Potrivit Departamentului de Agricultura al SUA, peste 40 de specii indeplinesc cerintele

guvernamentale si au primit unda verde pentru comercializare. Printre acestea, se numara:

tomate, cartofi, porumb si soia modificate genetic pentru a face fata daunatorilor, ierbicidelor,
inghetului si arsitei. Europenii nu se avanta la fel de mult in acest domeniu si le lasa locul
americanilor, situati, intamplator sau nu, in topul tarilor cu cea mai mare rata a obezitatii. In
2000, Serviciul International de Dezvoltare Biotehnologica a dat startul procesului de studiere a
organismelor modificate genetic. Din numarul total de proiecte inscrise, 68% au venit doar din
partea fermierilor americani, care detin si acum suprematia la capitolul mancare modificata
genetic. Foarte putini oameni isi dau seama daca mananca sau nu asemenea produse, insa ele
nu sunt prezente chiar la tot pasul. Dupa cum arata statisticile, in Europa nu exista inca o
tehnologie la fel de avansata ca cea a americanilor, motiv pentru care rareori o sa gasesti fructe

sau legume de acest fel.

un studiu publicat de revista Nature a aratat faptul ca larvele care mananca polen de la
porumbul B.t., modificat genetic, mor in cateva ore. Acelasi studiu a aratat faptul ca, pe langa
daunatori, acest polen poate sa omoare orice fel de insecte, ceea ce inseamna ca organizatiile
internationale pentru sanatate sunt ingrijorate cu privire la raspandirea polenului in aer si la
numarul de vietati ce urmeaza sa fie afectate de el. Cu toate ca studiul nu a fost realizat in
conditii optime, el trage cateva semnale de alarma. In momentul acesta, Organizatia Mondiala a
Sanatatii inca dezbate problema, fiecare dintre cele doua tabere avand argumente si studii
suplimentare care sa le sustina cauza.

- Alergiile - in ultimii ani, foarte multi copii din Europa si Statele Unite au dezvoltat alergii la
alune si alte mancaruri, iar specialistii cred ca acest lucru se datoreaza modificarii structurii
genetice a alimentelor in cauza. Acum cativa ani, a existat o tentativa de a se introduce o gena
din nucile de Brazilia in soia, insa proiectul a fost abandonat, din cauza riscului ridicat de
alergii.

- Riscurile necunoscute asupra sanatatii - un articol recent, publicat in Lancet, arata faptul ca
soarecii care au fost hraniti cu un tip de cartof modificat genetic au suferit probleme la nivel
intestianl, din cauza unei substante numita lectina florala, toxica pentru toate mamiferele. Cu
toate acestea, cei care au dezvoltat acel tip de cartof spun ca el nu era pentru uz comercial si ca
se afla inca in faza de testare, asa ca nu trebuie luate in considerare aceste date.

Cum sunt etichetate alimentele modificate genetic

Etichetarea alimentelor modificate genetic este si ea o problema continua. Cei mai multi cred ca,
daca nu exista dovezi ca aceste alimente sunt daunatoare, nu ar trebui etichetate in mod special,
in timp ce altii sunt de parere ca este dreptul fiecaruia dintre cumparatori sa stie diferenta
dintre produsele aflate pe raft. Pana se hotarasc americanii ce este de facut cu mancarea din tara
lor, Uniunea Europeana a pus deja la punct cateva directive. Astfel, conform regulamentului
1830/2003, toate produsele alimentare sau cosmetice care contin organisme modificate genetic
vor fi etichetate corespunzator, pentru a le oferi cetatenilor posibilitatea alegerii. Producatorii
sunt obligati sa treaca pe eticheta toate ingredientele, procentul pe care il contine din fiecare
substanta, locul de provenienta, gramajul, numele producatorului, data de valabilitate si daca in
compozitia lui se regasesc urme de organisme modificate genetic sau nu. Cu toate acestea, nu
toti producatorii s-au aliniat la standardele europene, ceea ce inseamna ca este posibil sa nu
gasiti ultima mentiune chiar pe toate etichetele.

Probleme...
• de sănătate: Nu au fost efectuate încă studii pe oamenii, pe termen lung, pentru a observa cu
exactitate impactul asupra organismelor umane. Cercetătorii se tem că riscurile pentru sănătate
pot include: expunerea la alergeni, rezistenţă la antibiotice, tulburări de reproducere sau
îmbătrânire accelerată

• de securitate: “Administraţia Alimentelor şi a Medicamentelor” nu tratează organismele

modificate genetic în mod diferit faţă de culturile cultivate în mod convenţional. Companiile
pot alege o consultare de siguranţă voluntară, dar o testare suplimentară nu este neapărat
necesară.

• de etică: Există susţinători ai ideii că OMG-urile reprezintă o violare a naturii şi o încălcare a

valorii intrinseci a organismelor fizice.

• nevoia de etichete: Administraţia Alimentelor şi a Medicamentelor din SUA nu cere

etichetarea organismelor modificate genetic, ceea ce îngreunează procesul decizional:
consumatorul nu poate face alegeri, fiind conştient de compoziţia alimntelor pe care le
consumă.

Lucrurile au scăpat insa demult de sub control, dacă este să ne gândim ce păţesc fermierii din
statele Americii de Nord cu aceste companii producătoare de OMG, când li se întâmplă să li
se încrucişeze culturile tradiţionale cu cele vecine, inginerite genetic.
NaturalNews.com notează că Statele Unite par a se confrunta cu o conspiraţie a
trădării.Politica şi interesul personal par a face ca politicile guvernamentale să încalce cu
mare uşurinţă raţiunile de siguranţă şi sănătate.
Când preşedintele Obama l-a numit pe Michael Taylor ca expert principal al FDA (Food and
Drug Administration, organismul care se ocupă de medicamente şi siguranţa alimentaţiei),
mari proteste s-au făcut auzite din partea consumatorilor şi a grupurilor de activism de
mediu.
În timpul mandatului acestuia organismele modificate genetic au fost aprobate în Statele
Unite fără a fi efectuate teste pentru a se vedea dacă acestea prezintă siguranţă pentru
alimentaţia oamenilor.
Din cauza lipsei etichetărilor, americanii nu pot spune dacă au sau nu pe masă organisme
modificate genetic. Această lipsă de informare face ca evitarea şi urmărirea alimentelor din
OMG să devină aproape imposibilă.
Iată mai jos o listă a principalelor alimente despre care se ştie că sunt modificate genetic:
1. Porumbul – a fost modificat de natură să-şi dezvolte propriul insecticid. Monsanto a
recunoscut că în SUA jumătate din culturile de porumb sunt modificate genetic. Şoarecii
hrăniţi cu porumb modificat genetic au probleme de reproducere şi fertilitate.
2. Soia – modificată să reziste la ierbicide. Produse: făină de soia, tofu, băuturi de soia, ulei de
soia etc. Hamsterii hrăniţi cu soia OMG au probleme de înmulţire şi o rată ridicată a
mortalităţii.
3. Bumbacul – de asemenea proiectat să reziste ierbicidărilor. Mii de fermieri indieni au
suferit afecţiuni ale pielii după expunerea la vata de bumbac OMG.
4. Papaya – o varietate rezistentă la un virus a fost introdusă în Hawaii în 1999. Culturile de
papaya transgenică ocupă acum trei pătrimi din totalul arhipelagului Hawaii.
5. Orezul – cultura emblemă a Asiei de Sud Est a fost modificată genetic să conţină o mare
cantitate de vitamina A. Se pare că există şi o varietate ce conţine gene umane (!) care e
cultivată pe teritoriul Statelor Unite. China Daily, un ziar online, arată că s-au semnalat
probleme serioase de sănătate publică şi mediu date de culturile de orez OMG, care dau
reacţii alergice. Există şi unele temeri legate de transferul de gene.

6. Tomatele – au fost modificate pentru păstrare mai îndelungată pe rafturi, prevenindu-se

alterarea lor care, în mod natural, are loc rapid. Într-un test vizând siguranţa roşiilor OMG,
unele animale au murit la câteva săptămâni de la ingerarea unor astfel de tomate.
7. Rapiţa – uleiul de rapiţă se foloseşte la producerea de ulei comestibil şi de margarină. Şi
mierea mai poate fi produsă din flori de rapiţă. În Germania, autorităţile au raportat că o
treime din polenul prezent în mierea canadiană provine de la culturi modificate genetic.
8. Produsele din lapte. S-a descoperit că 22% din vacile de pe teritoriul Statelor Unite au fost
injectate cu hormon de creştere bovin recombinant (modificat genetic) – rbGH. Acest hormon
produs de Monsanto determină vacile să-şi sporească producţia de lapte cu 15%.Laptele
provenit de la astfel de vaci conţine un nivel ridicat de IGF–1 (Insulin Growth Factors –
factori de creştere insulinici). Oamenii au de asemenea IGF-1 în organismul lor. Cercetătorii
şi-au exprimat îngrijorarea, arătând că nivelurile sporite de IGF-1 în corpul uman au fost
associate cu cancere de colon şi de sân.
9. Cartofi – şoarecii hrăniţi cu cartofi modificaţi cu Bacillus thuringiensis var. Kurstaki Cry 1
au fost descoperiţi cu toxine în organism. În pofida anunţurilor contrare, aceasta arată că
toxina Cry 1 era stabilă în organismul şoarecilor de laborator. Când riscurile de sănătate au
fost date publicităţii, s-a pornit o dezbatere.
10. Mazărea – cea modificată genetic a fost identificată ca fiind cauza unor răspunsuri
imunologice la şoareci şi posibil la om. O genă de fasole a fost inclusă în mazărea OMG, cu
scopul de a crea o proteină care funcţionează ca un pesticid.
OMG – legate de o boală stranie

Încă din 2008, NaturalNews.com anunţa posibila legătură dintre organismele modificate
genetic şi aşa numita afecţiune Morgellon, cu simptome cum ar fi: mâncărimi, înţepături,
senzaţii de mişcare pe piele, granulaţie a pielii, leziuni.
Unii pacienţi arată oboseală, lipsă de memorie pe termen scurt, confuzie mentală, durere şi
schimbări în modul de a vedea. Au fost de asemenea înregistrate date privind morbiditatea
crescută şi disfuncţii sociale precum productivitate scăzută, pierderi de slujbe, handicapuri
severe, divorţuri, pierderea custodiei copiilor şi abandon familial.
Înainte de raportarea ei, boala a fost negată ca fiind un fals, dar cercetările mai amănunţite au
relevat că e reală şi că poate fi legată de consumul de OMG. În pofida acestor legături, CDC
(Center for Disease Control – centrul de control al bolilor) din SUA a declarat afecţiunea
Morgellon de origine necunoscută.Mai mult, comunitatea medicală nu poate oferi publicului
nici o informaţie privind o cauză a simptomelor.
Studiile suplimentare efectuate au relevat că fibrele invazive ale ţesuturilor normale extrase
de la pacienţii cu Morgellon sunt similare de la unii la alţii şi că nu se potrivesc cu nici o fibră
din mediul natural obişnuit.
ADN-ul extras din fibre a fost identificat ca aparţinând unui fungus (o ciupercă) şi că acestea
mai conţin şi Agrobacterium, un germen gram-negativ ce are capacitatea de a modifica
celulele plantelor, animalelor şi chiar şi pe cele umane.
Boala Morgellon nu este singura asociată cu hrana modificată genetic.
Există dovezi din ce în ce mai clare cu privire la faptul că alimentaţia pe bază de OMG poate
cauza alergii, reacţii imunologice, probleme cu ficatul, sterilitate şi chiar moarte.
Mai mult, pe baza singurului experiment de hrănire umană cu alimente pe bază de
organisme modificate genetic s-a stabilit că materialul genetic conţinut în produsele
alimentare pe bază de OMG se poate transfera în ADN-ul bacteriilor intestinale la om şi
poate continua să se înmulţească.
Conştientizarea pericolului
Încă o dată, American Academy of Envirnomental Medicine (academia americană de
medicină a mediului) a arătat că OMG constituie o ameninţare serioasă a sănătăţii, şi nu că
doar în mod accidental pot exista legături între acestea şi efectele asupra sănătăţii.
AAEM a sfătuit medicii să avertizeze pacienţii să evite OMG, întrucât introducerea OMG în
hrana curentă e corelată cu o creştere alarmantă a bolilor cronice şi alergiilor alimentare.
Nu ar trebui să constituie nici o surpriză. Acum 30 de ani, un supliment alimentar numit L-
trytophan a ucis 100 de oameni şi a afectat între 5.000 şi 10.000 de alte persoane. Cauza a fost
identificată în final ca fiind procesul de inginerie genetică utilizat în producerea sa. Dacă
simptomele nu ar fi avut trei caracteristici principale evidente, anume unice, acute şi rapid
instalate, boala nu ar fi putut fi identificată.
Gândirea progresistă în termeni de profit nu e rea, cu siguranţă. Dar să înlături orice
precauţie pe argumentul convenabil că nu există suficiente dovezi că hrana OMG este într-
adevăr distructivă e o dovadă de curată iresponsabilitate. Şi va fi cu siguranţă o scuză
lamentabilă în cazul în care se va dovedi fără putinţă de tăgadă că hrana OMG e într-adevăr
nocivă.

Chiar între organismele modificate prin inginerie genetică, există un caz cu totul special.
Este un orez ce conţine gene umane, produs de compania Ventria Bioscience şi care este
cultivat acum pe circa 1600 de hectare în Junction City, Kansas, SUA – poate şi prin alte părţi,
şi cea mai mare parte a oamenilor habar n-au că există aşa ceva.
Firma cultivă de câţiva ani buni în secret soiul de orez modificat cu gene din ficatul uman, în
scopul de a preleva proteinele dezvoltate de acest “Frankenorez” şi de a le folosi la
producerea de medicamente. Cu aprobare de la USDA – departamentul agriculturii din SUA
– Ventria a luat una din cele mai larg răspândite cereale din lume şi o foloseşte drept
catalizator pentru obţinerea de noi medicamente.
Iniţial, cultivarea acestui tip de OMG, în trei varietăţi, a fost limitată la interiorul
laboratoarelor.În 2007, Ventria a scos orezul afară, în aer liber.
Compania a încercat să-l cultive mai întâi în Missouri, dar a întâmpinat rezistenţă din partea
Anheuser-Busch şi a altor firme, care au ameninţat să boicoteze tot orezul produs în acel stat
 dacă Ventria ar fi plantat orezul în graniţele statului din inima SUA. Aşa încât Ventria s-a
mutat cu plantările în Kansas.
Problema cea mare constă în faptul că, deşi acest tip de orez nu a fost aprobat pentru
consumul uman, este cultivat în câmp deschis, unde potenţialul de înmulţire necontrolată
este uriaş, iar pericolul pentru sănătatea publică este, de asemenea, pe măsură.
Cu toate protestele care au urmat conştientizării acestor riscuri, USDA a aprobat cultivarea în
câmp deschis a acestui orez. Şi aceasta după ce FDA a refuzat autorizarea OMG-ului produs
de Ventria în 2003!

În Romania ajung anual peste 500.000 de tone de produse modificate genetic, in special
porumb si soia. Acestea au un efect dezastruos asupra organismului uman, dupa cum
se vede in cele mai recente experimente pe sobolani.
Rozatoarele, hranite cu porumb modificat genetic, au dezvoltat tumori de marimea unei
mingi de ping pong. Vestea a provocat un soc in toata lumea, iar acum s-a discutat in
Parlamentul European posibilitatea excluderii acestor produse de pe piata.
Vestea bomba vine dupa ce timp de doi ani cercetatorii francezi au facut un studiu pe
200 de sobolani de laborator.
Cei hraniti cu porumb modificat genetic au dezvoltat tumori mamare, leziuni hepatice
si renale severe, iar rata mortalitatii a fost mai mare cu 70% decat la cei hraniti normal.
Studiul a fost facut de cercetatorii Universitatii din Caen.
"Primele tumori apar din a patra luna de tratament, adica la o luna dupa ce companiile
inceteaza sa mai testeze organismele modificate genetic. Tumorile au fost in principal
mamare in cazul femelelor, la piele in cazul masculilor", spune Gilles-Eric Saralini,
cercetator Universitatea din Caen.
"La om poate sa produca ca si la mamiferele de experienta tumori maligne, reducerea
duratei de viata, afectiuni ale ficatului pancreasului, a glandelor endocrine", a declarat
Alexandru Maxim, conferentiar doctor USAMV.
Studiul a fost dezbatut joi si in Parlamentul European, iar masurile ar putea fi drastice,
ducand chiar la scoaterea de pe piata a produselor modificate genetic.

ARGUMENTE ARDOR- FORMULATE SEXI

Deşi se fac numeroase teste pe aceste organisme modificate genetic
oamenii de ştiinţă nu pot anticipa ce s-ar putea întâmpla. Modificările la
nivel de gene, în natură, se petrec de-a lungul a numeroase generaţii,
într-un timp îndelungat, pe când “îmbunătăţirile” din laborator se
produc prea repede şi numărul de gene modificate este din ce în ce mai
mare, astfel nu se poate prevedea exact ce s-ar putea întâmpla în viitor cu
aceste noi organisme. Singurele informaţii sigure referitoare la impactul
organismelor modificate genetic asupra sănătăţii umane sunt acelea că
astfel de produse pot produce crize de alergie deosebit de puternice.

Organismele modificate genetic duc în primul rând la miscorarea

varietăţii genelor, şi, implicit, la slăbirea plantelor. În eventualitatea unei
epidemii, ţinând cont că plantele au aceleaşi caracteristici: slăbiciuni,
atuuri; s-ar putea ajunge la dispariţia lor. În al doilea rând se produce o
infiltrare a ADN-ului modificat cu ADN nemodificat din cauza
polenizării, ceea ce ar însemna o “poluare” a genelor naturale. Aceasta va
crea probleme şi în etichetarea alimentelor modificate sau nemodificate
genetic şi la dezinformarea populaţiei (nr de oameni care doresc alimente
modificate genetic este foarte mic) . Potrivit unor sondaje recente, 62%
din europeni şi 77% din cetăţenii italieni sunt preocupaţi de prezenţa
organismelor transgenice ce pot “ateriza” în alimentele care le ajung pe
masă zilnic. Un sondaj de opinie realizat de Asociaţia pentru Protecţia
Consumatorilor din România arată că 78 % dintre români nu vor să dea
banii pe alimente modificate genetic. De asemenea, 98% dintre cetăţeni
consideră că etichetarea acestui tip de alimentelor este necesară, iar
jumătate dintre ei cred că aceste alimente pot afecta sănătatea.

Argumentul 2: Organismele modificate genetic nu rezolvă problema

foametei
În ţările slab dezvoltate problema nu este lipsa hranei, ci distribuţia
deficitară, despădurirea, deşertificarea etc. Mai mult, majoritatea
organismelor modificate genetic sunt infertile, ceea ce înseamnă că
fermierii trebuie să cumpere noi seminţe anual. Astfel, neactionand
asupra cauzei principale a foametei, chiar dacă recolta ar fi mai bogată în
ţările cu probleme, foametea ar continua pentru că produsele ar fi
exportate pentru plătirea datoriilor externe, teritoriu cultivat ar fi prea
mic, iar hrana tot nu ar ajunge la toţi din cauza problemelor în
infrastructura locală.