Cultivarea orzului de primăvară

Vânzări nete 5 670 lei

Profit brut 1 349 lei
Suprafaţa de cultivare 1 ha
Descrierea afacerii
În cultură orzul este prezentat de două tipuri biologice: orz de primăvară şi orz de toamnă. Atenţia producătorilor
agricoli faţă de această cultură este motivat din cauza folosirii pe larg în alimentaţia oamenilor, furajarea animalelor
şi industria alimentară.
 În alimentaţie, omul foloseşte orzul în formă de arpacaş şi surogat de orez.
 Boabele de orz prezintă un furaj concentrat foarte valoros pentru toate animalele puse la îngrăşat.
 Orzul se utilizează la fabricarea berii şi, în primul rând, orzoaica la care boabele sunt uniforme, au un
conţinut mai scăzut în proteine şi mai bogat în amidon.
Cultivarea orzului pentru boabe este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje:
a. Din punct de vedere economic:
 În funcţie de condiţiile climaterice şi nivelul tehnologiei de cultivare, productivitatea orzului de primăvară
variază între 2,0 şi 4,0 t/ha, fiind în mediu 2,5-3,5 t/ha. În ultimii ani preţul de comercializare a boabelor s-a
majorat pe piaţa internă a Republicii Moldova pînă la 2,0-2,2 lei/kg. Acest fenomen este cauzat de producţia
globală insuficientă în ţara noastră şi cheltuielile mari la o unitate de producţie (la 1t de boabe). Respectarea
cerinţelor agrotehnice de către agricultori va contribui la sporirea recoltei pînă la 3,0-4,0 t/ha, care posibil, va fi
însoţită de diminuare preţului de comercializare pe piaţa internă pînă la 1,0-1,5 lei/kg. În anii apropiaţi preţul de
comercializare l va varia între 1,5-1,8 lei/kg. Deci, costul boabelor de orz, produse pe un hectar, va constitui
4500-7200 lei.
 Cheltuielile necesare pentru cultivarea orzului de primăvară se estimează la 4800-5900 lei/ha (cheltuielile
necesare pentru cultivarea altor plante de cultura mare: grîu – 6000...7900, porumb – 6200...8000, floarea
soarelui – 6100...8100, mazărea pentru boabe – 5900...7000 lei/ha).
 Beneficiul posibil (luînd în consideraţie comercializarea producţiei principale şi secundare) poate fi estimat la
circa 500 şi 1500 lei/ha.
b. Din punct de vedere agronomic:
 Orzul de primăvară poate fi utilizat pentru reînsemînţare (sau completare) semănăturilor cerealelor de toamnă.

Luînd în consideraţiile avantajele expuse, se propune ca afacere cultivarea orzului pentru boabe.

Investiţia necesară
Pentru cultivarea orzul de primăvară sunt necesare investiţii comparativ mai mici faţă de investiţiile necesare pentru
cultivarea altor plante de cultura mare. Pentru cultivarea orzului de primăvară pentru boabe pe o suprafaţă de 1 ha
sunt necesare următoarele cheltuieli: mijloace circulante – 1 717 lei , servicii mecanizate – 2 075 lei , plata muncii
angajaţilor sezonieri – 140 lei , taxe şi impozite – 192 lei şi alte cheltuieli – 197 lei . Totalizând toate aceste cheltuieli,
constatăm că pentru cultivarea a 1 ha de orz de primăvară este necesară o suma de 4 321 lei.
Piaţa de desfacere
Orzul se utilizează pe larg în industria alimentară şi în calitate de furaj pentru animale. Boabele de orz constituie o
materie primă preţioasă pentru producerea berii, crupelor, făinei, care la necesitate poate fi adăugată în proporţie
de pînă 25 la sută în făina de grîu pentru fabricarea unor produse de panificaţie.
 Ca produs alimentar pentru industria alimentară boabele de orz prezintă interes pentru:
 Întreprinderile de producere a berii
 Întreprinderile prelucrătoare (producerea crupelor, făinei etc.)
 Ca produs furajer boabele de orz prezintă interes pentru:
 Întreprinderile de producere a nutreţurilor combinate
 Pieţile agricole, unde pot fi comercializate populaţiei locale
Orzul poate fi păstrat o perioadă îndelungată de timp sau poate fi comercializat imediat după condiţionarea primară.
Atenţie! Depozitarea boabelor de orz ca regulă nesecita dezinfectarea depozitului şi conduce la efectuarea
unor cheltuieli suplimentare. În cazul dat respectarea tuturor normelor sanitaro-igienice este strict
necesară!
Desfăşurarea afacerii
Soiuri de orz pentru boabe. Pentru cultivare se folosesc doar seminţele de soiuri de orz omologate în ţara
noastră. Conform „Registrului soiurilor de plante al Republicii Moldova anul 2003” în republică sunt
omolagate următoarele soiuri de orz de primăvară: Odeski 100, Unirea, Odeski 115, Prestij, Adapt, Sonor,
Stalker, Galatea, Pivdenîi, Ionel, Galactic.
Particularităţi biologice.
Orzul este o plantă de zi lungă. Temperatura – orzul de primăvară nu este o plantă pretenţioasă faţă de căldură,
seminţele încep să încolţească la temperatura de 1-2 oC. Pentru o creştere şi dezvoltare bună orzul necesită o
perioada de vernalizare (dezvoltarera iniţială în condiţii temperaturilor pozitive pîna la 10 oC ) cu durata de 10-15
zile, ceia ce condiţionează semănatul timpuriu al culturii. Din acest punct de vedere cultivarea orzului pentru boabe
va fi mai reuşită în anii cu primăvara devreme şi îndelungată. Umiditatea – orzul este o cultură cu cerinţe relativ
ridicate faţa de umiditate. Asigură producţii bune doar în condiţii de asigurare suficientă cu apă. Perioada critică
faţă de umiditate este formarea paiului şi până la înspicare. Solul şi nutriţia minerală – deoarece orzul posedă un
sistem radicular mai slab dezvoltat şi o capacitate de solubilizare mică, asigură producţii bune pe solurile fertile, cu
textură mijlocie, permiabile, cu pH-ul – 6,5-7,5. Orzoaica este mai pretenţioasă faţă de sol decât orzul şi preferă
soluţia solului mai acidă: pH-ul 5,0-7,5. Pentru formarea unei tone de producţie de boabe orzul extrage din sol
N 32 – 36 kg, P2O5 11 – 12 kg şi K2O 20 – 24 kg.

Tehnologia de cultivare.
Rotaţia, premergătorii. Orzul de primăvară se dezvoltă bine după culturile prăşitoare bine fertilizate. Orzoaica
destinată pentru bere se amplasează pe terenuri mai puţin asigurate cu azot, pentru a evita sporirea conţinutului de
substanţe proteice.
Fertilizarea. În funcţie de gradul de aprovizionare a solului cu substanţe nutritive, pot fi administrate următoarele
doze de ingrăşăminte: 30-90 kg azot, 60...90 kg fosfor, 30...60 kg potasiu, inclusiv 16 kg de fiecare element de
nutriţie (100 kg de nitrofoscă) se administrează concomitent cu semănatul, restul cantităţii - ca îngrăşăminte de
bază.
Lucrarea solului Orzul este o cultură ce necesită efectuarea calitativă a lucrării de bază a solului şi pregătirii lui
înainte de semănat. Lucrarea solului prevede dezmiriştirea sau discuirea imediată după recoltarea culturii
premărgătoare (după aşa premărgători, ca sfeclă de zahăr şi cartof pe cîmpuri curate discuirea nu este
obligatorie!) şi peste 10-12 zile - aratul de zăble la adîncimea de 20-22cm. Sub aratură se administrează
îngrăşămintele minerale de bază. O atenţie deosebită se acordă primăvara lucrărilor de pregătire a patului
germinativ, urmărindu-se mărunţirea uniformă a solului la adâncimea de semănat şi păstrarea umidităţii în sol. În
acest scop primăvara devreme se face nivelarea solului (de obicei – o boronire), ce permite micşorarea
cheltuielelor neproductive de apă) şi o cultivare pentru pregătirea patului germinativ la adîncimea de încorporare a
seminţelor.
Sămânţa şi semănatul. Seminţele de orz trebuie să aibă puritatea nu mai joasă de 97% şi capacitatea germinativă
de 95%. Înainte de semănat, seminţele se incrustează în baza formatoarelor de peliculă, în care se adaugă
fungicide, insecticide, preparate biologice şi stimulatoare de creştere a plantelor, permise pentru utilizare în
Republica Moldova. Luînd în consideraţie particularităţile biologice a orzului de primăvară, descrise mai sus, semănatul
se efectuiază foarte timpuriu. Termenii optimali pentru semănat sunt primele zile de primăvară, cînd este posibilă
efectuarea lucrărilor agricole în cîmp.
Metoda de semănat este cea în rânduri obişnuite cu distanţa între rânduri de 15 cm, sau în rânduri dese (7-8cm
distanţa între rânduri). Pentru a asigura producţii sporite pe fiecare m 2 trebuie să obţinem 380-430 plantule răsărite
uniform, iar către recoltare să fie 350 plante cu 550-600 fraţi productivi cu masa boabelor în spic de 0,8-1,2 g.
Norma numerică optimă de semănat constituie 4,0 – 4,5 milioane seminţe germinabile la hectar. Normele
gravimetrice medii vor constitui 150 - 200 kg/ha.
Adâncimea medie de semănat pentru orz este de 4 - 5 cm, variând cu 2...3 cm mai puţin pe solurile mai grele şi cu
o majorare de 2 - 3 cm pe solurile uşoare . Atenţie! Seminţele se incorporează în stratul umed de sol!
Sistemul de îngrijire. Sistemul integrat de protecţie. Imediat după semănat pe semănături se efectuaează
tăvălugirea solului, care asigură un contact bun al seminţelor cu solul şi răsarirea uniformă a plantelor. În condiţiile
Republicii Moldova, cele mai dăunătoare buruieni în cultura orzului sunt dicotiledonatele anuale şi perene:
pălămida, albăstreaua, volbura, muştarul de câmp, hrişca urcătoare, voinicica, fumăriţa, susaiul, traista ciobanului,
ridichea sălbatică, muşeţelul – prost, punguliţa, macul de câmp şi altele. Multe alte buruieni sunt înăbuşite de
plantele de orz.
Combaterea buruienilor în cultura orzului trebuie să fie integrală. Rolul cel mai important îl are asolamentul şi
lucrarea solului. În cazul cînd nu s-a reuşit combaterea lor cu procedeele menţionate se recomandă stropirea
semănăturilor, în faza de înfrăţire, până la începutul împăierii, cu erbicide. Buruienile sunt mai sensibile la
erbicidare în faza cotiledoanelor, până la formarea frunzei a patra.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor. Pe semănăturile orzului de toamnă se dezvoltă circa 50 de specii de boli şi
dăunători, însă paguba principală o provoacă numai 10-12 specii. Dintre bolile spicului un pericol mare prezintă
fuzarioza spicului, cunoscută sub numele de arsură, înroşirea sau albirea spicelor. Tratamentele se fac în scopuri
profilactice şi la apariţia simptoamelor de boli. Principalii dăunători: muştele cerealelor; buha semănăturilor;
gândacul ghebos; ploşniţele cerealelor; păduchii verzi ai cerealelor; cărăbuşii cerealelor.
Recoltarea se efectuează într-un timp scurt, deoarece orzul este slab rezistent la scuturare. Cea mai efectivă
metodă este divizată atunci când boabele sunt în pârgă cu umiditatea de 30 – 32%. Orzoaica se recoltează direct
la coacerea deplină, la umiditatea boabelor sub 14%.
Analiza vânzărilor si cheltuielilor
Calculul vânzărilor şi cheltuielilor la cultivarea orzului de primăvară pentru boabe a fost efectuat pentru suprafaţa
de 1 ha. Recolta posibilă a boabelor de orz respectând efectuarea procedeelr tenologice prevăzute a fost estimată
la 3,50 t/ha. Preţul de comercializare a boabelor de orz – 1,5 lei/kg, luând în consideraţie că producătorul va
comercializa producţia obţinută după condiţionarea primară (curăţire, uscare). În cazul păstrării mazărei, vânzările
vor spori din contul comercializării la un preţ mai avantajos. Cheltuieli pentru efectuarea operaţiilor mecanizate a
fost apreciate, luînd în consideraţie costul combustibilului, lubrifianţelor, reparaţiilor, amortizarea tehnicii, plata
muncii la mecanizatori, venitului agentului economic (care efectuiează servicii) şi impozite.

Preţ
Specificare U.M. Unit/ha unitar, Suma, lei
lei
Suprafaţa ha 1
Recolta de boabe t/ha 3,5
Recolta de paie t/ha 4,2
A. VÂNZĂRI NETE
Boabe de orz t 3,50 1 500 5 250
Paie de orz t 4,20 100 420
TOTAL vânzări 5 670
B. COSTUL MATERIALELOR
Seminţe t 0,184 2 550 468
Îngrăşăminte minerale
Salpetru de amoniu kg 11,1 1,7 19
Amofos kg 84,6 3,2 271
Nitrofoska kg 100 2,8 280
Substanţe chimice
Tratarea seminţelor (Sumi 8) kg/t 1,5 135 203
Erbicide (2,4 D) l/ha 2 69 138
Insecticide (Bi-58) l/ha 1,5 107,9 162
Fungicide (Bayleton) kg/t 0,5 354,2 177
C. OPERAŢII MECANIZATE
Discuirea în două direcţii ha 2 162 324
Administrarea îngraşămintelor de bază ha 1 108 108
Aratul cu boronire ha 1 270 270
Boronirea la primăvara devreme ha 1 36 36
Cultivarea înainte de semănat ha 1 63 63
Tratarea seminţelor t 0,184 27 5
Semănatul cu administrarea îngraşămintelor ha 1 198 198
Tăvălugirea după semănat ha 1 27 27
Boronirea pînă la apariţiea plantulelor ha 1 54 54
Boronirea semănăturilor ha 1 72 72
Stropirea semănăturilor cu erbicid ha 1 90 90
Stropirea semănăturilor cu insecticid ha 1 90 90
Stropirea semănăturilor cu fungicid ha 1 90 90
Recoltarea ha 1 405 405
Transportarea boabelor t/km 35 3,15 110
Transportarea paielor t/km 42 3,15 132
D. OPERAŢII MANUALE
Încărcarea şi depozitarea paielor om/zi 2,8 50 140
E. ALTE CHELTUIELI (NEPREVĂZUTE, 5%) 197

F. TAXE ŞI IMPOZITE
Impozitul funciar (la 60 bal/ha) ha 1 90 90
Fondul social (la 60 bal/ha) ha 1 102 102
G. TOTAL CHELTUIELI (B+C+D+E+F) 4 321

H. MARJA BRUTĂ (A-G) 1 349

I. MARJA BRUTĂ (H/A), % 24%

Sursa: „Bazele fitotehniei”, Chişinău 2002, pag. 248