pe hârtie, în strat subţire,
de lichide, de gaze)
 Selectarea metodei de analiză
funcţie de scopul urmărit: funcţie de
proba de analizat, standarde
 Principii teoretice şi legi care
stau la baza analizelor: - mărimi de
măsurat (definiţii, unităti de măsură,
instrumente şi aparate de măsură),
reacţii chimice, legea echivalenţei,
relaţia lui Nernst, legea Lambert-Beer,
19.3. Interpretează  Compararea rezultatelor
rezultatele analizelor experimentale cu valorile prevăzute
instrumentale în standarde (norme interne,
standarde de firmă, standarde române,
standarde internaţionale)
 Estimarea calităţii probelor
analizate: conformă, neconformă
 Informarea factorilor de
decizie (şef ierarhic) privind rezultatele
obţinute
IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Conform planului de învăţământ

 Modulul se desfăşoară în CDL
 66 de ore din cadrul modulului M5 ANALIZA INSTRUMENTALĂ sunt ore de
laborator tehnologic şi vor fi predate de către ingineri, câte 2 ore /săptămână timp de 31
săptămâni, sau câte 4 ore/ săptămână timp de 15,5 săptămâni
Competenţele din cadrul unităţii de competenţă pentru abilităţi cheie: Procesarea datelor
numerice sunt agregate cu competenţa C 19.2. din unitatea de competenţe tehnice specializate:
Analiza instrumentală.
Competenţele agregate care se vor dobândi la activitatea de laborator tehnologic sub
îndrumarea inginerului sunt 7.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu
aceasta, 7.2. Prelucrează datele numerice, 7.3. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă
concluziile., 19.2. Efectuează analize chimice folosind metode instrumentale
Aceasta presupune că respectivele competenţe pentru abilităţi cheie se vor realiza pe baza
conţinuturilor tematice aferente unităţii de competenţe tehnice specializate, urmărind criterii de
performanţă şi condiţii de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională pentru
respectiva unitate de competenţă pentru abilităţi cheie.
Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii,
când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.
Se vor promova metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea

problemei pusă în discuţie. Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele:
 Sunt centrate pe elev şi activitate
 Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
 Încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea
 Realizează o comunicare multidirecţională
 Determină un parteneriat profesor-elev
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi
reorganiza experienţele, ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.
Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia
în grup, dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de caz,
învăţarea prin cooperare (mozaicul), efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizite.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru
abilităţi cheie: comunicare, igiena şi securitatea muncii, gândirea critică, evaluarea acestora
făcându-se la modulele corespunzătoare pentru care constituie competenţe relevante.

Exemple de activităţi de învăţare:
Pentru Competenţa 19.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria
chimică
 Exerciţii de identificare a aparaturii de laborator pentru efectuarea analizelor
 Explicaţii oferite elevului
 Descrierea principiului fiecărei metode de analiză
 Discuţii privind factorii care influenţează analizele
 Exerciţii de scriere a relaţiilor matematice a legilor ce stau la baza analizelor, ecuaţiilor
reacţiilor chimice ce au loc în cazul analizelor
 Exerciţii de definire a metodelor de analiză, identificare a unităţilor de măsură
Pentru Competenţa 19.2. Efectuează analize chimice folosind metode instrumentale agregată
cu
Competenţa 7.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta,
Competenţa 7.2. Prelucrează datele numerice
Competenţa 7.3. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile.
 Exerciţii de identificare a aparaturii de laborator

 Exerciţii de pregătire a aparaturii de laborator
 Descrierea funcţionării aparaturii şi instalaţiilor
 Lucrări practice de dozare a substanţelor
 Lucrări practice de analize electrochimice - dozarea electrogravimetrică a Cu2+ , titrarea
conductometrică a acizilor şi bazelor, titrarea pH-metrică a acizilor tari şi bazelor tari
 Lucrări practice de analize optice – determinarea colorimetrică a concentraţiei soluţiilor
colorate, determinarea spectrofotometrică a concentraţiei soluţiilor colorate ,
determinarea refractometrică a concentraţiilor soluţiilor de alcooli
 Lucrări practice de cromatografie - identificarea unui amestec de ioni sau substanţe
organice prin cromatografie
 Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru determinarea concentraţiei probei de
analizat
 Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru calculul erorilor
 Exerciţii pentru completare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate,
 Exerciţii de întocmire a referatului care prezintă rezultatele analizei
 Exerciţii de colectare de date experimentale, înregistrarea lor, prelucrarea datelor,
întocmirea de grafice
 Lucrări practice de analiză executate în echipă
Pentru Competenţa 19.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

 Discuţii pe tema cauzelor care pot duce la erori
 Exerciţii de comparare a rezultatelor obţinute cu cele din normative
 Exerciţii de interpretare a rezultatelor analizelor
Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare

care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind
relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara
celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie
evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă (pentru notare), iar pentru
verificarea dobândirii competenţelor se realizează evaluarea sumativă la încheierea parcurgerii
modulului. Aceasta presupune evaluarea tuturor competenţelor şi criteriilor de performanţă din
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui
elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de
evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev după ce
activitatea a fost încheiată.
Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie
în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a verifica
dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de
a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
a) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corecte
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un
răspuns individual.
Exemple:
 întrebări de tip adevărat-fals
 întrebări afirmativ –logice
 întrebări cu răspunsuri multiple
 potrivire întrebare-răspuns
 întrebări de tip grilă
 întrebări de tip pereche
b) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri.
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un răspuns
la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la bun sfâşit o
sarcină practică). Exemple:
 prezentare orală,
 contribuţia la discuţie,
 completarea spaţiilor goale cu cuvinte lipsă
 întrebări cu răspuns scurt
 întrebări cu răspuns complex
 întrebări cu răspuns restrâns
 proiectul
 tema de lucru
 exerciţiu practic
 fişe de observaţie
 fişe de autoevaluare, etc.
Momentul începerii evaluării se alege după parcurgerea conţinuturilor corespunzătoare
atingerii competenţelor, atunci când elevul este pregătit pentru evaluare.
Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument
de evaluare sumativă pentru competenţa 19.1.: Descrie metode de analiză instrumentală
folosite în industria chimică, din unitatea de competenţă Analiza instrumentală
evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare.

INSTRUMENT DE EVALUARE
Titlul unităţii: ANALIZA INSTRUMENTALĂ
Numele candidatului:
Număr de înregistrare:
Clasa:
Şcoala:
Data începerii:
Data finalizării:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
Rezultat Comentarii

În cadrul acestei evaluări veţi acoperi:
Competenţa 19.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

(a) Clasificarea metodelor de analiză instrumentală
(b) Selectarea metodei de analiză funcţie de scopul urmărit
(c) Explicarea principiilor teoretice şi a legilor care stau la baza analizelor
Condiţii de aplicabilitate:
Metode de analiză -analize electrochimice (electrogravimetrie, conductometrie,
instrumentală: potenţiometrie, pH-metrie)
-analize optice (colorimetrie, spectrofotometrie, refractometrie)
-analize cromatografice (cromatografie pe coloană, pe hârtie, în
strat subţire, de lichide, de gaze)
Selectarea metodei: -funcţie de proba de analizat, standarde
Principii teoretice şi legi: - mărimi de măsurat (definiţii, unităti de măsură, instrumente şi

aparate de măsură), reacţii chimice, legea echivalenţei, relaţia lui
Nernst, legea Lambert-Beer,
Probe de Evaluare
Probe orale/scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să clasifice metodele de
analiză instrumentală, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a), conform condiţiilor
de aplicabilitate.
Probe orale/scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să selecteze metoda de
analiză funcţie de scopul urmărit şi să explice principiile teoretice şi legile care stau la baza
analizelor, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (b), (c), conform condiţiilor de
aplicabilitate.
Există 18 activităţi de evaluare care trebuie efectuate în cadrul acestui instrument de

evaluare.

Vă rugăm să citiţi aceste note înainte de a începe efectuarea activităţilor de evaluare:
 Citiţi cu atenţie toate activităţile de evaluare înainte de a începe efectuarea lor
 Orice probleme pe care le observaţi trebuie aduse la cunoştinţa evaluatorului înainte de a

începe efectuarea activităţilor de evaluare
 Asiguraţi-vă că aveţi la dispoziţie instrumentele şi materialele necesare pentru

parcurgerea acestei evaluări înainte de a începe efectuarea activităţilor
 Asiguraţi-vă că aţi trecut numele, data şi numărul de înregistrare pe fiecare foaie de hârtie
pe care o predaţi evaluatorului
 Efectuaţi toate activităţile de evaluare solicitate
 Când terminaţi asiguraţi-vă că aţi predat toate documentele corespunzătoare

evaluatorului: cele 5 file ale instrumentului de evaluare

ANALIZA INSTRUMENTALĂ
Proba 1(a) Clasificarea metodelor de analiză instrumentală

Probă scrisă
Sarcina 1
Efectuaţi asocierea între exemplele de analize în industria chimică şi metodele de analiză
instrumentală ale produşilor chimici, punând un X în căsuţa corespunzătoare.
Nr. Metoda 1 2 3
Analiza
1. Electrogravimetria
Colorimetrie
Conductometria
Spectrofotometria
Cromatografia pe hârtie
Refractometria
pH-metria
Cromatografia pe coloană
Semnificaţia cifrelor
1. metodă de analiză optică
2. metodă de analiză electrochimică
3. metodă de analiză cromatografică
Evaluator Data
Proba 1 (b) Selectarea metodei de analiză funcţie de scopul urmărit
Probă scrisă
Sarcina 2
Identificaţi metoda de analiză instrumentală corespunzătoare fiecărui scop prezentat în coloana A şi notaţi-o în
coloana B.
Nr. A- Scopul analizei B- Metoda de analiză Evaluator Data
2. Dozarea unei soluţii bazice
3. Dozarea unei soluţii de CuSO4
4. Dozarea unei soluţii acide
5. Identificarea unui amestec de Ni2+

şi Fe3+
6. Dozarea unei soluţii de etanol
7. Dozarea unei sol. KMnO4

8. Identificarea unui amestec de
aminoacizi
Proba 1 (c) Explicarea principiilor teoretice şi a legilor care stau la baza analizelor
Probă scrisă
Sarcina 3
Completaţi tabelul de mai jos cu definiţia, unitatea de măsură şi instrumentul sau aparatul de
măsură pentru mărimile din coloana A.
Nr. A- Mărime de B- Definiţie C- D– Evaluator Data

măsurat Unitate Instrumente
de şi aparate
măsură de măsură
9. pH
10. Conductivitate
11. Indice de
refracţie
12. Transmitanţă
Sarcina 4
Completaţi în tabelul de mai jos ecuaţiile reacţiilor chimice ce au loc în cazul analizelor
specificate în coloana A
Nr. A- Analize B- Ecuaţiile reacţiilor chimice Evaluator Data

13. Dozarea
pH-metrică a
NaOH
14. Dozarea
conductometrică a
H2SO4
15. Dozarea
electrogravimetrică
a CuSO4
Sarcina 5
Scrieţi ecuaţiile matematice şi legenda notaţiilor pentru următoarele legi.
Nr. A- Legi B- Ecuaţii matematice Evaluator Data

16. Legea
echivalenţei
17. Legea lui Nernst
18. Legea Lambert
Beer

INSTRUCŢIUNI ŞI GHID PENTRU EVALUATOR
INSTRUCŢIUNI GENERALE
5. Fiecare sarcină de evaluare trebuie completată în mod normal în cadrul unei

singure sesiuni didactice.
6. Candidatul trebuie să răspundă la întrebările din instrumentul de evaluare şi apoi

să înapoieze evaluatorului lucrarea cu răspunsurile completate.
7. În cazul probelor de evaluare scrise sau orale, evaluatorul trebuie să verifice

răspunsurile candidaţilor pe baza răspunsurilor model oferite. Cu toate acestea,
răspunsurile model nu reprezintă neapărat toate răspunsurile posibile sau
singurele răspunsuri corecte şi evaluatorul trebuie să îşi folosească propria
judecată atunci când evaluează candidaţii.
8. În cazul probelor de evaluare practice, evaluatorul trebuie să verifice performanţa

candidaţilor pe baza oricăror liste de verificare cu exemple şi/sau a oricăror fişe
cu exemple puse la dispoziţie. Candidaţii trebuie să efectueze cu succes fiecare
activitate de pe lista de verificare.
9. Întrebările orale se pot utiliza alături de alte forme de evaluare pentru a obţine
dovezi suplimentare şi/sau pentru a rezolva anumite probleme minore legate de
performanţa unui candidat. În cazul în care sunt utilizate întrebări orale,
evaluatorul trebuie să specifice acest lucru în cadrul unei note scrise şi semnate pe
lucrarea candidatului.
10. Instrumentele de evaluare rezolvate şi orice fişe tipărite solicitate ale fiecărui
candidat trebuie introduse în dosarul corespunzător.
INSTRUCŢIUNI SPECIFICE ACESTEI UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
1. Există 18 activităţi de evaluare care trebuie efectuate pentru competenţa. 19.1.

2. Este posibil ca activităţile de evaluare din cadrul acestei unităţi de competenţă să se
efectueze pe o perioadă mai mare de timp care cuprinde mai multe sesiuni didactice.
Toate instrumentele de evaluare din cadrul acestui pachet se pot utiliza ca reevaluări
________________________________________________________________________________ 30
_______
Titlul unităţii: TEHNICI DE LABORATOR IN INDUSTRIA CHIMICĂ
Competenţa: 19.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică
Criteriu de performanţă Condiţii de aplicabilitate Probe de evaluare

(a) Clasificarea metodelor de analiză Metode de analiză instrumentală:-analize electrochimice Probă scrisă – itemi
instrumentală (electrogravimetrie, conductometrie, potenţiometrie, pH-metrie) de tip împerechere
-analize optice (colorimetrie, spectrofotometrie, refractometrie) multiplă
-analize cromatografice (cromatografie pe coloană, pe hârtie, pe strat
subţire, de lichide, de gaze)
(b) Selectarea metodei de analiză funcţie de funcţie de proba de analizat, standarde Probă scrisă - itemi
scopul urmărit cu răspuns scurt
(c) Explicarea principiilor teoretice şi a mărimi de măsurat (definiţii, unităti de măsură, instrumente şi aparate de Probă scrisă - itemi
legilor care stau la baza analizelor măsură), reacţii chimice, legea echivalenţei, relaţia lui Nernst, legea cu răspuns scurt
Lambert-Beer
Competenţa: 19.2.: Efectuează analize chimice folosind metode instrumentale

(a) Identificarea probei de analizat şi a Proba de analizat: - materii prime, produşi intermediari, produşi finiţi Probă practică – Fişa
metodei de analiză de observaţie
(b) Selectarea şi pregătirea Aparatura: -sticlărie, cleme, stative, bec de gaz, site de azbest, trepied, Probă practică -Fişa
reactivilor,ustensilelor şi aparaturii agitator magnetic, conductometru, potenţiometru-pH-metru, electrozi, de observaţie
de laborator celule de electroliză, spectrofotometru, refractometru, trusă de
cromatografie
Reactivi: -corespunzători fiecărei determinări
(c) Executarea determinărilor Determinări - dozarea electrogravimetrică a Cu2+ , titrarea Probă practică -Fişa
experimentale în condiţii de conductometrică a unui acid şi a unei baze, titrarea pH-metrică a unui acid de observaţie
securitate tare şi a unei baze tari
- determinarea colorimetrică a concentraţiei unei soluţii colorate,
determinarea spectrofotometrică a concentraţiei unei soluţii colorate,
determinarea refractometrică a concentraţiei soluţiilor de alcooli
- identificarea unui amestec de cationi sau substanţe organice prin
cromatografie
(d) Prezentarea rezultatelor calcule de concentraţii (conform formulelor de calcul) Probă scrisă – tema
determinărilor experimentale grafice de lucru
surse de erori
completare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate,
Competenţa: 19.3.: Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

(a) Compararea rezultatelor determinărilor Standarde: - norme interne, standarde de firmă, Probă scrisă- întrebări
experimentale cu valorile din standarde standarde române, standarde internaţionale cu alegere multiplă
(b) Estimarea calităţii probelor analizate Estimarea calităţii: - conformă, neconformă Probă scrisă –
întrebări cu alegere
duală
(c) Informarea factorilor de decizie privind rezultatele Factori de decizie: - şef ierarhic Probă orală –
obţinute întrebări cu răspuns
surt
GHIDUL EVALUATORULUI
Proba 1(a) Clasificarea metodelor de analiză instrumentală

Probă scrisă
Sarcina 1
Efectuaţi asocierea între exemplele de analize în industria chimică şi metodele de analiză
instrumentală ale produşilor chimici, punând un X în căsuţa corespunzătoare.
Nr. Metoda 1 2 3
Analiza
1. Electrogravimetria X
Colorimetrie X
Conductometria X
Spectrofotometria X
Cromatografia pe hârtie X
Refractometria X
pH-metria X
Cromatografia pe coloană X
Semnificaţia cifrelor
1. metodă de analiză optică
2. metodă de analiză electrochimică
3. metodă de analiză cromatografică
Evaluator Data
Proba 1 (b) Selectarea metodei de analiză funcţie de scopul urmărit
Probă scrisă
Sarcina 2
Alegeţi metoda de analiză instrumentală corespunzătoare fiecărui scop prezentat în coloana A şi notaţi-o în coloana
B.
Nr. A- Scopul analizei B- Metoda de analiză Evaluator Data
2. Dozarea unei soluţii bazice Conductometria, pH-metria
3. Dozarea unei soluţii de CuSO4 Electrogravimetria,

Colorimetria
4. Dozarea unei soluţii acide Conductometria, pH-metria
5. Identificarea unui amestec de Cromatografia

Ni2+ şi Fe3+
6. Dozarea unei soluţii de etanol Refractometria,
7. Dozarea unei sol. KMnO4 Spectrofotometria

8. Identificarea unui amestec de Cromatografia
aminoacizi
Proba 1 (c) Explicarea principiilor teoretice şi a legilor care stau la baza analizelor
Probă scrisă
Sarcina 3
Completaţi tabelul de mai jos cu definiţia, unitatea de măsură şi instrumentul sau aparatul de
măsură pentru mărimile din coloana A.
Nr. A- Mărime B- Definiţie C- Unitate D– Evaluator Data

de măsurat de măsură Instrumente şi
aparate de
măsură
9. pH Logaritmul cu Adimensio- pH-metru,
semn schimbat al nal hârtie
concentraţiei indicatoare de
ionilor H+ pH
10. Conductivitate Cantitatea de S/cm conductometru
electricitate care
traversează într-o
secundă o
secţiune de
electrolit egală cu
1 cm2 pe o
lungime de 1 cm,
când diferenţa de
potenţial aplicată
este de 1 V.
11. Indice de Raportul dintre Adimensio- refractometru
refracţie sinusul unghiului nal
de incidenţă  al
razei şi sinusul
unghiului de
refracţie  al
acesteia
12. Transmitanţă I % Spectrofoto-
T  t
Io metru
în care :T =
transmitanţa
soluţiei;
Io = intensitatea
radiaţiei
monocromatice
incidente
It = intensitatea
radiaţiei
monocromatice
transmise prin
soluţie;
Sarcina 4
Completaţi în tabelul de mai jos ecuaţiile reacţiilor chimice ce au loc în cazul analizelor
specificate în coloana A
Nr. A- Analize B- Ecuaţiile reacţiilor chimice Evaluator Data

13. Dozarea pH- NaOH + HCl  NaCl + H2O
metrică a NaOH
14. Dozarea H2SO4 + NaOH  Na2SO4 + 2H2O
conductometrică a
H2SO4
15. Dozarea CuSO4 + H2O+H2SO4 electroliz
 a  Cu↓ +
electrogravimetrică 1/2O2↑ +2H2SO4
a CuSO4
Sarcina 5
Scrieţi ecuaţiile matematice şi legenda notaţiilor pentru următoarele legi.

Nr. A- Legi B- Ecuaţii matematice Evaluator Data
16. Legea nA· VA = nB· VB
echivalenţei în care: nA; nB = concentraţia normală a
probei şi titrantului
VA; VB = volumul de probă şi titrant
17. Legea lui Nernst RT
E  EO  ln c
zF
în care:
E = potenţialul electrodului indicator,
în V;
E°= potenţialul normal standard
(25°C, 1 atm, c = 1) faţă de electrodul
normal de H2, în V
R = constanta generală a gazelor
(8,314 J/grd);
T = temperatura de lucru, în K;
z = numărul de electroni schimbaţi la
electrod;
F = numărul lui Faraday (96.494
Coulombi)
c = concentraţia ionilor în soluţie;
18. Legea Lambert Io
A  lg   .l.c   lg T
Beer It
în care :A = absorbanţa (extincţia sau densitatea
optică) a soluţiei;
Io = intensitatea radiaţiei monocromatice
incidente
It = intensitatea radiaţiei monocromatice
transmise prin soluţie;
 = absorbtivitatea molară (extinctivitatea
specifică sau constanta de absorbţie);
l = grosimea stratului de soluţie străbătut, în cm;
c = concentraţia soluţiei, în moli/l.
T = transmitanţa soluţiei, în %.
*Se fac următoarele precizări:
 Se iau în considerare oricare alte notaţii corecte.
V. Sugestii metodologice
1. Pentru parcurgerea Conţinuturilor se sugerează următoarea ordine cronologică:

1. Obiectul analizei instrumentale
2. Analize electrochimice
2.1. Electrogravimetria. Dozarea electrogravimetrică a Cu2+ ,
2.2. Conductometria. Titrarea conductometrică a acizilor şi bazelor,
2.3. Potenţiometria. Titrarea pH-metrică a acizilor tari şi bazelor tari
3. Analize optice
3.1. Colorimetria. Determinarea colorimetrică a concentraţiei soluţiilor colorate
3.2. Spectrofotometria. Determinarea spectrofotometrică a concentraţiei soluţiilor colorate
3.3. Refractometria. Determinarea refractometrică a concentraţiilor soluţiilor de alcooli
4. Analize cromatografice
4.1. Cromatografia pe hârtie
4.2. Cromatografia pe coloană
4.3. Cromatografia în strat subţire
4.4. Cromatografia de lichide
4.5. Cromatografia de gaze
Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de:
dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material
didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii
grupului de elevi instruiţi.
Pentru alocarea orelor se sugerează următoarea repartiţie:

Total Ore
Teme (conţinuturi) ore laborator
alocate tehnologic
2 2
1. Obiectul analizei instrumentale
2. Analize electrochimice 18 18
3. Analize optice 18 18
4. Analize cromatografice 16 16
Evaluare 8 8
Total ore 62 62
2.Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de laborator tehnologic, utilizând fişe de

lucru, fişe de observaţie precum şi metodele prezentate mai sus.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.
Pentru realizarea orelor de laborator tehnologic se pot efectua următoarele lucrări:
1. Dozarea electrogravimetrică a Cu2+
2. Titrarea pH-metrică acido-bazică
3. Titrarea conductometrică
4. Dozarea colorimetrică a unor soluţii de substanţe colorate
5. Dozarea spectrofotometrică a soluţiilor colorate
6. Determinarea refractometrică a concentraţiei unei soluţii de alcool etilic
7. Separarea cromatografică a unor amestecuri de ioni
8. Separarea cromatografică a unor amestecuri de aminoacizi
3. În cadrul instruirii practice în laboratorul de Aanliză instrumentală competenţele se

realizează pe parcursul a mai multor şedinţe de laborator, prin aplicarea diferitelor strategii de
predare/învătare cum ar fi:
A. Strategia lucrului îndividual
B. Strategia lucrului pe grupe
 activitatea se poate desfăsura cu clasa împărţită pe grupe mari  6-8 elevi sau pe grupe
mici2-3 elevi)
C. Strategia concurenţială
 activitatea se poate desfăsura frontal, cu clasa împărţită în două sau cu clasa împărţită pe grupe
mari  6-8 elevi;
 tema fiecărei grupe fiind evaluată de celelalte grupe, activitatea de evaluare fiind monitorizată de
profesor
D. Strategia mixtă (lucrul concurenţial pe grupe)
 activitatea se poate desfăşura cu clasa împărţită pe grupe mari  6-8 elevi sau pe grupe
mici2-3 elevi;
 aceleaşi lucrări sunt efectuate în paralel de două grupe, care în final îşi prezintă şi compară
rezultatele obţinute;
 profesorul este moderator şi arbitru în acelaşi timp; elevii îşi autoevaluează activitatea; grupele
se păstrează mai multe şedinţe pentru a putea fi desemnat câştigătorul unui capitol
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:

 Autoevaluarea
 Coevaluarea
 Tema în clasă
 Tema pentru acasă
 Investigaţia

Modul 6 AUTOMATIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA
CHIMICĂ
Total ore: 62, din care laborator tehnologic 31 ore
 I. Notă de prezentare
Domeniul chimie industrială oferă calificări solicitate pe piaţa muncii pentru toate nivelurile
de calificare (1,2,3) pentru învăţământul preuniversitar. Nivelul 3 de calificare oferă
absolvenţilor cunoştinţe teoretice de domeniu mai larg, abilităţi de utilizare a informaţiilor
economice şi tehnologice, capacităţi de profesionalizare pentru integrarea pe piaţa forţei de
muncă.
Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validata de juriul
de validare constituit din reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei. Acest Standard
de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care definesc calificarea.
Aceste unităţi de competenţă sunt:
 unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie
 unităţi de competenţă tehnice specializate
Curriculumul pentru nivelul 3 de pregătire, clasa a XIII-a este construit pe baza unităţilor de
competenţă pentru abilităţi cheie, a celor tehnice specializate, pentru obţinerea unui nivel de
pregătire educaţională care să permită fie intrarea pe piaţa forţei de muncă, fie continuarea pregătirii
în vederea obţinerii unei calificări de nivel superior.
Modulul AUTOMATIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA
CHIMICĂ face parte din curriculumul pentru nivelul 3 de calificare tehnician în chimie
industrială. Prin specificul calificării, competenţele legate de reglarea parametrilor de proces în
industria chimică sunt foarte importante.
Acest modul se desfăşoară pe parcursul a 31 săptămâni ( 2 ore/săptămână.) Parcurgerea
modulului se va face conform planificării din tabelul de corelare a modulelor aflat la sfârşitul acestui
curriculum. Orele vor fi predate de profesorul inginer.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul
de Pregătire Profesională, document care stă la baza Sistemului naţional de calificări profesionale.
Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Conţinuturile propuse în modul constituie baza privind cunoştinţele despre compuşii anorganici
cu fosfor şi azot.
III. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de
Competenţele individuale Conţinuturi
competenţă din unitate
14. 14.1. Execută măsurări de  parametrii tehnologici: presiune,
AUTOMATIZAREA mărimi fizice temperatură, debit, nivel,
PROCESELOR concentraţie
TEHNOLOGICE  unităţi de măsură fundamentale,
DIN INDUSTRIA derivate şi tolerate
CHIMICĂ  metode de măsurare: directe,
indirecte,combinate, continue,
discrete, de laborator, industriale,
manuale şi automate
 alegerea aparatului: clasa de
precizie
 dispozitive de afişare şi
înregistrare: indicatoare şi
înregistratoare electronice şi
pneumatice
 folosirea aparatului: pregătirea
aparatului, etalonare, schema
aparatului
 executarea măsurării unor
parametri tehnologici
 precizarea mărimilor ce acţionează
asupra unui proces tehnologic: de
intrare, de ieşire, de comandă,
perturbatore.
14.2. Descrie sistemele de  metode de reglare:manuală,
reglare automată automată
 descrierea schemei bloc SRA:
elemente componente
 descrierea elementelor
componente ale SRA: traductori,
adaptoare, regulatoare şi elemente
de execuţie
 reglarea presiunii, debitului, nive-
lului, compoziţiei, temperaturii
 scheme de reglare pentru procese
de: transfer de căldură, fierbere,
14.3. Prezintă modalităţi de condensare şi distilare
conducere automată a unor  metode evoluate de conducere a
procese în flux continuu din proce-selor tehnologice în
industria chimică industria chimică.
14.4.Realizează un proiect  date iniţiale : dimensiuni ,valori
pentru o aplicaţie dată specifice

 modele: modele tridimensionale
 echipamente periferice :
imprimantă , scanner .
III Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
În parcurgerea modulului pentru rezolvarea problemelor abordate se vor promova metodele de

predare-învăţare activ-participative, centrate pe elev în vederea realizării unui parteneriat de
studiu profesor-elev.
Cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin:
 gradarea sarcinilor da la uşor la dificil, utilizând fişe de lucru
 fixarea unor sarcini deschise pe care elevii să le abordeze în ritmul şi nivelul deferite, cu
posibilitatea reorganizării experienţelor de lucru ca urmare a participării la munca în
echipă.
 fixarea unor sarcini diferite, în funcţie de abilităţile elevului
 prezentarea temelor de lucru în moduri variate (discuţii, raport, grafic)
Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţie
de grup, dezbaterea, jocul de rol, brainstormingul, problematizarea, studiul de caz, mozaicul,
experimentul, observaţia individuală, vizita, vizionare de filme.
Competenţa 14.1.Execută măsurări de mărimi fizice
 discuţie în cadrul clasei
 studiu de caz
 dezbateri de grup în urma observaţiei individuale
 lucrare practică
 interpretări de scheme de aparate şi dispozitive
Competenţa 14.2. Descrie sistemele de reglare automată în industria chimică
 discuţie în cadrul clasei
 explicaţii oferite elevilor
 interpretări de scheme
 interpretări de diagrame
 studiu de caz
 dezbateri de grup în urma observaţiei individuale
Competenţa 14.3. Prezintă modalităţi de conducere automată a unor procese în
flux continuu din industria chimică
 vizite de documentare la agenţii economici
 explicaţii oferite elevilor
 discuţii în cadrul clasei
 studiu de caz
 interpretare unor scheme de reglare a parametrilor de proces
 brainstorming
abilităţi cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, comunicare şi numeraţie, evaluarea
acestora făcându-se la modulele corespunzătoare pentru care constituie competenţe relevante.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare
care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Se evaluează numai competenţele din
acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură
dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de

semnificaţie în cadrul evaluării. Elevul este evaluat numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluare sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
elev şi evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Responsabilitatea de a estima
competenţa elevului pe baza probelor de evaluare aparţine evaluatorului.
a. Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corecte. Pentru fiecare
din aceste metode, elevul elege răspunsul corect în loc să producă un răspuns individual.
Exemple:
 întrebări de tip adevărat/fals
 întrebări afirmativ/logice
 întrebări cu răspunsuri multiple
 potrivire înrebare-răspuns
 întrebări de tip grilă
b. Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri. Pentru fiecare dintre
aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un răspuns la o întrebare, să
creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la bun sfârşit o sarcină practică).
Exemple:
 prezentare orală
 contribuţie la discuţie
 completarea spaţiilor goale cu cuvinte lipsă
 întrebări cu răspuns scurt
 întrebări cu răspuns complex
 întrebări cu răspuns restrâns
 proiectul
 tema de lucru
 exerciţiul practic
 fişe de observaţie
 fişe de autoevaluare
 portofoliul
Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de
evaluare sumativă pentru competenţa C3 din unitatea de competenţă 14 Reglarea parametrilor de
proces în industria chimică. Realizarea criteriului de performanţă se marchează de evaluator prin
semnătură, în căsuţa corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenţei este atestată de
existenţa semnăturii evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare. Instrumentele de evaluare
continuă se vor corela cu criteriile de performanţă şi probele de evaluare din Standardul de Pregătire
Profesională (U.C.14.)
1. Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a

terminat, să înmâneze evaluatorului respectivul document.
2. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine
întotdeauna unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze această fişă
cu discernământ.
3. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să verifice capacitatea elevului, comparând
modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fişa cu răspunsuri
corecte) sau /şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să îndeplinească cu succes
fiecare sarcină.
4. Evaluarea orală poate fi utilizată împreună cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau/şi rezolvă probleme minore ce pot apărea în evoluţia candidatului. Dacă se
utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru la lucrarea candidatului,
o adnotare scrisă de mână şi semnată.

 citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le
rezolvaţi
 dacă aveţi neclarităţi la vreuna din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului, înainte
de a începe rezolvarea testului
 asiguraţi-vă că numele dumneavoastră, data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe
care o veţi înmâna evaluatorului
 rezolvaţi toate etapele acestei fişe
 când aţi terminat, asiguraţi-vă că în,mânaţi evaluatorului fişa.
Evaluarea 3
Această evaluare se referă la:
Titlul unităţii: 14 AUTOMATIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA

CHIMICĂ
Competenţa 14.3 Prezintă modalităţi de conducere automată a unor procese în flux

continuu din industria chimică
(a) Prezintă posibilităţi de reglare automată a principalilor parametri tehnologici

(b) Descriere schema de reglare automată a proceselor în flux continuu
(c) Prezintă metode evoluate de conducere a proceselor tehnologice din industria
chimică
Condiţii de aplicabilitate
Reglarea parametrilor: presiune, debit, nivel, compoziţie, temperatură

Scheme de reglare: transfer de căldură, fierbere, condensare, distilare
Metode: reglare după perturbaţie, de raport, în cascadă,
conducerea procesului cu calculatorul de proces
Probe de evaluare

Probă orală/scrisă/practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să
prezinte posibilităţi de reglare automată a proncipalilor parametri tehnologici, aşa cum se precizează
în criteriile de performanţă (a) conform condiţiilor de aplicabilitate.
descrie scheme de reglare automată a proceselor în flux continuu aşa cum se precizează în criteriul
de performanţă (b), conform condiţiilor de aplicabilitate.
prezinte metode de conducere automată a proceselor tehnologice aşa cum se precizează în criteriul
de performanţă (c), conform condiţiilor de aplicabilitate.

INSTRUMENTUL DE EVALUARE NR. 3
Competenţa 14.3. Prezintă modalităţi de conducere automată a unor procese în flux
3.a. Prezintă posibilităţi de reglare automată a principalilor parametri tehnologici
Se dau următoarele scheme de reglare a debitului. Îndepliniţi următoarele activităţi

Nr.crt Activitate Evaluator Data
1 Alegeţi schemele posibile şi fizic realizabile
2 Precizaţi pentru fiecare soluţie care este modalitatea
de reglare a debitului
3..b. Descrie schema de reglare automată a proceselor în flux continuu
Se consideră un evaporator cu dublu efect. Interesează obţinerea unei anumite fracţii molare a componentului la
ieşire în funcţie de parametrii procesului
1 Prezentaţi cel puţin trei soluţii de reglare
2 Completaţi pentru o soluţie aleasă schema
preparatului
3.c. Prezintă metode evoluate de conducere a proceselor tehnologice din industria chimică
O metodă de reglare complexă şi neconvenţională este reglarea după perturbaţie. Realizaţi următoarele activităţi
1 Precizaţi condiţia necesară pentru a putea aplica
acest tip de reglare
2 Enumeraţi cel puţin un avantaj al metodei
3 Prezentaţi un proces care să necesite imperios
această reglare
4 Realizaţi schema reglării propuse la Activitatea 3
Număr unitate: U .14

Titlul unităţii: AUTOMATIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA
CHIMICĂ
Competenţa 1. Caracterizează materiile prime utilizate la fabricarea compuşilor anorganici cu fosfor şi azot
Criterii de performanţă Precizări privind Probe de Evaluare
aplicabilitatea evaluare
(a) Enumerarea parametrilor presiune, temperatură, debit, orală 1
proceselor tehnologice nivel, concentraţie,umiditatea
(b) Enumerarea unităţilor de conform SI, unităţi derivate, scrisă 1
măsură tolerate
(c) Alegerea metodelor de directe, indirecte, combinate, orală 1
măsură continue, discrete, de laborator,
industriale, manuale, automate
(d) Alegerea aparatului de clasa de precizie practică 1
măsură
(e) Alegerea dispozitivelor de indicatoare şi înregistratoare scrisă 1
afişare şi înregistrare date electronice şi pneumatice
(f) Descrierea principiului de pregătirea aparatului, etalonare orală 1
funcţionare a aparatului de (dacă e cazul), schema aparatului
măsură
(g) Executarea măsurării para- măsurare: presiune, temperatură, practică 1
metrilor debit, nivel, concentraţie
Competenţa 2. Descrie sistemele de reglare automată din industria chimică

Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea Probe de Evaluare
criteriilor de performanţă evaluare
(a) Enumerarea mărimilor ce de intrare, de ieşire, de comandă, orală 2
acţionează asupra unui perturbatoare
proces tehnologic
(b) Descrie metodele de manuală, automată orală 2
reglare
(c) Descrie schema bloc SRA elemente componente scrisă 2
(d) Explică caracteristicile caracteristica în regim static şi scrisă 2
SRA dinamic a elementelor schemei,
caracteristica în regim static şi
dinamic a sistemului de reglare
automată
(e) Descrie elementele traductoare (de temperatură, de scrisă 2
componente ale sistemului presiune, de debit, de nivel, de
de reglare automată concentraţie, de densitate, de vâs-
cozitate, bazate pe termocon-
ductibilitatea soluţiilor electrochi-
mice, analizoare de gaze, de umi-
ditate), adaptoare, regulatoare,
elemente de execuţie
Competenţa 3. Prezintă modalităţi de conducere automată a unor procese în flux continuu din industria chimică
Criterii de performanţă Precizări privind Probe de Evaluare
aplicabilitatea evaluare
(a) Prezintă posibilităţi de Presiune, debit, nivel, scrisă 3
reglare automată a compoziţie, temperatură
principalilor parametri
tehnologici
(b) Descrie schema de reglare Transfer de căldură, fierbere, scrisă 3
automată a proceselor în flux condensare, distilare,
continuu
(c) Prezintă metode evoluate de Reglare după perturbaţie, de practic 3
conducere a proceselor raport, în cascadă, conducerea
tehnologice din industria procesului cu calculatorul de
chimică proces
IV. Sugestii metodologice
Pentru atingerea competenţelor specifice, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite
conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, de preferinţă cu
caracter aplicativ, centrate pe elev.
Parcurgerea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, ţinând cont şi de
particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate
încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de
laborator tehnologic se recomandă a se desfăşura în laboratoare de specialitate dotate cu o gamă
largă de materiale, ustensile şi instrumente/aparate de măsurat.
Citirea şi interpretarea programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor cu
competenţele din Standardul de Pregătire Profesională.
În acest demers, profesorul va parcurge integral Standardul de Pregătire Profesională
urmărind cu prioritate condiţiile de aplicabilitate ale fiecărei competenţe.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de uirmătoarele
principii moderne ale educaţiei:
 elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor
 elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
 elevii au stiluri diferite de învăţare
 elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare
 elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi
pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare
cu caracter interactiv, care :
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
 încurajează participarea elevilor, iniţiativelor, implicarea ,creativitatea
 realizează o comunicare multidirecţională
 determină un parteneriat profesor-elev
 sunt centrate pe elev şi activitate
Se vor promova metode de predare-învăţare activ-participative centrate pe elev şi care

duc la rezolvarea problemei puse în discuţie. Se recomandă alegerea metodei în funcţie de
obiectivele propuse: discuţia în grup, dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul,
problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin cooperare(mozaicul), efectuarea de experimente,
observaţia individuală, proiectul, simularea, vizionare de filme, vizită.
abilităţi cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestuia făcându-se în
cadrul altor module.
Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare diferit al elevilor. Activităţile la
lecţii pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt satisfăcute la un
anumit moment a lecţiei.
Pentru aplicarea metodelor de învăţare, lucrul în grup încurajează învăţarea între colegi,
care se poate realize prin: verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi),
îndrumarea unui coleg(profesorul prezintă detaliat sarcinile elevului îndrumător, care va câştiga
din faptul că va explica altora), îndrumători calificaţi pentru studiu(prin joc de rol, elevii se ajută
reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă), echipe de învăţare (echipele de
elevi sunt alcătuite de către profesor şi rămân împreună pe durata modulului; membrii echipei au
responsabilităţi reciproce în a se sprijinii unul pe celălalt la învăţat; acestia prezintă profesorului
rapoarte periodice conform planificării şi un raport / proiect final).Alegerea acestor activităţi
oferă următoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care învaţă, respectiv asupra
disponibilităţilor sale, urmând să le pună mai bine în valoare; permite individualizarea învăţării;
oferă maximul de deschidere; permite diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat.
ANEXA 1
Recomandări de parcurgere a conţinuturilor

I.Noţiuni de metrologie
-Mărimi fizice
-Unităţi de măsură. Sisteme de unităţi de măsură
-Metode şi mijloace de măsurare
-Erori de măsurare. Clasa de precizie a unui aparat
II. Măsurarea parametrilor proceselor tehnologice:
-Măsurarea presiunii
-Măsurarea debitului
-Măsurarea temperaturii
-Măsurarea concentraţiei
-Măsurarea umidităţii
III. Noţiuni fundamentale utilizate în conducerea automată a proceselor
chimice:
-Sistem chimic. Mărimi de intrare şi de ieşire. Mărimi de stare.
-Reglare manuală cu reglare automată
-Regim staţionar. Regim dinamic.
-Perfomanţe ale sistemelor de reglare automată.
IV. Studiul comportării dinamice a sistemelor
-Element proporţional
-Element integral
-Element derivativ
-Element cu timp mort
-Element capacitiv
V. Comportarea proceselor tehnologice automatizate în regim dinamic şi
staţionar
VI. Traductoare
-Traductoare de presiune
-Traductoare de temperatură
-Traductoare de debit
-Traductoare de vâscozitate
-Traductoare de nivel
-Traductoare de concentraţie
-Traductoare de densitate
-Traductoare de umiditate
-Traductoare bazate pe termoconductibilitatea soluţiilor
-Analizoare de gaze
VII. Adaptoare
VIII. Regulatoare
-Studiul legii de reglare
-Tipuri constructive de regulatoare
IX. Elemente de execuţie:
-Tipuri de elemente de execuţie
X. Reglarea principalilor parametri ai proceselor chimice
-Sistem de reglare automată a presiunii
-Sistem de reglare automată a debitului
-Sistem de reglare automată a nivelului
-Sistem de reglare automată a compoziţiei
-Sistem de reglare automată a temperaturii
XI. Sisteme de reglare complexe şi neconvenţionale
-Reglare după perturbaţie
-Reglare de raport
-Reglarea în cascadă
XII. Automatizarea proceselor unitare
-Automatizarea procesului de fierbere
-Automatizarea procesului de condensare
-Automatizarea procesului de distilare
-Reglarea transferului termic
XIII. Conducerea proceselor chimice cu ajutorul calculatoarelor
ANEXA 2
Alocarea/repartiţia orelor pentru conţinuturile recomandate
Teme/conţinuturi Ore alocate

Total: 62
I. Noţiuni de metrologie 3
II. Măsurarea parametrilor proceselor 14
tehnologice:
III. Noţiuni fundamentale utilizate în 3
conducerea automată a proceselor chimice:
IV. Studiul comportării dinamice a 2
sistemelor
V. Comportarea proceselor tehnologice 2
automatizate în regim dinamic şi staţionar
VI. Traductoare 3
VII. Adaptoare 1
VIII. Regulatoare 3
IX. Elemente de execuţie: 2
X. Reglarea principalilor parametri ai 7
proceselor chimice
XI. Sisteme de reglare complexe şi 6
neconvenţionale
XII. Automatizarea proceselor unitare 6
XIII. Conducerea proceselor chimice cu 10
ajutorul calculatoarelor
Prin parcurgerea acestor conţinuturi este necesar să se dezvolte şi competenţe cheie: de

comunicare, lucrul în echipă, numeraţie, calcule tehnice. Procesul de predare-învăţare se
desfăşoară prin ore de teorie, dar şi activităţi experimentale şi având un pronunţat caracter activ-
participativ..
PRACTICA COMASATĂ

MODULUL 7 -MANAGEMENTUL DEŞEURILOR
Total ore/an: 60, din care 60 ore laborator tehnologic
I. NOTĂ DE PREZENTARE
În perioada actuală, problematica deşeurilor este unanim recunoscută ca fiind una dificilă
şi extrem de importantă. Aceasta este raţiunea pentru care s-au elaborat şi se aplică în practică
sisteme de management în domeniul deşeurilor la toate nivelele: la nivel de societăţi industriale,
la nivel de comunităţi rurale sau urbane de diverse dimensiuni, la nivel de state, la nivel regional
şi chiar la nivel global.
Aceste sisteme de management s-au dezvoltat în cadrul unor constrângeri de ordin
legislativ întrucât s-au instituit reglementări oficiale la toate nivelele cu privire la producţia,
transportul, depozitarea şi tratarea deşeurilor.
De aceea este necesar ca managementul deşeurilor să constituie un obiect de studiu în
activităţile educaţionale la diferite nivele, dar mai ales în activitatea de pregătire a elevilor din
învăţământul preuniversitar.
Modulul 7 „Managementul deşeurilor” face parte din curriculumul pentru pregătirea de
specialitate în domeniul „Chimie industrială”, nivelul trei.
Acest modul vizează în primul rând latura comportamentală de activităţi practice, pe cea
atitudinală şi motivaţională, latura formaţională fiind pusă în valoare în context operaţional
practic.
Conform planului de învăţământ pentru parcurgerea modului sunt alocate 60 ore de
practică comasată, 10 zile a câte 6 ore/zi sub îndrumarea inginerului. Instruirea se va face pe
grupe de minim 12 elevi.
cu compenţele din Standardele de Pregătire Profesională. Prin parcurgerea programei şcolare se
asigură dobîndirea competenţelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională, documente
care stau la baza Sistemului Naţional al Calificărilor Profesionale. Programa şcolară se va
utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.
După prezentarea listei unităţilor de competenţă relevante pentru modul (cap.II) este
prezentat tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor (cap. III).
În capitolul IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare sunt prezentate condiţiile
în care se vor desfăşura orele, exemple de activităţi de învăţare, strategii didactice şi exemple de
instrumente de evaluare.
În capitolul V Sugestii metodologice sunt prezentate sub formă de recomandări
probleme privitoare la desfăşurarea cronologică a conţinuturilor, sugestii cu privire la utilizarea
instrumentelor de evaluare.
În structura modulului este cuprinsă unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie
„Comunicare”(competenţele: 5.2; 5.3) alături de unitatea de competenţă tehnică specializată

„Managementul deşeurilor”.
Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de
performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de
aplicabilitate descrise în standard.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
5. Comunicare
20. Managementul deşeurilor

Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
5. Comunicare 5.2. Moderează dezbateri • Pregătirea şi participarea la dezbateri şi/sau
şi şedinţe şedinţe pe o temă privitoare la caracterizarea
deşeurilor:
- exprimarea opiniilor şi ideilor în condiţii de
respect reciproc
- prezentarea succintă a conţinutului,
concluziilor, deciziilor şi acţiunilor
20.Managementul 20.1. Caracterizează • Caracterizarea deşeurilor
deşeurilor deşeurile - clasificarea deşeurilor după natura şi sursa
lor de provenienţă: deşeuri menajere, stradale,
din
construcţii, agricole, industriale, spitaliere,
voluminoase, periculoase.
- identificarea materialelor componente din
deşeuri după caracteristicile lor principale:
materiale combustibile, fermentabile, inerte,
fine,
biodegradabile, nebiodegradabile
- impactul poluării solului cu deşeuri
5. Comunicare 5.3. Elaborează • Elaborează documente cu tematica de
documente pe reducere a pierderilor în procesele de
teme profesionale fabricaţie respectând următoarele criterii:
- enumerarea metodelor de minimizare a
pierderilor în procesul tehnologic
- exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor în
condiţii de deplină siguranţă pentru reducerea
pierderilor
20. Managementul 20.2. Identifică metodele - enumerarea beneficiilor obţinute prin
deşeurilor de reducere a pierderilor reducerea pierderilor şi a deşeurilor în
în procesele de fabricaţie/ procesul de fabricaţie Elaborarea unui
procese tehnologice. document are în vedere următoarele aspecte:
- pregătirea documentului în conformitate ce
funcţia
acestuia;
- scrierea documentului clar şi corect
- verificarea documentului asigurându-se că
acesta îndeplineşte criteriile profesionale
respective
20. Managementul 20.3. Aplică tehnici de • Colectarea, transportul, depozitarea,
deşeurilor prelucrare şi valorificare prelucrarea şi recuperarea deşeurilor
a deşeurilor - tehnici de prelucrare şi valorificare a
deşeurilor industriale
- produse obţinute prin prelucrarea deşeurilor
- tratarea deşeurilor menajere prin metodele:
1. Compostare
2. Incinerare controlată
3. Depozitarea în gropi ecologice
IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Se vor aplica metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la formarea
competenţelor vizate.
În elaborarea instrumentelor de evaluare continuă se va ţine cont de criteriile de
performanţă şi de probele de evaluare din cadrul unităţilor de competenţă relevante pentru
modul, prezentate în Standardul de Pregătire Profesională.
Ordinea cronologică de parcurgere a conţinuturilor este dată în capitolul V, dar abordarea
acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de nivelul de pregătire al elevilor.
Exemple de activităţi de învăţare care se potrivesc conţinuturilor şi competenţelor de
format:
 Exerciţii de documentare
 Explicaţii oferite elevilor
 Simularea de situaţii
 Discuţii
 Exerciţii de corelare a deşeurilor cu natura şi sursa lor de provenienţă
 Vizite de documentare la groapa ecologică şi la agenţii economici
 Exerciţii de sortare a deşeurilor în funcţie de materialele componente
 Elaborarea de referate tematice
Alegerea acestor activităţi conduc la o orientare asupra celui care învaţă, urmând să le
pună mai bine în valoare, permit diferenţierea sarcinilor şi a timpului acordat.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii moderne ale educaţiei:
- elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor
- elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
- elevii au stiluri diferite de învăţare
- elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu
cele noi şi pentru ordonarea lor.
Exemple de activităţi de învăţare adaptate modulului :
Pentru Competenţa 20.1 Caracterizează deşeurile
o Discuţii/ dezbateri
o Exerciţii de clasificare a deşeurilor după natura şi sursa lor de provenienţă
o Exerciţii de identificare a materialelor componente din deşeuri
Pentru Competenţa 20.2 Identifică metodele de reducere a pierderilor în procesele de
fabricaţie/ procesele tehnologice
o Elaborează documente pe teme de reducere a pierderilor în procesele de
fabricaţie respectând cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională
o Discuţii privind metodele de minimizare a pierderilor în procesul tehnologic
o Brainstorming pe tema exploatării şi întreţinerii instalaţiilor pentru reducerea
pierderilor
o Exerciţii de identificare a beneficiilor obţinute prin reducerea pierderilor şi a
deşeurilor în procesul de fabricaţie
Pentru Competenţa 20.3 Aplică tehnici de prelucrare şi valorificare a deşeurilor din
industria chimică
o Explicaţii oferite elevului
o Elaborarea de referate tematice cu privire la tehnicile de prelucrare şi valorificare
a deşeurilor industriale
o Exerciţii de identificare a produselor obţinute prin prelucrarea deşeurilor
o Discuţii privind metodele de tratare a deşeurilor în vederea reducerii poluării
mediului.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de
evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el efectuează o activitate (fie ea
Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie
verbal, fie în scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii
(pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze
capacitatea elevului de a lucră în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un
mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea
elevului.
o prezentare orală
o contribuţia la discuţie
o tema de lucru
o fişe de observaţie
o fişe de autoevaluare
o referate tematice, etc.
Metode alternative de evaluare:
o Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea
conceptelor, atitudinilor, aptitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării
o Autoevaluarea
o Coevaluarea
o Tema în clasă
o Tema pentru acasă
o Investigaţia
1. Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a

terminat, să înmâneze evaluatorului respectivul document.
2. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile
candidatului comparându-le cu fişa de răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu
conţine întotdeauna unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze
această fişă cu discernământ.
3. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să verifice capacitatea elevului, comparând
modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fişa cu
răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să îndeplinească cu
succes fiecare sarcină.
4. Evaluarea orală poate fi utilizată împreună cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau/şi rezolvă probleme minore ce pot apare în evoluţia candidatului. Dacă
se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru ataşând la
lucrarea candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.


o Citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le
rezolvaţi
o Dacă aveţi neclarităţi la vreuna din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului
înainte de a începe rezolvarea testului
o Asiguraţi-vă că numele dumneavoastră, data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe
care o veţi înmâna evaluatorului
o Rezolvaţi toate etapele acestei fişe
o Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa
Instrumentele de evaluare continuă se vor corela cu criteriile de performanţă şi
probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională

Număr unitate: U 20.
Titlul unităţii: 20. Managementul deşeurilor
Competenţa 20.1. Caracterizează deşeurile

(a) Clasificarea deşeurilor după natura şi Natura şi sursa de provenienţă:
sursa lor de provenienţă deşeuri stradale, menajere, din
construcţii, agricole, industriale, orale/ scrise 1
spitaliere, voluminoase, periculoase.
(b) Identificarea materialelor Caracteristici principale:

componente din deşeuri după materiale combustibile, fermentabile, orale/ scrise
caracteristicile lor principale inerte, fine, biodegradabile, 1
nebiodegradabile
(c) Descrierea impactului poluării Poluarea solului:

solului cu deşeuri • Substanţe nebiodegradabile, metale
grele, substanţe toxice şi orale/ scrise
cancerigene.
• Scurgeri/infiltrări ale reziduurilor 1
până la pânza freatică
• Eliminarea mirosurilor neplăcute în
atmosferă în urma descompunerii
deşeurilor
Competenţa 20.2. Identifică metodele de reducere a pierderilor în procesele de fabricaţie

Metode de minimizare a pierderilor:
Enumerarea metodelor de
• Reducerea materiilor prime
(a) minimizare a pierderilor în procesul
scumpe, deficitare şi toxice
tehnologic
• Utilizarea materialelor reciclate
în locul materiilor prime
• Reducerea consumului de apă,
solvenţi şi ambalaje prin cicluri
2
închise în procesele de producţie orale/ scrise
• Controlul şi monitorizarea
procesului tehnologic
(b) Exploatarea şi întreţinerea Exploatarea şi întreţinerea:
instalaţiilor în condiţii de deplină • Menţinerea condiţiilor de
siguranţă pentru reducerea pierderilor funcţionare şi ale parametrilor
tehnologici la valorile prescrise în
documentaţia tehnică
• Eliminarea defecţiunilor şi a
2
întreruperilor în funcţionare prin orale/ scrise
îmbunătăţirea operării şi controlul
produsului
• Eliminarea pierderilor „ascunse”
din interiorul echipamentelor sub
formă de nămol, cruste
(c) Precizarea beneficiilor obţinute prin Beneficii:
reducerea pierderilor şi a deşeurilor • Reduceri ale costurilor de producţie
în procesul de fabricaţie şi de capital
• Îmbunătăţirea randamentelor
• Creşterea calităţii produselor
2
• Diminuarea cheltuielilor pentru orale/ scrise
respectarea normelor de protecţie a
mediului
• Reducerea pierderilor prin scurgeri,
prin deşeuri

Competenţa 20.3. Aplică tehnici de prelucrare şi valorificare a deşeurilor
Descrierea etapelor de colectare,
( a) depozitare şi transport a deşeurilor orale/ scrise 3
conform legislaţiei în vigoare
(b) Descrierea tehnicilor de prelucrare şi Tehnici de prelucrare şi valorificare a
valorificare a deşeurilor industriale deşeurilor:
• Recuperare materiale refolosibile
• Prelucrarea prin procese chimice a
deşeurilor din hârtie, materiale
3
plastice şi cauciuc
• Reparaţii şi recondiţionări pentru orale/ scrise
anvelope
• Incinerarea controlată şi
recuperarea energiei
(c) Enumerarea produselor obţinute prin Produse obţinute:
prelucrarea deşeurilor • Anvelope reşapate
• Garnituri pentru etanşări
• Adezivi şi materiale hidroizolante
• Cartoane, hârtie igienică, hârtie de
3
ambalaj orale/ scrise
• Articole din materiale plastice,
ambalaje
• Lubrifianţi
• Hidrocarburi aromatice
(d) Descrierea metodelor de tratare a Metode de tratare:
deşeurilor menajere, industriale şi • Compostarea orale/ scrise
3
agricole în vederea reducerii poluării • Incinerarea controlată
mediului • Depozitarea în gropi ecologice

Instrumentul de evaluare 1 se referă la:
Competenţa 20.1. Caracterizează deşeurile
(a) Clasificarea deşeurilor după natura şi sursa lor de provenienţă

(b) Identificarea materialelor componente din deşeuri după caracteristicile lor
principale
(c) Descrierea impactului poluării solului cu deşeuri
Natura şi sursa de provenienţă:

Deşeuri menajere, stradale, din construcţii, agricole, industriale, spitaliere,
voluminoase, periculoase
Caracteristici principale:
Materiale combustibile, materiale fermentabile, materiale inerte, materiale fine,
materiale biodegradabile, materiale nebiodegradabile
Poluarea solului:
Substanţe nebiodegradabile: metale grele, substanţe toxice şi cancerigene;
Scurgeri/ infiltrări ale reziduurilor până la pânza freatică;
Eliminarea mirosurilor neplăcute în atmosferă în urma descompunerii deşeurilor.
Probe de Evaluare:
Probă orală/ scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să
clasifice deşeurile aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a) conform condiţiilor de
aplicabilitate.
identifice materialele componente din deşeuri aşa cum se precizează în criteriul de performanţă
(b) conform condiţiilor de aplicabilitate.
descrie impactul poluării solului cu deşeuri aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c)
conform condiţiilor de aplicabilitate.

În acest instrument de evaluare se pot realiza următoarele activităţi de evaluare
1.a. Clasificarea deşeurilor după natura şi sursa lor de provenienţă
Precizaţi pentru fiecare tip de deşeu provenienţa sa:
Nr. Tipul Provenienţa Evaluator Data

crt. deşeurilor
1 Deşeuri
menajere
Deşeuri
stradale
Deşeuri
industriale
Deşeuri
agricole
Deşeuri
periculoase
1.b. Identificarea materialelor componente din deşeuri după caracteristicile lor principale.
Selectaţi din lista dată materialele şi înscrieţi-le în tabel după caracteristicile principale:
resturi alimentare, hârtie, textile, fructe, resturi vegetale, metale, cenuşă, zgură, sticlă, oase, mase
plastice, cauciuc, ceramică, pământ, pesticide, rumeguş.
Nr. Materiale Materiale Materiale Materiale Evaluator Data

crt. combustibile fermentabile inerte fine
2
1.c. Descrierea impactului poluării solului cu deşeuri
Precizaţi pentru fiecare tip de deşeu forma de poluare a solului
Nr. Tip de deşeu Forma de poluare a solului Evaluator Data

crt.
3 Metale grele, mase
plastice
4 Pesticide,
îngrăşăminte, reziduuri
lichide
5 Gunoaie din gropi de
gunoi necontrolate

Ordinea logică a tratării conţinuturilor este:
1. Caracterizarea deşeurilor
1.1 Clasificarea deşeurilor după natura şi sursa lor de provenienţă: Deşeuri menajere,
stradale, din construcţii, agricole, industriale (tehnologice), spitaliere, voluminoase,
periculoase
1.2 Identificarea materialelor componente din deşeuri după caracteristicile lor principale:
materiale combustibile,fermentabile, inerte, fine, biodegradabile, nebiodegradabile
1.3 Impactul poluării solului cu deşeuri:
- acumulări de substanţe nebiodegradabile
- scurgeri/infiltrări
- contaminarea solului cu substanţe toxice şi cancerigene etc.
2. Metode de minimizare a pierderilor în procesul tehnologic
2.1 Metode de prevenire şi reducere a pierderilor
2.2 Exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor pentru reducerea pierderilor
3. Colectarea, transportul, depozitarea, prelucrarea şi recuperarea deşeurilor
3.1 Tehnici de prelucrare şi valorificare a deşeurilor
o Recuperarea materialelor refolosibile
o Prelucrarea prin procese chimice a deşeurilor din hârtie, materiale plastice şi
cauciuc
o Reparaţii şi recondiţionări pentru anvelope
o Incinerare controlată şi regenerarea energiei
o Produse obţinute prin prelucrarea deşeurilor
3.2 Tratarea deşeurilor menajere prin metodele:
o Compostare
o Incinerare controlată
o Depozitare în gropi ecologice
Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în
funcţie de:
- dificultatea temei
- volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor
- dotarea cu material didactic
- ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor
În vederea însuşirii competenţelor prevăzute în curriculum se recomandă folosirea unor
metode de predare /învăţare activ-participative (problematizare, descoperire, studiul de caz,
experimentul, brainstormingul). Aceste metode determină elevul să observe, să cerceteze, să
tragă concluzii ca urmare a creării situaţiilor problemă.
Se recomandă împărţirea elevilor în grupe la laboratorul tehnologic; fiecare grupă de elevi
poate primi o fişă de lucru cuprinzând sarcini concrete, sarcini ce trebuie rezolvate într-un
anumit interval de timp care este anunţat de profesor. Elevii fiecărei grupe caută împreună soluţii
pentru sarcinile de lucru cuprinse în fişă. În acest mod se stimulează atât creativitatea
individuală, cât şi cea de grup. Pe de altă parte această metodă permite dobândirea unor abilităţi
cheie, cum ar fi: comunicarea, munca în echipă, asumarea rolurilor în echipă etc, necesare în
viitoarea meserie. De asemenea elevii pot primi câte o fişă proprie care să cuprindă sarcini de
lucru ce pot fi rezolvate individual.
Dacă fişele menţionate sunt folosite pentru aplicarea unor cunoştinţe acumulate de elevi, ele
pot constitui fişe de evaluare. Ca instrumente de evaluare se mai pot folosi fişe de autoevaluare,
teste cu itemi, referate, proiecte, observarea directă şi atentă a activităţii elevului la
Modulul 8 - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
PRACTICĂ COMASATĂ
Total ore: 90 din care 90 laborator tehnologic
Pregătirea tehnică la nivelul 3 se desfaşoară pe parcursul a doi ani de studiu, clasele a-

XII-a şi a XIII-a şi este concepută în sistem modular progresiv, în vederea corelării unităţilor de
competenţă din Standardul de pregătire profesională cu conţinuturile tematice.
Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de
juriul de validare, constituit din reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.
Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care definesc
calificarea.
Pregătirea în calificarea Tehnician în industria chimică, se realizează în clasele a XII-a şi a
XIII-a - ruta Şcoala de Arte şi Meserii prin parcurgerea unui curriculum construit pe baza
unităţilor de competenţe pentru abilităţi cheie şi în special pe unităţile de competenţe tehnice
generale şi specializate, în vederea dobândirii de cunoştinţe şi de formare a deprinderilor
necesare calificării .
Prin nivelul 3 de calificare se urmăreşte aprofundarea cunoştinţelor teoretice, dezvoltarea
abilităţilor de calcul tehnic , precum şi dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor obţinute prin
parcurgerea nivelurilor 1 si 2, astfel încât tehnicianul în chimie industrială să fie capabil să se
integreze într-o echipă de lucru, să înţeleagă un procedeu de fabricaţie, să cunoască dotările
industriale şi aparatele curente (pompe, filtre, schimbătoare de căldură, reactoare, etc) care
prezintă sau nu automatizări, să ştie să utilizeze aceste aparate, adică să cunoască principiile de
funcţionare şi metodele de calcul aplicate, să ştie să lucreze în echipă şi să ţină un grafic de
lucru , să ştie să identifice şi să stăpânească factorii de risc legaţi de materiale, instalaţii şi
procedee , să cunoască şi să respecte regulile de securitate a muncii şi restricţiile de mediu.
Conţinuturile tematice propuse a fi parcurse în modulul TRATAREA ŞI EPURAREA
APELOR vizează atingerea competenţelor din unitatea de competenţă tehnică Tratarea şi
epurarea apei .
Modulul TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR se parcurge în clasa a XIII-a, în cadrul
instruirii practice prin Practică comasată, pe parcursul a 3 sãptãmâni x 5 zile/săpt. x 6 ore/zi ,
adică a 90 de ore de instruire practicã în laboratorul tehnologic, efectuat de profesorul inginer, cu
clasa împãrţitã în grupe cu minimum 12 elevi.
Prin conţinuturile pe care le propune , modulul TRATAREA ŞI EPURAREA
APELOR oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului pentru nivelul 3 de
calificare. Acest modul reprezintă o aprofundare şi în acelaşi timp o continuare a modulului
Tratarea apei, parcurs la nivelul 2 de calificare, în anul de completare - clasa a XI-a.
În structura modulului a fost abordat un conţinut tematic care accentuează activitatea
practică, după însuşirea cunostinţelor teoretice ,vizând trei aspecte diferite care formeaza un
ansamblu : teoria, schematizarea, lucrul practic pe o instalatie cu caracter industrial.
Conţinuturile tematice sunt prezentate în ordinea cronologică a parcurgerii lor în capitolul
V. Sugestii metodologice unde se recomandă şi alocarea orelor pe teme de conţinut.
cu competenţele din standardele de pregătire profesională. În acest demers profesorul va
parcurge integral standardul de pregătire profesională urmărind cu prioritate condiţiile de
aplicabilitate la fiecare competenţă.

II. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul:
- unitatea de competenţe tehnice specializate Tratarea şi epurarea apei
Unitatea de Competenţe individuale

Conţinuturi
competenţă din unitate
21.TRATAREA 21.1. Descrie surse de  Indicatori de calitate ai apelor
ŞI EPURAREA alimentare cu apă naturale : caracteristici organoleptice,
APELOR fizico-chimice, gaze şi săruri dizolvate,
compuşi organici, caracteristici
microbiologice
 Condiţii de calitate ale apei potabile şi
apei industriale
 Surse de poluare : concentrate,
dispersate, pentru ape meteorice, de
suprafaţă, subterane
21.2. Descrie procedee de  Procedee de tratare şi epurare a apei :
tratare şi de epurare a sedimentare, filtrare, coagulare, aerare,
apei tratare cu cărbune activ, schimb ionic,
osmoză, electrocoagulare. Prezentarea
rezultatelor determinărilor
experimentale, completare de documente
de analiză (buletine, certificate de
calitate, documente de însoţire)
 Explicarea procedeelor de tratare şi
epurare a apelor : circulaţia apei, etape
ale procesului tehnologic, parametrii
tehnologici
 Identificarea utilajelor specifice :
machete, scheme , simboluri
convenţionale
21.3. Exploatează staţii  Procedee de tratare şi epurare : fizice,
de tratare şi de epurare a chimice, mecanice, biologice
apei  Supravegherea instalaţiilor de tratare
şi epurare a apei : instrucţiuni la fiecare
punct de lucru , fiecare utilaj,
echipament specific de protecţie
 Operaţii de pornire – oprire a
utilajelor specifice : conform
instrucţiunilor de lucru corespunzătoare
fiecărui tip de utilaj
21.4. Aplică norme de  Utilizarea echipamentului de
tehnica securităţii muncii protecţia
şi pază contra incendiilor, muncii adecvat : cască, ochelari,
specifice staţiilor de mănuşi,
tratare şi epurare a apei salopetă, cizme/bocanci.
 Respectarea procedurilor de
securitate a muncii specifice utilajelor
pentru tratarea şi epurarea apei
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Conform planului de învăţământ 90 de ore din cadrul modulului “TRATAREA ŞI
EPURAREA APELOR” sunt ore de laborator tehnologic care vor fi predate de către ingineri,
câte 6 ore /zi, în trei săptămâni de practică comasată (15 zile)
Competenţele care se vor dobândi la activitatea de laborator tehnologic sub îndrumarea
inginerului sunt C.2.:Descrie procedee de tratare şi de epurare a apei; C.3.: Exploatează staţii
de tratare şi de epurare a apei.
Se vor promova metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea
problemei pusă în discuţie, metode care:
 Sunt centrate pe elev şi activitate
 Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
 Încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea
 Realizează o comunicare multidirecţională
 Determină un parteneriat profesor-elev
Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia
în grup, dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de caz,
învăţarea prin cooperare (mozaicul), efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizite.
abilităţi cheie, evaluarea făcându-se la modulele pentru care acestea constituie competenţe
relevante.
Pentru Competenţa 1.: Descrie surse de alimentare cu apă
 Exerciţii de identificare şi pregătire a aparaturii de laborator
 Exerciţii de recoltarea şi conservarea probelor de apă
 Lucrări practice de determinare a caracteristicilor fizice ale apei – temperatură, gust,
miros
 Lucrări practice de determinare a turbidităţii apei
 Lucrări practice de determinare a culorii apei
 Lucrări practice de determinare a pH-ului apei
 Lucrări practice de determinare a potenţialului de oxido-reducere (rH)
 Lucrări practice de determinare a substanţelor în suspensie
 Lucrări practice de determinare a reziduului fix şi a mineralizării
 Lucrări practice de determinare a alcalinităţii şi acidităţii
 Lucrări practice de determinare a bioxidului de carbon
 Lucrări practice de determinare a substanţelor organice
 Lucrări practice de determinarea durităţii apei
 Lucrări practice de analiză biologică şi bacteriologică a apei
 Exerciţii de scriere a ecuaţiilor reacţiilor chimice ce au loc în cazul analizelor
analizat
 Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru calculul erorilor
 Joc de rol pentru identificarea şi asumarea responsabilităţilor în cadrul echipei şi
executarea sarcinilor de lucru în echipă
Pentru Competenţa 2.: Descrie procedee de tratare şi de epurare a apei

 Exerciţii de recoltarea şi conservarea probelor de apă
 Lucrări practice de realizare a operaţiei de tratare – epurare a apei prin sedimentare
 Lucrări practice de realizare a operaţiei de tratare – epurare a apei prin coagulare
 Lucrări practice de realizare a operaţiei de tratare – epurare a apei prin filtrare
 Lucrări practice de realizare a operaţiei de tratare – epurare a apei prin schimb ionic
 Lucrări practice de determinarea durităţii apei
 Lucrări practice de analiză biologică şi bacteriologică a apei
analizat
 Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru calculul unui bilanţ de materiale
pentru instalaţiile de tratare-epurarea apei
 Joc de rol pentru identificarea şi asumarea responsabilităţilor în cadrul echipei şi
executarea sarcinilor de lucru în echipă
Pentru Competenţa 3.: Exploatează staţii de tratare şi de epurare a apei

 Descrierea funcţionării instalaţiilor
 Exerciţii de identificare a utilajelor unei instalaţii de tratare şi epurare a apei
 Discuţii privind exploatarea instalaţiilor de tratare şi epurare a apei
 Lucrări practice de tratare şi epurare a apei
Pentru Competenţa 4.: Aplică norme de tehnica securităţii muncii şi pază şi securitate
contra incendiilor, specifice utilajelor pentru tratarea apei
 Exerciţii de utilizare a echipamentului de protecţia muncii şi pază contra incendiilor
adecvat lucrului la utilajele pentru tratarea şi epurarea apei
 Joc de rol privind raportarea situaţiilor care pun în pericol securitatea individuală şi
colectivă
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare

care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind
relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara
celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie
evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă (pentru notare), iar pentru
verificarea dobândirii competenţelor se realizează evaluarea sumativă la încheierea parcurgerii
modulului. Aceasta presupune evaluarea tuturor competenţelor şi criteriilor de performanţă din
lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul.
elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie
în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a verifica
dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de
a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Instrumentele de evaluare folosite :
c) Instrumente de evaluare care cer elevilor alegerea răspunsurilor corecte
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un
răspuns individual.
Exemple:
 întrebări de tip adevărat-fals
 întrebări afirmativ –logice
 întrebări cu răspunsuri multiple
 întrebări de tip grilă
 întrebări de tip pereche
d) Instrumente de evaluare care cer elevilor să producă răspunsuri.
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un răspuns
la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la bun sfâşit o
sarcină practică). Exemple:
 prezentare orală
 contribuţia la discuţie
 completarea spaţiilor goale cu cuvinte lipsă
 întrebări cu răspuns scurt
 întrebări cu răspuns complex
 întrebări cu răspuns restrâns
 proiectul
 tema de lucru
 exerciţiu practic
 fişe de observaţie
 fişe de autoevaluare, etc.
Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de
evaluare sumativă pentru competenţa C.21.3. : Exploatează staţii de tratare şi de epurare a
apei, din unitatea de competenţă Tratarea şi epurarea apei

INSTRUMENT DE EVALUARE
Titlul unităţii: TRATAREA ŞI EPURAREA APEI
Număr de înregistrare:
Clasa:
Şcoala:
Data începerii:
Data finalizării:
Semnătura evaluatorului:
Rezultat Comentarii

În cadrul acestei evaluări veţi acoperi:
Competenţa 3. : Exploatează staţii de tratare şi de epurare a apei
(a) Descrierea procedeelor de tratare şi epurare a apei
(b) Supravegherea instalaţiilor de tratare şi epurare a apei
(d) Pornirea-oprirea instalaţiilor de tratare şi epurare a apei, conform instrucţiunilor de
lucru
Procedee de tratare şi epurare : procedee fizice, procedee chimice de tratare a apei,

procedee mecanice de epurare a apei, procedee chimice şi
biologice de epurare a apei
Supravegherea instalaţiilor : instrucţiuni la fiecare punct de lucru şi la fiecare utilaj;

echipament de protecţie specific şi respectarea normelor TSM
Operaţii de pornire-oprire: conform instrucţiunilor de lucru corespunzătoare fiecărui tip de

utilaj
Probe de Evaluare
Probă orală / scrisă / practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil
să descrie procedee de tratare şi epurare a apei, precum şi să supravegheze instalaţii de tratare şi
epurare a apei, operaţii de pornire-oprire a utilajelor specifice dar şi de prevenire a riscurilor, aşa
cum se precizează în criteriile de performanţă (a) , (b) şi (c), conform condiţiilor de aplicabilitate
Există 10 activităţi de evaluare care trebuie efectuate în cadrul acestui instrument de

evaluare.

Vă rugăm să citiţi aceste note înainte de a începe efectuarea activităţilor de evaluare:
 Citiţi cu atenţie toate activităţile de evaluare înainte de a începe efectuarea lor
 Orice probleme pe care le observaţi trebuie aduse la cunoştinţa evaluatorului înainte de a

începe efectuarea activităţilor de evaluare
 Asiguraţi-vă că aveţi la dispoziţie instrumentele şi materialele necesare pentru

parcurgerea acestei evaluări înainte de a începe efectuarea activităţilor
 Asiguraţi-vă că aţi trecut numele, data şi numărul de înregistrare pe fiecare foaie de hârtie
pe care o predaţi evaluatorului
 Efectuaţi toate activităţile de evaluare solicitate
 Când terminaţi asiguraţi-vă că aţi predat toate documentele corespunzătoare

evaluatorului
________________________________________________________________________________ 68
_______
TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

Proba 2(a) Descrierea procedeelor de tratare şi epurare a apei
Sarcina 1
Probă scrisă +probă practică
În coloana A sunt prezentate tipuri de utilaje folosite la tratarea şi epurarea apelor.
Identificaţi şi denumiţi procesul de epurare folosit (în funcţie de utilaj) – coloana B.
Nr.crt. A B
Evaluator Data
Utilaj Procesul de epurare
 1. Deznisipator orizontal
 2. Filtru rapid
 3. Instalaţie de ionizare
 4. Decantor orizontal
 5. Instalaţie de dedurizare
 6. Filtru lent
Sarcina 2.
Probă scrisă + probă practică
În coloana A sunt prezentate caracteristici ale instalaţiei de tratare şi epurare a apelor.
Identificaţi şi notaţi în coloana B, pe baza parametrilor, instalaţiile respective.
Nr.crt. A B Evaluator Data

Parametri/caracteristici Instalaţii de tratare/epurare
 1. Vcurgere H2O = 0,1 – 0,5
m/s
 2. Coloană cu cationit şi anionit
 3. VH2O = 5 – 10 m3/h
 4. VH2O = 10 cm/h
Sarcina 3.
Proba practică + probă scrisă
Realizaţi un filtru lent pentru epurarea apei în laborator.
Nr.crt. Activităţi Evaluator Data

 Stabiliţi condiţiile de funcţionare care trebuie să le
îndeplinească filtrul.
 Stabiliţi direcţia şi viteza de curgere.

 Alegeţi materialele necesare.
 Stabiliţi ordinea straturilor de material filtrant.
 Realizaţi filtrul prin dispunerea straturilor de material

filtrant.
Sarcina 4
Determinaţi prin analiză volumetrică duritatea totală a unei probe de apă.

 Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară operaţiei
de titrare
 Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, alţi reactivi
 Dozaţi volumetric proba de apă, în condiţii de securitate a

muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 100 ml.
Asiguraţi pH-ul 10
 Calculaţi duritatea totală a apei
Sarcina 5.
Proba scrisă
În coloana A sunt prezentaţi produşii de reacţie în urma trecerii probei de H 2O printr-o
coloană cu răşină cationit. Identificaţi sărurile reţinute (îndepărtate) şi notaţile în coloana B.

Produşi de reacţie Sărurile reţinute
 CaR + 2NaHCO3
 MgR + 2NaHCO3
 CaR + 2NaCl
 MgR + 2NaCl
Sarcina 6.
Realizaţi regenerarea unor coloane de cationit şi anionit .

 Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatele necesare.
 Alegeţi reactivii necesari: soluţiile de regenerare.

 Preparaţi soluţiile de regenerare de concentraţie stabilită.
 Regeneraţi coloanele de cationit şi anionit; scrieţi reacţiile

chimice ale procesului.
Proba 2 (b) Supravegherea instalaţiilor de tratare şi epurare a apei

Sarcina 7.
Probă practică
Realizaţi procesul de limpezire a apei cu coagulanţi.

 Verifică viteza de trecere a apei prin deznisipator.
 Urmăreşte prepararea şi dozarea coagulanţilor.
 Controlează viteza de agitare din camera de reacţie.
 Verifică şi supraveghează etapa finală de filtrare.
Sarcina 8.
Probă practică
Determinaţi capacitatea de sedimentare a decantoarelor.

 Precizează modul de funcţionare a decantorului cu braţe.
 Execută operaţiile de verificare a decantorului.
 Verifică debitul de alimentare.
 Măsoară volumul de decantat.
 Verifică debitul de sediment.
Proba 2 (c) Pornirea-oprirea instalaţiilor de tratare şi epurare a apei, conform

instrucţiunilor de lucru
Sarcina 9.
Probă practică
Reglaţi utilajele principale ale staţiei de epurare înainte de punerea acestora în funcţiune.

 Verifică grătarele.

 Reglează funcţionarea deznisipatoarelor.
 Reglează funcţionarea decantoarelor.
 Verifică punerea în funcţiune a pietrelor biologice.
 Verifică rezervoarele şi bazinele de fermentare.
Sarcina 10.
În coloana A sunt prezentate componentele unei staţii de epurare a apei. Precizaţi în
coloana B parametrii/mecanismele ce trebuie reglaţi/reglate la pornirea instalaţiei.

Componente Parametrii/mecanism

Grătare

Deznisipatoare

Decantoare radiale

Separatoare de grăsimi
INSTRUCŢIUNI ŞI GHID PENTRU EVALUATOR
INSTRUCŢIUNI GENERALE
 Fiecare sarcină de evaluare trebuie completată în mod normal în cadrul unei singure
sesiuni didactice.

 Candidatul trebuie să răspundă la întrebările din instrumentul de evaluare şi apoi să
înapoieze evaluatorului lucrarea cu răspunsurile completate.
 În cazul probelor de evaluare scrise sau orale, evaluatorul trebuie să verifice

răspunsurile candidaţilor pe baza răspunsurilor model oferite. Cu toate acestea,
răspunsurile model nu reprezintă neapărat toate răspunsurile posibile sau singurele
răspunsuri corecte şi evaluatorul trebuie să îşi folosească propria judecată atunci când
evaluează candidaţii.
 În cazul probelor de evaluare practice, evaluatorul trebuie să verifice performanţa

candidaţilor pe baza oricăror liste de verificare cu exemple şi/sau a oricăror fişe cu
exemple puse la dispoziţie. Candidaţii trebuie să efectueze cu succes fiecare activitate de
pe lista de verificare.
 Întrebările orale se pot utiliza alături de alte forme de evaluare pentru a obţine dovezi
suplimentare şi/sau pentru a rezolva anumite probleme minore legate de performanţa unui
candidat. În cazul în care sunt utilizate întrebări orale, evaluatorul trebuie să specifice
acest lucru în cadrul unei note scrise şi semnate pe lucrarea candidatului.
 Instrumentele de evaluare rezolvate şi orice fişe tipărite solicitate ale fiecărui candidat
trebuie introduse în dosarul corespunzător.
INSTRUCŢIUNI SPECIFICE ACESTEI UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
 Există 10 activităţi de evaluare care trebuie efectuate pentru competenţa 3.

 Este posibil ca activităţile de evaluare din cadrul acestei unităţi de competenţă să
se efectueze pe o perioadă mai mare de timp care cuprinde mai multe sesiuni
didactice.
Toate instrumentele de evaluare din cadrul acestui pachet se pot utiliza ca reevaluări.

Titlul unităţii: TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
Competenţa 1. Descrie surse de alimentare cu apă

Identificarea indicatorilor de calitate ai apelor Indicatori de calitate ai apelor naturale : caracteristici
organoleptice, caracteristici fizico-chimice generale, Probă practică -Fişa de
(a) naturale
gaze dizolvate, săruri dizolvate, compuşi organici, observaţie
caracteristi microbiologice
Precizarea condiţiilor de calitate ale apei ,
Condiţii de calitate ale apei, conform utilizărilor:
Probă practică -Fişa de
(b) conform utilizărilor acesteia condiţii de calitate ale apei potabile condiţii de calitate
observaţie
ale apei industriale
Identificarea surselor de poluare a apei Surse de poluare : surse de poluare concentrate

Probă practică -Fişa de
(c) surse de poluare dispersate, surse de poluare pentru ape
observaţie
meteorice, ape de suprafaţă, ape subterane
Competenţa 2. Descrie procedee de tratare şi de epurare a apei

Procedee de tratare şi epurare a apelor : tehnici
Enumerarea procedeelor de tratare şi epurare curente şi speciale de tratare şi epurare – sedimentare, Probă practică -Fişa
(a)
a apei coagulare, filtrare, dezinfecţie, aerare, schimb ionic, de observaţie
tratare cu cărbune activ, osmoza, electrocoagulare
Explicarea procedeelor de tratare şi epurare a Explicarea procedeelor de tratare şi epurare a apelor :
Probă practică -Fişa
(b) apei circulaţia apei,etape ale procesului tehnologic,
de observaţie
parametrii tehnologici
Identificarea utilajelor specifice procedeelor Identificarea utilajelor specifice : prin simboluri Probă practică -Fişa
(c)
de tratare şi epurare a apelor convenţionale, prin scheme, machete de observaţie


Procedee de tratare şi epurare : procedee fizice,
Descrierea procedeelor de tratare şi epurare a procedee chimice de tratare a apei, procedee Probă practică -Fişa
(a)
apei mecanice de epurare a apei, procedee chimice şi de observaţie
biologice de epurare a apei
Supravegherea instalaţiilor : instrucţiuni la
Supravegherea instalaţiilor de tratare şi epurare fiecare punct de lucru şi la fiecare utilaj; echipament Probă practică -Fişa
(b)
a apei de protecţie specific şi respectarea normelor TSM de observaţie
Pornirea- oprirea instalaţiilor de tratare şi Operaţii de pornire-oprire: conform instrucţiunilor Probă practică -Fişa
(c)
epurare a apei, conform instrucţiunilor de lucru de lucru corespunzătoare fiecărui tip de utilaj de observaţie
Competenţa 4.Aplică norme de tehnica securităţii muncii şi pază şi securitate contra incendiilor, specifice utilajelor pentru tratarea şi
epurarea apei

Utilizarea echipamentului de protecţia muncii şi
Echipament: cască, ochelari, mască, mănuşi, Probă practică -Fişa
(a) pază contra incendiilor adecvat lucrului la
salopetă, cizme/bocanci de observaţie
utilajele pentru tratarea şi epurarea apei
Proceduri: Norme specifice şi instrucţiuni proprii
Respectarea procedurilor de securitate a muncii
de securitate a muncii şi protecţia mediului la
şi protecţia mediului specifice utilajelor pentru Probă practică -Fişa
(b) utilajele pentru tratarea şi epurarea apei.
tratarea şi epurarea apei de observaţie
Norme specifice şi instrucţiuni PSI

MATRICEA DE EVALUARE
Unitatea de competenţă: TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
Instrumente de evaluare Probă scrisă Probă orală- Probă scrisă - Proba Proba
-Întrebări cu Întrebări cu Intrebări cu scrisă – practică
răspuns scurt răspuns scurt alegere tema de -Fişa de
Competenţele unităţii duală/multiplă lucru observaţie
Competenţa 1. Descrie surse de alimentare cu apă
(a) Identificarea indicatorilor de calitate ai apelor naturale X
(b) Precizarea condiţiilor de calitate ale apei , conform utilizărilor
acesteia X
(c) Identificarea surselor de poluare a apei X
Competenţa 2.Descrie procedee de tratare şi de epurare a apei
(a) Enumerarea procedeelor de tratare şi epurare a apei X X
(b) Explicarea procedeelor de tratare şi epurare a apei X
(c) Identificarea utilajelor specifice procedeelor de tratare şi epurare a
X
apelor
Competenţa 3.Exploatează staţii de tratare şi de epurare a apei
(a) Descrierea procedeelor de tratare şi epurare a apei
(b) Supravegherea instalaţiilor de tratare şi epurare a apei X
(c) Pornirea- oprirea instalaţiilor de tratare şi epurare a apei, conform X X
X
instrucţiunilor de lucru X
Competenţa 4. : Aplică normele de tehnica securităţii muncii şi
PSI specifice utilajelor de tratare a apei
(a)Utilizarea echipamentului de protecţia muncii şi pază contra X X
incendiilor adecvat lucrului la utilajele pentru tratarea şi epurarea
apei
X
(b)Respectarea procedurilor de securitate a muncii şi protecţia mediului X
specifice utilajelor pentru tratarea şi epurarea apei

GHIDUL EVALUATORULUI

Proba 2(a) Descrierea procedeelor de tratare şi epurare a apei
Sarcina 1
Probă scrisă + practică
În coloana A sunt prezentate tipuri de utilaje folosite la tratarea şi epurarea apei.
Identificaţi procesul de epurare folosit (în funcţie de utilaj) – coloana B.

Utilaj Procesul de epurare
 1.Deznisipator orizontal a. mecanic
 2.Filtru rapid b. mecanic
 3.Instalaţie de ionizare c. fizic
 4.Decantor orizontal d. mecanic
 5.Instalaţie de dedurizare e. chimic
 6.Filtru lent f. mecanic + biologic
Sarcina 2.
În coloana A sunt prezentate caracteristici ale instalaţiei de tratare şi epurare a apelor.
Identificaţi în coloana B, pe baza parametrilor, instalaţiile respective.
Nr.c A B Evaluator Data

rt. Parametri/caracteristici Instalaţii de tratare/epurare
 1. Vcurgere H2O = 0,1 –0,5 m/s a.Deznisipator vertical
 2. Coloană cu cationit şi anionit b.Instalaţie de dedurizare a H2O
 3. VH2O = 5 – 10 m3/h c.Filtru rapid
 4. VH2O = 10 cm/h d.Filtru lent
Sarcina 3.
Proba practică + scrisă
Realizaţi un filtru lent pentru epurarea apei în laborator.
Nr.c Activităţi Evaluator Data

rt.
 Stabiliţi condiţiile de funcţionare care trebuie să le
îndeplinească filtrul.
 Stabiliţi direcţia şi viteza de curgere.
 Alegeţi materialele necesare.
 Stabiliţi ordinea straturilor de material filtrant.
 Realizaţi filtrul prin dispunerea straturilor de material

filtrant.
Sarcina 4
Probă practică + probă scrisă
Determinaţi prin analiză volumetrică duritatea totală a unei probe de apă.

 Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară
operaţiei de titrare
 Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, alţi reactivi
 Dozaţi volumetric proba de apă, în condiţii de securitate a

muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 100
ml. Asiguraţi pH-ul 10
 Calculaţi duritatea totală a apei avâd la dispoziţie
relaţia:
vrcomplexonIII  FcomplexonIII  0,01  56,08
DT   1000 D
10  v p
FIŞA DE OBSERVARE nr.____

Titlul unităţii: TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

Competenta 1. : Descrie surse de alimentare cu apă
Observaţii
Nr.crt CP Detalii Data
Evaluator
Ustensile: biuretă, stativ, mufă, clemă, pipete,
pahare Berzelius, vase Erlenmeyer, pară de
1 (b) cauciuc, pisetă, baghetă
Pregătire: spălare cu apă şi detergent, clătire
cu apă distilată,
2 (b) Reactivi: Titrant- sol. Complexon III 0,01m
Indicator- negru eriocrom T
Sol. tampon pH 10 (amoniac-clorură
de amoniu)
Hâtie indicator
Determinarea durităţii totale a apei:
 Măsurare 2 probe apă (potabilă)(100ml)
 Aducere la pH=10 prin adăugare sol.
Tampon pH 10
 Adăugare indicator
 Pregătire biureta cu sol Complexon III
(c) 0,01m (clătire cu sol titrant, umplere,
3
scoaterea bulei de aer, aducere la zero)
 Titrarea (adăugare în picături a titrantului
peste probe)
 Viraj: roşu-albastru persistent
 Măsurare volum folosit la titrare
 respectarea normelor de securitatea
muncii
Calculează 2 valori pentru cele două
4 (c) determinări şi face media lor: DT
experimental, folosind relaţia de calcul
DT  D
er   100%
D
5 (c)
er- eroarea relativă
D - duritatea totală medie- se dă elevului de
către profesor
*Pentru proba practică aplicată la competenţa 2 se fac următoarele precizări:
1. Toate activităţile se vor desfăşura în aceeaşi şedinţă de evaluare;
2. Calculele activităţilor 4-5 se vor scrie de către elev în instrumentul de
evaluare. Elevului i se va pune la dispoziţie Sistemul Periodic al
Elementelor
3. Evaluatorul va completa în fişa de observare a fiecărui elev detaliile legate
de operaţiile necesare. Dacă elevul demonstrează că ştie să efectueze
operaţiile, activitatea va fi bifată în fişa de observare, criteriul de
performanţă fiind considerat dobândit..
4. La sfârşitul evaluării elevului i se va prezenta fişa de observare
Sarcina 5.
Proba scrisă
În coloana A sunt prezentaţi produşii de reacţie în urma trecerii probei de H 2O printr-o
coloană de permutit. Identificaţi sărurile reţinute (îndepărtate) şi notaţile în coloana B.

Produşi de reacţie Sărurile reţinute
 CaR + 2NaHCO3
 MgR + 2NaHCO3
 CaR + 2NaCl
 MgR+ 2NaCl
Sarcina 6.
Realizaţi regenerarea unei coloane de cationit şi anionit .

 Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatele necesare.
 Alegeţi reactivii necesari: soluţiile de regenerare.
 Preparaţi soluţiile de regenerare de concentraţie stabilită.
 Regeneraţi coloanele de cationit şi anionit; scrieţi reacţiile

chimice ale procesului.
Proba 2 (b) Supravegherea instalaţiilor de tratare şi epurare a apei

Sarcina 7.
Probă practică
Realizaţi procesul de limpezire a apei cu coagulanţi.

 Verifică viteza de trecere a apei prin deznisipator.
 Urmăreşte prepararea şi dozarea coagulanţilor.
 Controlează viteza de agitare din camera de reacţie.
 Verifică şi supraveghează etapa finală de filtrare.
Sarcina 8.
Probă practică
Determinarea capacităţii de sedimentare a decantoarelor.
 Precizează modul de funcţionare a decantorului cu braţe.
 Execută operaţiile de verificare a decantorului.
 Verifică debitul de alimentare.
 Măsoară volumul de decantat.
 Verifică debitul de sediment.

Proba 2 (c) Pornirea-oprirea instalaţiilor de tratare şi epurare a apei, conform
instrucţiunilor de lucru
Sarcina 9.
Probă practică
Reglează componentele staţiei de epurare înainte de punerea în funcţiune.

 Verifică grătarele.
 Reglează funcţionarea deznisipatoarelor.
 Reglează funcţionarea decantoarelor.
 Verifică punerea în funcţiune a pietrelor biologice.
 Verifică rezervoarele şi bazinele de fermentare.
Sarcina 10.
În coloana A sunt prezentate componentele unei staţii de epurare a apei. Precizaţi în
coloana B parametrii/mecanismele ce trebuie reglaţi la pornirea instalaţiei.

Componente Parametrii/mecanism
 Grătare Mecanism pentru curgerea şi
separarea suspensiilor
 Deznisipatoare Regimul de curgere al vanelor
 Decantoare radiale Mecanismul de colectare a nămolului
 Separatoare de grăsimi Debitul de aer, înălţimea apelor
 Pentru parcurgerea Conţinuturilor se sugerează următoarea ordine cronologică:
 1. Generalităţi
1.1. Scopul şi metodele de analiză a apei.
1.2. Dotarea laboratoarelor pentru analiză a apei.
1.3. Recoltarea probelor şi conservarea probelor de analiză.
 2. Condiţii de calitate ale apelor.
2.1. Determinări ale caracteristicilor fizice şi chimice ale apei.
2.1.1. Determinarea temperaturii , gustului şi mirosului.
2.1.2. Determinarea culorii.
2.1.3. Determinarea pH-ului.
2.1.4. Determinarea potenţialului de oxido-reducere (rH).
2.1.5. Determinarea substanţelor în suspensie.

2.1.6. Determinarea reziduului fix şi a mineralizării.
2.1.7. Determinarea alcalinităţii şi acidităţii.
2.1.8. Determinarea conţinutului de bioxid de carbon.
2.1.9. Determinarea substanţelor organice.
2.1.10. Determinarea durităţii apei.
2.2. Analize biologice ale apelor.
2.2.1. Colectarea şi prelucrarea probelor biologice.
2.2.2. Analiza biologică aplicată în studiul apei potabile.
2.2.3. Eficienţa instalaţiilor de epurare biologică a apelor reziduale
2.3. Analize bacteriologice ale apelor
2.3.1. Recoltarea probelor din apa de izvor, de suprafaţă, din puţuri sau foraje.
2.3.2. Analiza bacteriologică.
 3. Procedee de tratare şi epurare a apei.
3.1. Instalaţii de purificare a apei prin sedimentare.
3.2. Instalaţii de purificare a apei prin coagulare.
3.3. Instalaţii de purificare a apei prin filtrare.
3.4. Instalaţii de dedurizare a apei.
3.5. Instalaţii de demineralizare a apei.
3.6. Procedee de epurare a apelor reziduale.
3.7. Procedee de dezinfectare a apei.
Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de:
dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material
didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru
membrii grupului de elevi instruiţi.
Pentru alocarea orelor se sugerează următoarea repartiţie:
Total Ore
Teme (conţinuturi) ore laborator
alocate tehnologic
1. Generalităţi 6 6
2. Determinări ale caracteristicilor apelor. 60 60
Determinări ale caracteristicilor fizice şi chimice ale apelor 48
Analiza biologică şi bacteriologică a apelor. 12
3. Procedee de tratare şi epurare a apei. 24 24
Total ore 90 90
Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de laborator tehnologic în stagii de pregătire

practică.
Orele de laborator tehnologic vor avea un pronunţat caracter participativ, utilizând fişe de lucru,
fişe de observaţie precum şi metodele prezentate mai sus.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.
Pentru realizarea orelor de laborator tehnologic se pot efectua următoarele lucrări:
 a) Recoltarea şi conservarea probelor de apă
 b) Determinarea caracteristicilor fizice ale apei – temperatură, gust, miros
 c) Determinarea turbidităţii apei
 d) Determinarea culorii apei
 e) Determinarea pH-ului apei
 f) Determinarea potenţialului de oxido-reducere (rH)
 g) Determinarea substanţelor în suspensie
 h) Determinarea reziduului fix şi a mineralizării
 i) Determinarea alcalinităţii şi acidităţii
 j) Determinarea bioxidului de carbon
 k) Determinarea substanţelor organice
 l) Determinarea durităţii apei
 m) Analiză biologică şi bacteriologică a apei
 n) Instalaţii de tratare a apei cu schimbători de ioni
 o) Instalaţii de tratare a apei cu coagulanţi
 p) Instalaţii de sedimentare şi filtrare a apei
Se recomandă ca metode alternative de evaluare:
 Autoevaluarea
 Coevaluarea
 Tema pentru acasă
 Investigaţia
 Proiectul

TABELE DE CORELARE
PARCURGEREA MODULELOR
Liceu - Domeniul: Chimie industrială
Calificarea: Tehnician în industria chimică

Aria curriculară Tehnologii - Cultura de specialitate clasa a XIII-a
Săp- Modul 1 Modul Modul Modul CDL Practică comasată
tămâna Operaţii de 2 3 4 Modul Modul Modul Modul
transfer de Fabricarea Fabricarea Fabricarea 5 6 7 8
masă compuşilor compuşilor polimerilor Analiza Automati- Manage- Tratarea şi
anorganici organici instrumentală zarea mentul epurarea
proceselor deşeurilor apelor
tehnologice
din industria
chimica
2 ore/ săpt 2 ore/ săpt 4 ore/ săpt 2 ore/ săpt 2 ore/ săpt 2 ore/ săpt 60 ore 90 ore
din care: din care: din care: din care: laborator. Din care 1
1 oră 1 oră 1 ore 1 oră tehnolologic oră
instruire instruire instruire instruire laborator
1-31
teoretică şi teoretică şi teoretică şi teoretică şi tehnologic
1 oră 1 oră 3 ore 1 oră
laborator. laborator. laborator. laborator.
tehnolologic tehnolologic tehnolologic tehnolologic
30 ore/
32-33 săpt,
(6 ore/ zi)
30 ore/
34-36 săpt,
(6 ore/ zi)

Observaţie: Instruirea practică comasată se desfăşoară timp de 5 săptămâni , care vor fi planificate fie la sfârşitul anului şcolar fie pe
parcursul anului şcolar, la decizia şcolii şi în parteneriat cu agenţii economici.Parcurgerea modulelor se poate face şi succesiv în anumie
cazuri în funcţie de schema orară
Corelarea unităţilor de competenţă cu modulele

Clasa a-XIII-a
Domeniul: Chimie industrială
Calificarea: Tehnician în industria chimică
Unităţi de Competenţe M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 Verifi

competenţă care
5. Comunicare 5.2. Moderează dezbateri şi şedinţe 7 ν
5.3. Elaborează documente pe teme 7 ν

profesionale
7.Procesarea 7.1. Planifică o activitate şi culege date ν
datelor numerice numerice în legătură cu aceasta.
7.2. Prelucrează datele numerice. ν

7.3. Interpretează rezultatele obţinute şi ν
prezintă concluziil

14. 14.1. Execută măsurări de mărimi fizice 6 ν
Automatizarea
proceselor 14.2. Descrie sistemele de reglare automată 6 ν
tehnologice din
industria chimică 14.3. Prezintă modalităţi de conducere
automată a unor procese în flux 6 ν
14.4. Realizează un proiect pentru o aplicaţie 6 ν

dată
17. Operaţii de 17.1. Caracterizează operaţiile de transfer de ν
transfer de masă masă
17.2. Identifică utilajele de transfer de masă ν
17.3. Efectuează calcule tehnologice specifice ν

utilajelor de transfer de masă
17.4. Descrie modul de funcţionare, exploatare ν
şi întreţinere a utilajelor de transfer de masă
19. Analiză 19.1. Descrie metode de analiză instrumentală ν

instrumentrală folosite în industria chimică
19.2. Efectuează analize chimice folosind ν
metode instrumentale
19.3. Interpretează rezultatele analizelor ν
instrumentale
20. 20.1 Caracterizează deşeurile 7 ν
Managementul
deşeurilor 20.2 Identifică metodele de reducere a 7 ν
pierderilor în procesele de fabricaţie /
procesele tehnologice

20.3 Aplică tehnici de prelucrare şi 7 ν
valorificare a deşeurilor din industria
chimică
21. Tratarea şi 21.1. Descrie surse de alimentare cu apă 8 ν
epurarea apelor
21.2. Descrie procedee de tratare şi de epurare 8 ν
a apei
21.3. Exploatează staţii de tratare şi de epurare 8 ν
a apei
21.4. Aplică norme de tehnica securităţii 8 ν
muncii şi PSI specifice utilajelor pentru
tratarea apei
22.Fabricarea 22.1.Descrie procesul tehnologic de obţinere a ν
compuşilor compuşilor chimici anorganici
anorganici 22.2.Efectuează calcule tehnologice la utilaje ν
tip
22.3.Aplică metode de optimizare în ν
conducerea proceselor chimice
22.4.Monitorizează aplicarea măsurilor de ν

protecţia mediului la fabricarea compuşilor
chimici anorganici
23.Fabricarea 23.1. Descrie procese tehnologice în industria ν
compuşilor chimică organică
organici
23.2. Efectuează calcule tehnologice la utilaje ν
tip şi instalaţii
23.3 Efectuează analize de control fabricaţie ν
a compuşilor organici
23.4. Monitorizează aplicarea măsurilor de ν
protecţia mediului în industria chimică

24.1 Identifică procedeele de fabricare a ν
polimerilor
24.2 Descrie procese tehnologice în industria
24.Fabricarea şi de fabricare şi prelucrare a polimerilor ν
prelucrarea 24.3 Efectuează calcule tehnologice la utilaje
polimerilor tip şi instalaţii ν
24.4 Monitorizează aplicarea măsurilor de
protecţia mediului în industria de fabricare ν
şi prelucrare polimeri

BIBLIOGRAFIE
1. Ciarnau, R. si Ecologie si protectia mediului – Editura Economica –

colectiv. manual pentru clasa a X-a Preuniversitaria Bucuresti 2000
2. Teodorescu, I. si Ecologie si protectia mediului – Editura Constelatii

colectiv manual pentru clasa a X-a 2001
3. N. Gâldean, G. Ecologie si protectia mediului – Ed. Economica –
Staicu manual pentru clasa a XI-a Preuniversitaria Bucuresti 2000
4. L. I. Ciplea, AL. Poluarea mediului ambiant Ed. Tehn. Bucureşti, 1978

Ciplea
5. M. Negulescu, s.a. Protecţia mediului înconjurător Ed. Tehn. Bucureşti, 1981
6. G. Mohan, A. Ecologie şi protecţia mediului Ed. Scaiul, Bucureşti, 1993

Ardelean
7. V. Rojanschi, s.a. Protecţia şi ingineria mediului Ed. Economică, Bucureşti, 1997
8. Mihailescu Ana Exploatarea şi întreţinerea utilajelor Editura Didactică şi Pedagogică,

Francisca şi instalaţiilor Bucureşti,1977
din industria chimică şi de rafinării
9. Floarea Octavian şi Exploatarea şi întretţnerea utilajelor Editura Didactică şi Pedagogică,

Jinescu Valeriu şi Bucureşti 1980.
instalaţiilor din industria chimică şi
de rafinării
10. Bratu E. A Operatii unitare în ingineria Editura Tehnică, Bucureşti, 1984

chimică, vol I şi II
11. Brenner C., Dan Instruire practică în laboratorul Editura Didactică şi Pedagogică,
A.I., Bumbu S. tehnologic şi instalaţii pilot Bucureşti 1983
12. Bertalan L. Neacşu Pregătire de bază în chimie Editura Oscar Print, Bucureşti
C. Manole L. industrială – manual de teorie- 2000
Cosma O.
Patrulescu C. Rus
A. Lixandru R.
13. Miriţescu M., Pregătire de bază în chimie Editura Oscar Print, Bucureşti
Neacşu C. Manole L. industrială – manual de practică 2000
Petrăreanu M,
Spătărelu G.
14. E. Pincovschi Îndrumătorul laborantului chimist Editura tehnică, Bucureşti, 1975
15. L.Kekedy,Cs. Lucrări practice de chimie analitică Cluj-Napoca,1976

Mzsnay calitativă
16. Gh.Vlănţoiu, Manualul laborantului chimist Editura didactică şi pedagogică

S.Partenie Bucureşti,1969
17. A.Lupu,M.Constan Inhibitori de coroziune pentru Editura tehnică ,Bucureşti,1982

tinescu,I.Arimuş protecţia metalelor
18. Ch.Vlănţoiu, Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi
C.Petrescu, pedagogică ,Bucureşti
V.Marian 1978,1980
19. L.Vlădescu, Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi pedagogică

M.Teodorescu Bucureşti,1994
20. V.Croitoru, Chimie analitică,cl.a-IX-a şia-X-a Editura didactică şi pedagogică ,

R.Cismaş 1982
21. C.Macarovici Analiza chimică cantitativă Ed.Academiei ,Bucureşti,1979

anorganică
22. C.Luca,V.MagearuI Aparate şiTehnici de laborator Ed. Didactică şi

.Spânulescu Pedagogică,Bucureşti,1974
23. Gh. Marcu Chimia metalelor Editura didactică şi pedagogică

Bucureşti,1979
24. V.T. Mărculeţiu, şa. Aplicaţii de calcul în chimia Editura Tehnică Bucureşti,1997
generală şi anorganică
25. Distasio, J. Caiet de aplicaţii şi teste – chimie Editura Teora, Bucureşti 1997
26. Cojocaru I., Fiera Îndreptar de laborator tehnologic Editura Info Craiova – 2002
M., Frăţilă M., pentru clasele a Xi-a, a XII-a –
Bucur I. licee, şcoală profesională, şcoală
postliceală
27. Posea P., Cojocaru Analiza factorilor de mediu Editura CONPHZS Râmnicu
I., Fiera M., Frăţilă Vălcea - 2004
M., Preoteasa M.,
Chirca V., Ciurea C
28. Apetroaiei Neculai, Chimie analitică aplicativă- Ed. tehnică, Bucureşti, 1996
Apetroaiei Maria Indrumător
29. Croitoru Vasilica, Chimie analitica- manual pentru Ed. Didactică şi pedagogică,
Cismaş Rodica licee de chimie industrială, Bucureşti, 1994
metalurgice, materiale de
construcţii, industrie alimentară,
clasa IX-X

30. Croitoru Vasilica, Chimie analitică şi analize tehnice- Ed. Didactică şi pedagogică,
Cismaş Rodica, manual pentru clasele IX-XI Bucureşti, 1999
Teodorescu
Mioara, Vlădescu
Luminiţa
31. Luca C., Duca Al., Chimie analitică şi analiză Ed. Didactică şi pedagogică,
Crişan I.Al instrumentală Bucureşti, 1983
32. Pincovschi E Indrumătorul laborantului chimist Ed. Tehnică, 1975
33. Pogany I., Banciu Metode fizice în chimia organică Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972
M
34. Seracu Dan Indrumător de chimie analitică Ed. tehnică, Bucureşti, 1989
35. Teodorescu Tehnica măsurării mărimilor fizico- Ed. Didactică şi pedagogică,

Mioara, Vlădescu chimice şi aparatura de laborator- Bucureşti, 1994
Luminiţa manual pentru clasele a IX-a şi a X-
a, licee cu profil de chimie
industrială (meseria laborant analize
fizico-chimice)
36. Tomiţă I., Oniţiu V Îndrumător pentru lucrări în Ed. Didactică şi pedagogică,
laboratorul de chimie, chimie Bucureşti, 1977
analitică şi analize tehnice
37. Vlădescu Luminiţa, Tehnica măsurării mărimilor fizico- Ed. Didactică şi pedagogică,
Teodorescu Mioara chimice şi aparatura de laborator- Bucureşti, 1995
manual pentru clasele a XI-a şi a
XII-a, licee cu profil de chimie
industrială (meseria laborant analize
fizico-chimice)
38. Vlănţoiu Gheorghe, Chimie anlitică şi analize tehnice – Ed. Didactică şi pedagogică,
Petrescu manual pentru clasele a XI-a şi a Bucureşti, 1984
Constantin, Marian XII-a, licee cu profil de chimie
Virginia industrială
39. V. Diaconescu, P. Tehnologia celulozei şi hârtiei, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1976.

Obrocea Vol. 2
40. P. Obrocea, D. Bazele fabricării celulozei I.P.Iaşi, 1992

Gavrilescu
41. P. Obrocea, E. Bazele fabricării hârtiei, Vol. 1, Universitatea Tehnică “Gh.

Bobu Asachi” Iaşi, 1993
42. G. Borhan, P. Tehnologii de reciclare a Ceprohart, Brăila, 1995
Obrocea, ş.a., maculaturii
43. E. Poppel, S. Operaţii şi utilaje în industria hârtiei Ed. Tehnică, Bucureşti, 1979

Petrovan
44. I. Florescu, D. Echipamente tehnologice pentru Ed. Didactică şi ştiinţifică,

Florescu fabricarea hârtiei şi cartonului Bacău
45. Tudor, Ionescu, Analiza apelor Ed. Tehnică, Bucureşti

Şerban
Constantinescu
46. Mioara,Teodorescu Chimie analitică şi analize tehnice Ed.Didactică şi
pedagogică,Bucureşti
47. Al. Florescu, D. Cartea instalatorului de reţele de Ed. Tehnică, Bucureşti
Niculescu apă şi canalizare
48. Emanuel, Blitz Epurarea apelor uzate şi menajere Ed. Tehnică, Bucureşti
49. Sergiu, Mănescu, Chimia sanitară a mediului Ed. Medicală, Bucureşti

Manole, Cucu,
Mona Diaconescu
50. Claudia Poluarea şi protecţia mediului Ed. PRINTECH, Bucureşti
Simionescu,
Rodica Stănescu,
Lanyi Szabolcs
51. Cristina Costache, Controlul calităţii mediului Ed. CARTEA UNIVERSITARĂ,
Cristina Bucureşti
Modrogan, Liliana
Bobircă
52. Eugen Pincovschi , Tehnologia chimică anorganică Ed. Didactică şi Pedagogică,
Ileana Mihai Bucureşti
53. Eugen Pincovschi Tehnologia acidului sulfuric Ed. Tehnică, Bucureşti


Fabr Si Prel Polimeri Xiii Curriculum 2007-2008

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fabr Si Prel Polimeri Xiii Curriculum 2007-2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modulul 4: FABRICAREA ŞI PRELUCRAREA POLIMERILOR

Total ore: 62 din care:

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

24.2. Descrie procese • Procese tehnologice de:

24.3.Efectuează calcule • Indicatori tehnico- economici

24.4. Monitorizează aplicarea • Poluanţi specifici proceselor tehnologice de

Formele de activitate sunt preponderent activ- participative care să permită desfăşurarea

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii

INSTRUCŢIUNI PENTRU EVALUATOR

INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI

Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

 Citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi

Instrumentele de evaluare continuă se vor corela cu criteriile de performanţă şi probele de

Titlul unităţii: Fabricarea şi prelucrarea polimerilor

Competenţa: 24.1: Identifică procedeele de fabricare a polimerilor

Precizări privind aplicablitatea

(c) Exemplificarea reacţiilor de obţinere Reacţii: - dezincrustarea lemnului şi

(d) Descrierea fluxului tehnologic Flux tehnologic: - operaţii succesive şi

(e) Explicarea procesului tehnologic pe Schemă tehnologică:- simbolul orale/ scrise

Explicare proces: - condiţii de

(g) Precizarea domeniului de utilizare a Domeniu de utilizare:- polimeri

Competenţa 24. 3 : Efectuează calcule tehnologice la utilaje tip şi instalaţii

Precizări privind aplicabilitatea

Precizări privind aplicabilitatea

Titlul unităţii: Fabricarea şi prelucrarea polimerilor

Competenţa 4: Monitorizează aplicarea măsurilor de protecţia mediului în industria de

(a) Identificarea agenţilor poluanţi specifici procesului tehnologic

(b) Precizarea efectului agenţilor poluanţi asupra mediului înconjurător

(c) Identificarea metodelor de limitare a poluării

(d) Descrierea modalităţilor de recuperare integrată a deşeurilor

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă:

Agenţi poluanţi specifici: Fabricarea si prelucrarea polimerilor sintetici:

Fabricarea celulozei şi hârtiei :

Efectul agenţilor poluanţi: - dereglarea echilibrului sistemului ecologic

Metode de limitare: - reducerea poluanţilor la sursă

Recuperare deşeuri: - colectare şi depozitare provizorie

Una din probele de evaluare ale instrumentului nr.4 poate fi:

Liceu - Nivel 3 Calificare : Tehnician în chimie industrială 13

Nr. Agenţi poluanţi Evaluator Data

4b. Precizează un efect al degajării în atmosferă a acidului clorhidric.

Nr Efect al acidului clorhidric Evaluator Data

Nr. Metode de limitare a poluării Evaluator Data

4d. Descrie pe scurt o modalitate de recuperare a foliei din policlorura de vinil.

Nr Recuperarea foliei din PVC Evaluator Data

Materii prime şi materiale auxiliare folosite la fabricarea polimerilor sintetici:

Liceu - Nivel 3 Calificare : Tehnician în chimie industrială 16

Modulul M5 ,, ANALIZA INSTRUMENTALĂ” face parte din curriculumul la decizie

Modul de citire şi interpretare a programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor

Liceu - Nivel 3 Calificare : Tehnician în chimie industrială 17

- unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie PROCESAREA DATELOR

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Conform planului de învăţământ

Se vor promova metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea

Liceu - Nivel 3 Calificare : Tehnician în chimie industrială 20

 Exerciţii de identificare a aparaturii de laborator

Pentru Competenţa 19.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare

Liceu - Nivel 3 Calificare : Tehnician în chimie industrială 23

Titlul unităţii: ANALIZA INSTRUMENTALĂ

Liceu - Nivel 3 Calificare : Tehnician în chimie industrială 24

Competenţa 19.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică