Tehnologiea Turizmului PDF

Gabriela Stãnciulescu
Valentina Capotã Cristina Iordache

Florentina Costea Ioana Pârjol
Cristina Ghinescu ªtefania Mihai
TEHNOLOGIA TURISMULUI
Manual pentru clasele XI-XII
Filiera tehnologicã
Specializãrile turism ºi alimentaþie publicã
NICULESCU
Manualul este aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu Ordinul
ministrului nr. 3918 din 11.06.2002
Contribuţia autorilor la realizarea manualului:

Coordonare şi control ştiinţific: Prof. Univ. Dr. Gabriela Stănciulescu
Consultant ştiinţific: Valentina Capotă
Clasa a XI-a:
Capitolul 1: Florentina Costea
Capitolul 2: Florentina Costea (2.2 şi 2.4), Cristina Iordache (2.1 şi 2.3)
Capitolul 3: Ştefania Mihai
Capitolul 4: Ştefania Mihai (4.1-4.5 şi 4.8), Cristina Ghinescu (4.6 şi 4.7)
Capitolul 5: Cristina Ghinescu
Capitolul 6: Ioana Pârjol
Clasa a XII-a:
Capitolul 3: Ştefania Mihai (3.1 şi 3.3), Cristina Iordache (3.2)
Capitolul 4: Ştefania Mihai (4.1), Cristina Ghinescu (4.2)
© Editura NICULESCU ABC, Bucureşti, 2003

Adresa: 060204 – Bucureşti, Sector 6
bd. Regiei 6D, Tel/Fax: 312.97.83
Tel.: 312.97.82, 312,97.84
E-mail: edit@niculescu.ro
club@niculescu.ro
Internet: www.niculescu.ro
Redactare: Oana Popescu
Tipărit la S.C. EURO PONTIC
ISBN 973-568-779-8
Clasa
a XI-A
GENERALIT|}I PRIVIND
1 ACTIVITATEA DE TURISM
~n urma parcurgerii acestui capitol ve]i cunoa[te:
– Momentele principale ale apari]ei [i dezvolt\rii turismului

– Locul turismului în cadrul economiei na]ionale
– Rolul turismului în societate
– Tipurile de vizitatori
– Factorii de influen]\ ai activit\]ii turistice [i modul de
clasificare a acestora
– Formele de turism clasificate dup\ diferite criterii
– Elementele caracteristice ale principalelor forme de
turism
1.1. Scurt istoric

Drumul strãbãtut de omenire pe calea progresului a fost întotdeauna sprijinit,
dar, de cele mai multe ori, devansat de victoriile obþinute în cucerirea spaþiului.
Exploratorii, comercianþii, oamenii de ºtiinþã ºi culturã, care au deschis calea spre
cunoaºtere, au transmis contemporanilor lor posibilitatea ºi dorinþa împinsã pânã la
necesitatea de a cãlãtori.
Ä Comuna primitivã
• nu existã cãlãtorii turistice; dar…
• se poate discuta despre apariþia cãlãto-
riei; din necesitãþi materiale, oamenii
cãutau la distanþã ceea ce nu puteau gãsi în
jurul locului în care trãiau;
• cãlãtoria a început odatã cu practicarea
rãzboaielor ºi a schimburilor care au împins
oamenii dincolo de sfera de influenþã a
grupului social din care fãceau parte.
• aceste cãlãtorii au trezit dorinþa de
deplasare ºi curiozitatea oamenilor de Peºtera Lascaux
a cunoaºte ceea ce se aflã dincolo de raza
lor vizualã.
4
Tehnologia activit\]ii de turism
Ä În antichitate
• apare cãlãtoria turisticã.
ØVechii greci
• în traficul de cãlãtori dintre statele
greceºti au fost antrenate mase relativ
importante de oameni pentru vizitarea:
– locurilor sfinte;
– bãilor curative;
– jocurilor festive organizate la peri-
oade regulate.
• odatã cu serbãrile olimpice întâlnim ºi
primele manifestãri de «propagandã» ºi de
«organizare» a cãlãtoriilor; data jocurilor ºi
programul lor erau anunþate populaþiei
oraºelor greceºti de cãtre mesageri cãlãri. Parthenon.
ØRoma Anticã
• majoritatea cãlãtoriilor aveau scopuri co-
merciale, culturale ºi militare;
• circulaþia spre bãile curative era deosebit de
vie;
• dezvoltarea cãlãtoriilor a fost sprijinitã de
construcþia de drumuri ºi de tehnica comunica-
þiilor relativ dezvoltate ºi de apariþia primelor
unitãþi de cazare.
Coloseum.
ÄÎn Evul Mediu

• cãlãtoreau mai ales comercianþii, amba-
sadorii ºi preoþii ºi, în scopuri religioase, pele-
rinii care vizitau locurile sfinte; un numãr
important de cãlãtori era format din oameni de
ºtiinþã, artiºti, calfe ºi studenþi care se îndreptau
spre universitãþile ºi centrele culturale;
• intelectualii sãraci, actorii, muzicanþii,
cântãreþii, scamatorii, evocatorii de spirite,
alchimiºtii, studenþii, cãlugãrii reuniþi în gru-
puri pestriþe, prigoniþi de lege ºi de bisericã,
cãlãtoreau pe drumurile ce legau oraºele
Europei Centrale ºi Occidentale;
• se dezvoltã transporturile pe apã.
Evul Mediu.
5
Clasa a XI-a
Ä Marile descoperiri geografice

• se descoperã drumul spre Indii ºi America, noi orizonturi de cunoaºtere, ceea
ce impulsioneazã accentuarea diviziunii internaþionale a muncii ºi determinã
dezvoltarea comerþului intern ºi internaþional;
• tot mai multe produse se transformã în marfã, ceea ce determinã creºterea
circulaþiei banilor ºi transformarea economiei naturale în economie de piaþã; creºterea
circulaþiei comerciale a fost însoþitã de avântul circulaþiei de cãlãtori;
• are loc reforma religioasã care, în domeniul circulaþiei de cãlãtori, se manifesta
prin apariþia predicatorilor, a misionarilor care cãlãtoreau la distanþe mari, pentru
propaganda religioasã, profesori ºi studenþi care studiau în strãinãtate.
Ä Rãzboaiele napoleoniene
• odatã cu sfârºitul acestor rãzboaie are loc transfor-
marea circulaþiei de cãlãtori în turism propriu-zis;
• motorul cu abur – inventarea ºi aplicarea sa la trenuri
ºi vapoare au dat un puternic avânt dezvoltãrii turismului;
• în jurul anului 1700 s-a format aºa numitul „grand
tour“, itinerar ce cuprindea oraºele: Paris, Torino, Florenþa,
Roma, Neapole, Veneþia, Viena, precum ºi regiunea
Rinului – Germania; durata cãlãtoriei era de 3 ani. Cu
aceastã ocazie apar ºi termenii de «turism» ºi «turist»;
• în þãrile în care circulaþia turisticã era liberã, a apãrut
o nouã ramurã industrialã – industria hotelierã, precum
ºi noi activitãþi cum ar fi editarea ghidurilor, meseria de
ghid, restaurator, crupier.
Locomotivã.
Ä1841 – Primul birou de voiaj

• înfiinþarea de cãtre THOMAS COOK, în Anglia, a primului birou de voiaj,
prima organizaþie comercialã al cãrei scop a fost organizarea cãlãtoriilor;
– începând cu anul 1855 activitatea acestuia se extinde pe plan internaþional,
iar
– în anul 1872 are loc primul voiaj organizat în jurul lumii.
Ä A doua jumãtate a secolului al XIX-lea

• circulaþia turisticã internaþionalã rãmâne dominatã de turiºtii englezi;
„nu se poate închipui un lãmâi italian fãrã sã nu aibã sub el o englezoaicã care se
mirã“ (Heine).
6
• construirea reþelei mondiale de cãi ferate determinã mutaþii importante în circu-
laþia turisticã;
• perfecþionarea tehnicã a vapoarelor stimuleazã cãlãtoriile transcontinentale;
• reþeaua unitãþilor de cazare s-a extins, au apãrut noi hanuri, hoteluri destinate
cãlãtorilor în tranzit, hoteluri de lux în marile oraºe ºi hoteluri, în staþiunile balneare
ºi climaterice;
• sportul reprezintã un alt factor stimulator al circulaþiei turistice internaþionale
(alpinismul, schiul, ciclismul);
• începe conºtientizarea importanþei tu-
rismului în cadrul economiei naþionale (apar
societãþi pentru înfrumuseþarea oraºelor în
scopuri turistice; se înfiinþeazã corporaþii de
iniþiativã pentru coordonarea turismului);
• turismul devine o activitate genera-
toare de încasãri ridicate;
• a început sã se contureze specializarea
internaþionalã în domeniul turismului. Vapor.
Ä Secolul al XX-lea
• în 1914 se înfiinþeazã primul Oficiu Naþional de Turism în Franþa;
• includerea automobilului ºi avionului printre mijloacele de transport de pasageri
reprezintã o revoluþie atât în domeniul transportului, cât ºi în domeniul turismului;
• dupã primul rãzboi mondial oferta turisticã s-a restructurat, a devenit mai largã
ºi mai diferenþiatã, cererea turisticã a crescut prin includerea unor noi motivaþii de
cãlãtorie ºi a unor noi mase de cãlãtori, noi obiceiuri de cãlãtorie; s-au multiplicat
ºi destinaþiile turistice; noi þãri devin destinaþii turistice: România, Cehoslovacia,
Iugoslavia, Ungaria, Polonia, Bulgaria;
• turismul este considerat tot mai mult un remediu pentru ieºirea din impasul
economic (turismul reprezintã o sursã de valutã – prin intrarea turiºtilor strãini; prin
practicarea regimului vizelor – se dã prioritate turiºtilor cu venituri mari; corelarea
exportului de mãrfuri cu importul de turiºti);
• se creeazã organe specializate pentru dezvoltarea turismului, sprijinite ºi
coordonate de cãtre stat ;
• în vederea stimulãrii turismului o serie de þãri
acordã înlesniri turiºtilor strãini:
– Austria, Franþa, Italia reduc preþul trans-
portului pe calea feratã cu 50-80% pentru
ca turiºtii sã facã voiaje mai lungi, sã sta-
þioneze mai mult pe teritoriul þãrilor lor;
– Belgia, Franþa, Elveþia oferã turiºtilor
sosiþi cu automobilul bonuri de benzinã
la preþ mai mic;
– Germania, Italia, Iugoslavia acceptã pen-
tru turiºtii strãini plata serviciilor turis-
tice cu valutã la un curs mai ieftin; Turnul Eiffel.
7
Clasa a XI-a
• legiferarea concediilor plãtite a reprezentat o revoluþie în turism (Italia – 1927,
Germania – 1934, Franþa ºi Belgia – 1936); au luat naºtere organizaþii ce se obligau
sã sprijine utilizarea corespunzãtoare a timpului în concediu;
• în anul 1924 se înfiinþeazã, în România, ca organizaþie oficialã Oficiul Naþional
de Turism;
• unul din principalele evenimente social-economice caracteristice secolului al
XX-lea îl constituie dezvoltarea cu o remarcabilã rapiditate a turismului intern ºi
internaþional;
• ritmurile de creºtere a turismului s-au intensificat dupã anul 1950, ca urmare
a eliminãrii treptate a restricþiilor vamale ºi valutare ºi a progresului tehnic (mai
ales în domeniul transporturilor), ceea ce a condus la intensificarea cãlãtoriilor atât
pe plan intern, cât ºi pe plan internaþional;
• de la apariþie, turismul a avut o evoluþie relativ lentã, dar, dupã cel de-al doilea
rãzboi mondial (începând cu anii ’60) a cunoscut o expansiune deosebitã, aceasta
ºi datoritã transformãrilor majore din economia mondialã;
• în anul 1975 se înfiinþeazã Organizaþia Mondialã a Turismului;
• dezvoltarea continuã a infrastructurii, creºterea stresului, dezvoltarea industriei,
creºterea mediei de viaþã, creºterea timpului liber, sunt tot atâtea elemente care
stimuleazã dezvoltarea continuã ºi tot mai susþinutã a turismului.
1.2. Conceptele de turism, turist

Apariþia turismului se pierde în negura timpurilor ºi este greu de stabilit o datã
certã a detaºãrii sale ca activitate distinctã, deoarece unele forme incipiente de turism
s-au practicat din cele mai vechi timpuri.
Etimologic cuvântul TURISM provine din englezescul «TO TOUR» (a cãlãtori,
a colinda), având deci semnificaþia de excursie; el a fost vehiculat în Anglia, în
secolul al XVII-lea ºi a desemnat iniþial acþiunea de a voiaja în Europa.
«TO TOUR» derivã la rândul sãu din cuvântul francez «TOUR» – miºcare în aer
liber, plimbare, drumeþie, ºi a fost preluat treptat de majoritatea limbilor moderne pentru
a exprima cãlãtoria care urmãreºte cu preponderenþã un scop de agrement, de recreere.
De-a lungul anilor, conþinutul noþiunii de TURISM s-a modificat ºi s-a
îmbunãtãþit continuu. În prezent, dupã ce a cunoscut o multitudine de definiþii, putem
spune cã:
TURISMUL se referã la activitãþile desfãºurate de persoane, pe durata
cãlãtoriilor ºi sejururilor, în locuri situate în afara reºedinþei obiºnuite, pentru o
perioadã consecutivã ce nu depãºeºte un an (12 luni), cu scop de loisir *, pentru afaceri
sau alte motive. (OMT)
Elemente de referinþã ale activitãþii de turism:
a) locul – în afara reºedinþei obiºnuite;
b) perioada – consecutiv, sã nu depãºeascã un an;
c) scopul – loisir, afaceri sau alte motive.
* loisir (fr.) = recreere, odihnã.
8
Fig. 1 – Clasificarea vizitatorilor

TURI{TI
VIZITATORI INTERNA}IONALI
EXCURSIONI{TI
VIZITATORI
TURI{TI (petrec cel pu]in o
VIZITATORI INTERNI noapte la locul vizitat)
(vizitatori
EXCURSIONI{TI
de o zi)
Fig. 2 – Clasificarea internaþionalã a cãlãtorilor

dupã Organizaþia Mondialã a Turismului
CÅLÅTORI
lucråtori în zonele
de frontierå (6)
inclu[i în statisticile neinclu[i în imigran]i temporari

turismului statisticile turismului (6)
imigran]i
permanen]i (6)
vizitatori
nomazi (6)
vizitatori de o zi
turi[ti pasageri în tranzit
(excursioni[ti)
(7)
refugia]i (8)
stråini pasageri în
croazierå (2)
membrii for]elor
armate (8)
membrii echipajelor
nereziden]i (1) echipaje (3)
reprezentan]i
consulari (9)
na]ionali reziden]i vizitatori de o zi (4) diploma]i (9)

în stråinåtate (5)
Preluare: O.M.T. Tourism Trands Worldwide and in Europe.
9
Clasa a XI-a
Pot fi identificate formele principale ale turismului :
– turismul intern: rezidenþii unei þãri date care cãlãtoresc numai în interiorul
acesteia;
– turismul internaþional care grupeazã:
• turismul receptor: non-rezidenþii care cãlãtoresc în þara datã;
• turismul emiþãtor: rezidenþii þãrii date care cãlãtoresc în alte þãri.
Pentru cererea turisticã se definesc urmãtoarele noþiuni de bazã:
• cãlãtor;
• vizitator.
Explicaþii la clasificarea vizitatorilor internaþionali:
(1) membrii echipajelor aeronavelor de linie sau ale navelor de pasageri staþionate în raza porturilor
din localitãþile vizitate de turiºti, care recurg la serviciile de cazare ale unitãþilor hoteliere din þara vizitatã;
(2) persoane care sosesc într-o þarã strãinã pe nave de croazierã (dupã definiþia din 1965 a Orga-
nizaþiei Internaþionale Maritime – I.M.O.) ºi care petrec noaptea în afara vasului, chiar dacã debarcã
pentru vizitare o singurã zi sau mai multe zile;
(3) echipajele care nu sunt rezidente în þara vizitatã ºi care rãmân în þarã pentru o singurã zi;
(4) vizitatorii care sosesc ºi pãrãsesc þara în aceeaºi zi, pentru scopuri profesionale sau alte scopuri
turistice, incluzând ºi vizitatorii tranzitaþi pentru o zi pânã la sau de la þara de destinaþie a cãlãtoriei;
(5) vizitatorii cu înnoptare în drum de la sau spre þãrile de destinaþie;
(6) categorii definite de Naþiunile Unite în „Recomandãrile privind statisticile pentru migraþiunea
temporarã“, 1980.
(7) cei care nu pãrãsesc zonele de tranzit din aeroporturi sau porturi, inclusiv transferurile între
aeroporturi ºi porturi;
(8) conform definiþiei Înaltului Comisariat pentru Refugiaþi al Naþiunilor Unite (1967);
(9) în cazurile când aceste persoane cãlãtoresc din þara lor de origine la destinaþiile misiunii lor
oficiale ºi viceversa (incluzând ºi persoanele dependente care însoþesc aceste categorii de persoane
sau care se reunesc pe parcursul cãlãtoriei).
TURISTUL reprezintã persoana care se deplaseazã spre un loc situat în afara reºedinþei
sale obiºnuite, pentru o perioadã mai micã de 12 luni ºi ale cãrei motive principale de
cãlãtorie sunt altele decât exercitarea unei activitãþi remunerate la locul vizitat.
Elemente de referinþã pentru a distinge turiºtii de alte categorii de cãlãtori:
1. deplasarea sã fie fãcutã într-un loc situat în afara reºedinþei obiºnuite;
2. perioada sã fie mai micã de un an;
3. scopul deplasãrii poate fi:
a) loisir, recreere ºi vacanþã (odihnã): vizitarea oraºelor, efectuarea cumpãrãturilor, plaje,
croaziere, voiaje de nuntã, practicarea diferitelor sporturi (de amatori) etc.;
b) vizite la rude ºi prieteni: concedii în familie, vizitarea pãrinþilor, participarea la
funeralii, participarea la programe de îngrijire a invalizilor etc.;
c) afaceri ºi motive profesionale: inspecþii, vânzãri ºi cumpãrãri în contul întreprinderilor
strãine, participare la reuniuni, conferinþe ºi congrese, târguri ºi expoziþii, misiuni
guvernamentale, studii, cursuri de limbi strãine sau de pregãtire profesionalã,
instalarea de echipamente, participarea la activitãþi sportive profesionale; orice
persoanã care se deplaseazã în scop profesional (chiar ºi ºantieriºtii);
d) tratament medical: staþiuni balneare, staþiuni termale, diferite tipuri de cure
ºi tratamente (fitness, talazoterapie, kinetoterapie, slãbire, înfrumuseþare);
e) religie/pelerinaje: participarea la diverse evenimente religioase, pelerinaje
f) alte motive: echipajele aeronavelor ºi vaselor, tranzit etc.
10
EXCURSIONIST este orice persoanã care cãlãtoreºte pentru propria plãcere
pentru o duratã mai micã de 24 de ore într-o altã localitate (þarã) decât cea în care
îºi are reºedinþa ºi nu exercitã nici o ocupaþie lucrativã.
CÃLÃTOR ÎN TRANZIT este orice persoanã care tranziteazã o þarã, chiar
dacã rãmâne mai mult de 24 de ore, cu condiþia ca toate opririle sã fie de scurtã
duratã ºi sã aibã alte motive decât turistice.
1. 3. Locul ºi rolul turismului în societate

Pentru a identifica locul turismului în cadrul economiei naþionale se impune
evidenþierea clasificãrii ramurilor economiei naþionale.
1. SECTORUL PRIMAR – include: agricultura (creºterea animalelor, silvicul-
tura), vânãtoarea, pescuitul, industria extractivã.
2. SECTORUL SECUNDAR – industriile de prelucrare (manufacturierã, grea,
uºoarã, alimentarã, producþia ºi furnizarea de energie);
3. SECTORUL TERÞIAR – sectorul serviciilor (comerþ, transporturi, alimen-
taþie publicã, serviciile ºi activitãþile care nu produc bunuri materiale, inclusiv
instituþiile de culturã, învãþãmânt, asistenþã socialã ºi medicalã, sportul etc.).
Principalele caracteristici ale serviciilor sunt importante pentru identificarea
ºi delimitarea lor faþã de celelalte componente ale activitãþii economice ºi sociale.
Acestea se referã la :
– imaterialitate ºi intangibilitate: spre deosebire de produs, serviciul în general
este impalpabil, intangibil, nu poate fi vãzut, încercat, gustat (din acest motiv
serviciile sunt catalogate drept «invizibile» iar comerþul cu servicii denumit
«comerþ invizibil»);
– nestocabilitate (perisabilitate): neavând în general, formã materialã, acestea
nu pot fi stocate ºi pãstrate pentru un consum ulterior;
– simultaneitatea producþiei ºi consumului serviciului – determinã ca orice
neconcordanþã de timp sau de loc sã se soldeze cu pierderi;
– inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului ºi a utilizatorului;
– eterogenitatea sau variabilitatea (variaþie în funcþie de specificul prestatorului,
condiþii de mediu etc.).
Turismul se constituie ca o ramurã distinctã a economiei naþionale.
Locul turismului este evidenþiat de urmãtoarele elemente:
– este o componentã a sectorului terþiar – apartenenþã susþinutã de:
• conþinutul sãu (include activitãþi de natura serviciilor: transport,
alimentaþie, oferirea de informaþii, tratament) ºi de
• caracteristicile sale (nematerialitate, intangibilitate, nestocabilitate,
simultaneitatea producþiei ºi consumului, consum mare de muncã),
comune tuturor componentelor sectorului terþiar;
11
Clasa a XI-a
– are caracter de ramurã de interferenþã – rezultat al diversitãþii activi-
tãþilor ce dau conþinut prestaþiilor turistice ºi prezenþei unora dintre ele în
structura altor ramuri ale economiei: transporturile, alimentaþie publicã –
comerþ, tratament balneo-medical, ocrotirea sãnãtãþii, º.a.
– este o ramurã de sintezã – desfãºurarea activitãþilor turistice necesitã
intrãri din alte ramuri ca industria construcþiilor (ºi indirect: industria mate-
rialelor de construcþii, a sticlei, lemnului, construcþii de maºini, chimicã,
industria energeticã), alimentarã, textilã, agriculturã, transport, telecomu-
nicaþii, gospodãrie comunalã, culturã ºi artã º.a.;
– dezvoltarea turismului nu se va putea asigura armonios decât într-o strânsã
corelare cu nivelurile ºi ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale
economiei naþionale. Aceasta deoarece la obþinerea unui produs turistic
participã, direct sau indirect, aproape toate ramurile economiei naþionale.
Cercetãrile întreprinse asupra rolului turismului au evidenþiat faptul cã el are
un impact considerabil asupra economiei societãþilor ºi culturilor diferitelor þãri.
Acþiunea sa se manifestã pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic;
intensitatea acestor acþiuni diferã de la o þarã la alta în funcþie de nivelul sãu de
dezvoltare ºi politica promovatã faþã de el.
1. Rol economic:
Ø Rolul economic direct al turismului este evidenþiat de:

– contribuþia turismului la creºterea produsului intern brut ºi a venitului
naþional datoritã creºterii volumului încasãrilor din turism (realizate atât de prestatorii
direcþi – unitãþi de cazare, alimentaþie, agrement, transportatori, cât ºi a agenþiilor de
turism), ca urmare a sporului de producþie;
– contribuþia turismului internaþional de recepþie la reechilibrarea balanþei
comerciale de plãþi ca urmare a creºterii volumului încasãrilor valutare rezultate din:
• vânzarea serviciilor turistice pe valutã;
• exportul intern;
– contribuþia lui la valorificarea unor categorii de resurse ca frumuseþea
peisajului, condiþii de climã, calitãþile curative ale apelor minerale sau termominerale,
monumentele de artã, vestigiile istorice, tradiþia popularã º. a. care gãsesc în turism
cea mai bunã valorificare sau chiar singura;
– contribuþia acestuia la creºterea prosperitãþii zonelor în care se dezvoltã
turismul (favorizând dezvoltarea infrastructurii în zonã, valorificarea resurselor, a
forþei de muncã etc.
Ø Rolul economic indirect al turismului este rezultatul faptului cã:
– dezvoltarea turismului determinã dezvoltarea altor ramuri ale economiei
naþionale (acþiunea de stimulare a dezvoltãrii altor ramuri).
12
2. Rol social:
– contribuþia turismului la crearea de noi locuri de muncã (în turism ºi în celelalte

ramuri care se dezvoltã datoritã dezvoltãrii turismului) ºi la apariþia de noi meserii
(exemplu animator), ºi pe aceastã cale reducerea ºomajului;
– contribuþia turismului la refacerea capacitãþii fizice ºi psihice a oamenilor, cu
consecinþe pozitive asupra productivitãþii muncii.
3. Rol cultural-educativ:
– vizitarea unei zone (þãri) îi oferã turistului posibilitatea de a dobândi noi

cunoºtinþe de geografie, istorie, ºtiinþele naturii, artã, literaturã etc.;
– contactul turiºtilor cu zone sau þãri cu nivel mai ridicat de culturã ºi civilizaþie
poate avea efecte pozitive asupra acestora.
4. Rol politic:
– turismul, considerat «mesager al pãcii» contribuie la promovarea unei mai

bune înþelegeri între popoare aparþinând diferitelor culturi.
Aportul turismului la progresul economico-social, intensitatea acþiunilor sale
diferã semnificativ de la o þarã la alta, în funcþie de nivelul sãu de dezvoltare ºi de
politica promovatã faþã de el.
În România, coordonarea dezvoltãrii turismului ºi controlul activitãþii de turism se
realizeazã de cãtre Ministerul Turismului, ca organ central de specialitate al administraþiei
publice. În subordinea acestuia funcþioneazã instituþii publice cu atribuþii în domeniile:
autorizare ºi control, promovare, formare ºi management, cercetare pentru turism.
1. 4. Factorii de influenþã ai activitãþii de turism

Evoluþia turismului se aflã sub influenþa a numeroºi factori care variazã ca inten-
sitate ºi mod de acþiune.
În literatura de specialitate gãsim numeroase modalitãþi de clasificare a factorilor
de influenþã a activitãþii de turism, având la bazã mai multe criterii, cum ar fi:
1. dupã natura sau conþinutul acestora se deosebesc:
– factori economici:
• veniturile populaþiei ºi modificãrile acestora;
• oferta turisticã;
• preþurile ºi tarifele produselor turistice.
– factori tehnici:
• performanþele mijloacelor de transport;
• dotãrile tehnice existente în unitãþile hoteliere, de alimentaþie º.a.;
• tehnologiile folosite în construcþii.
13
Clasa a XI-a
– factori sociali:
• urbanizarea;
• timpul liber.
– factori demografici:
• evoluþia numericã a populaþiei;
• structura pe vârste;
• modificarea duratei medii de viaþã;
• structura pe sexe, grupe de vârstã, categorii socio-profesionale.
– factori psihologici, educativi ºi de civilizaþie:
• nivelul de instruire;
• setea de culturã;
• temperamentul;
• caracterul individual;
• dorinþa de cunoaºtere º.a.
– factori naturali:
• aºezarea geograficã;
• relieful;
• clima;
• poziþia faþã de principalele cãi de comunicaþie.
– factori organizatorici ºi politici:
• formalitãþi la frontiere;
• facilitãþi în turismul organizat;
• conflictele sociale, etnice, religioase;
• regimul vizelor.
2. dupã durata acþiunii lor în timp factorii pot fi grupaþi în:
– factori cu acþiune permanentã:
• creºterea timpului liber;
• modificarea veniturilor;
• miºcarea demograficã etc.
– factori sezonieri:
• succesiunea anotimpurilor;
• structura anului ºcolar/universitar;
• activitatea în agriculturã.
– factori conjuncturali:
• crizele economice, politice;
• confruntãrile armate;
• catastrofele naturale;
• condiþiile meteorologice etc.
3. dupã importanþa (rolul) lor în determinarea fenomenului turistic, se deosebesc:
– factori primari:
• veniturile populaþiei, oferta, preþurile, timpul liber, mutaþiile demo-
grafice;
– factori secundari:
• climatul internaþional, formalitãþile de vizã sau frontierã, diverse
facilitãþi.
14
4. în funcþie de direcþia de acþiune, factorii pot fi grupaþi în:
– factori exogeni:
• creºterea veniturilor, evoluþia numericã a populaþiei, sporirea
gradului de urbanizare º.a.;
– factori endogeni:
• lansarea de noi produse, diversificarea gamei de servicii oferite,
nivelul tarifelor, facilitãþi de preþ, pregãtirea personalului º.a.
5. dupã profilul de marketing, factorii se împart în:
– factori ai cererii turistice:
• veniturile, urbanizarea, timpul liber.
– factori ai ofertei turistice:
• condiþii naturale, baza materialã, costul prestaþiilor, diversitatea
ºi calitatea serviciilor;
– factori ai confruntãrii cerere-ofertã:
• distribuþia agenþiilor de voiaj, calitatea infrastructurii, sistemul
legislativ.
Aceºti factori sunt dinamici, schimbãtori ºi într-o anumitã mãsurã pot fi dirijaþi
în folosul dezvoltãrii turismului.
Dintre aceºtia cea mai mare influenþã asupra cererii turistice o au:
1. Veniturile populaþiei reprezintã principala condiþie pentru manifestarea cererii
turistice, fiind deci suportul material al dezvoltãrii turismului. Nivelul lor este
influenþat de nivelul de dezvoltare economicã ºi socialã a unei þãri.
• Sporirea veniturilor individuale, mai exact, a pãrþii care rãmâne dupã acoperirea
nevoilor fiziologice (adãpost, hranã, îmbrãcãminte, încãlþãminte) influenþeazã nivelul
cheltuielilor pentru turism.
• Veniturile influenþeazã circulaþia turisticã atât cantitativ, prin modificarea
numãrului turiºtilor, cât ºi calitativ, determinând durata deplasãrii, intensitatea
plecãrilor în vacanþã, caracterul organizat sau particular al prestaþiei, distanþa pe care
se efectueazã cãlãtoria, realizarea cãlãtoriei în interiorul sau în afara graniþelor þãrii,
opþiunea pentru un anumit mijloc de transport etc.
2. Preþurile ºi tarifele
• Influenþa preþurilor poate viza produsul turistic în ansamblul lui sau numai una din
componentele sale: transport, cazare, alimentaþie, agrement; se poate manifesta în raport
cu piaþa internã sau internaþionalã; poate produce mutaþii cantitative sau calitative.
În general, practicarea unor tarife ridicate limiteazã accesul serviciilor turistice
ºi se reflectã mai ales în reducerea numãrului de turiºti, a duratei sejurului, a
distanþelor de cãlãtorie, a frecvenþei plecãrilor în vacanþã etc. În acelaºi timp nu sunt
excluse reacþiile adverse, în care tarife foarte scãzute pot genera neîncrederea
turiºtilor în calitatea serviciilor determinând, o reducere a solicitãrilor pentru
serviciile turistice respective.
3. Oferta turisticã – ansamblul elementelor care motiveazã deplasarea în scop
turistic ºi anume: resursele turistice naturale ºi antropice, echipamentele turistice,
15
Clasa a XI-a
bunurile ºi serviciile destinate consumului turistic, forþa de muncã, infrastructura,
condiþiile de comercializare (preþuri, facilitãþi etc.). Fiecare dintre aceste elemente îºi
are contribuþia sa în dezvoltarea turismului. Existenþa unor resurse turistice valoroase,
deºi importantã, nu este suficientã pentru atragerea turiºtilor în zonã. Valorificarea
acestora depinde de gradul de dezvoltare a bazei materiale, de calitatea ºi diversitatea
serviciilor oferite.
4. Progresul tehnic înregistrat în domeniul dezvoltãrii mijloacelor de transport
ºi în infrastructura turisticã vizibilã ºi invizibilã, aferentã folosirii acestora, constituie
un alt factor important de influenþã.
5. Timpul liber al sfârºitului de sãptãmânã, al concediilor ºi vacanþelor influen-
þeazã prin mãrimea sa posibilitãþile de practicare a turismului.
1. 5. Formele de turism
Turismul (care implicã ideea alegerii deliberate a itinerarelor, a perioadei ºi
duratei sejurului de cãtre fiecare turist în parte) are ca scop satisfacerea anumitor
necesitãþi de ordin social, cultural, spiritual, medical etc. ºi urmãreºte satisfacerea
nevoilor de consum turistic. Þinând seama de aceste considerente, s-au delimitat
diferite clasificãri ale formelor de turism practicate:
turism naþional;
1. Dupã locul de provenienþã al turiºtilor
turism internaþional:
turism receptor;
turism emiþãtor.
turism de sejur:
2. Dupã gradul de mobilitate a turistului: turism de sejur lung;
turism de sejur de
duratã medie;
turism de sejur scurt.
turism de circulaþie;
turism de tranzit.
turism de iarnã;
3. Dupã sezonalitate: turism de varã;
turism de circumstanþã.
4. Dupã mijlocul de transport folosit de turist:
drumeþia turismul rutier turismul aerian

turismul cu trenul turismul naval
16
5. Dupã motivaþiile deplasãrilor:

turism de odihnã ºi recreere
turism tehnic ºi ºtiinþific

curã balneo-medicalã
turism de cumpãrãturi
turism de tratament ºi
turism de agrement
turism de afaceri
turism religios
turism sportiv
turism rural
6. Dupã caracteristicile socio-economice ale cererii:
turism particular turism social turism de afaceri ºi congrese
7. Dupã caracteristicile prestaþiei turistice principale:
turism de litoral turism montan turism în sta- turism cu caracter

þiunile balneo- special (vânãtoare
climaterice ºi pescuit sportiv)
8. Dupã categoria de vârstã ºi ocupaþia turiºtilor:
turism pentru tineret turism pentru turism

populaþia activã pentru pensionari
9. Dupã momentul ºi modul de angajare a prestaþiilor:
turism organizat turism neorganizat turism semiorganizat
17
Clasa a XI-a
a. Dupã locul de provenienþã a turiºtilor turismul se divide în douã ramuri
principale:
• turism naþional (intern) practicat de cetãþenii unei þãri în limitele graniþelor ei;
• turism internaþional (extern) care include:
– vizitele turiºtilor strãini într-o altã þarã decât cea în care îºi au reºedinþa
permanentã (turism receptor, turismul activ, de primire)
– plecãrile turiºtilor în afara graniþelor þãrii lor (turism emiþãtor, turismul
pasiv, de trimitere).
b. Dupã gradul de mobilitate a turistului:
1. turismul de sejur – turistul rãmâne un timp mai mult sau mai puþin lung într-o
zonã (staþiune) turisticã. El se subdivide în:
– turismul de sejur lung (rezidenþial) în care durata sejurului într-o localitate, sta-
þiune etc. depãºeºte o lunã de zile. Acesta este specific turismului de tratament
balneo-medical, persoanelor cu un venit ridicat ºi timp liber, pensionarilor.
– turismul de sejur de duratã medie a cãrui duratã este mai micã de 30 de
zile – perioada care coincide cu durata apreciatã ca limitã a concediilor
plãtite. El este practicat de toate categoriile de populaþie, indiferent de
nivelul veniturilor (turism de masã).
– turismul de sejur scurt în care durata sejurului este mai micã (de regulã
pe o duratã pânã la o sãptãmânã). Aici se includ cu preponderenþã formele
turismului ocazional (de circumstanþã) ºi diversele variante ale turismului
de sfârºit de sãptãmânã.
2. turismul de circulaþie (itinerant, în circuit etc.) – cu un grad ridicat de
mobilitate, presupune deplasãri continue, pe itinerare stabilite dinainte sau
ocazional, cu opriri scurte în diferite localitãþi (microzone) de pe traseele
traversate.
3. turismul de tranzit (în turismul internaþional) – presupune traversarea, cu sau
fãrã oprire, a unor þãri sau zone, pentru a ajunge la anumite destinaþii mai
îndepãrtate.
c. În funcþie de sezonalitate distingem:
1. Turism continuu practicat pe întreaga duratã a anului (curã balnearã, afaceri,
cultural);
2. Turism sezonier legat fie de existenþa unor condiþii naturale sau a unor eveni-
mente cultural artistice, sportive. El se grupeazã în:
– turismul de iarnã (pentru zãpadã ºi pentru soarele cãutat în timpul iernii);
– turismul de varã (legat de apã, soare, litoral, bãi de nãmol, cure heliomarine).
– turismul de circumstanþã (ocazional) este determinat de desfãºurarea anumitor
acþiuni specifice (sezonul de vânãtoare ºi pescuit sportiv) sau de participarea la
diferite festivitãþi, cu caracter periodic sau ocazional (folcloric, cultural-artistic,
sportiv etc.).
18
a. În funcþie de mijlocul de transport folosit de turist pentru parcurgerea
distanþei dintre localitatea (þara) de reºedinþã ºi localitatea (þara) în care îºi petrece
concediul se disting:
1. drumeþia – excursiile pedestre cu scop recreativ ºi de îngrijire a sãnãtãþii în
zonele nepoluate, cu o naturã nealteratã. La aceasta se pot asocia excursiile în
munþi, alpinismul, camparea în corturi, vânãtoarea ºi pescuitul sportiv.
2. turismul feroviar – trenul rãmâne un important mijloc de transport solicitat de
persoanele dornice de a cãlãtori, datoritã avantajelor în privinþa comoditãþii,
siguranþei, costurilor.
3. turismul rutier – cu formele sale specifice: cicloturismul, motociclismul, dar
mai ales turismul automobilistic (cu autocare ºi autoturisme proprietate
personalã sau închiriate de la agenþiile specializate). Folosirea autoturismelor
în scopuri turistice a crescut în mod semnificativ, îndeosebi în ultimele
decenii, pe mãsura sporirii numãrului de proprietari de autoturisme ºi libertãþii
de miºcare pe care o oferã.
4. turismul naval – foloseºte ca mijloc de transport navele maritime ºi fluviale;
se pot organiza croaziere maritime ºi fluviale foarte apreciate de turiºti. În
cadrul turismului naval în ultimul secol s-a dezvoltat foarte mult ºi turismul
nautic, sportiv, care constã în excursii ºi plimbãri de agrement cu bãrci cu motor
ºi vele, cu cauciucuri, canoe etc. pe porþiunile navigabile ale râurilor, pe
oglinzile de apã ale lacurilor naturale, ale deltelor ºi ale lacurilor de acumulare.
5. turismul aerian – este o formã de transport în plinã evoluþie, practicat în
special pe distanþe lungi ºi foarte lungi datoritã vitezei mari de deplasare ºi
confort pentru cãlãtori, folosindu-se avioanele, elicopterele etc.
b. Din punct de vedere al motivaþiilor deplasãrilor se disting urmãtoarele
forme de turism:
1. turismul de agrement – practicat de cãlãtorii dornici sã profite de frumuseþile
naturii, de a cunoaºte oameni ºi locuri noi, istoria ºi obiceiurile lor ºi în general
doresc sã-ºi foloseascã timpul de vacanþã pentru practicarea unor hobby-uri;
turismul de agrement se interfereazã cu turismul cultural.
2. turismul de odihnã ºi recreere (destindere) – turismul, în general, prin carac-
teristicile serviciilor sale este un turism de odihnã ºi recreere (destindere)
deoarece prin destindere ºi recreere nu se înþelege abandonarea tuturor
activitãþilor, ci exercitarea în mod voluntar a unor activitãþi diferite de cele
practicate în mod obiºnuit.
3. turismul de tratament ºi cura balneo-medicalã este o formã specificã a
turismului de odihnã, care a cunoscut o mare dezvoltare îndeosebi în ultimele
decenii, odatã cu creºterea surmenajului ºi a bolilor profesionale provocate de
stresul vieþii din marile aglomeraþii urbane. El îmbinã destinderea cu diferite
forme de curã ºi tratament balneo-medical ºi se practicã în staþiunile balneo-
medicale ºi climaterice, situate de obicei în zonele cu un microclimat specific,
adecvat pentru tratarea diferitelor afecþiuni.
19
Clasa a XI-a
4. turismul sportiv – este o formã a turismului de agrement, motivat de dorinþa
de a învãþa ºi de a practica diferite activitãþi sportive, ca o consecinþã a vieþii
sedentare a populaþiei urbane. Ponderea cea mai mare în turismul sportiv o au
sporturile nautice de varã (canotaj, schi nautic etc.) ºi sporturile de iarnã în
staþiunile de altitudine (schi), la care se adaugã alpinismul, ascensiunile pe
munte, plimbãrile ºi excursiile, pescuitul sportiv ºi vânãtoarea sportivã, alte
activitãþi sportive (gimnastica sportivã, ciclism, cãlãrie etc.) ºi orice alte
manifestãri sportive ocazionale (competiþii sportive amicale, tenis, golf, tir
sportiv, gimnasticã aerobicã etc.).
5. turismul de cumpãrãturi (shopping tourism) – determinat de deplasãrile
ocazionale în alte localitãþi (þãri) în vederea achiziþionãrii unor produse în
condiþii mai avantajoase decât cele oferite pe plan local (naþional) sau a unor
produse pe care nu le oferã piaþa localã.
6. turismul tehnic ºi ºtiinþific – vizitarea cu caracter documentar sau de schimb
de experienþã a unor obiective industriale, agricole sau alte obiective de
atracþie pentru specialiºti: peºteri, observatoare astronomice, rezervaþii natu-
rale ºi monumente ale naturii º.a.
7. turismul religios – pelerinajele credincioºilor la lãcaºurile de cult considerate
sfinte de diferite religii (oraºul sfânt Mecca pentru musulmani, mãnãstirile din
nordul Moldovei pentru creºtini, hramurile mãnãstirilor ºi bisericilor care atrag
un numãr mare de pelerini în perioadele sãrbãtorilor religioase tradiþionale).
8. turismul rural – petrecerea vacanþei în spaþiul rural, motivatã de dorinþa de
întoarcere la naturã, la vechile obiceiuri ºi tradiþii, foloseºte ca posibilitãþi de
gãzduire atât gospodãria þãrãneascã, cât ºi hanuri, hoteluri rustice sau popasuri.
Agroturismul presupune ºederea în gospodãria þãrãneascã, pensiunea þãrãneascã,
consumul unor produse agricole din gospodãria acestuia ºi participarea într-o
mãsurã mai mare sau mai micã la activitãþile agricole specifice.
9. turismul de afaceri – se referã în principal la activitãþile persoanelor care
lucreazã pentru o scurtã perioadã de timp în afara locului de muncã
(participarea la întâlniri, delegaþii, reuniuni, întruniri, târguri ºi expoziþii,
cãlãtoriile stimulent).
10. turismul cultural – presupune vizitarea, în scopul satisfacerii nevoilor
culturale ºi spirituale, a monumentelor de artã ºi arhitecturã, locurilor istorice,
muzeelor, galeriilor de artã etc.
c. Dupã caracteristicile socio-economice ale cererii avem:
1. turismul particular (privat) – este rezervat unei clientele cu venituri peste
medie, care cãlãtoreºte pe cont propriu, cu experienþã în domeniul cãlãtoriilor;
acest tip de turism include o gamã variatã de manifestãri: agrement,
destindere, îngrijirea sãnãtãþii, practicarea sporturilor etc.
20
2. turismul social – reprezintã o formã a turismului de masã, practicat de
categoriile de populaþie cu posibilitãþi relativ reduse (tineri, studenþi, ºomeri,
populaþie de vârsta a III-a); uneori cheltuielile sunt finanþate parþial sau chiar
integral prin mãsuri sociale (de sindicate, de casele de asigurãri sociale etc.).
3. turismul de afaceri ºi congrese (turismul de reuniuni sau de întruniri) cuprinde
ansamblul activitãþilor legate de cãlãtoriile organizate de întreprinderile econo-
mice ºi de administraþiile publice pentru personalul lor, cu ocazia deplasãrilor
în interes oficial, comercial, participarea la diferite reuniuni, congrese, simpo-
zioane, târguri ºi expoziþii, la întruniri, seminarii naþionale sau internaþionale.
d. Dupã caracteristicile prestaþiei turistice principale preferate de turist în
cadrul sejurului, formele de turism mai pot fi grupate în:
1. turism de sejur pe litoral (practicat pentru cura heliomarinã, sporturi nautice,
odihnã ºi recreere, tratament balnear);
2. turism de sejur în staþiunile montane (practicat pentru odihnã ºi recreere,
drumeþii, practicarea sporturilor de iarnã etc.);
3. turism în staþiunile balneo-climaterice (vizeazã practicarea curelor balneo-
medicale);
4. turism cu caracter special (vânãtoare ºi pescuit sportiv, congrese, confe-
rinþe etc.).
Proporþia diferitã a fluxurilor turistice spre una sau alta dintre destinaþii are
consecinþe directe în dimensionarea ºi structurarea bazei materiale a turismului.
e. Dupã categoria de vârstã ºi ocupaþia turiºtilor, formele de turism pot fi:
1. turism pentru tineret;
2. turism pentru populaþia activã;
3. turism pentru pensionari.
Importanþa acestei grupãri constã în faptul cã vârsta, sexul, ocupaþia, sunt factori
care genereazã diferite cerinþe specifice ºi determinã programarea calendaristicã a
serviciilor în cursul anului, dar ºi gama serviciilor oferite, în concordanþã cu perioada
vacanþelor ºcolare, cu perioada concediilor plãtite etc.
f. Dupã momentul ºi modul de angajare a prestaþiilor turistice distingem:
1. turismul organizat – este forma de turism în care prestaþiile turistice, serviciile
la care apeleazã turiºtii, destinaþia cãlãtoriei, precum ºi perioada în care vor fi
prestate aceste servicii sunt programate în prealabil pe bazã de contracte sau
alte aranjamente comerciale.
2. turismul neorganizat (pe cont propriu) nu presupune angajarea prealabilã a
serviciilor, a destinaþiei cãlãtoriilor ºi a perioadei de sejur, apelând direct la
unitãþile prestatoare de servicii din zona (þara) vizitatã.
3. turismul semiorganizat (mixt) – este forma de turism în care o parte din
servicii sunt angajate în prealabil, iar o altã parte este solicitatã direct pe
mãsura derulãrii cãlãtoriei (de obicei transport, agrement).
21
Clasa a XI-a
D ic]ionar,
1. Forma de turism – rezultat al segmen- 4. Sezonalitate – variaþie a activitãþii

tãrii circulaþiei turistice, în funcþie de un turistice asociatã sezoanelor anului,
anumit criteriu (provenienþa turiºtilor, care se repetã în aceeaºi formã de la an
motivaþia deplasãrii, gradul de mobili- la an.
tate a turistului etc.). 5. Cererea turisticã – ansamblul persoa-
2. Motivaþie turisticã – imbold, stimul nelor care-ºi manifestã dorinþa de a se
psihologic capabil sã-i determine indi- deplasa periodic ºi temporar în afara
vidului dorinþa de a practica turismul. reºedinþei proprii, pentru alte motive
3. Sejur – durata de timp petrecutã în scop decât prestarea unor activitãþi remu-
turistic într-o anumitã destinaþie turisticã nerate la locul de destinaþie.
sau pe un itinerar.
{ tia]i c\...
, ,
• pe vremea domniei împãratului Augustus (63 î.Ch. – 14 d.Ch.) cãlãtorii erau

transportaþi spre þinta cãlãtoriei lor de poºtalioane imperiale care circulau dupã un orar
regulat. În staþiile unde se schimbau caii, cei care doreau puteau sã primeascã gãzduire
ºi întreþinere; pe drumuri circulau trãsuri în care se putea dormi;
• în anul 61 d.Ch., împãratul Nero a dat dispoziþii procuratorului Traciei pentru
construirea de hanuri, iar în anul 136 d.Ch. împãratul Adrian a dispus ca, de-a lungul
drumurilor de pe coasta Marii Roºii, sã se ridice hanuri.
? ...
• Basho, un poet japonez, a scris, în 1690, un poem intitulat «Drumul îngust spre
Nordul îndepãrtat». Unele din versurile sale sunt sugestive: «Înþepat de þânþari, muºcat
de pãduchi/ Am reuºit sã dorm într-un pat/ În timp ce un cal urina/ Chiar lângã perna mea».
• în 1478-1480, sfinþirea bisericii «Frauenkirche» din München a provocat vizita a
124 000 de credincioºi, care au vizitat oraºul în cei trei ani cât au durat ceremoniile.
Numãrul pelerinilor s-a stabilit prin numãrarea unor boabe de fasole, fiecare nou sosit
trebuind sã arunce un bob într-una din urnele aºezate la cele patru porþi ale oraºului.
Aceasta a constituit prima operaþie de strângere a datelor din statistica turismului.
• în jurul anului 1600 apar pe continentul european studenþi provenind din familii
engleze bogate, care, dupã terminarea studiilor, fãceau o cãlãtorie mai lungã în statele
europene; în Anglia un tânãr nu era cotat cult ºi «bine crescut» dacã nu cãlãtorise pe
continent.
• Unii autori au realizat o tipologizare a turiºtilor în funcþie de nenumãrate forme
de turism ºi de personalitatea indivizilor care cãlãtoresc:
M. Bassaud distinge patru tipuri principale de turiºti:
– turistul sportiv, cãutând divertisment;
– turistul expert, amator de opere de artã;
– turistul singuratic, cãutând contactul cu natura;
– turistul spectator, care doreºte sã vadã cât mai multe locuri de interes general.
22
?! Teste [i, teme de control

Întreb\ri:
1. Evidenþiaþi locul turismului ºi în cadrul economiei naþionale.
2. Explicaþi rolul economic direct al turismului.
3. Prezentaþi influenþa urmãtorilor factori asupra dezvoltãrii turistice:
veniturile populaþiei, preþurile ºi tarifele practicate pentru produsele turistice ºi
timpul liber.
4. Enumeraþi formele de turism clasificate – dupã motivaþia cãlãtoriei.
5. Prezentaþi urmãtoarele forme de turism: – turism de sejur;
– turism social.
Teste
1. Stabiliþi corelaþii între formele de turism aflate în prima coloanã ºi
criteriile de clasificare aflate în coloana a doua, asociind cifra corespun-
zãtoare formei de turism cu litera corespunzãtoare criteriului de clasificare.
I. Forma de turism II. Criteriul
1. turism organizat a. dupã mijlocul de transport folosit de turist
2. turism de sejur b. dupã motivaþia deplasãrii
3. turism de iarnã c. dupã gradul de mobilitate a turistului
4. turism aerian d. dupã sezonalitate
5. turism sportiv e. dupã momentul ºi modul de angajare a
6. pelerinaje prestaþiilor turistice.
7. turism de tranzit
2. Încercuiþi varianta corectã:

Cei mai importanþi factori cu acþiune asupra turismului sunt:
a. creºterea economicã, oferta, sezonalitatea;
b. oferta, timpul liber, mutaþiile geografice, relieful;
c. oferta, timpul liber, mutaþiile demografice, creºterea economicã;
d. timpul liber, urbanizarea, oferta, cererea;
e. creºterea economicã, veniturile, clima, agricultura.
Factorii sociali includ:
a. progresul tehnic;
b. setea de culturã;
c. gradul de urbanizare.
Dupã gradul de mobilitate, turismul se poate clasifica:
a. turism itinerant; turism de varã
b. turism de sejur; turism itinerant
c. turism de circumstanþã; turism balnear
23
Clasa a XI-a
Dupã sezonalitate, turismul se clasificã:

a. turism balnear;
b. turism de circumstanþã;
c. turism estival.
3. Stabiliþi valoarea de adevãr a urmãtoarelor afirmaþii notând în

dreptul acestora A pentru adevãrat; F pentru fals:
• Intrarea turiºtilor strãini în þara noastrã este consideratã export turistic.
• Simplificarea formalitãþilor vamale reprezintã un factor economic deter-
minant pentru cã în acest fel creºte volumul încasãrilor valutare.
4. Realizaþi un eseu structurat cu tema: Relaþia dintre dezvoltarea

turismului ºi influenþa acesteia asupra dezvoltãrii construcþiilor.
În conceperea acestui eseu se vor urmãri:
– consecinþele dezvoltãrii turismului asupra întregii economii (rolul
economic direct ºi indirect);
– efectele creºterii numãrului de turiºti asupra producþiei ramurii:
construcþii;
– influenþa dezvoltãrii construcþiilor (ca urmare a introducerii progresului
tehnic) asupra dezvoltãrii turismului.
jOC
1
2
3
4
5
6
1. Vizitator cu una sau mai multe înnoptãri (neart.)

2., 4. Element de referinþã pentru distingerea turiºtilor de alte categorii de cãlãtori (art.)
3. Vizitator fãrã înnoptare (neart.)
5. Sector al economiei în care se încadreazã ºi turismul (pl. art.)
6. Cadru de desfãºurare a turismului (2 cuvinte).
6. Mediul natural
5. Serviciilor
4. Perioada
3. Excursionist
2. Scopul
1. Turist
24
POTEN}IALUL TURISTIC
2 AL ROMÂNIEI
– Componentele poten]ialului turistic natural al României

– Particularit\]ile poten]ialului turistic al litoralului M\rii Negre
– Formele de turism practicate în principalele zone de atrac]ie
ale României
– Factori naturali de cur\ în turismul balnear
– Componentele poten]ialului turistic antropic al României
– Importan]a conserv\rii patrimoniului turistic al României
– Itinerarii turistice specifice fiec\rei zone de interes turistic
din România
– Solu]ii de amenajare [i valorificare turistic\ a zonelor respective
2. 1. Patrimoniul turistic al României ºi principalele

zone de atracþie turisticã. Concepte, caracteristici
Ä 2.1.1. Concepte de bazã privind patrimoniul turistic ºi
componentele sale
Parte componentã a ofertei turistice, potenþialul constituie, datoritã valorii,
originalitãþii ºi diversitãþii componentelor sale, condiþia esenþialã a dezvoltãrii
turismului într-un perimetru dat.
Potenþialul turistic al unui teritoriu este definit ca ansamblul elementelor
(naturale ºi antropice) ce se constituie ca atracþii turistice ºi care se preteazã unei
amenajãri pentru vizitarea ºi primirea turiºtilor *.
Aceste elemente naturale sau antropice sunt privite ca „atracþii turistice“ sau
„resurse turistice“, termeni al cãror conþinut diferã.
Termenul de atracþii turistice se referã la elementele naturale sau antropice care
pot atrage vizitatorii într-un loc, care produc impresii. Exemple: o plajã, un munte,
o cascadã, un monument de artã sau un obiectiv istoric º.a.
Termenul de resurse turistice este mai complet, desemnând atât atracþia
propriu-zisã, cât ºi implicaþiile de ordin economic ale acestora, „materia primã“
care urmeazã sã fie supusã unui proces de prelucrare în vederea obþinerii
produsului turistic.
* Rodica Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureºti, 2000.
25
Clasa a XI-a
Ø Potenþialul turistic reprezintã deci, oferta turisticã potenþialã a unui
teritoriu dat.
Fig. 3 – Potenþialul turistic sau oferta turisticã existentã
POTENÞIALUL TURISTIC SAU

OFERTA TURISTICÃ POTENÞIALÃ
ANTROPIC:
NATURAL:
– cultural-istoric
– componentele cadrului natural
– tehnico-economic
inclusiv cele modificate de om
– socio-demografic
Prelucrare dupã V. Glãvan – „Geografia turismului în România“,
Editura Institutului de Management – Turism EDEN, Bucureºti, 1996.
Ø Valorificarea potenþialului turistic presupune existenþa alãturi de resursele

naturale ºi antropice ºi a bazei materiale specifice, precum ºi a infrastructurii.
Patrimoniul turistic este deci rezultatul combinãrii tuturor acestor elemente.
Fig. 4 – Structura patromoniului turistic (Oferta turisticã efectivã)

POTENÞIALUL TURISTIC NATURAL ªI ANTROPIC sau
OFERTA TURISTICÃ POTENÞIALÃ
+
INFRASTRUCTURA GENERALÃ ªI TURISTICÃ (cãi de acces)
+
BAZA TEHNICO-MATERIALÃ TURISTICÃ
(mijloace de transport turistic, unitãþi de cazare, de alimentaþie,
de agrement, de tratament)
+
BUNURILE ALIMENTARE ªI INDUSTRIALE
+
FORÞA DE MUNCÃ
+
CONDIÞIILE DE COMERCIALIZARE
Adaptare dupã V. Glãvan – „Geografia turismului în România“,

Editura Institutului de Management – Turism EDEN, Bucureºti, 1996.
26
Tehnologia activitå]ii de turism
Ä 2.1.1.1. Componentele potenþialului turistic natural

a) Relieful – este cel mai variat ºi
important element de potenþial turis-
tic atât prin valoarea peisagisticã cât
ºi prin posibilitãþile largi de practicare
a turismului pe care le oferã.
Principalele atracþii ale relie-
fului sunt generate de:
– treptele ºi formele de relief (re-
lieful glaciar, carstic, vulcanic º.a.);
– stâncile cu formã bizarã;
– fenomenele geologice º.a. Sfinxul.
Relieful se constituie atât ca atracþie turisticã de sine stãtãtoare, stimulând
practicarea drumeþiei, alpinismului, odihnei ºi recreãrii, speoturismului º.a. cât ºi
ca suport pentru alte elemente de potenþial (hidrografie, florã, faunã etc.).
Fig. 5. – Structura potenþialului turistic natural
STRUCTURA POTENÞIALULUI TURISTIC NATURAL
RELIEF ªI CLIMA HIDROGRAFIA VEGETAÞIA FAUNA NATURA

GEOLOGIE OCROTITÃ
Temperatura Ape freatice ºi Tipuri de pãduri; Fondul cinegetic
Trepte ºi forme aerului ºi a apei; ape minerale; flora specificã; (vânat cu pãr ºi Rezervaþii
de relief: peisaj, precipitaþii râuri, lacuri monumente ale pene); fond naturale; parcuri
geomorfologie; lichide; stratul naturale naturii ºi piscicol; specii naþionale ºi
forme bizare de de zãpadã; (inclusiv rezervaþii faunistice rezervaþii ale
relief; structuri duratã de terapeutice) ºi naturale; pãduri ocrotite; biosferei.
geologice ºi strãlucire a antropice; Marea de interes social- rezervaþii
fenomene soarelui; Neagrã ºi Delta recreativ. naturale.
geologice; bioclimat. Dunãrii (ape);
monumente ale monumente ale
naturii. naturii.
Adaptare dupã V. Glãvan – „Geografia turismului în România“, Editura Institutului de

Management – Turism EDEN, Bucureºti, 1996.
b) Clima – contribuie la crearea ambianþei favorabile cãlãtoriei prin:

– regimul precipitaþiilor;
– temperatura ºi umiditatea aerului;
– nebulozitatea atmosferei;
– brizele montane ºi marine.
27
Clasa a XI-a
Clima constituie o condiþie de bazã pentru practicarea unor forme de turism:
• sporturile de iarnã – prin prezenþa, consistenþa ºi menþinerea stratului de zãpadã;
• cura heliomarinã;
• climatoterapia.
c) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivitãþii unei zone turistice prin
prezenþa urmãtoarelor elemente de potenþial turistic:
– râuri, fluvii; lacuri naturale (inclusiv cele terapeutice) ºi antropice; mãri,
delte ºi estuare; ape minerale ºi termominerale ºi favorizeazã practicarea
turismului de sfârºit de sãptãmânã, de pescuit, de curã heliomarinã, de
practicare a sporturilor nautice, de tratament balnear.
d) Vegetaþia – reprezentatã prin pãduri, pajiºti, arborete º.a., reprezintã:
• o atracþie turisticã în sine: exemple: parcuri naturale – ca destinaþii de
vacanþã, parcuri dendrologice, rezervaþii ºtiinþifice;
• un element care sporeºte atractivitatea celorlalte componente ale
potenþialului turistic. Ea prezintã un interes deosebit pentru turismul
de odihnã, recreere, agrement.
e) Fauna – prezintã, din punct de vedere turistic, o importanþã:
• cinegeticã (vânat) ºi piscicolã – datoritã bogãþiei ºi varietãþii speciilor;
• estetica – contribuind astfel la creºterea atractivitãþii zonelor vizitate;
• ºtiinþificã – datoritã existenþei unor specii rare sau pe cale de dispariþie
protejate în rezervaþii ºi parcuri zoologice ºi constituie o motivaþie pentru prac-
ticarea turismului de vânãtoare ºi pescuit sportiv, ºtiinþific, de cunoaºtere.
f) Rezervaþiile naturale – prezintã importanþã:
• sub aspect estetic – ca element de atractivitate;
• cognitiv-ºtiinþific ca bazã a turismului profesional ºi de cunoaºtere.
Ä 2.1.1.2 Componentele potenþialului

turistic antropic al României
România dispune de un bogat ºi valoros potenþial antropic, rezultat al existenþei
ºi istoriei de peste douã milenii a poporului român în acest spaþiu geografic.
Componentele potenþialului turistic antropic, care se evidenþiazã prin atractivi-
tatea ºi valoarea lor, se grupeazã în:
a) potenþialul cultural-istoric:
1. vestigii arheologice ºi monumente istorice ºi de artã;
2. elemente de etnografie ºi folclor;
3. instituþii ºi evenimente cultural-artistice.
b) potenþialul tehnico-economic;
c) potenþialul socio-demografic.
28
Fig. 6. – Structura potenþialului turistic antropic
STRUCTURA POTENÞIALULUI TURISTIC ANTROPIC
Cultural-istoric Tehnico-economic Socio-demografice

1. vestigii arheologice greceºti, 1. amenajãri hodroenergetice: ba- 1. populaþie;
dacice, romane, medievale; raje, lacuri de acumulare º.a. 2. aºezãri:
2. monumente istorice de artã 2. canale de navigaþie, drumuri l urbane;
ºi arhitecturã; ºi poduri º.a.
l rurale.
3. elemente de etnografie ºi 3. diferite unitãþi economice:
folclor; ferme agricole, centre viti-
4. instituþii ºi evenimente cul- cole etc.
tural artistice.
Preluare dupã R. Minciu – „Economia turismului în România“,

Editura Uranus, Bucureºti, 2000.
a) Potenþialul cultural-istoric
1. Vestigii arheologice ºi monumente
istorice ºi de artã:
a) Vestigiile arheologice existente pe
teritoriul României sunt numeroase, de mare
valoare atât pentru istoria, cultura ºi civi-
lizaþia poporului nostru, cât ºi pentru cele
universale. Dintre acestea pot fi enumerate:
– cetãþile dacice: Sarmisegetusa, de la
Costeºti ºi Blidari din Munþii Orãºtiei, etc.; Sarmisegetusa.
– cetãþile greceºti: Histria (pe malul lacului Sinoie); Tomis (Constanþa); Callatis
(Mangalia) etc.;
– cetãþile daco-romane: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi;
Drobeta, unde se aflã ºi ruinele podului lui Traian; Dierna (Ostrova); Napoca
(Cluj-Napoca); Potaissa (Turda) etc. Cu dotãrile lor edilitare, temple, palate,
amfiteatre, bãi termale etc.;
– cetãþile medievale: Sighiºoara; Neamþ;
Suceava; Curtea Veche – Palatul Voie-
vodal din Bucureºti; Alba Iulia;
Târgoviºte etc.;
– cetãþi þãrãneºti fortificate: Depre-
siunea Braºovului – „Þara Bârsei“;
Râºnov; Bod; Fledioara; Prejmer;
Teliu; Maierus etc.;
Histria.
29
Clasa a XI-a
2. Monumentele istorice ºi de artã de o
mare varietate, reflectã evoluþia culturii ºi civi-
lizaþiei autohtone, dar ºi influenþele diferitelor
culturi ale lumii cu care a intrat în contact. Între
cele mai reprezentative se numãrã:
• mãnãstirile: Bucovina – Suceviþa;
Moldoviþa; Voroneþ; Humor; Putna; Arbore;
Dragomirna; Neamþ – Agapia; Vãratec; Neamþ;
Oltenia – Tismana; Horezu; Govora; Cozia;
Bistriþa º.a.
• bisericile: Biserica Neagrã din Braºov;
Suceviþa. „Biserica Trei ierarhi“ din Iaºi.
• bisericile din lemn din Maramureº;
Dragomireºti; Deseºti; Hãrniceºti; Sat ªuga-
tag; Rozavlea; Bogdan-Vodã.
• castele ºi palate ca: Bran; Peleº; Cor-
vineºtilor-Hunedoara; Mogoºoaia; Cotro-
ceni etc.
• monumentele de artã: Ansamblul
Sculptural al lui Brâncuºi de la Târgu-Jiu,
Masa tãcerii.
Monumentul Eroilor de la Mãrãºeºti, Turnul
Chindiei de la Târgoviºte ºi altele.
2. Elementele etnografice ºi folclorice: caracterizate prin originalitate, bogãþie
ºi varietate, reprezintã o atracþie ineditã a þãrii noastre. Acestea includ:
– arhitectura ºi tehnica popularã specificã: cele din zonele Bucovinei, Þãrii Moþi-
lor, Maramureºului, Dornelor º.a.;
– creaþia artisticã, producþia meºteºugãreascã ºi artizanatul se remarcã prin
centrele de ceramicã de la Horezu, Corund, Oboga, Marginea ºi altele; centrele
de prelucrare a lemnului, încondeierea ouãlor, þesutul covoarelor, cojocãritul;
– obiceiuri, tradiþii populare (de exemplu: Târgul de Fete de pe Muntele Gãina,
Festivalul datinilor ºi obiceiurilor de iarnã de la Sighetul Marmaþiei etc.);
– costumele populare din zonele Argeº, Muscel, Moldova, Oltenia, Transilvania,
Maramureº, Bucovina etc.
Mãºti. Artã popularã.
30
3. Instituþiile ºi evenimentele cultural-artistice reflectã intensitatea vieþii spiri-
tuale, tradiþia ºi modernismul în culturã:
– edificiile unor instituþii culturale ca: Ateneul Român, Operele din Bucureºti,
Timiºoara, Cluj, Palatul Culturii din Iaºi, Bibliotecile din Oradea, Alba Iulia,
Casa Sfatului din Braºov º.a.;
– Muzeele ºi casele memoriale cu profile diverse: ºtiinþele naturii, istorie, ºtiinþã
ºi tehnicã, etnografie ºi artã º.a.;
– Evenimente culturale de tipul festivalurilor muzicale: George Enescu, Cerbul
de Aur; ale filmului, ale teatrului, expoziþii ºi târguri, serbãri (Serbãrile Mãrii,
Serbãrile Zãpezii) º.a.;
– case memoriale Ipoteºti, Mirceºti, Stupca (Ciprian Porumbescu);
– muzee: Muzeul Brukenthal-Sibiu; Muzeul Antipa – Bucureºti º.a.;
– palate: Palatul Culturii – Iaºi º.a.;
– biblioteci: Biblioteca Bathyaneum – Alba-Iulia;
– sate turistice: Rucãr; Bran; Fundata; Maliuc; Bogdan-Vodã;
– sate cu tradiþii folclorice: Huda; Certeze (între Munþii Oaºului ºi Munþii
Maramureºului); Prislop (lângã staþiunea turisticã Borºa).
b) Potenþialul tehnico-economic include de exemplu:
– baraje de acumulare: Izvorul Muntelui; Vidra; Vidraru; Porþile de Fier;
– poduri: Podul de la Cernavodã;
– Transfãgãrãºanul ºi alte elemente tehnico-economice care pot constitui atracþii;
c) Potenþialul socio-demografic cuprinde
– oraºele care sunt atractive prin arhitectura specificã, prin valorile de artã pe
care le adãpostesc sau evenimentele pe care le gãzduiesc: Bucureºti, Cluj-Napoca,
Timiºoara, Alba Iulia, Oradea, Sighiºoara, Bistriþa, Iaºi ºi altele;
– localitãþile rurale care pe lângã aceste valori oferã ºi condiþii naturale deosebit
de atractive pentru petrecerea timpului liber (liniºte, aer curat, peisaje originale).
Ä2. 1.2. Principalele zone de atracþie turisticã

2.1.2.1 Zona turisticã montanã
Carpaþii Româneºti – acoperã circa o
treime din suprafaþa þãrii ºi se impun ca
destinaþie turisticã datoritã urmãtoarelor
particularitãþi:
– diversitate ºi atractivitate a peisajelor
generate de diferitele forme de relief ca:
• relieful glaciar (vãi, circuri, abrupturi,
grohotiºuri, stâncãrii) din Munþii
Rodnei, Fãgãraº, Parâng, Retezat.
• carstic (chei, defilee, peºteri, doline,
abrupturi) din Munþii Bihor, Pãdurea
Craiului, Aninei, Cernei, Mehedinþi,
Piatra Craiului etc.) Caraiman.
31
Clasa a XI-a
Exemple de chei: Cheile Nerei (Munþii Aninei – Munþii Banatului); Cheile Turzii
(Munþii Trascãu – Munþii Apuseni), Cheile Bicazului (între Munþii Haºmaºul Mare
ºi Munþii Ceahlãu).
Exemple de defilee: Defileul Mureºului – între Topliþa ºi Deda; Defileul
Oltului – între Turnu Roºu ºi Cozia; Defileul Dunãrii – între Baziaº ºi Gura Vãii.
Exemple de peºteri: Peºterile Urºilor, Scãriºoara, Cetãþile Ponorului în Munþii
Bihorului – Munþii Apuseni; Peºterile Vântului ºi Vadu Criºului în Munþii Pãdurea
Craiului – Munþii Apuseni; Peºtera Ialomicioara ºi Dâmbovicioara din Munþii
Bucegi; Peºterile Comarnic ºi Buhui din Munþii Aninei – Munþii Banatului; Peºtera
Topolniþa din Podiºul Mehedinþi.
• relieful vulcanic – Exemple: conurile vulcanice din Munþii
Harghitei ºi Cãlimani;
– creºterea atractivitãþii reliefului datoritã prezenþei unor
• vãi pitoreºti ca: Valea Prahovei, Valea Oltului, Valea Argeºului,
Valea Bistriþei, Valea Cernei, Valea Arieºului;
• lacuri de mare atractivitate ºi diversitate între care unele cu valoare
de unicat Sfânta Ana (lac de origine vulcanicã) situat în craterul
Ciomatu din Munþii Harghita ºi Lacul Roºu (de baraj natural) din
Munþii Haºmaºul Mare.
• lacurile glaciare din Munþii Retezat, Rodnei, Fãgãraº, Parâng.
– existenþa unor întinse domenii schiabile în Masivele:
• Postãvarul – staþiunea Poiana Braºov;
• Bucegi – staþiunile Azuga, Sinaia;
• Gârbova – staþiunea Predeal, Rodnei – complexul turistic Borºa;
• Vlãdeasa – Stâna de Vale;
• Semenic – complexul turistic Semenic º.a.
– importante trasee pentru drumeþie ºi alpinism;
– accesibilitate datoritã poziþiei centrale, configuraþiei, altitudinii reduse ºi
faptului cã sunt strãbãtuþi de numeroase vãi ºi cursuri de râuri.
– existenþa unui important fond cinegetic – reprezentat de: ursul brun, cerbul,
râsul, cãpriorul, mistreþul, cocoºul de munte (în Munþii Cãlimani, Rodna,
Ceahlãu, Bistriþa º.a.) – ºi piscicol, datoritã bogãþiei speciilor: de la pãstrãv
ºi lipan în apele repezi de munte.
– prezenþa unor rezervaþii naturale care sporesc atractivitatea peisajelor (de
exemplu: Parcul Naþional Retezat, Pietrosul Rodnei, Cetãþile Ponorului,
Complexul carstic de la Scãriºoara, Muntele Domogled, fenomenul
geologic Detunatele º.a.
Marea complexitate a potenþialului turistic montan creeazã condiþii pentru
practicarea unei multitudini de forme de turism: drumeþie, odihnã ºi recreere,
alpinism, speoturism, practicarea sporturilor de iarnã, vânãtoare ºi pescuit sportiv,
sporturi nautice, sporturi extreme, de cunoaºtere, ºtiinþific º.a.
32
Ä2.1.2.2 Litoralul Românesc al Mãrii Negre

Este cuprins între braþul Chilia ºi localitatea Vama Veche, având o lungime de
245 km.
În sens turistic prin litoralul românesc al Mãrii Negre se înþelege porþiunea de
plajã cu o lungime de aproximativ 100 km pe care sunt amplasate principalele staþiuni.
Acestea sunt (de la nord la sud): Nãvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud (Carmen
Silva), Costineºti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia.
Potenþialul turistic al litoralului românesc al Mãrii Negre se particularizeazã prin
urmãtoarele caracteristici:
– orientarea plajelor spre
est, sud-est ceea ce per-
mite o duratã de înso-
rire de 10-12 ore pe zi;
– plaja coboarã lent în
mare ceea ce favori-
zeazã bãile în mare;
– lãþimea relativ mare a
plajelor: de 500 m în
Mamaia ºi între 50 m ºi Marea Neagrã.
200 m în rest;
– prezenþa nisipului ºi calitatea acestuia (granulaþie finã, puritate, grad de uscare);
– compoziþia chimicã bogatã a apei de mare ºi salinitatea redusã a acesteia;
– prezenþa aerosolilor rezultaþi din spargerea valurilor – cu rol în mineralizarea
organismului;
– prezenþa valurilor care favorizeazã talasoterapia ºi practicarea sporturilor
nautice;
– lipsa curenþilor puternici;
– temperaturile moderate ºi prezenþa brizelor;
– precipitaþii reduse ºi un numãr mare de zile însorite;
– bogãþia resurselor balneare (ape minerale ºi mezotermale, lacuri sãrate ºi
sulfuroase, nãmoluri terapeutice).
În concluzie, litoralul oferã condiþii pentru practicarea unei multitudini de forme

de turism cum ar fi: cura heliomarinã, practicarea sporturilor nautice, odihnã ºi
recreere, tratament balnear º.a.
Ä2.1.2.3. Delta Dunãrii

S-a format la vãrsarea Dunãrii în Marea Neagrã, între braþele acesteia, având o
suprafaþã de 4375 km2 incluzând sistemul lagunar Razim Sinoe.
Delta Dunãrii se remarcã prin marea varietate ºi originalitate peisagisticã ºi fau-
nisticã, fiind una dintre cele mai valoroase ºi complexe zone turistice din România.
33
Clasa a XI-a
Printre elementele de mare atracþie se remarcã:
– plajele întinse din zona litoralã de la Sulina, Portiþa, Sfântul Gheorghe, Periºor;
– prezenþa dunelor de nisip: Letea, Caraorman, Sãrãturile;
– o faunã ornitologicã foarte bogatã, „paradisul pãsãrilor“ – peste 280 de specii
între care se remarcã pelicanul comun, pelicanul creþ, egreta, flamingo;
– un important fond cinegetic (cãprior, mistreþ, gâºte, raþe sãlbatice º.a.) ºi
piscicol (crap, somn, ºtiucã, plãticã, sturioni) º.a.;
– vegetaþie de mare varietate: pãdurile de stejar cu aspect exotic Letea ºi
Caraorman, zãvoaiele de plutã ºi sãlcii, întinsele stufãriºuri, rezervaþiile de
nuferi de la Mila 23 º.a.
Datoritã valorii sale excepþionale, a
originalitãþii ecosistemelor ºi a unicitãþii a
fost declaratã rezervaþie a biosferei, existând
18 zone protejate cu o suprafaþã totalã de 500
km2. În consecinþã ºi formele de turism care
pot fi practicate în Delta Dunãrii sunt variate:
turism de cunoaºtere, de odihnã ºi recreere,
de curã helio-marinã, navigaþie, turism
sportiv, navigaþie, vânãtoare, pescuit, turism
ºtiinþific º.a.
Delta Dunãrii.
2.2. Factori naturali de curã în turismul balnear

România dispune de un excepþional potenþial balnear care concentreazã o
varietate de factori naturali de curã.
Ø Factori naturali de curã în turismul balnear
1. Apele minerale ºi termominerale 5. Salinele
2. Lacurile terapeutice 6. Plantele medicinale
3. Nãmolurile terapeutice 7. Factorii climaterici de curã
4. Emanaþiile de gaze terapeutice 8. Aeroionizarea
Existenþa acestora a favorizat dezvoltarea turismului balneo-climateric ºi
valorificarea lor pentru tratarea unei game largi de afecþiuni.
a. Apele minerale ºi termominerale – prin volumul rezervelor, calitãþile
terapeutice, varietatea conþinutului lor, acestea reprezintã principalul factor natural
de curã din þara noastrã, de care se leagã o parte importantã din activitatea balneo-
turisticã a României.
Apele minerale din þara noastrã au un conþinut deosebit de variat în elemente
chimice ºi de aceea prezintã o mare complexitate ºi diversitate sub aspect fi-
zico-chimic, mineralogic, termic etc. Ele sunt localizate în principal la zona de
contact între dealuri ºi podiºuri cu arealul montan (staþiunile Covasna, Tuºnad,
Cãlimãneºti, Cãciulata, Bãile Herculane, Vatra Dornei, Slãnic Moldova).
34
Fig.7 – Factori naturali de curã în turismul balnear.
APE MINERALE ªI TERMOMINERALE
LACURI TERAPEUTICE
NÃMOLURI TERAPEUTICE
FACTORI NATURALI EMANAÞII DE GAZE NATURALE

DE CURÃ ÎN
TURISMUL BALNEAR SALINE
PLANTE MEDICINALE
FACTORI CLIMATICI DE CURÃ
AEROIONIZAREA
b. Lacurile terapeutice
Datoritã calitãþilor fizico-chimice ale apelor lor ºi a unor particularitãþi, ca
fenomenul de heliotermie ºi salinitate ridicatã, prezintã un deosebit interes terapeutic.
Apele acestor lacuri sunt clorurate-sodice, iodurate sau sulfatate.
Lacurile cele mai folosite în balneoturism:
– din Câmpia Românã – Balta Albã, Lacu Sãrat, Lacul Amara;
– de pe litoralul marin – Techirghiol, Mangalia;
– din masivele de sare din zona dealurilor subcarpatice sau de podiº (de la
Sovata, Ocna Mureº, Bazna, Ocna Dej, Ocna Sibiului, Slãnic Prahova,
Telega, Ocnele Mari, Ocna {ugatag etc.)
c. Nãmolurile terapeutice
România dispune de importante rezerve de nãmoluri terapeutice care dupã
originea ºi calitãþile lor fizico-chimice, se împart în trei categorii:
– sapropelice, nãmoluri negre, sulfuroase, specifice lacurilor Techirghiol,
Amara, Lacu Sãrat, Sovata, Ocna Sibiului, Ocnele Mari ºi Màrii Negre (situat la
adâncime);
– nãmoluri minerale de izvor la Sângeorz-Bãi, Bãile Felix, Someºeni etc.
– turbe descompuse chimic – la Poiana Stampei (de lângã Vatra Dornei),
Borsec, Tuºnad, Geoagiu-Bãi, Mangalia etc.
35
Clasa a XI-a
d. Emanaþii naturale de gaze terapeutice
Acestea includ:
– emanaþiile naturale de dioxid de carbon, specifice munþilor vulcanici Oaº-
Cãlimani-Harghita; sunt utilizate ca mofete la Bãile Tuºnad, Borsec,
Balvanyos, Buziaº, Covasna, Vatra Dornei, Sângiorz-Bãi, Harghita-Bãi etc.
– emanaþiile naturale de hidrogen sulfurat solfalare sunt întâlnite la {ugag-
Bãi ºi Sântimbru-Bãi, fiind unice în Europa.
e. Salinele
Constituie un important factor de curã; baze de tratament se aflã la Târgu-Ocna,
Slãnic Prahova, Slãnic Moldova, Praid ºi Cacica.
f. Plantele medicinale ca factori naturali de curã, sunt din ce în ce mai solicitate
balneomedical (fitoterapie), atât în prepararea unor medicamente, cât ºi în cura externã,
ca bãi de plante.
g. Factorii climatici de curã pot fi utilizaþi în menþinerea sau ameliorarea stãrii
de sãnãtate a organismului uman prin climatoterapie.
În urma cercetãrilor de bioclimatologie medicalã s-au evidenþiat mai multe
bioclimate cu calitãþi terapeutice:
– bioclimat excitant de câmpie ºi litoral;
– bioclimat sedativ-indiferent (de cruþare) din Câmpia de Vest, dealurile ºi
podiºurile pânã la 600-700 m;
– bioclimat tonico-stimulent specific altitudinilor de peste 800 m ºi pânã la circa
2000 m.
h. Aeroionizarea
Influenþa climatului aeroelectric cu o aeroionizare bogatã, predominant negativã
are efecte benefice asupra organismului uman în principal de sedare. Astfel ea se
constituie într-un important factor de curã pentru multiple afecþiuni, sporind astfel
valoarea balneo-medicalã a unei staþiuni.
În þara noastrã aeroionizarea prezintã valori moderate, dar sunt ºi zone unde acestea
sunt mult mai ridicate (Bãile Herculane, Sângeorz-Bãi, Bãile Felix, Moneasa, Borºa etc.).
Acest valoros fond balnear al þãrii noastre este dublat de o serie de particularitãþi:
1. prezenþa tuturor grupelor de factori naturali de curã (ape
minerale ºi termominerale, nãmoluri terapeutice, emanaþii
naturale de gaze, microclimat salin etc.);
2. existenþa factorilor naturali de curã cu caracter de unicat:
gazele mofetice, apa lacurilor sãrate ºi nãmolurile tera-
peutice de pe fundul acestora, microclimat salin;
3. posibilitatea tratãrii întregii game de afecþiuni tratabile cu
ajutorul factorilor naturali (ale aparatului locomotor, gine-
cologice, cardiovasculare, ale sistemului nervos periferic,
digestive, hepatobiliare, renale, respiratorii, ORL º.a.);
Tratamente balneare. 4. existenþa unor rezerve importante de factori naturali de curã;
5. larga rãspândire a acestora pe întregul teritoriu al þãrii;
6. prezenþa pe mici suprafeþe a mai multor grupe de factori naturali de curã care asigurã
tratarea concomitentã a mai multor afecþiuni.
36
În ultimii ani activitatea balnearã a cunoscut o largã dezvoltare sub aspectul
organizatoric, al cercetãrii, prospectãrii ºi folosirii balneomedicale, iar baza mate-
rialã a fost modernizatã, extinsã ºi diversificatã. În prezent, România dispune de
circa 160 de staþiuni ºi localitãþi balneare cu factori naturali de curã.
2.3. Itinerarii ºi programe specifice fiecãrei zone de

interes turistic
Valoarea potenþialului turistic al României, caracterizatã prin varietatea ºi
armonia formelor de relief, diversitatea obiectivelor turistice naturale ºi antropice,
precum ºi existenþa unor resurse cu caracter de unicat, situeazã România printre þãrile
cele mai favorizate, având posibilitãþi de practicare a unui „turism total“.
Punerea în valoare a acestuia presupune conceperea unor programe turistice
originale ºi atractive, pe itinerare cât mai variate, specifice diferitelor zone ale þãrii.
Complexitatea ºi atractivitatea potenþialului turistic al Carpaþilor Româ-
neºti se poate materializa în organizarea unor programe turistice specifice ca:
– excursii-drumeþii pe trasee montane marcate, cure de teren în Munþii Bucegi,
Fãgãraº, Retezat, Parâng, Ceahlãu, Cândrel, Piatra Craiului, Postãvarul,
Harghita;
– alpinism în munþii Bucegi, Piatra Craiului, Retezat, Apuseni º.a.;
– acþiuni de orientare turisticã;
– speoturism în Munþii Apuseni, Munþii Bucegi, Munþii Cernei, Munþii Me-
hedinþi º.a.
– sejururi care pot fi:
Ø sejururi de 6-12 zile pentru practicarea sporturilor de iarnã în munþii Postãvarul
(Poiana Braºov), în Munþii Banului (Predeal), în Munþii Bucegi, Azuga, Sinaia etc.
Ø sejururi de 6-12 zile pentru odihnã
ºi tratament în Sinaia, Predeal,
Poiana Braºov, Tuºnad etc.
Ø sejururi scurte pentru sfârºit de sãp-
tãmânã sau cu ocazia diferitelor sãr-
bãtori: Crãciun, Anul Nou, 1 Mai º.a.
– turism rural în Culoarul Rucãr-Bran,
în Maramureº, Bucovina, Apuseni,
Oltenia de Nord º.a.;
– produse tematice, ca de exemplu:
circuite situate în zone montane:
„Turul mãnãstirilor din Bucovina“;
„Maramureºul – þinut de legendã“;
„Pe urmele lui Dracula“.
Itinerarii în Nordul Moldovei.
37
Clasa a XI-a
Dintre numeroasele trasee ºi itinerare turistice specifice zonei montane
amintim:
• Buºteni – Cabana Gura Diham-Poiana

Izvoarelor – Diham – Predeal – Bucureºti
• Bucureºti – Sinaia – Predeal – Pârâul
Rece – Râºnov – Bran – Rucãr –
Târgoviºte – Bucureºti
• Bucureºti – Sinaia – Buºteni – Predeal –
Braºov – Victoria – Podragu – Bâlea Lac
– Bâlea Cascadã – Lacul Vidraru –
Curtea de Argeº – Bucureºti
• Bucureºti – Piteºti – Curtea de Argeº –
Bâlea Lac – Cãr]iºoara – Avrig – Sibiu –
Râmnicu Vâlcea – Piteºti – Bucureºti
• Oradea – Beiuº – Stâna de Vale – Cabana
Leºu – Cabana Valea Drãganului – Aleºd
Itinerarii pe Valea Prahovei. – Oradea
• Cluj-Napoca – Cheile Turzii – Câmpeni
– Albac – Huedin – Cluj-Napoca.
Bogãþia ºi varietatea potenþialului turistic din Delta Dunãrii o indivi-

dualizeazã, generând o multitudine de programe turistice. Între acestea se
evidenþiazã:
– plimbãri cu vaporul, hidrobuzul sau

bãrcile pe canalele Deltei ºi pe lacurile
interioare (Exemplu: în Pãdurea Letea
Caraorman cu aprobare); programe gastro-
nomice cu specialitãþi pescãreºti; pro-
grame speciale de pescuit ºi vânãtoare;
programe oferite naturaliºtilor (desco-
perirea florei, faunei).
Dintre itinerarele turistice care pot fi

practicate în Delta Dunãrii exemplificãm:
• Bucureºti – Tulcea – Murighiol –
Babadag – Enisala – Histria – Mamaia –
Constanþa – Bucureºti.
Trasee în Delta Dunãrii. • Bucureºti – Tulcea – Chilia Veche –
Sulina – Criºan – Maliuc – Bucureºti.
38
Litoralul românesc al Mãrii Negre reprezintã, prin valoarea ºi diversitatea
atracþiilor, o importantã destinaþie turisticã. Între programele turistice ce pot fi
organizate evidenþiem:
– sejururi de 6-12 zile pentru odihnã ºi

pentru curã helio-marinã;
– sejururi de 18-21 zile pentru tratament
balnear;
– tururi de litoral;
– agrement nautic;
– degustãri de vinuri la Murfatlar;
– echitaþie la Mangalia.
Un exemplu de itinerar turistic specific

litoralului românesc al Mãrii Negre este:
• Bucureºti – Constanþa – Eforie Nord –
Mangalia – Adamclisi – Murfatlar –
Constanþa – Bucureºti.
Itinerarii pe Litoral.
2.4. Protecþia ºi conservarea mediului

Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul
înconjurãtor, acesta reprezentând „materia sa primã“, obiectul ºi domeniul de
activitate ºi de desfãºurare a sa, purtãtorul resurselor sale.
Dezvoltarea societãþii supune mediul înconjurãtor la douã tipuri de degradare:
lunul ca urmare directã a exploziei demografice, a expansiunii oraºelor,
creºterii considerabile ºi într-un ritm rapid înregistrate în industrie, agriculturã
ºi alte domenii de activitate, amplificãrii sistemelor de transport, comunicaþii,
exploatãrii intensive a resurselor naturale.
Acestea implicã:
– aerului;
– apei;
• poluarea – solului;
– sonorã;
–a peisajului.
– pãdurilor;
• degradarea – rezervaþiilor ºi monumentelor naturii;
– obiectivelor antropice.
39
Clasa a XI-a
l altul, mai puþin agresiv, cu caracter sezonier care decurge din folosirea
mediului înconjurãtor pentru activitãþi de turism ºi agrement.
Acesta este rezultatul:

a) concepþiei greºite de valorificare a unor resurse turistice, zone, puncte sau
obiective turistice (reþele încãrcate de poteci, amenajãri improprii pentru
vizitarea peºterilor, ocuparea intensivã a unui spaþiu cu construcþii);
b) presiunii directe a turiºtilor asupra peisajului, florei, faunei sau a altor
obiective turistice pe care le poate deteriora total sau parþial (intensificarea
circulaþiei turistice, automobilistice, circulaþie turisticã în afara traseelor
marcate).
În ceea ce priveºte protecþia ºi conservarea mediului, în þara noastrã este creat

un cadru juridic solid, reflectat în sistemul de legi, hotãrâri ºi alte acte normative
care stabilesc principiile, normele generale ºi speciale, precum ºi rãspunderile ce
revin societãþilor, persoanelor fizice ºi chiar organelor centrale ºi de control în
acest domeniu.
Zonele ºi staþiunile turistice beneficiazã de prioritãþi pentru ameliorarea ºi
protecþia mediului înconjurãtor prin mãsuri ºi programe speciale, care vizeazã
asigurarea ºi încurajarea dezvoltãrii turismului.
D ic]ionar
,
1. Curã – ansamblu de mijloace, procedee 4. Rezervaþia biosferei – zona ecologicã

ºi tehnici utilizate pentru tratamentul, desemnatã de UNESCO, unde se stu-
într-o perioadã ºi într-un loc anume, a diazã ºi se experimenteazã problemele
unei afecþiuni acute sau cronice. ocrotirii naturii, modalitãþile de evitare
2. Salinitate – conþinut în sãruri mi- a conflictelor dintre acestea ºi avântul
nerale al unei ape sau al unui sol, economic. Scopul ei este atât protejarea
influenþând în mare mãsurã efectul naturii, cât ºi îmbunãtãþirea vieþii locui-
curativ al acestora. torilor.
3. Rezervaþie naturalã – suprafaþã de 5. Peºterã – cavitate, scobiturã naturalã
teren în care natura este protejatã subteranã, adâncã ºi mare, formatã prin
integral sau parþial (botanic, faunistic, dizolvarea unor roci solubile de cãtre
forestier, speologic, ºtiinþific, istoric, apele de infiltraþie; grotã, cavernã.
marin, mixt) pentru frumuseþea sau par- 6. Defileu – vale transversalã îngustã,
ticularitãþile peisajului natural ºi antro- adâncã ºi lungã, sãpatã de o apã curgã-
pic ºi în care sunt interzise activitãþile toare în zonele muntoase, generând un
care ar dãuna echilibrului ecologic. peisaj de o atracþie deosebitã.
40
{ tia]i c\...
• în România se întâlnesc toate tipurile de ape minerale cunoscute în lume: ape
oligominerale, ape carbogazoase, ape alcaline, ape alcalino-feroase, ape arsenicale, ape
feruginoase, ape clorurate sodice, ape iodurate, ape sulfuroase, ape sulfatate, ape radioactive.
? ...
• valoarea curativã ridicatã a factorilor naturali de curã existenþi în România a fost
confirmatã de numeroase premii obþinute de-a lungul timpului, de ape minerale de la
Cãlimãneºti-Cãciulata, Olãneºti, Slãnic Moldova, Covasna, Bãile Herculane, citate în
literatura de specialitate printre cele mai importante staþiuni balneare din lume.
• o serie de factori naturali în curã ºi îndeosebi apele minerale, au fost utilizaþi pentru
tratament cu peste douã milenii în urmã. Exemplu: staþiunea Geoagiu Bãi, ale cãrei ape
au fost folosite încã din timpul geto-dacilor sau Bãile Herculane unde au fost amenajate
terme încã din timpul romanilor.
• România dispune de un potenþial speologic deosebit de bogat ºi variat: peste 12 000
de peºteri (România situându-se din acest punct de vedere pe primele locuri din Europa).
• în România existã peste 400 de rezervaþii ºtiinþifice naturale, botanice, zoologice,
forestiere, geologice, speologice, mixte etc.
• biserica din lemn de la Surdeºti este una dintre cele mai înalte din lume.
• Transfãgãrãºanul ajunge pânã la o altitudine maximã de 2 040 m.
?! Teste [i teme de control

Întreb\ri: Teste:
1. Evidenþiaþi principalele elemente de 1. Precizaþi care din urmãtoarele elemen-
potenþial turistic natural. te se înscriu printre particularitãþile
2. Definiþi potenþialul turistic antropic ºi potenþialului turistic al Mãrii Negre:
enumeraþi principalele componente ale a) acþiunea aerosolilor;
acestuia. b) prezenþa mofetelor;
3. Explicaþi ce importanþã prezintã relie- c) valorile de etnografie ºi folclor.
ful în ceea ce priveºte valorificarea
potenþialului turistic. 2. Precizaþi care din urmãtoarele locuri
4. Explicaþi ce importanþã prezintã clima din þara noastrã sunt folosite terapeutic:
pentru valorificarea potenþialului tu- a) Lacul Vidraru;
ristic. b) Lacul Bâlea;
5. Evidenþiaþi, din punct de vedere tu- c) Lacul Ursu.
ristic, rolul hidrografiei þãrii noastre.
6. Prezentaþi vegetaþia, fauna ºi rezer- 3. Cele mai multe peºteri din þara noastrã
vaþiile naturale ca elemente de po- se aflã concentrate în:
tenþial natural ºi arãtaþi importanþa a) Munþii Fãgãraº;
acestora în ceea ce priveºte practi- b) Munþii Apuseni;
carea turismului. c) Munþii Rodnei.
41
Clasa a XI-a
4. Mofetele sunt emanaþii de:
a) dioxid de carbon;
b) gaze de sondã;
c) gaz metan.
5. În categoria elementelor de etnografie ºi folclor se includ:

a) centrele meºteºugãreºti, ruinele cetãþilor dacice;
b) porþile maramureºene, „Târgul de fete de pe muntele Gãina“;
c) mãnãstirile din Moldova, muzeele etnografice;
d) sculpturile brâncuºiene, muzeele;
e) portul popular, castele.
6. Stabiliþi corelaþii între componentele potenþialului turistic prezentate în

coloana A ºi elementele acestora prezentate în coloana B, asociind literele
corespunzãtoare elementelor de potenþial cifrelor romane.
A. Componentele de potenþial B. Elemente de potenþial turistic

I. Potenþial turistic natural a. Lacul glaciar Bâlea
II. Potenþial turistic antropic b. Mãnãstirea Voroneþ
c. Muzeul Þãrii Criºului
d. Delta Dunãrii
e. Cheile Galbenului
f. Castelul Peleº
g. Defileul Oltului
7. Stabiliþi valoarea de adevãr a urmãtoarelor afirmaþii:

1. Potenþialul turistic include ºi baza materialã specificã.
2. Plantele medicinale reprezintã o componentã a factorilor naturali de curã.
8. Realizaþi un eseu cu tema „Potenþialul turistic antropic ºi rolul elementelor sale

în desfãºurarea activitãþii întreprinderii turistice“. Pentru realizarea acestui eseu
se va urmãri:
– identificarea componentelor potenþialului antropic;
– evidenþierea formelor de turism ce pot fi practicate în funcþie de componentele
potenþialului antropic al zonei;
– condiþii necesare pentru valorificarea optimã a acestora (bazã materialã generalã
ºi specificã);
– identificarea activitãþilor desfãºurate de întreprinderea turisticã pentru
valorificarea superioarã a potenþialului antropic.
42
jOC
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
1., 6., 9. 11. Factori naturali de curã.

2, 7. Tipuri de bioclimate recomandate în menþinerea sau ameliorarea
stãrii de sãnãtate a organismului.
4. Emanaþii naturale de dioxid de carbon specifice munþilor vulcanici
Oaº-Cãlimani-Harghita.
3. Se pot trata sau ameliora cu ajutorul factorilor naturali de curã.
5. Localitãþi care dispun de factori naturali de curã.
8. Vizitator intern al cãrui sejur depãºeºte 24 de ore.
10. Formã de turism practicatã în vederea tratãrii diferitelor afecþiuni.
Aeroionizare 11.
Balnear 10.
Lacuri 9.
Turist 8.
Deal 7.
Nãmoluri 6.
Staþiuni balneo-climaterice 5.
Mofete 4.
Afecþiuni 3.
Câmpie 2.
Saline 1.
43
3 AGEN}IILE DE TURISM
– Tipurile de agen]ii de turism întâlnite în ]ara noastr\ [i în

lume
– Birourile principale existente într-o agen]ie de turism [i
principalele activit\]i care se desf\[oar\ în cadrul acestora
– Structura organizatoric\ a unei agen]ii de turism [i rela]iile
dintre compartimentele agen]iei
– Planificarea activit\]ii agen]iei de turism
– Întreb\ri [i teme de control
3.1. Tipuri de agenþii de turism
Agenþia de turism reprezintã o societate comercialã cu rol de intermediar între

agenþii economici prestatori direcþi de servicii turistice ºi turiºti.
• Activitatea sa constã în:

– organizarea (producþia), oferirea ºi comercializarea unor pachete de servicii
turistice sau componente ale acestora;
– vânzarea unor servicii turistice izolate.
Prin pachet de servicii turistice se înþelege o combinaþie de cel puþin douã din
elementele urmãtoare: cazare, alimentaþie, transport, tratament balnear, agrement,
alte servicii suplimentare vândute sau oferite la un preþ global, atunci când aceste
prestaþii depãºesc 24 de ore.
ÄAgenþia de turism este o unitate specializatã care organizeazã, oferã ºi vinde

pachete de servicii turistice sau componente ale acestora.
Notã: Deºi legislaþia turisticã a introdus termenul de structuri de primire am preferat sã folosim
termenii de unitãþi de cazare ºi unitãþi de alimentaþie pentru a facilita înþelegerea noþiunilor. Menþionãm
cã ambii termeni sunt utilizaþi fiind folosiþi pentru definirea aceloraºi funcþii.
44
Fig. 1. Rolul agenþiei de turism în cadrul industriei turismului.
UNITÃÞI DE
CAZARE
(hotel, motel, cabanã,
vilã, camping, popas
turistic, sat de va-
canþã º.a.)
UNITÃÞI DE
ALIMENTAÞIE
(restaurante de dife-
rite tipuri, braserii,
baruri, unitãþi de
fast-food)
turiºti - individuali
- de grup
UNITÃÞI DE
TRATAMENT firme
PRESTATORI AGENÞIA
BALNEAR DE TURISM CLIENÞI
DIRECÞI
(complexe balneare, fundaþii
baze de tratament º.a.)
asociaþii
UNITÃÞI
PRESTATOARE DE
SERVICII DE
AGREMENT,
DIVERTISMENT
SPORTIV,
CULTURAL
UNITÃÞI
PRESTATOARE DE
SERVICII
COMPLEMENTARE
(financiar-bancare,
a sigurãri, vize, rezer-
vãri º.a.)
Agenþiile de turism care activeazã pe piaþa turisticã din þara noastrã se pot
clasifica:
a. dupã destinaþia programelor turistice:
• agenþii de turism care oferã programe turistice destinate turismului intern;
• agenþii de turism care oferã programe turistice destinate turismului extern;
• agenþii de turism mixte care oferã atât programe turistice destinate
turismului intern, cât ºi turismului extern.
45
Clasa a XI-a
b. dupã numãrul de angajaþi:
• agenþii mici cu pânã la 9 angajaþi;
• agenþii medii cu pânã la 49 de angajaþi;
• agenþii mari cu peste 49 de angajaþi.
c. dupã natura serviciilor vândute:
• agenþii turistice;
• agenþii mixte (turistice, ticketing, asigurãri de cãlãtorie);
d. dupã modalitatea de realizare ºi comercializare a produsului turistic:
• agenþii de turism tour-operatoare;
• agenþii de turism detailiste.
ÄTipuri de agenþii de turism:

– Agenþia de turism tour-operatoare are ca obiect de activitate organizarea
(producþia) ºi vânzarea pe cont propriu a pachetelor de servicii turistice sau a
componentelor acestora, direct sau prin intermediari;
– Agenþia de turism detailistã vinde sau oferã spre vânzare în contul unei agenþii
de turism tour-operatoare pachete de servicii sau componente ale acestora, contractate
cu aceasta.
Aceste douã tipuri de agenþii de turism specificate în legislaþia þãrii noastre
corespund ºi clasificãrii europene a agenþiilor de turism. Paralel cu acestea, pe piaþa
turisticã internaþionalã ºi-au fãcut apariþia ºi noi tipuri de agenþii ºi variante de
operare.
Dintre aceste noi tipuri de agenþii care activeazã pe piaþa internaþionalã cele
mai cunoscute sunt:
agenþii cu ofertã de servicii complete;

agenþii de stimulare (incentive);
agenþii comerciale;
agenþii pentru croaziere;
agenþii „implant“;
agenþii organizatoare de circuite;
agenþii organizatoare de voiaje prin poºtã.
Agenþiile cu ofertã de servicii complete se ocupã de toate tipurile de voiaje,

dar mai mult de jumãtate din cifra lor de afaceri provine din categoriile de voiaje
de grup ºi individuale. Exemple: American Express ºi Thomas Cook.
46
Agenþiile de stimulare (incentive) sunt agenþii specializate în întocmirea
programelor de voiaj pentru grupuri (religoase, de veterani) ºi pentru firmele care îºi
recompenseazã salariaþii cu excursii plãtite pentru ei ºi familiile lor (cãlãtorii incentive).
Exemple de agenþii care organizeazã voiaje incentive: American Expres, Kuoni,
Havas º.a.
Agenþiile comerciale sunt specializate în intermedierea afacerilor din turism
ºi intrã mai puþin sau deloc în legãturã cu clienþii. Acestea intrã în legãturã telefonicã,
cu clienþii, rezervã bilete de avion, camere de hotel, închiriazã maºini ºi aranjeazã
adesea întâlniri între clienþii lor. Exemplu: Rosen Bluth Travel din Philadelphia.
Agenþiile pentru croaziere sunt specializate în producerea ºi comercializarea

acestui tip de produse (croaziere).
Agenþiile de tip „implant“ sunt agenþii amplasate în sediile unor firme ºi

corporaþii mari pentru ca, clienþii lor – salariaþii acelor firme – sã poatã obþine bilete
ºi alte aranjamente pe loc ºi personal sau se poate instala un punct de lucru pentru
imprimarea biletelor la sediul clientului. Ele sunt, de obicei, filiale ale agenþiilor
comerciale.
Agenþiile organizatoare de circuite produc exclusiv excursii în circuit care

sunt vândute direct cãtre public.
Circuitele sunt vândute prin reclamã în reviste de specialitate ca de exemplu
Travel&Leisure ºi the New Yorker.
Agenþiile organizatoare de voiaje prin poºtã – aceste agenþii nu au sedii

propriu-zise, ele operând prin poºtã. Ele se adreseazã în special persoanelor în vârstã
ºi grupurilor speciale cum ar fi persoanele invalide sau asociaþii de handicapaþi.
Exemple: American Asociation of Retired Persons, Travel Avenue.
Agenþiile de turism pot activa pe piaþa turisticã fie independent, fie în reþele.
Agenþiile independente funcþioneazã ca ºi întreprinderi mici ºi mijlocii,

majoritatea acestora fiind societãþi cu rãspundere limitatã.
Reþelele de agenþii au rezultat prin regruparea punctelor de vânzare sub un
însemn unic. În general, o reþea cuprinde cel puþin 10 puncte de vânzare.
Existã patru categorii de reþele:
• integrate;
• voluntare;
• franºizate;
• protejate.
Avantajele apartenenþei la o reþea sunt facilitatea imaginii de marcã ºi promovarea.
47
Clasa a XI-a
3.2. Organizarea internã a unei agenþii de turism
Organizarea este un proces de grupare a resurselor ºi activitãþilor întreprinderii

turistice în scopul obþinerii unor rezultate economice ºi sociale în condiþii de eficienþã.
Concretizarea activitãþii de organizare a unei agenþii este reflectatã prin inter-
mediul structurii organizatorice.
Structura organizatoricã reprezintã ansamblul compartimentelor existente într-o
întreprindere ºi a relaþiilor desemnate a avea loc între acestea în scopul facilitãrii
utilizãrii resurselor ºi realizãrii obiectivelor stabilite.
Structura organizatoricã a unei agenþii depinde de mai mulþi factori între care:
1. Numãrul de angajaþi (dimensiunea agenþiei de turism);
2. Amplitudinea gamei de servicii;
3. Obiectul de activitate;
4. Competenþa managerialã.
Ä Organizarea unei mari agenþii de turism

1. Biroul secretariat
2. Biroul dezvoltare
3. Biroul transporturi Secþia contracte;
Secþia materialã.
• Oficiul productiv:
– Secþia programe;
4. Biroul turism – Secþia operativã;
– Secþia congrese.
• Oficiul receptiv:
– Secþia contracte;
– Secþia receptivã generalã;
– Secþia operativã.
• Secþia servicii bancare;
5. Biroul trafic accesoriu • Secþia asigurãri;
• Secþia servicii diverse.
• Secþia tarife;
6. Oficiul tarife ºi documentare • Secþia documentare agenþialã;
• Secþia documentare neagenþialã.
• Secþia contracte;
7. Oficiul publicitate
• Secþia redacþionalã.
• Secþia fiºier general ºi expedieri;

8. Oficiul difuzare ºi fiºier general • Secþia tipograficã;
• Secþia comunicãri.
48
Din componenþa unei mari agenþii de turism fac parte mai multe birouri,
compartimente ºi oficii. Activitatea acestora este prezentatã, pe scurt, în continuare:
Ä Birouri importante ale agenþiei de turism

1. Biroul SECRETARIAT cu sarcini în efectuarea de:
– lucrãri de secretariat pentru directorul tehnic;
– înregistrarea corespondenþei sosite ºi trierea ei pentru diversele birouri ºi
oficii care necesitã semnãtura directorului tehnic;
– instruirea ºi coordonarea muncii paznicilor, curierilor, comisionarilor.
2. Biroul DEZVOLTARE cu rol de a asigura creºterea vânzãrilor prin activitãþí
de natura relaþiilor publice.
Aceste sarcini revin directorului agenþiei.
Acest birou trebuie sã aibã întocmit un fiºier general al întreprinderilor ºi
persoanelor cu care au strânse legãturi de afaceri pentru a le expedia programe,
scrisori, oferte etc.
3. Biroul TRANSPORTURI este organizat pe douã secþii cu atribuþii specifice.
Secþia contracte:
– încheie contracte cu furnizorii de servicii de transport;
– stabileºte condiþiile ºi tarifele de vânzare a biletelor, precum ºi comi-
sioanele agenþiei;
– întocmeºte toate instrucþiunile cu privire la vânzarea titlurilor bãneºti,
contabilizarea ºi plata lor;
– stabileºte cu furnizorii clauzele contractuale ºi urmãreºte respectarea lor.
Secþia materialã
– întocmeºte biletele ºi le distribuie filialelor ºi sucursalelor, împreunã cu
informaþiile privind validitatea ºi vânzarea lor (tarife, orare, manuale,
breviare) când nu este stabilit altfel în contract;
– þine gestiunea biletelor de la emitere pânã la arhivare.
Încheierea contractelor intrã în atribuþiile directorului de agenþie, urmând ca
acestea sã fie gestionate de cãtre agentul de turism.
4. Biroul TURISM este organizat în compartimente ºi acestea, la rândul lor,

în secþii:
Compartimentul producþie are urmãtoarele secþii:
• Secþia programare generalã care se ocupã cu elaborarea programelor
de voiaj (exceptând congresele):
– formarea itinerarului;
– alcãtuirea devizului estimativ;
49
Clasa a XI-a
– constituirea de contingente – „allottements“ – (rezervãri anticipate ale
mijloacelor de transport sau ale camerelor de hotel în limitele contractuale);
– efectuarea eventualelor plãþi anticipate în numerar pentru rezervarea
contingentã de servicii (ca în cazul voiajelor spre localitãþi ce nu au o
capacitate receptivã suficientã ºi unde hotelurile cer plãþi anticipate);
– stabileºte modalitãþile de vânzare a voiajelor;
– întocmeºte ºi tipãreºte programul provizoriu al voiajului, forma diverselor
publicaþii (fascicule, pliante, reviste etc.).
• Secþia operativã generalã se ocupã, în acord cu secþia programare generalã, de
corelarea ofertei de voiaje în grup cu cererea.
• Secþia operativã congrese ºi pelerinaje se ocupã de voiajele colective cu
caracter profesional ºi religios.
Compartimentul recepþie organizeazã serviciile de primire ºi de acces în

urmãtoarele secþii:
• Secþia contracte pentru servicii de primire care:
– încheie contracte cu hoteluri ºi restaurante; copia contractului este
transmisã Biroului tarife, care completeazã fiºa hotelierã ce va fi transmisã
tuturor birourilor direcþionale ºi punctelor de vânzare (ºi care conþine toate
condiþiile ºi tarifele pentru servicii);
– încheie contracte cu furnizorii de diverse servicii receptive: localuri, agenþii
de spectacole etc.;
– încheie contracte cu agenþiile corespondente, adicã acele agenþii de voiaj
strãine care opereazã în localitãþi în care nu existã birouri ale agenþiei,
pentru furnizarea serviciilor de receptivitate (de primire), de acces ºi diverse
(rezervãri de locuri în mijloacele de transport etc.);
– copiile acestor contracte se transmit secþiei tarife.
• Secþia receptivã generalã
– întocmeºte devizele estimative cerute de turiºtii individuali pentru voiajele
ale cãror itinerarii sunt stabilite de aceºtia;
– inventariazã serviciile de primire din diverse localitãþi turistice oferite de
agenþie, precum ºi personalul specializat în însoþire.
• Secþia operativã generalã care îndeplineºte toate operaþiunile de rezervãri
ºi de prestãri de servicii cãtre clientela sositã în diversele localitãþi vizitate,
prin intermediul instrucþiunilor trimise filialelor, sucursalelor ºi agenþiilor
corespondente.
În cadrul acestui birou îºi desfãºoarã activitatea agenþi de turism ºi ghizi.
50
Ä Birouri opþionale ale agenþiei de turism

5. Biroul TRAFIC ACCESORIU compus din:
• Secþia servicii bancare care:
– efectueazã schimbul valutar (schimbul valutei externe cu cea naþionalã);
– repartizeazã valutã externã rezidenþilor ce pleacã în strãinãtate;
– emite cãrþi de credit.
• Secþia asigurãri diverse ºi expedieri de bagaje care:
– emite ºi vinde poliþe de asigurare (bagaje, avion);
– se ocupã cu organizarea serviciului de expediere a bagajelor.
• Secþia servicii diverse încheie acorduri cu firmele comerciale pentru vânzarea
de bilete la spectacole, articole de librãrie (ghiduri, hãrþi topografice ºi
automobilistice), suveniruri.
6. Biroul TARIFE ªI DOCUMENTARE format din:

• Secþia tarife întocmeºte, tipãreºte ºi difuzeazã pliante, breviare ºi liste de tarife
pentru servicii turistice de orice tip, pentru uzul diverselor filiale ºi sucursale
ale agenþiei.
• Secþia documentare agenþialã întocmeºte, tipãreºte ºi difuzeazã pentru fiecare
localitate de interes turistic pliante cuprinzând toate informaþiile necesare
pentru organizarea optimã a serviciilor ºi pentru informarea corectã a clientelei.
• Secþia documentare neagenþialã procurã toate orarele, anuarele, publicaþiile
editate de furnizorii de servicii (transportorii în principal) ºi de întreprinderi
turistice ºi le difuzeazã cãtre filiale ºi sucursale.
7. Biroul PUBLICITATE format din:

• Secþia contracte încheie contracte ºi elaboreazã planuri de promovare publicitare.
• Secþia redacþionalã pregãteºte textele pentru publicitatea pasivã, introduce
textele publicitãþii active în publicaþiile agenþiei, urmãreºte redactarea ºi
tipãrirea publicaþiilor proprii cum ar fi: reviste, rubrici de ºtiri, broºuri etc.
8. Biroul DIFUZARE {I FI{IER GENERAL se ocupã cu expedierea

documentaþiei, a materialului publicitar ºi a corespondenþei care-i parvine de
la diverse secþii ºi birouri. Întocmeºte ºi actualizeazã fiºierul general al clienþilor.
Modelul de organizare a unei agenþii de turism, prezentat mai sus, este un model
„ideal“ întâlnit la marii tour-operatori. Aceastã prezentare a fost fãcutã în scopul
de a evidenþia complexitatea operaþiunilor care au loc în cadrul unei agenþii de turism.
În practicã, majoritatea agenþiilor de turism apeleazã la o structurã organizatoricã
simplificatã care include numai câteva compartimente.
51
Clasa a XI-a
Compartimentele întâlnite la marea majoritate a agenþiilor de turism sunt:
– biroul de turism intern;

– biroul de turism extern organizat pe:
• outgoing (trimiteri de turiºti români în strãinãtate)
• incoming (primiri de turiºti strãini în România)
– biroul transporturi;
– tiketing;
– contabilitate (se poate apela la un colaborator);
– marketing (eventual).
În cazul unei agenþii de turism de dimensiuni mici activitatea acestor birouri

se desfãºoarã la nivelul biroului transporturi ºi biroului turism, care sunt obligatorii
ºi la care se pot adãuga ºi alte birouri (tiketing, marketing etc.), în cadrul cãrora
angajaþii cumuleazã mai multe atribuþii (care în cadrul structurii organizatorice
„model“ acestea revin altor compartimente).
3.3. Structura organizatoricã ºi relaþiile

dintre compartimente
Structura organizatoricã este redatã grafic prin intermediul organigramei. În
cadrul acesteia posturile de conducere ºi compartimentele sunt reprezentate prin
intermediul unor cãsuþe dreptunghiulare.
Modele de organizare a unei agenþii de turism în funcþie de dimensiuni ºi
complexitatea activitãþii:
A. Organizarea unei agenþii de turism mari.
B. Organizarea unei agenþii de turism mici.
Între componentele structurii organizatorice se pot stabili mai multe tipuri de relaþii:
– relaþii de autoritate care condiþioneazã buna desfãºurare a activitãþii. Acestea
pot fi:
• relaþii ierarhice care se stabilesc între cadrele de conducere ºi subordonaþi;
• relaþii funcþionale care apar între compartimentele funcþionale ºi cele ope-
rative subordonate acestora;
• relaþii de stat major care se stabilesc între conducere ºi compartimentele
cãrora le sunt delegate de cãtre aceasta, anumite sarcini de soluþionare a unor
probleme aflate în competenþa sa;
– relaþii de cooperare care se stabilesc între posturi situate pe acelaºi nivel
ierarhic, dar aparþinând unor compartimente diferite. Ele apar între toate
52
– – Þ Þ
í í í í í í O
í O í O
O O O O O
O
O O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
OO
O
O
O
O

O
O
O
O
A. Organizarea unei agenþii de turism mari.
(Preluare dupã Tehnica operaþiilor de turism).
53
54
MANAGEMENT
Clasa a XI-a
Secretariat Contabilitate Ticketing Marketing Departament

turism
Agen i
AgenÆi
Agenþi
ticketing Agen
AgenÆi turism
Agenþi
turism
B. Organizarea unei agenþii de turism mici.

compartimentele agenþiei ºi sunt determinate de complexitatea activitãþii
acesteia ºi de raporturile de intercondiþionare în care se aflã diferite activitãþi.
– relaþii de control care se stabilesc între compartimentele specializate de
control ºi celelalte compartimente.
Pentru a înþelege mai bine raporturile de intercondiþionare dintre diferitele
activitãþi care au loc la nivelul unei agenþii, în anexã este prezentatã o exemplificare
a relaþiilor dintre diferitele compartimente ale unei agenþii de turism tour-operatoare
de dimensiuni mari.
Anexa
Exemplificarea relaþiilor între compartimentele unei agenþii de turism
BIROUL CU CINE NATURA COLABORÃRII

COLABOREAZÃ (DE CE)
– distribuie corespondenþa destinatã fiecãruia
BIROUL DE
dintre aceste birouri ºi oficii;
DEZVOLTARE
– desemneazã curieri, comisionari pentru efec-
BIROUL
tuarea unor activitãþi specifice la solicitarea
TRANSPORTURI
diferitelor birouri ºi oficii.
BIROUL TURISM
BIROUL TRAFIC-
BIROUL
ACCESORIU
SECRETARIAT
OFICIU TARIFE ªI
DOCUMENTARE
BIROUL
PUBLICITATE
BIROUL DIFUZARE
ªI FIªIER GENERAL
– prin calitatea relaþiilor publice pe care reuºeºte
sã le stabileascã ºi menþinã cu toþi partenerii
(prestatori de servicii, clienþi potenþiali,
prescriptori, agenþii corespondente, asociaþii
TOATE BIROURILE profesionale, mass-media, organisme financiare
de asigurãri º.a.) influenþeazã pozitiv eficienþa
economicã a activitãþii desfãºurate la nivelul
tuturor celorlalte birouri.
BIROUL DE
DEZVOLTARE – transmite spre tehnoredactare lucrãri de cores-
BIROUL
SECRETARIAT pondenþã specifice: scrisori, oferte, invitaþii,
felicitãri.
– solicitã curieri, comisionari.
l creeazã cadrul favorabil pentru:

BIROUL – încheierea unor contracte avantajoase cu
TRANSPORTURI diferiþii transportatori;
– asigurã o colaborare optimã cu transportatorii.
55
Clasa a XI-a
l creeazã cadrul favorabil pentru:

– încheierea unor contracte avantajoase cu diferiþii
BIROUL TURISM prestatori de servicii de cazare, alimentaþie,
agrement, alte servicii suplimentare, agenþii
corespondente, firme partenere.
– creeazã cadrul favorabil pentru stabilirea unor
relaþii fructuoase cu instituþiile bancare, firmele de
BIROUL TRAFIC asigurãri, alþi prestatori de servicii (firme comer-
ciale, instituþii culturale etc.), care sã se mate-
ACCESORIU
rializeze în oferirea de informaþii în legãturã cu
cele mai noi, eficiente ºi sigure mijloace de platã,
sisteme (poliþe) de asigurãri, servicii diverse.
– asigurã prin relaþii publice cadrul favorabil co-

OFICIUL
laborãrilor cu Ministerul Turismului, agenþiile
TARIFE ªI
corespondente, centrele de informare turisticã
DOCUMENTARE
din judeþe diferite, prestãri servicii.
– asigurã prin natura relaþiilor publice pe care le

OFICIUL stabileºte o bunã colaborare cu firmele de
PUBLICITATE publicitate.
BIROUL DE
– utilizeazã informaþiile despre clientelã care sunt
DEZVOLTARE incluse în fiºierul general;
OFICIUL DIFUZARE
– solicitã expedierea documentaþiei ºi mate-
ªI FIªIER GENERAL
rialelor publicitare diferiþilor clienþi, prescrip-
tori, agenþii corespondente.
– transmite spre tehnoredactare lucrãri de
BIROUL
corespondenþã specifice: scrisori, comenzi,
SECRETARIAT
contracte, convenþii, acorduri.
BIROUL – întocmeºte ºi transmite lista cu transportorii cu care
DEZVOLTARE colaboreazã în vederea stabilirii relaþiilor publice.
BIROUL
TRANSPORTURI – pune la dispoziþia acestuia informaþiile necesare
conceperii programelor turistice (trasee, tarife,
BIROUL TURISM clauze contractuale, condiþii pentru oferirea
unor facilitãþi).
– solicitã mijloacele de platã (valutã, cãrþi de
credit º.a.) pentru achitarea unor servicii de
BIROUL transport în strãinãtate;
TRAFIC- – solicitã ºi emitere ºi vânzarea de poliþe de
ACCESORIU asigurare bagaje, avion;
– solicitã ºi asigurã expedierea bagajelor.
OFICIUL TARIFE ªI – procurã toate orarele, anuarele, publicaþiile editate.
DOCUMENTARE
OFICIUL – oferã informaþiile necesare (trasee, tarife,
facilitãþi) pentru promovarea serviciilor de
PUBLICITATE
transport turistic oferite.
– oferã informaþiile necesare pentru expedierea
OF. DE DIFUZARE materialelor publicitare ºi documentaþiei
ªI FIªIER GENERAL aferente, servicii de transport turistic oferite.
56
– transmite spre tehnoredactare lucrãri de cores-

BIROUL pondenþã specifice: scrisori, comenzi de rezer-
SECRETARIAT vare, contracte, convenþii, acorduri, dispoziþii
de platã, programe provizorii de voiaj º.a.
– întocmeºte ºi transmite lista cu prestatorii de
BIROUL servicii de cazare, alimentaþie, agrement,
DEZVOLTARE tratament, cu care colaboreazã în vederea
stabilirii relaþiilor publice.
– solicitã, în vederea întocmirii programelor
BIROUL turistice, informaþii în legãturã cu principalele
TRANSPORTURI cãi de acces, tarife, clauze contractuale, condiþii
pentru oferirea unor facilitãþi de transport.
BIROUL – solicitã mijloacele de platã (valutã, cãrþi de
BIROUL TRAFIC
TURISM credit º.a.) pentru achitarea unor servicii de
ACCESORIU
cazare, alimentaþie, agrement º.a. în strãinãtate;
– solicitã informaþii în legãturã cu obiectivele
BIROUL turistice din diferite zone, prestatorii de servicii
TARIFE ªI turistice – ghiduri, hãrþi, pliante.
DOCUMENTARE – transmite copia contractelor încheiate cu
furnizorii de servicii de cazare, alimentaþie,
agrement º.a.
– transmite informaþiile necesare pentru întoc-

BIROUL mirea materialelor publicitare ºi documentaþiei
PUBLICITATE aferente (produsele turistice, tarifele practicate,
facilitãþi º.a.)
– transmite spre tehnoredactare corespondenþele

cu instituþiile bancare (privind asigurarea
BIROUL
mijloacelor de platã necesare turiºtilor în
SECRETARIAT
timpul cãlãtoriilor), cu firmele de asigurare,
alþi corespondenþi.
– transmite lista cu instituþiile bancare, de asigu-

BIROUL rãri, alþi prestatori de servicii (unitãþi comer-
DEZVOLTARE ciale, instituþii culturale º.a.) în vederea stabilirii
BIROUL
relaþiilor publice cu aceºtia.
TRAFIC
ACCESORIU – asigurã toate orarele, anuarele, publicaþiile
BIROUL editate.
TRANSPORTURI – emite ºi vinde poliþe de asigurare pentru bagaje,
avion;
– asigurã expedierea bagajelor.
– asigurã mijloacele de platã (valutã, cãrþi

de credit º.a.) pentru achitarea unor servicii
BIROUL TURISM
de cazare, alimentaþie, agrement º.a. în
strãinãtate.
57
Clasa a XI-a
BIROUL – transmite spre tehnoredactare liste cu tarifele de

SECRETARIAT transport, cazare, alimentaþie.
– pune la dispoziþia acestuia informaþii în legãturã

cu colaboratorii (Ministerul Turismului, agenþiile
BIROUL corespondente, centrele de informare turisticã,
DEZVOLTARE diferiþi prestatori de servicii) în vederea stabilirii
BIROUL TARIFE relaþiilor publice.
ªI
DOCUMENTARE – asigurã ºi pune la dispoziþia acestuia toate
BIROUL
TRANSPORTURI orarele, anuarele, publicaþiile editate de diferiþi
transportatori.
– asigurã informaþii în legãturã cu obiectivele

turistice din diferite zone, prestatori de servicii
BIROUL turistice – ghiduri, hãrþi, pliante.
TURISM
– primeºte copia contractelor încheiate cu
furnizorii de servicii de cazare, alimentaþie,
agrement.
– solicitã tehnoredactarea mesajelor publicitare

BIROUL care urmeazã sã fie incluse în materialele de
SECRETARIAT promovare.
– asigurã informaþiile necesare despre firmele cu

BIROUL care colaboreazã în vederea realizãrii lucrãrilor
DEZVOLTARE de publicitate ºi în vederea stabilirii relaþiilor
BIROUL publice.
PUBLICITATE
– solicitã informaþii privind serviciile de
transport, bancare, de asigurãri, expediere
bagaje, alte servicii suplimentare pe care le
BIROURILE:
oferã agenþia, pentru a fi incluse în mate-
TRANSPORTURI,
TURISM, rialele publicitare, precum ºi informaþiile
TRAFIC ACCESORIU necesare pentru întocmirea documentaþiei
aferente (produsele turistice, tarifele
practicate, facilitãþi oferite).
BIROUL – transmite spre tehnoredactare listele cu clienþii

SECRETARIAT fideli, ºi materialele documentare întocmite.
58
– pune la dispoziþia acestuia informaþiile despre

clientelã care sunt incluse în fiºierul general
BIROUL împreunã cu documentaþia ºi materialele publi-
DEZVOLTARE citare care vor fi expediate diferiþilor clienþi,
BIROUL prescripteri, agenþii corepondente.
DIFUZARE
ªI FIªIER
GENERAL BIROURILE: – solicitã informaþiile necesare pentru expedierea
TRANSPORTURI, materialelor publicitare ºi documentaþiei pri-
TURISM, mite de la toate aceste birouri.
TRAFIC
ACCESORIU
3. 4. Planificarea activitãþii agenþiei de turism

Planificarea este definitã ca fiind ansamblul proceselor de muncã prin
intermediul cãrora se determinã principalele obiective ale firmei precum ºi resursele
ºi principalele mijloace necesare realizãrii lor.
• Ea este un proces managerial de stabilire ºi menþinere a unei relaþii viabile între
obiectivele, pregãtirea angajaþilor ºi resursele unei organizaþii, pe de o parte, ºi
conjunctura pieþei pe de altã parte.
Scopul planificãrii: permanenta adaptare a activitãþilor ºi produselor firmei la
cerinþele pieþei, în scopul dezvoltãrii ei ºi al obþinerii unui anumit nivel al profitului.
Planificarea poate viza atât activitatea de ansamblu a agenþiei de turism, cât ºi
diferitele componente ale acesteia, cum ar fi:
– cercetarea, dezvoltarea;
– producþia (conceperea produselor turistice);
– comercializarea produselor turistice;
– marketing-ul;
– resursele financiare, materiale, umane;
– calitatea serviciilor oferite.
Ä Etapele planificãrii activitãþii unei agenþii de turism

4DEFINIREA MISIUNII
Exemple: Servicii de calitate pentru clienþii noºtri
Sã oferim clienþilor noºtri o vacanþã de neuitat
Relaxare totalã într-un mediu natural
Sã devenim agenþia nr. 1 în topul agenþiilor de turism din România
59
Clasa a XI-a
4FIXAREA OBIECTIVELOR
Exemple de obiective financiare: Exemple de obiective strategice:
– creºterea profitabilitãþii cu …% – creºterea calitãþii produselor
– creºterea volumului vânzãrilor cu …% – creºterea satisfacþiei consuma-
torului
– creºterea eficienþei investiþiilor cu …% – lãrgirea gamei de produse
turistice oferite
– creºterea cifrei de afaceri cu …% – creºterea poziþiei deþinute de
agenþia de turism în topul
agenþiilor de turism
4IDENTIFICAREA RESURSELOR NECESARE

– materiale: spaþii, dotãri;
– financiare: proprii, atrase;
– umane: numãr, structurã, aptitudini, pregãtire, motivare;
– informaþionale rezultate din analiza mediului extern ºi intern.
4DESCRIEREA ACÞIUNILOR SPECIFICE

ÎNTREPRINSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR
4PRECIZAREA TERMENELOR DE REALIZARE
ªI A RESPONSABILITÃÞILOR
4MONITORIZAREA REZULTATELOR
– prin intermediul: rapoartelor, statisticilor, chestionarelor de satisfacþie.
D ic]ionar
,
Agenþie de turism – firmã specializatã în Agent de turism – persoanã, care în cadrul

lucrãri care se ocupã cu producerea ºi agenþiei, se ocupã cu vânzarea produ-
comercializarea produselor turistice. selor turistice.
Tour-operator – firmã specializatã în turism, Agent de ticketing – persoanã care se
care se ocupã cu vânzarea „en-gros“ a ocupã cu vânzarea ºi apoi comerciali-
angajamentelor turistice cãtre agenþiile zarea biletelor de avion.
detailiste. Planificare – proces managerial care pre-
Agenþie de voiaj – are ca obiect de activitate figureazã o activitate viitoare ºi rezul-
comercializarea biletelor de cãlãtorie – tatele acesteia.
pentru toate mijloacele de transport. Incentive – cãlãtorii recompensã (stimulent)
Ticketing – rezervarea ºi vânzarea biletelor oferite de firme salariaþilor merituoºi.
de avion prin sisteme computerizate. Misiune – expresia generalã a raþiunii de a
Birou, compartiment, oficiu – componente exista a unei organizaþii.
ale structurii organizatorice ale unei firme. Obiective – stãri viitoare dezirabile pentru
Organigramã – structurã organizatoricã a organizaþie (exprimate dacã este posibil
unei firme în reprezentare graficã. în termeni numerici).
60
{ tia]i c\...
• topul agenþiilor de turism din România (în funcþie de cifra de afaceri) este:
Locul ocupat Agenþia

1. Marshal Tourism S.R.L.
2. Olimpic Internaþional turism S.R.L.
3. J’Info Tours S.R.L.
4. Paralela 45 Turism S.R.L.
5. Visit S.A.
6. Bisness Travel Turism S.R.L.
7. Nova Turism S.R.L.
8. Atlantic Tour S.R.L.
9. Sparo Prodexim S.R.L.
10. Condor Travel And Trade S.R.L.
? ...
Preluare dupã G. Stãnciulescu – Managementul agenþiei
de turism, A.S.E., Bucureºti, 2000.
• topul firmelor de turism din Europa (în funcþie de cifra de afaceri) este:
Locul ocupat Compania (þara)

1. TUI – GERMANIA
2. THOMSON – ANGLIA
3. NUR – GERMANIA
4. LTU – GERMANIA
5. KUONI – ELVEÞIA
6. CLUB MEDITERANEE – FRANÞA
7. DER – GERMANIA
8. NRT NORDIC – SUEDIA
9. ITS – GERMANIA
10. OWNERSABROAD – ANGLIA
11. N. FRONTIERES – FRANÞA
12. HOTELPLAN – ELVEÞIA
13. SASLEI SURE – SUEDIA
14. SPIES – DANEMARCA
15. GRUPO VIA YES IBERIA – SPANIA
Gabriela Stãnciulescu – Tehnica operaþiunilor de turism, Editura All 1998.
61
Clasa a XI-a

Întreb\ri:
1. Precizaþi care este rolul agentului de turism în cadrul industriei turismului.
2. Enumeraþi principalele tipuri de agenþii de turism care activeazã pe piaþa
turisticã din þara noastrã.
3. Evidenþiaþi asemãnãrile ºi deosebirile dintre o agenþie de turism tour-operatoare
ºi una detailistã.
4. Enumeraþi principalele compartimente ale unei agenþii de turism.
5. Evidenþiaþi etapele planificãrii activitãþii unei agenþii de turism.
Teste:
1. Identificaþi cuvintele care completeazã spaþiile punctate astfel încât definiþiile
sã fie corecte:
– agenþia de turism tour-operatoare are ca obiect de activitate ………… ºi …………… pe
cont propriu a ………… de servicii turistice, sau a …………… acestora direct sau prin
………………;
– agenþie de turism detailistã care …………, sau………… spre vânzare în contul unei
agenþii de turism ………… pachete de servicii, sau ………… ale acestora, contractate
cu aceasta.
2. Factorii care determinã configuraþia structurii organizatorice într-o agenþie de

turism sunt:
a) ………………………… c) …………………………
b) ………………………… d) competenþa managerialã.
3. Biroul care are rolul de a asigura creºterea vânzãrilor agenþiei de turism este:
a) biroul turism b) biroul transporturi c) biroul dezvoltare
4. Biroul care se ocupã cu elaborarea programelor turistice este:

a) biroul transporturi b) biroul turism c) biroul trafic ºi documentare
5. Biroul care se ocupã cu organizarea voiajelor colective cu caracter religios ºi

profesional este:
a) biroul turism b) biroul transporturi c) biroul tarife ºi documentare.
7. Biroul care efectueazã servicii bancare (schimb valutar, emitere de cãrþi de

credit) este:
a) biroul transporturi b) biroul trafic accesoriu c) biroul documentare
62
jOC de roluri
1. Constituiþi-vã în grupuri ºi alegeþi un tip de agenþie pe care aþi dori sã o
înfiinþaþi. Motivaþi alegerea.
2. Identificaþi principalele compartimente ale agenþiei ºi evidenþiaþi activitãþile
specifice fiecãruia dintre acestea.
3. Întocmiþi organigrama acestei agenþii.
teme de discutie
,
Analizaþi ºi comparaþi organigramele mai multor agenþii de turism ºi evidenþiaþi
asemãnãrile ºi deosebirile dintre acestea.
jOC
1
2
6 9. Turism
7 8. Transporturi
7. Ticheting
8 6. Dezvoltare
5. Organigramã
4. Intermediar
9
3. Detailistã
2. Touroperatoare
1. Agenþia de turism
1. Firmã specializatã în turism care se ocupã cu cadrul industriei turismului.

producerea ºi comercializarea produselor 5. Reprezentarea graficã a structurii organiza-
turistice (3 cuvinte, articulat, singular). torice.
2. Agenþie de turism care are ca obiect de 6. Birou în cadrul agenþiei de turism care se
activitate organizarea ºi vânzarea pe cont ocupã cu relaþiile publice.
propriu a pachetelor de servicii turistice 7. Birou în cadrul agenþiei de turism care se
sau a componentelor acestora. ocupã cu rezervarea ºi vânzarea biletelor
3. Agenþie de turism care vinde sau oferã spre de avion prin sisteme computerizate.
vânzare în contul unui tour-operator pachete 8,9 Birouri a cãror existenþã este obligatorie în
de servicii. cadrul oricãrei agenþii de turism.
4. Rolul îndeplinit de agenþia de turism în
63
4 PRODUSUL TURISTIC
1. Con]inutul produsului turistic [i rolul fiec\rei componente

a acestuia.
2. Etapele parcurse în vederea conceperii unui produs turistic.
3. Principalele categorii de produse turistice oferite de c\tre
o agen]ie de turism.
4. Principalele caracteristici ale produselor turistice.
5. Sezonalitatea produsului turistic [i cauzele [i consecin]ele
acesteia asupra turismului.
6. Elementele care se iau în considerare la fundamentarea
pre]urilor produselor turistice.
7. Principalele strategii de pre]uri [i tarife practicate în turism.
8. Rela]ia calitate – pre].
9. Principalele mijloace de promovare utilizate în turism.
10. Canalele de distribu]ie a produsului turistic.
4.1. Produsul turistic. Conþinut, caracteristici
Produsul turistic este o combinaþie în variante multiple a:

– elementelor de atractivitate (resurse turistice naturale ºi antropice) pe care le
oferã o zonã (destinaþie datã);
– serviciilor specifice ºi nespecifice (rezultat al acþiunii forþei de muncã asupra
bazei materiale generale ºi specifice).
În sens restrâns, prin produs turistic se înþelege totalitatea bunurilor ºi serviciilor
oferite turiºtilor de cãtre una sau mai multe întreprinderi turistice (agenþii de turism
sau prestatori direcþi – hotel, restaurant etc.).
Produsul turistic este deci o formã de comercializare a ofertei turistice.
Elementele sale componente (transport, cazare, alimentaþie, agrement, tratament
balnear º.a.) putându-se comercializa sub formã de pachet turistic sau separat.
Între componentele produsului turistic existã o relaþie de interdependenþã, fiecare
dintre acestea având un rol important în crearea satisfacþiei clienþilor.
64
O ilustrare a componentelor produsului turistic ºi a rolului acestora este
prezentatã în schema urmãtoare:
I. Resurse turistice
• naturale – poziþie geograficã, relief, • antropice – atracþii cultural-istorice ºi

climã, hidrografie, florã, faunã; mo- artistice; instituþii ºi evenimente
numente ale naturii cultural-artistice; elemente etnografice
ºi folclorice elemente tehnico-eco-
nomice; elemente socio-demografice.
Rolul acestora:
• atractivitate – ele reprezintã motivaþia cãlãtoriei în
cazul majoritãþii formelor de turism;
• „materii prime“ care pentru a putea fi valorificate
trebuie prelucrate în cadrul unor procese de
producþie specifice.
II. Infrastructura
• cãi de acces, mijloace de transport în • unitãþi comerciale, instituþii admi-

comun ºi instalaþii de telecomunicaþii; nistrative, sanitare, financiar-bancare,
• reþele de alimentare cu apã, gaze, culturale, sportive, religioase etc.
energie electricã ºi termicã
Rolul acestora:
– asigurarea accesului în zonele turistice;
– asigurarea confortului ºi a tuturor facilitãþilor
necesare vieþii moderne (instalaþii).
65
Clasa a XI-a
III. Baza materialã specificã turismului
• mijloacele de transport specifice turis- • unitãþi de cazare, alimentaþie, instalaþii

mului, mijloace de transport pe cablu. de agrement, instalaþii de tratament
balnear.
Rolul acestora:
– punerea în valoare a resurselor naturale ºi antropice,
valorificarea acestora depinde de nivelul de dezvol-
tare al industriei turistice.
IV. Forþa de muncã
• influenþeazã calitatea serviciilor oferite prin:

– structura, aptitudinile, calificarea formaþiei de personal;
– motivarea ºi perfecþionarea profesionalã
Rolul acesteia:
– este de a produce împreunã cu baza materialã servicii.
V. Resursele instituþionale
• facilitãþi turistice ºi guvernamentale;

• regimul economic, juridic ºi legislaþie juridicã;
• regimul paºapoartelor ºi vizelor;
• reglementãri valutare;
• controlul calitãþii serviciilor prestate, al preþurilor ºi al tarifelor;
• protecþia ºi securitatea turistului;
• protecþia ºi conservarea mediului ºi a atracþiilor de interes turistic.
Rolul acesteia:
– stimuleazã sau frâneazã (dupã caz) dezvoltarea turismului.
Prelucrare dupã O. Snak, Marketing-ul turismului, Editura Academiei Române

de Management, Bucureºti 1994.
66
În funcþie de motivaþia cãlãtoriei, perioada (sezon, pre, post ºi extrasezon) ºi
particularitãþile segmentului de turiºti, ponderea celor douã grupe – elemente de
atractivitate ºi prestaþiile de servicii, diferã. De exemplu, existã produse turistice în
componenþa cãrora primeazã elementele de atractivitate (practicarea curei
heliomarine: marea, soarele, temperatura apei, turismul cultural) ºi altele în cadrul
cãrora primeazã serviciile (turism de congrese, turism ocazionat de cazinouri).
Posibilitãþile multiple de combinare a elementelor de atractivitate cu prestãrile
de servicii oferã posibilitatea diferenþierii produselor turistice contribuind ºi la
sporirea gradului de atractivitate a produselor turistice oferite chiar în cadrul
aceleiaºi destinaþii de vacanþã sau forme de turism.
Ä Principalele caracteristici ale produselor turistice

Produsele turistice se deosebesc semnificativ de produsele celorlalte ramuri ale
producþiei materiale prin urmãtoarele caracteristici:
– sunt eterogene – rezultat al dependenþei serviciilor de dotãrile materiale ºi

persoana prestatorului;
– sunt complexe – rezultat al combinãrii în variante multiple a elementelor
componente;
– sunt nestocabile – elementele care le compun (exemplu: locurile din avion,
zãpada, nopþile de cazare etc.) nu pot fi stocate;
– se produc pe mãsurã ce se manifestã consumul;
– au caracter sezonier, cu excepþia reuniunilor, afacerilor ºi, parþial, turismul de
sfârºit de sãptãmânã sau cel balnear.
4.2. Etapele conceperii unui produs turistic

Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea urmãtoarelor etape:
1. Culegerea informaþiilor despre:
– cerere: motivaþii de cãlãtorie, venituri disponibile, timp liber, vârstã, categorie
socio-profesionalã, gusturi turistice etc.;
– oferta concurenþei: produsele turistice oferite, preþurile ºi tarifele practicate etc.
– analiza propriei oferte comparativ cu cea a concurenþei;
– componentele care vor fi incluse în propria ofertã: obiective turistice
variate, baza materialã specificã ºi serviciile oferite, posibilitãþile de acces
în diferite zone.
67
Clasa a XI-a
2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite ºi unitãþilor prestatoare
în funcþie de tipologia clientelei ºi particularitãþile cererii.
3. Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) ºi asamblarea
componentelor produsului turistic (organizarea preliminarã) – realizate cu
mult înainte de exprimarea cererii – în care tour-operatorul alege: destinaþia,
mijlocul de transport, unitãþile de cazare, alimentaþia, alte servicii incluse în
pachet, dacã grupul va beneficia de asistenþa turisticã realizatã de cãtre ghid
pe tot parcursul cãlãtoriei etc.
4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul cãlãtoriei. Pentru aceasta
agenþia de turism:
– încheie contracte, convenþii, minute cu prestatorii direcþi de servicii turistice;
– emite comenzile de rezervare.
În cazul produselor turistice de tip tour aceastã etapã presupune alegerea itine-
rarului ºi întocmirea programului turistic.
5. Determinarea (calculul) preþului produsului turistic:
– pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentaþie etc.
– de la celelalte elemente de calcul conform legii (comision, TVA, asigurãri,
contribuþia de participare la fondul de dezvoltare ºi promovare a turismului).
6. Promovarea produsului turistic:
– realizarea ºi distribuirea broºurilor, pliantelor, afiºelor turistice etc.;
– publicitate prin mass-media.
7. Lansarea produsului turistic pe piaþã – un ºir de acþiuni prin care agenþia
îºi face cunoscute produsele pe plan local ºi naþional.
4.3. Categorii de produse turistice oferite de

o agenþie de turism ºi caracteristicile lor
Principalele categorii de produse turistice oferite de o agenþie de turism sunt:
a) circuite;
b) sejururi (pachete de vacanþã);
c) croaziere;
d) produse tematice. Exemple: vânãtoare sportivã, congrese º.a.
La acestea se adaugã: rezervãri pe liniile aeriene sau în hoteluri, vânzãri de bilete
pentru orice mijloc de transport terestru, marin sau aerian, servicii de primire
(„meeting“ sau „transfer“, închirieri de autoturisme, asigurãri pentru plecãri în
strãinãtate º.a.)
68
Sejururile – reprezintã un pachet de servicii oferit turiºtilor pentru petrecerea
vacanþei într-o staþiune turisticã. Acest tip de produs turistic presupune rãmânerea
în aceastã staþiune.
Forme:
– sejururi cu pensiune completã de tipul:
• formulei tradiþionale pentru hotelurile din staþiunile turistice;
• formulei moderne propusã de cluburile de turism care adaugã un program
de animaþie ºi de sporturi.
– sejururi comercializate în formula: demipensiune, cazare + mic dejun sau
doar simpla cazare.
Circuitele – sunt un produs turistic vândut de o agenþie de turism grupurilor

organizate sau turiºtilor individuali care presupune vizitarea pe parcursul acestora
a unor obiective turistice, regiuni sau þãri. Alãturi de transport, pachetul de servicii
poate include cazare în formula pensiune completã, demipensiune, cazare + mic
dejun. Cel mai utilizat mijloc de transport este autocarul.
Croazierele – reprezintã un tur realizat cu vaporul care include un pachet de

servicii de vacanþã oferite de un hotel plutitor: transport, cazare, alimentaþie ºi o
multitudine de posibilitãþi de divertisment: baruri, restaurante, (servirea mesei 24
de ore din 24) salã de fitnes, cinema, cazinouri.
Paralel cu acestea s-au dezvoltat ºi multe produse noi care oferã transport ºi
cazare combinate cu servicii specializate pentru diferite grupuri:
• vacanþe sportive (sky, golf, pescuit);
• vacanþe cu sejururi de tratament pentru sãnãtate;
• cãlãtorii de aventurã;
• incentive;
• pentru conferinþe etc.
sau
• formulele care asociazã transportul cu anumite prestaþii; exemplu:
formulele „fly&drive“ ºi „fly&hotel“, care pe lângã transport cu avionul
oferã ºi vouchere pentru hotel, care pot fi utilizate în mai multe staþiuni
turistice.
4.4. Sezonalitatea produsului / serviciului turistic

Una dintre principalele caracteristici ale produsului turistic o reprezintã existenþa
unor oscilaþii sezoniere ale cererii ºi implicit ale producerii serviciilor turistice. Aceste
oscilaþii sezoniere se caracterizeazã printr-o mare concentrare a fluxurilor de turiºti
în anumite perioade ale anului calendaristic ºi printr-o reducere importantã a acestora
sau chiar o stopare a sosirilor de turiºti.
69
Clasa a XI-a
Aceste oscilaþii sezoniere sunt provocate de:
– cauze naturale ca: poziþia geograficã a unei zone sau staþiuni, succesiunea
anotimpurilor, condiþiile de climã (care fac ca resursele naturale sã nu aibã
aceeaºi valoare tot timpul anului). Aceste cauze au rolul determinant în
manifestarea caracterului sezonier al cererii.
– cauze (condiþii) economico-organizatorice cum sunt: structura anului ºcolar,
regimul concediilor plãtite ºi durata lor º.a.
Pentru zonele geografice cu o climã temperatã, aºa cum este ºi a României, au
fost identificate trei tipuri de variaþii sezoniere:
u activitatea turisticã se concentreazã într-o perioadã (sezon) datoritã
faptului cã oferta întruneºte optimul calitãþii o singurã datã pe an ºi o duratã
limitatã. Acest tip de sezonalitate este specific pentru þara noastrã
produsului turistic litoral unde cererea ºi consumul se manifestã în
intervalul mai-septembrie cu un maximum în perioada 15 iunie – 15 august,
în celelalte luni ale anului cererea este sporadicã (pentru tratament sau

diverse evenimente) sau lipseºte complet.

FrecvenÆa

solicitårilor %
80
70
60
50
40
30
20
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
A – Activitate cu un singur sezon.
u existenþa a douã perioade de sezon cu activitãþi turistice de intensitãþi

apropiate, duratele în timp ºi motivaþiile deplasãrilor fiind însã diferite.
Produsele turistice montane rãspund cerinþelor unor activitãþi bisezoniere:
• Iarna pentru zãpadã ºi practicarea sporturilor de iarnã cu un maximum de
intensitate în perioada decembrie-martie (cererea pentru aceste produse
fiind în creºtere);
• Vara pentru odihnã, drumeþii, alpinism cu un maximum de intensitate în
perioada mai – septembrie.
Specific zonelor montane este ºi faptul cã nici în perioadele de extrasezon
(aprilie, octombrie ºi noiembrie) cererea nu se reduce la zero.
70
FrecvenÆa
solicitårilor %
80
70
60
50
40
30
20
10
0
B – Activitate cu douå sezoane.
u activitate cvasipermanentã sau fãrã concentrãri sezoniere permanente. Din

aceastã categorie fac parte:
• produsele turistice balneoclimaterice (mai puþin dependente de condiþiile
de climã);
• produsele turistice oferite de centrele urbane unde circulaþia turisticã este
permanentã ca urmare a diversitãþii activitãþilor (congrese, târguri, expoziþii,
cumpãrãturi, cãlãtori în tranzit).
ªi în aceste zone se întâlnesc perioade cu activitate mai intensã, astfel:
• în cazul staþiunilor balneoclimaterice se manifestã o concentrare în
intervalul mai–octombrie.
• pentru centrele urbane, lunile aprilie–mai ºi septembrie–octombrie sunt mai
solicitate pentru organizarea unor manifestãri ºtiinþifice, cultural-artistice,
sportive.
FrecvenÆa
solicitårilor %
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Pentru centre urbane Pentru staÆiuni balneare
71
Clasa a XI-a
Deci în evoluþia cererii ºi a circulaþiei turistice de-a lungul unui an existã 3 etape
(momente distincte):
– sezonul (cu un vârf sau chiar douã în cazul activitãþii bisezoniere) caracterizat
prin intensitatea maximã a cererii;
– începutul ºi sfârºitul sezonului (perioadele de pre- ºi post- sezon) în care
cererea este mai puþin intensã, cu tendinþe de creºtere sau descreºtere, dupã caz;
– extrasezonul în care are loc o reducere substanþialã sau chiar încetarea
activitãþii turistice.
Sezonalitatea are consecinþe directe atât asupra dezvoltãrii turismului cât ºi

asupra altor ramuri ale economiei naþionale a cãror evoluþie se aflã în legãturã cu
dezvoltarea turismului.
Consecinþele sezonalitãþii cererii produsului turistic determinã:
– fie utilizarea incompletã a bazei materiale ºi a forþei de muncã cu efecte
negative asupra posibilitãþii recuperãrii cheltuielilor (în perioadele cu cerere
redusã (de pre-, post- ºi extrasezon);
– fie suprasolicitarea mijloacelor de transport, a spaþiilor de cazare, alimentaþie
ºi a celorlalte categorii de spaþii care asigurã prestarea serviciilor turistice
precum ºi a personalului de servire, ceea ce influenþeazã calitatea serviciilor
oferite care, în final, provoacã nemulþumire turiºtilor.
4.5. Politica de preþ ºi relaþia calitate-preþ

Politica de preþ
Alãturi de produs, preþul se înscrie între elementele fundamentale ale politicii de
marketing turistic, el având rolul decisiv în luarea deciziei de cumpãrare.
De aceea, la stabilirea preþurilor ºi tarifelor trebuie sã se porneascã atât de la
costurile prestaþiilor oferite cât ºi de la piaþã.
În concluzie, la fundamentarea preþurilor se iau în considerare urmãtoarele
elemente:
• costurile fãcute pentru producerea prestaþiilor turistice;
• elasticitatea cererii (variaþia acesteia în funcþie de modificãrile preþurilor ºi
tarifelor);
• ofertele, preþurile ºi tarifele agenþiilor concurente.
Multitudinea de combinaþii a elementelor componente ale produsului turistic
(resurse naturale ºi antropice ºi prestaþiile turistice) reflectatã într-o paletã largã de
preþuri ºi tarife accesibile unui mare numãr de consumatori poate constitui un atu
pentru o agenþie de turism.
72
În domeniul preþurilor ºi tarifelor, practica turisticã cunoaºte mai multe strategii:
1. Strategia tarifelor forfetare (globale, „totul inclus“) în care se oferã turiºtilor
un pachet minimal de servicii obligatorii (transport, transferuri, pensiune
completã, excursii în cadrul sejurului etc.), la un nivel determinat de confort
ºi un cost mai redus.
Ca variante ale acestei strategii sunt aranjamentele tip demipensiune sau numai
cazare ºi mic dejun, lãsând turistului libertatea de a-ºi alege unitatea de alimentaþie.
2. Strategia tarifului ridicat care poate fi practicatã:
• în cazul unei oferte exclusive sau limitate din punct de vedere concurenþial,
de exemplu: Delta Dunãrii, mãnãstirile din nordul Moldovei, programele „Dracula“,
tratamentele balneare care folosesc resurse naturale limitate.
• în cazul unei oferte de lux, cu un grad ridicat de confort, accesibilã numai
anumitor categorii de turiºti.
3. Strategia tarifului scãzut, moderat, poate fi folositã ca:
• strategie „de lansare“, „de impulsionare“ – tactica de pãtrundere pe piaþã fiind
aplicatã în general de agenþiile de turism pentru un produs turistic determinat
ºi pentru o perioadã limitatã de timp, urmând ca atunci când poziþiile au fost
consolidate tariful sã creascã la un nivel cât mai competitiv.
Aceastã strategie poate provoca însã ºi reþineri din partea unei categorii de
clientelã din neîncredere în calitatea serviciilor oferite sau din considerente de
prestigiu.
• strategie de stimulare a cererii de servicii destinate unor anumite segmente de
clientelã cu venituri mai modeste (ca urmare a tendinþei tot mai pronunþate de
pãtrundere în circulaþia turisticã a acestor categorii de consumatori). Se includ
aici: turismul de masã, turismul social, turismul de tineret; acestor turiºti li se
oferã servicii de o clasã de confort adecvatã puterii lor de cumpãrare datoritã
folosirii unor capacitãþi complementare de cazare ºi a unor meniuri standard.
Ea se combinã cu strategia diferenþierii pe sezoane a tarifelor, completatã cu
strategia diferenþierii pe segmente de turiºti (persoane de vârsta a III-a ºi familii cu
copii cãrora li se poate acorda o serie de facilitãþi la serviciile de transport, cazare,
masã ºi agrement).
4. Strategia tarifelor diferenþiate – este tactica aplicãrii unor preþuri ºi tarife
care se diferenþiazã dupã:
• criterii temporale (sezon, extrasezon, pre-, post- sezon);
• natura ofertei;
• gradul de confort (produse turistice de lux);
• conþinutul sau componentele pachetului de servicii.
5. Strategia tarifelor psihologice, de exemplu 495 euro în loc de 500 euro, în
care presupusa pierdere se compenseazã printr-un numãr mai mare de înscrieri
datoritã situãrii tarifului sub pragul psihologic de 500 euro.
6. Strategia tarifului de monopol care se poate utiliza în cazul unor produse
turistice în exclusivitate (exemple: programul Dracula sau tratamente „geriatrice“).
73
Clasa a XI-a
Totodatã, în vederea creºterii eficienþei utilizãrii bazei materiale, organizatorii
de turism ºi prestatorii de servicii acordã turiºtilor o serie de facilitãþi sub forma unei
reduceri de tarife sau a unor gratuitãþi. Aceasta are ca efect stimularea cererii unui
numãr mai mare de persoane în perioadele de pre-, post- ºi extrasezon.
Relaþia calitate-preþ
Turistul zilelor noastre a devenit din ce în ce mai conºtient de preþurile sau

tarifele produsului turistic oferit spre vânzare. El a învãþat sã compare preþul cu
calitatea perceputã a prestaþiei ºi sã acþioneze în consecinþã: solicitând sau evitând
cumpãrarea unui produs, în funcþie de satisfacþia avutã în urma consumului.
Intangibilitatea produselor turistice face ca în multe cazuri preþul practicat sã fie
considerat un „indicator“ al calitãþii serviciilor oferite.
De aceea nivelul preþurilor ºi tarifelor practicate pentru produsele turistice
trebuie sã reflecte cel mai fidel calitatea produselor vândute.
Se poate aprecia cã un client va fi satisfãcut de serviciile primite dacã a obþinut
ceea ce a aºteptat ºi dacã a fost mulþumit de felul cum a fost servit.
4.6. Politica de promovare ºi comercializare a

unui produs turistic
Termenul „promovare“ este considerat un termen descriptiv pentru mix-ul
activitãþilor comunicative pe care organizaþiile din turism îl folosesc pentru a
influenþa acele persoane publice de care depind vânzãrile lor. De asemenea, trebuie
influenþaþi ºi furnizorii sau alte persoane de legãturã de pe piaþã, cât ºi ziariºtii,
politicienii sau grupurile profesionale importante.
Stabilirea obiectivelor
Comerciantul din turism poate lansa o vastã gamã de metode de promovare; de

aceea este necesar sã fie clar definite obiectivele de marketing pentru a putea fi
utilizate cele mai eficiente metode de promovare.
Pentru obþinerea celui mai favorabil rãspuns din partea pieþei-þintã, o parte
importantã din efortul depus în activitatea de promovare este construirea unei mãrci
ºi lansarea ei pe piaþã, uneori fãcându-se foarte lent familiarizarea cu aceasta.
O campanie promoþionalã ar trebui sã aibã ca obiectiv principal afirmarea pe
piaþã a produsului, sã asigure primirea favorabilã a produsului de cãtre consumator,
pentru ca acesta din urmã sã dezvolte o preferinþã pentru produs. Orice campanie
trebuie sã expunã beneficiile pe care orice consumator le cautã într-un produs, într-un
mod cât mai credibil.
74
Publicitatea ºi promovarea vânzãrilor sunt cele mai rãspândite metode de promo-
vare utilizate. Datoritã caracteristicilor acestor forme de promovare, majoritatea
consumatorilor asociazã ideile de marketing cu publicitatea. Tot ca forme de
promovare apar ºi relaþiile publice ºi vânzãrile personale.
Fig. 3 – Principalele mijloace de promovare utilizate în turism.
I. Publicitatea prin Presã – ziare, reviste – publicarea de pliante,

broºuri, afiºe
Radio
TV
II. Promovarea vânzãrilor • acordarea de facilitãþi (reduceri de tarife);

• tarife degresive o datã cu creºterea sejurului;
• trageri la sorþi cu câºtiguri în excursii;
• tombole;
• cazare gratuitã pentru copii.
III. Relaþiile publice • mese festive organizate cu ocazia anumitor

evenimente;
• conferinþe de presã;
• cadouri publicitare.
IV. Târguri ºi expoziþii
V. Vânzãrile personale
VI. Sponsorizãrile
n 4. 6. 1. Publicitatea
Publicitatea reprezintã orice formã de comunicare non-personalã realizatã prin
intermediul mass-media ºi care prezintã detaliat un produs ce are un sponsor
identificat. Ca elemente ale mass-media pot fi considerate: ghiduri de cãlãtorie, ziare,
reviste, radio, TV., mail.
Publicitatea este folositã pentru a atinge o întreagã gamã de obiective ce pot
include schimbãri de atitudine sau construirea de imagini noi, cât ºi îmbunãtãþirea
vânzãrilor.
Publicitatea are rolul:
• de a informa clientul;
• de a face cunoscut produsul;
75
Clasa a XI-a
• de a convinge clientela ºi de a crea o opinie favorabilã produsului turistic
comercializat;
• de a stimula vânzãrile, de a atrage noi clienþi dispuºi sã achiziþioneze produsele.
O particularitate a consumului turistic ar fi preferinþa consumatorilor pentru
locuri noi, sub presiunea stresului cotidian, în timp ce consumul de mãrfuri se bazeazã
mai mult pe experienþa acumulatã anterior ºi repetarea achiziþionãrii produselor în
care au cãpãtat încredere.
Acest fapt face ºi mai dificilã realizarea publicitãþii turistice.
Avantajele utilizãrii publicitãþii turistice sunt:

• creºterea numãrului de turiºti atraºi spre o destinaþie sau fidelizarea lor;
• pregãtirea pãtrunderii agenþiei de turism pe noi pieþe;
• promovarea pe plan naþional ºi internaþional a tuturor formelor de turism (de
tratament, sporturi de iarnã, cultural);
• impulsionarea consumului în extrasezon;
• stimularea vizitãrii obiectivelor turistice în cursul sejurului;
• creºterea cererii de servicii complementare, deci creºterea cheltuielilor turistice,
respectiv, a veniturilor agenþiei de turism;
• utilizarea mai bunã a bazei materiale (a capacitãþii de cazare, de servire în
restaurant).
n 4. 6. 2. Promovarea vânzãrilor
Promovarea vânzãrilor implicã orice activitate ce poate induce un rezultat scontat
din partea potenþialilor clienþi sau intermediari la schimb. Campaniile de promovare
a vânzãrilor vor adãuga valoare produsului. De exemplu, ofertele de vin gratuit sau
gãzduirea gratuitã sunt frecvent folosite în astfel de campanii pentru restaurantele
unor hoteluri ce au nevoie de îmbunãtãþirea cererii din când în când.
Promovarea vânzãrilor este adesea folositã în combinaþii cu alte instrumente
promoþionale pentru a suplimenta efectul total.
n 4. 6. 3. Vânzãrile personale
Aceasta este o încercare de a obþine beneficii, prin intermediul contactului direct
sau prin telefon, între reprezentantul de vânzãri ºi acele persoane cu care vânzãtorul
doreºte sã discute.
Obiectivele acestui mod de promovare sunt:
• obþinerea unei vânzãri – de multe ori clienþii sunt deschiºi acestei metode dupã
ce au fost convinºi de agentul comercial sã cumpere;
• stimularea vânzãrilor realizate de acei clienþi conduºi de impulsul de a cumpãra
dupã ce au aflat de extraofertã precum: asigurarea de cãlãtorie, închirierea de
maºini, excursii sau transportul de la aeroport;
76
• încheierea unei tranzacþii de succes cu clientul utilizând o gamã de tactici de
vânzare. Acest lucru va lãsa clientul satisfãcut ºi bine informat cu privire la
detaliile contractului.
Beneficiul acestei metode este cã agentul comercial poate sã adapteze profitu-
rile obþinute în urma tranzacþiei nevoilor clientului. Procesul de feedback din urma
ascultãrii nevoilor clientului îi permite agentului comercial sã fie flexibil în modul
sãu de abordare. Totuºi, atitudinea acestor agenþi trebuie sã fie foarte bine pusã la
punct, deoarece acei vânzãtori ce nu au tact pot fi consideraþi de client drept
obraznici.
n 4. 6. 4. Relaþiile publice
Aceastã metodã de promovare reprezintã o comunicare non-personalã care are
menirea de a asigura o imagine favorabilã a agenþiei de turism. Relaþiile publice sunt
importante ºi pentru a limita potenþiala acoperire mai puþin favorabilã. O organizaþie
care are legãturi bune cu media are mai multe ºanse sã opreascã sau sã limiteze ºtirile
nefavorabile acesteia înainte de apariþia lor.
Beneficiul major al acestor relaþii este cã pot asigura ºi spori imaginea orga-
nizaþiei. Acest lucru este foarte important pentru organizaþiile prestatoare de servicii
care se bazeazã pe o imagine pozitivã mai tangibilã pentru a avea succes. Relaþiile
publice reprezintã o formã de comunicare foarte credibilã, fiind considerate mai
veridice decât informaþiile oferite de reclame. Totodatã, deciziile editoriale cu privire
la ce este comunicat publicului vor produce control asupra mesajului, asupra
momentului optim al lansãrii mesajului, asupra acoperirii sau plasãrii lui.
Tehnici de relaþii publice, avându-se în vedere natura lor:

a. orale: vizite, invitaþii, conferinþe, seminarii, conferinþe de presã;
b. scrise: comunicãri, prospecte, broºuri, cãrþi ºi publicaþii speciale;
c. audio-vizuale: expoziþii, emisiuni TV., diapozitive.
Campania de relaþii publice e privitã în literatura de specialitate ca parte a
strategiei de marketing.
În turism, „mixul de relaþii publice“, adaptat la diferite categorii de public, ar
putea cuprinde:
– pentru personalul în funcþie ºi ghizi: cursuri, expuneri, broºuri;
– pentru furnizori: scrisori personale, broºuri, întâlniri;
– pentru clienþi: publicitate, filme, articole redacþionale;
– pentru reprezentanþi: seminarii, proiectãri de diapozitive, publicitate la locul
agenþiilor;
– pentru concurenþã: vizite de informare, broºuri în vederea colaborãrii.
Alte activitãþi promoþionale

Are loc o utilizare din ce în ce mai ridicatã a sponsorizãrilor ºi a strategiei
marketing-ului direct. Sponsorizarea reprezintã suportul material sau financiar al unei
77
Clasa a XI-a
activitãþi specifice care nu este parte a afacerilor zilnice ale firmei ce oferã ajutorul.
Metoda marketing-ului direct este folositã în principal de tour-operatorii ce folosesc
vânzãrile directe. Principala activitate este poºta directã, care este comunicarea
poºtalã a unui sponsor identificat. Aceasta s-a extins în strategia marketing-ului prin
baze de date bazate pe practicile marketing-ului relaþional.
În plus, datoritã faptului cã turismul este un produs intangibil, o mare parte a
promovãrii include realizarea de broºuri sau fluturaºi. Designul, printarea ºi alcãtuirea
broºurilor turistice este una dintre cele mai importante funcþiuni ale promovãrii.
Comunicatele printate sunt deseori costisitoare. De fapt, costurile realizãrii ºi
distribuirii de broºuri turistice constituie cea mai mare parte a bugetelor de marketing
din industria turisticã a zilelor noastre. Acest efort este însã necesar deoarece broºura
sau fluturaºul reprezintã cea mai importantã unealtã folositã de tour-operatori sau
organizaþii turistice în promovare.
Caracteristici ale metodelor de promovare

Fiecare dintre elementele promoþionale de mai sus are capacitatea de a realiza
obiective diferite. În timp ce vânzarea prin intermediul agenþilor economici are
posibilitatea ridicatã de a obþine efecte de comunicare, numai un numãr mic de
persoane pot fi contactate. De aceea, publicitatea este o metodã mai eficientã de a
informa un numãr mare de persoane la un nivel scãzut al costurilor. Relaþiile publice
sunt mult mai credibile decât publicitatea, dar organizaþiile nu au prea mult control
asupra mesajelor. Astfel, metoda relaþiilor publice este o alternativã mai ieftinã, dar
ºi aici este dificil de controlat raza de acoperire.
vânz\ri
publicitate
publicitatea vânzåri
personale
personale
ee
f
f
i
ci
ic
promovarea
promovarea
ei rela]ii publice
relaÆii publice vânz\rilor
vânzårilor
ne
t
\
n
Æ
a
conçtientizarea
con[tientizare înÆelegerea
`n]elegere convingere
convingere ac]iune
acÆiune
Fig. 4 – EficienÆa diferitelor metode de promovare.
78
Promovarea vânzãrilor, precum ºi fluturaºii ce oferã reduceri de preþuri, pot
asigura o cale mai rapidã, însã nu pot fi folosite decât pe o perioadã scurtã de timp.
Fiecare element al mixului de promovare are atât puncte slabe cât ºi puncte forte.
În timp ce acestea ar putea include factori ai costului, abilitatea de a þinti diferite
grupuri, existã ºi alte considerente importante. Figura 4 indicã puterea relativã a
fiecãrei forme de promovare. Toate sunt comparate în baza nivelului conºtientizãrii
comunicãrii, a înþelegerii ºi totodatã trebuie sã se vadã dacã pot convinge ºi, în final,
genera acþiuni din partea clientului.
4.7. Principalele mijloace publicitare

• Forma scrisã este utilizatã primordial în industria turisticã, fiind uºor acce-
sibilã, putând utiliza atât ilustraþii cu efect emoþional cât ºi text pentru
prezentarea informaþiilor.
Exemple: prospecte, pliante, broºuri, cataloage, ghiduri, hãrþi, afiºe, presã,
panouri, anunþuri, scrisori.
• Cinematograful combinã efectele vizuale care au mare impact asupra
consumatorului, cu cele auditive ºi de miºcare.
Filmele turistice au un caracter documentar, permiþând transpunerea turistului
în mediul ambiant al locurilor a cãror vizitare este urmãritã. Acest mijloc publicitar
este costisitor, dar are ºi avantajul cã poate fi retransmis.
• Radioul este un canal de largã audienþã pentru transmiterea mesajelor scurte,
ºtiri, comentarii, mesaje, asociate cu efecte sonore.
• Televiziunea este rivala altor mijloace publicitare ºi are avantajul cã mesajul
este recepþionat direct la locuinþã. Audienþa poate fi maximã, iar starea de relaxare
a telespectatorului favorizeazã disponibilitatea pentru de a reþine informaþiile.
Dezavantajele utilizãrii acestui mijloc ar fi costul ridicat ºi necesitatea de a relua
mesajele în cadrul unei campanii publicitare pentru a avea efect.
• Târgurile ºi expoziþiile sunt manifestãri periodice cu profil general sau
specializat, naþionale sau internaþionale, pentru prezentarea ofertei diferiþilor
agenþi economici, în vederea lãrgirii contactelor comerciale.
În turism se folosesc prezentãri de hãrþi, diapozitive, casete video, broºuri,
pliante ºi informaþii din partea prestatorilor de servicii.
Manifestãrile ce pot avea loc în cadrul târgurilor turistice sunt:
– sãptãmâni româneºti, expoziþii gastronomice, spectacole folclorice, filme
turistice documentare, conferinþe de presã, întâlniri cu consumatorii, mese rotunde,
interviuri, informaþii transmise prin viu grai; astfel aceste acþiuni se încadreazã tot
mai mult în relaþiile publice ale agentului de turism.
• Cadourile publicitare includ obiecte folosite drept suporturi publicitare
transmise de agenþii de turism cu ocazia unor evenimente deosebite (an nou,
jubilee, târguri) partenerilor ºi clienþilor lor.
79
Clasa a XI-a
Acestea sunt de obicei articole mãrunte de uz general sau personal. Exemplu:
calendare, agende, sacoºe, tricouri imprimate cu emblema firmei.
Dintre formele de publicitate turisticã utilizate, pe lângã cele menþionate, putem
aminti:
– promovarea unor staþiuni turistice prin oferirea unor premii în sejururi turistice
acordate în cadrul unor concursuri (extrasezon);
– etichete aplicate bagajelor turistice cu denumirea hotelurilor, motelurilor;
– marcajele ºi indicatoarele de orientare turisticã;
– spectacole evocative de sunet ºi luminã organizate la diferite obiective turistice.
4.8. Canalele de distribuþie ale unui produs turistic

Distribuþia este un ansamblu de activitãþi prin care se realizeazã vânzarea
produsului turistic (transferul prestaþiilor de la prestator la consumator).
De regulã, comercializarea produsului turistic se realizeazã prin douã sisteme de
distribuþie (desfacere):
– distribuþie directã de tipul: prestator de servicii turistice – turist. În acest caz
turistul se adreseazã direct prestatorului de servicii turistice; solicitarea
serviciilor turistice fiind fãcutã, fie pe parcursul efectuãrii cãlãtoriei, fie prin
rezervarea anticipatã a serviciilor ºi confirmarea ei de cãtre prestator. Ea este
specificã formelor neorganizate de turism.
– distribuþie indirectã: prestator de servicii turistice – intermediari – turist, în
care turiºtii preferã sã se adreseze agenþiilor de turism pentru a le organiza
cãlãtoria ºi a le asigura serviciile dorite. Ea este caracteristicã formelor de
turism organizat ºi semiorganizat.
Lanþul de întreprinderi turistice (agenþii de turism etc.) prin care produsul turistic
ajunge la turist prin procesul de vânzare-cumpãrare se numeºte canal de distribuþie.
Principalele canale de distribuþie a produselor turistice sunt:
1) Canalul scurt de tipul: producãtor – consumator. Exemplu: rezervarea care
poate fi propusã direct turistului de cãtre hotelier, tour-operator sau orga-
nizatorul unui club de vacanþã.
2) Canalul mediu de tipul: producãtor–intermediar – consumator; în turism
acesta apare sub forma: prestatori direcþi (transportori, unitãþi de cazare,
unitãþi de alimentaþie) – agenþie de turism tour-operatoare – turist.
3) Canal lung de tipul: producãtor – intermediar – intermediar –consumator.
Exemplu: prestatori direcþi (transportori, unitate de cazare, restaurante etc.) –
agenþie de turism tour-operatoare – agenþie de turism detailistã – turist.
4) Canal foarte lung de tipul: producãtor – intermediar – intermediar – inter-
mediar – consumator. Exemplu: prestatori direcþi – agenþie de turism din
strãinãtate – agenþie de turism tour-operatoare – agenþie de turism detailistã –
turist.
80
Prestatori de Întreprinderi de Întreprindere de cazare Alte Alte

servicii transport çi restaurant întreprinderi organizaÆii
turistice turistice cooperatiste
(3)
Organizatorii Tour-operatori
de voiaje
(angrosiçtii) (3) (2)
(1)
Detailiçtii AgenÆie de turism (1) (1)
detailistå
(3)
ClienÆi
(consumatori de Turist
servicii turistice)
1) Canal scurt (distribuÆie directå)

2) Canal mediu (distribuÆie indirectå)
3) Canal lung (distribuÆie indirectå)
Fig. 5 – Prezentarea schematicå a canalelor de distribuÆie posibile.
D ic]ionar
Contract – acord (scris) încheiat ca urmare Elasticitatea cererii – sensibilitatea cererii
a înþelegerii intervenite între douã sau în volum ºi structurã la modificãrile
mai multe persoane (fizice sau juridice) diferiþilor factori determinanþi (venituri,
pentru crearea, modificarea sau stinge- timp liber, preþuri, tarife);
rea unor drepturi ºi obligaþii în relaþiile Politica de preþ – practica de stabilire a
dintre ele. evoluþiei preþului pentru un produs sau
Comision – sumã calculatã ºi de obicei gamã de produse, în contextul obiec-
plãtitã de un agent economic unui tivelor generale ale firmei.
intermediar ca rãsplatã pentru vânzarea Tarif – desemneazã valoarea pe piaþã a
produselor sau serviciilor sale. O unui serviciu.
agenþie de turism este plãtitã printr-un Minutã – document întocmit în urma unei
comision pentru vânzarea unui pachet întâlniri dintre douã sau mai multe pãrþi
de vacanþã al unui tour-operator. contractuale. În turism înlocuieºte sau
Convenþie – înþelegere între douã sau mai completeazã contractul încheiat între
multe state, instituþii sau persoane refe- tour-operatori ºi formele de transport,
ritoare la modul de rezolvare a anumitor cazare etc.
probleme sau la anumite obiective.
81
Clasa a XI-a
{ tia]i c\...
• primul produs turistic integrat a fost realizat de c\tre: Thomas Cook 1841?
Produsul oferit cuprindea : servicii de transport, alimenta]ie (ceai [i cozonac), muzic\
? ...
[i anima]ie pentru un grup de 500 de persoane membre ale Asocia]iei Antialcoolice
• serviciile oferite de o nav\ de croazier\ se caracterizeaz\ printr-o mare
complexitate [i diversitate. De exemplu: serviciile de cazare se realizeaz\ in cabine de
pasageri care pot avea urm\toarea structur\; serviciile de alimenta]ie se asigur\ prin mai
multe tipuri de unit\]i cu o structur\ diversificat\ amplasat\ pe tot cuprinsul navei ca:
restaurant, bar, terase, club-casino; serviciile suplimentare sunt extrem de diversificate
r\spunzând celor mai variate preferin]e, ca de exemplu: magazine, camera pentru copii,
punte pentru activit\]i sportive, piscin\, sal\ polivalent\, bibliotec\ etc.

Întreb\ri:
1. Definiþi produsul turistic ºi evidenþiaþi componentele acestuia ºi rolul lor
în conceperea produsului turistic.
2. Evidenþiaþi etapele conceperii produsului turistic.
3. Evidenþiaþi principalele categorii de produse turistice, oferite de o agenþie de turism.
4. Evidenþiaþi principalele caracteristici ale produsului turistic.
5. Prezentaþi sezonalitatea produsului turistic.
6. Evidenþiaþi elementele care se au în vedere la fundamentarea preþurilor.
7. Enumeraþi principalele strategii de preþ utilizate în turism.
8. Evidenþiaþi principalele canale de distribuþie utilizate în turism.
Teste:
1. Sejururile reprezintã:
a) o excursie în circuit;
b) un pachet de servicii oferite în vederea petrecerii vacanþei într-o
staþiune;
c) un tur efectuat cu vaporul.
2. Asigurarea serviciilor se realizeazã prin:
a) culegerea diferitelor informaþii;
b) verificarea pe teren a condiþiilor oferite de diferitele unitãþi de cazare,
alimentaþie etc.;
c) încheierea unor contracte, convenþii.
3. Canalul de distribuþie lung este cel în care între prestatorii direcþi de servicii
turistice ºi turist intervin:
a) agenþia de turism touroperatoare;
b) o agenþie de turism touroperatoare ºi agenþia de turism detailistã.
c) o agenþie de turism din strãinãtate, o agenþie de turism tour-operatoare
ºi o agenþie de turism detailistã.
82
4. În categoria relaþiilor publice se includ:

a) publicitatea prin presã;
b) acordarea de facilitãþi;
c) mese festive organizate cu ocazia anumitor evenimente.
5. Promovarea vânzãrilor vizeazã:
a) acordarea de facilitãþi;
b) oferirea unor sponsorizãri;
c) organizarea unor târguri ºi expoziþii.
A. Produsul turistic este rezultatul combinãrii în variante multiple a
resurselor naturale ºi antropice.
B. Sejururile reprezintã un pachet de servicii oferit în cadrul unui hotel.
C. Strategia tarifului ridicat poate fi practicatã în cazul „Programului
Dracula“.
D. Oscilaþiile sezoniere ale cererii nu influenþeazã producþia produselor
turistice pentru cã ele se pot stoca ºi vinde în sezonul urmãtor.
jOC 1
3
4
5
8. Promovarea vânzãrilor
7. Diferenþiate
6 6. Scãzut
5. Lung
4. Distribuþie
7 3. Circuite
2. Sejururi
8 1. Produse turistice
1. … reprezintã o formã de comercializare a turism tour-operatoare ºi agenþia de turism

ofertei turistice (pl.). detailistã).
2. Produs turistic care presupune comercia- 6. Strategia tarifului... utilizatã în cazul lansãrii
lizarea unui pachet de vacanþã într-o sta- unor produse noi pe piaþã.
þiune turisticã (pl.).
7. Strategia tarifelor... tactica aplicãrii unor
3. Produs turistic care constã în vizitarea unor
preþuri ºi tarife care se diferenþiazã dupã
obiective turistice existente pe un traseu.
4. Activitatea prin care se asigurã vânzarea criterii temporale, natura ofertei, gradul de
produsului turistic. confort etc.
5. Tip de canal de distribuþie care presupune 8. Activitãþi prin care se urmãreºte stimularea
existenþa a doi intermediari (agenþia de (potenþarea) clienþilor sau intermediarilor.
83
COMUNICAREA ~N
5 TURISM
1. Principalele aspecte de care trebuie s\ se ]in\ seama `n realizarea

unui anun]
2. Condi]iile unei comunic\ri eficiente
Marketing-ul modern înseamnã mai mult decât a realiza un produs bun ºi a

stabili un preþ atractiv pentru acesta. Firmele trebuie sã ºi comunice, atât cu clienþii
lor actuali, cât ºi cu cei potenþiali, pentru a stimula dorinþa de cumpãrare a acestora.
Pentru a face un anunþ legat de o ofertã turisticã trebuie sã se aibã în vedere

urmãtoarele aspecte:
ce se anunþã (tema)
cui? (pieþei – þintã)
unde? (suportul publicitar)
când? (momentul începerii)
cum? (conþinutul anunþului)
pentru cât? (bugetul), întrebare ce le condiþio-
neazã pe celelalte
Publicitatea turisticã (ºi nu numai) are de ales între cele douã serii de mijloace
media: presa (scrisã, vorbitã sau televizatã) ºi afiºaj, mailing.
Publicitatea turisticã
A. Tema: Publicitatea turisticã trebuie sã vizeze oferirea într-o manierã per-

cutantã a unui mesaj cât mai simplu posibil ºi nu a unei serii de propoziþii ºi
argumente. Trebuie sã porneascã de la principiul cã un potenþial client nu ºtie ºi poate
84
cã nu vrea sã aleagã dintr-o gamã foarte variatã: el preferã sã vadã produsul prezentat
ca fiind cel mai bun.
Aceastã unicitate a mesajului nu este întotdeauna uºor de impus: din motive
bugetare, practicarea campaniilor unite este obiºnuitã multor oficii turistice (câte
douã sau mai multe staþiuni sau regiuni, uneori cu concursul unuia sau mai multor
transportatori).
Când este vorba de lansarea unei noi întreprinderi, staþiuni sau regiuni, una dintre
noþiunile des întâlnite la agenþii de publicitate este crearea unei „imagini de marcã“.
B. Piaþa-þintã. Pe pieþele unde se practicã o concurenþã liberã, gãzduirea

turisticã se prezintã ca un produs închegat, fix, greu modificabil sau adaptabil
fluctuaþiilor modei. Atenþia se concentreazã asupra cãutãrii ºi cuceririi
clientului potenþial, adicã la adaptarea clientului la produs mai degrabã decât
la adaptarea produsului la clientela diferenþiatã.
Din aceastã cauzã, þinta publicitãþii unui produs sau a unei destinaþii date sunt
adesea destul de bine cunoscute ºi relativ fixe. Studiul pieþei, în acest caz, se exercitã
în sens unic, pentru a preciza pieþele þintã ºi argumentele publicitare conveniente,
pentru a determina mijloacele media adaptate acestor þinte ºi, dacã este posibil, pentru
a asocia simultan mai multe tipuri de media cu formele de relaþii publice apte sã le
consolideze.
C. Suportul publicitar. Alegerea acestuia se efectueazã prin colaborarea

dintre client ºi agentul sãu de publicitate în funcþie de studiile de piaþã,
depinzând de: nivelul propriilor tarife ºi al prestaþiilor (pentru hoteluri de
lux – reviste de lux etc.), capacitatea sa (pentru staþiuni sau hoteluri de masã
– media de masã), modul de comercializare, public (cursurile lingvistice,
vacanþele sportive, anumite evenimente se potrivesc cel mai bine revistelor
pentru tineri).
Chiar dacã este vorba despre publicitatea fãcutã unei þãri sau unei regiuni,
revistele colorate, foarte costisitoare, sunt foarte des alese ca suport pentru pieþele
îndepãrtate. Fotografiile colorate, exotice, obþin, în cazul cãlãtoriilor costisitoare,
un randament mare. Dimpotrivã, marea presã cotidianã (alb-negru) se axeazã asupra
regiunilor apropiate, unde cãlãtoriile sunt mai uºor de realizat, iar clientela este mai
importantã.
D. Campania publicitarã. Pregãtirea unei campanii trebuie sã þinã cont de

detalii importante de concepþie, de alegere a suportului de fabricare a
sloganurilor ºi, mai ales, de perioada pentru care se aºteaptã rezultatele ei.
Spre exemplu, se þine cont de sezonul de schi, sezonul estival etc.
85
Clasa a XI-a
Condiþiile comunicãrii eficiente
Pentru ca anunþul publicitar sã fie eficient el trebuie sã conþinã un mesaj care

sã respecte condiþiile formulei:
A+I+D+A
unde,
A = atenþie
I = interes
D = dorinþã
A = acþiune (decizie de cumpãrare),
parcurgând astfel drumul de la captarea atenþiei, stârnirea interesului ºi trezirea
dorinþei de cumpãrare ºi finalizare a acþiunilor clientului o datã cu vânzarea
produsului turistic.
Pentru aceasta se impun anumite cerinþe mesajelor publicitare ºi anume:
• sã fie vizibile (forme, amplasare care sã atragã atenþia);
• sã fie remarcate (sã stârneascã interesul);
• sã fie înþelese (sã utilizeze argumentele clare);
• sã fie reþinute (argumente logice, convingãtoare, folosirea unei melodii, a
rimei).
Sloganul turistic este un mesaj exprimat într-o formã scurtã, uºor de reþinut.
Exemplu: reþeaua RAMADA IHN foloseºte urmãtorul slogan publicitar. „Dacã veþi
sta câte o noapte în diferite hoteluri RAMADA IHN aproape doi ani din viaþã nu vã
veþi întoarce acasã“.
E. Anunþul. Pentru a stimula vânzarea produselor turistice, publicistul David

Oglivy a propus 14 posibile reguli de întocmire a unui anunþ, care rãmân încã
valabile. Iatã câteva dintre ele:
– puneþi în evidenþã diferenþele, exclusivitãþile; majoritatea cãlãtorilor cautã
experienþe noi, sã vadã ceea ce n-au mai vãzut: e inutil sã oferi americanilor
edificii moderne;
– dacã anunþaþi un produs la un preþ foarte bun, plasaþi informaþia cât mai
evident;
– utilizaþi fapte precise, evitaþi generalitãþile; numai ceva concret poate
convinge un client sã cumpere fãrã sã vadã;
– nu „îngropaþi“ cel mai bun argument de vânzare; puneþi-l în fruntea afiºului
ºi faceþi-l convingãtor;
– nu propuneþi enumerãri: alegeþi o temã;
– nu fotografiaþi turiºti, ci indigeni. Toatã lumea este „exoticã“ prin locuitorii
ei.
Publicitatea turisticã trebuie sã fie frapantã, provocatoare. Aceasta nu înseamnã
cã trebuie sã exagereze sau sã deformeze.
86
F. Controlul eficienþei ºi bugetul. Numeroase studii ºi sondaje au arãtat cã
publicitatea este indispensabilã, are un randament rapid, cumulativ de la un
sezon la altul.
Analizele sistematice conduse de CET (Comisia Europeanã de Turism) asupra
Statelor Unite confirmã regulat impactul unei bune campanii publicitare asupra
profitului Europei.
Principalele funcþii ale comunicãrii sunt:
• sã informeze clientul
• sã convingã clientul
• sã reaminteascã produsul clientului
v STUDIU DE CAZ 1
Promovarea turismului în România – publicaþia anualã România Turism
Activitatea promoþionalã este indispensabilã pentru promovarea serviciilor
turistice oferite de cãtre agenþii economici specializaþi. Una dintre modalitãþile cel mai
frecvent utilizate pentru promovarea serviciilor turistice este reprezentatã de editarea ºi
distribuirea pe plan naþional sau internaþional a unor materiale publicitare tipãrite, cum
ar fi pliantele, broºurile, cataloagele sau anuarele turistice.
Anuarele turistice constituie publicaþii editate anual de cãtre instituþii sau
organisme publice sau private prin intermediul cãrora sunt promovate diferitele oferte
turistice ale operatorilor specializaþi în domeniu ºi sunt furnizate informaþii de interes
turistic sau general celor interesaþi. Una dintre lucrãrile de profil, recent editate pe piaþa
româneascã, este aceea aparþinând firmei Pagini Naþionale ºi intitulatã „România
Turism“, apãrutã în a doua jumãtate a anului 1998.
Lucrarea a fost editatã în patru limbi, românã, englezã, francezã ºi germanã, ºi
cuprinde 606 pagini tipãrite în policromie. Colectivul care a realizat-o include 29 de
autori ºi un grup de 4 coordonatori. Traducerea materialelor în cele trei limbi de
circulaþie internaþionalã a fost realizatã de 6 traducãtori specializaþi, câte doi pentru
fiecare limbã, în timp ce culegerea, machetarea ºi tehnoredactarea a fost asiguratã de un
colectiv format din 5 persoane. Hãrþile utilizate în cadrul lucrãrii au fost realizate de
Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie ºi Organizarea Teritoriului Bucureºti.
Tipãrirea lucrãrii a fost realizatã în Austria de cãtre firma Druckzentrum Mullendorf.
Structura lucrãrii include urmãtoarele pãrþi:
• Nota editorului
• Harta României
• România pe scurt
• Bucureºti
• Judeþele României
Întrebãri
1. Cum caracterizaþi utilitatea acestei lucrãri de pe poziþia consumatorului potenþial
de servicii turistice? Dar de pe poziþia prestatorului de servicii turistice? Cum
87
Clasa a XI-a
apreciaþi conþinutul acestei lucrãri? Ce alte informaþii ar trebui sã cuprindã o
lucrare de acest gen? Argumentaþi-vã opþiunea.
2. În opinia dumneavoastrã, cui se adreseazã aceastã lucrare?
3. Presupunând cã sunteþi directorul de marketing al unei agenþii de turism, aþi
accepta sã participaþi în cadrul lucrãrii cu un material publicitar? Argumentaþi-vã
opþiunea!
v
STUDIU DE CAZ 2
Millenium în România – promovarea României ca destinaþie turisticã
În strategia de promovare a României ca destinaþie turisticã pe piaþa interna-

þionalã, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a proiectat campania „Millenium în
România“ (Ministerul Turismului) în continuarea programului „Eclipsa ’99 – Aventura
pentru o viaþã“, având ca finalitate impunerea mãrcii turistice româneºti într-o manierã
competitivã ºi schimbarea percepþiei negative despre România în mediile externe
concretizate în dezvoltarea imaginii României pe plan internaþional ºi atragerea unui
numãr cât mai important de turiºti strãini.
Campania „Millenium in Romania“ a fost orientatã, în vederea atingerii obiecti-
velor sale, prin intermediul a trei tipuri de produse turistice:
• produsele turistice cultural-religioase, deþinând ponderea cea mai importantã ºi
având ca suport sãrbãtorile religioase ortodoxe din România în contextul general al
aniversãrii pe plan internaþional a douã milenii de creºtinism;
• produsele turistice specifice turismului montan, menite sã valorifice frumuseþea
ºi unicitatea cadrului oferit de Carpaþii Româneºti;
• produsele agroturistice, menite sã atragã atenþia turiºtilor strãini asupra zonelor
pãstrãtoare de tradiþii populare româneºti.
Pentru realizarea programului, Autoritatea Naþionalã pentru Turism beneficiazã de
un buget de 41,8 miliarde de lei. Acest buget urmeazã sã fie utilizat pentru realizarea
unei campanii publicitare având ca suport:
• clipuri publicitare video;
• un poster;
• patru broºuri tematice;
• pachete de filme de prezentare a celor trei tipuri de produse turistice
promovate;
• un site web dedicat promovãrii programului;
• un CD-ROM;
• conferinþe de presã interne;
• conferinþe de presã internaþionale;
• publicaþii de prezentare a României ca destinaþie turisticã.
Pentru coordonarea eficientã a programului, Autoritatea Naþionalã pentru Turism
a angajat trei agenþii de promovare a imaginii, fiecãreia dintre acestea revenindu-le
sarcini specifice managementului pachetului de creaþie ºi managementului campaniei
de relaþii publice. Coordonarea programului ºi gestiunea bugetului revin Oficiului de
Promovare în Turism.
În realizarea materialelor publicitare ca ºi a campaniei publicitare propriu-zise,
Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã integreze cele trei valori
fundamentale româneºti – spiritul, credinþa ºi natura, exprimate prin intermediul statului,
88
bisericii ºi codrului – într-un mesaj promoþional care sã punã în valoare mãnãstirile
româneºti de pe întreg cuprinsul þãrii, simbolistica obiceiurilor populare þinute în
preajma sãrbãtorilor ortodoxe ºi potenþialul natural al þãrii. Satele vechi ºi bisericile
fãcãtoare de minuni, cele douã capodopere ale geniului popular care stau la temelia
spiritualitãþii româneºti – mitul Meºterului Manole ºi balada Mioriþa – vor oferi turistului
strãin oportunitatea de a trãi experienþe sociale ºi existenþiale unice.
Presupunând cã sunteþi managerul agenþiei de publicitate însãrcinate cu
proiectarea ºi realizarea campaniei publicitare pentru promovarea acestei campanii:
1. definiþi þinta de comunicaþie vizatã prin intermediul campaniei;
2. elaboraþi un slogan al campaniei promoþionale;
3. selectaþi un set de publicaþii cotidiene ºi periodice româneºti în care urmeazã
sã fie inserate mesajele promoþionale specifice acestei campanii; argumentaþi-vã
opþiunea;
4. selectaþi un set de posturi de televiziune ºi de radio prin intermediul cãrora
urmeazã sã fie difuzate clipurile/spoturile publicitare specifice campaniei; argu-
mentaþi-vã opþiunea.
D ic]ionar
Comunicare de marketing – transmi- transmite un mesaj în scopul îmbunãtã-
terea mesajelor cumpãrãtorilor, consu- þirii imaginii.
matorilor sau distribuitorilor, prin care Mailing – expedierea unor oferte publici-
firma prestatoare de servicii urmãreºte tare prin poºtã.
sã spunã fiecãruia dintre receptorii Marcã – nume de identificare sau imaginea
mesajului de ce trebuie sã achiziþio- pentru care un produs (serviciu) oferit
neze sau sã comercializeze produsul de o firmã cu scopul de a fi diferenþiat
respectiv. de acelaºi produs (serviciu) oferit de
Media – ansamblul acþiunilor prin care se concurenþã (sau o altã firmã).
{ tia]i c\...
• la expoziþia internaþionalã de la Paris din 1937 a fost prezentat un film
documentar în scopul promovãrii imaginii turistice a României intitulat
„Bucureºti“?
? ...
• Ministerul Turismului a deschis birouri de promovare ºi informare turisticã
în 17 þãri: Austria (Viena), Belgia (Bruxelles), Republica Cehã (Praga), Elveþia (Zürich),
Franþa (Paris), Germania (Berlin, Frankfurt/Main), Grecia (Athena), Italia (Roma),
Japonia (Tokyo), Marea Britanie (Londra), Olanda (Amsterdam), Spania (Madrid),
Suedia (Stockhom), Statele Unite (New York), Moldova (Chiºinãu), Rusia (Moscova),
Israel (Tel Aviv). Acestea au rolul de a organiza ºi a realiza activitatea de organizare
turisticã a României, pe pieþele externe.
89
Clasa a XI-a
? ! Teste [i, teme de control

Pe baza informaþiilor prezentate într-un anunþ publicitar din turism
rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:
1. Ce obiective credeþi cã au fost urmãrite prin intermediul acestui anunþ
publicitar?
2. Cine sunt consumatorii de servicii turistice cãrora li se adreseazã acest
anunþ?
3. Cine sunt consumatorii de servicii cãrora li se adreseazã societatea
Orizont SA?
4. Cum apreciaþi alegerea cotidianului „Pro Sport“ ca suport de difuzare a
anunþului publicitar?
5. Care este conceptul de comunicaþie transmis prin intermediul acestui
anunþ publicitar? Este vorba despre un concept raþional sau de un concept
afectiv?
6. Care sunt mijloacele de comunicare vizualã ºi procedeele de comunicare
vizualã folosite?
7. Cum apreciaþi exprimarea verbalã a mesajului prin prisma forþei,
actractivitãþii ºi credibilitãþii mesajului publicitar transmis?
8. Presupunând cã ar trebui sã recreaþi conceptul de comunicaþie specific
acestui mesaj, care ar fi conþinutul acestuia?
9. Anunþul prezentat nu conþine un slogan publicitar. Care ar fi sloganul
publicitar pe care l-aþi crea?
90
TEHNICA DERULÅRII
6 AC}IUNILOR TURISTICE
1. Activit\]ile desf\[urate de ghidul turistic în cadrul fiec\rei etape

a derul\rii ac]iunilor turistice
• Preluarea ac]iunii
• Începerea [i derularea ac]iunii (programului turistic)
• Desf\[urarea programelor turistice
• Încheierea ac]iunii turistice
• Decontarea ac]iunii. Raportul de activitate
2. Documente utilizate în derularea activit\]ii turistice
3. Componente ale produsului/serviciului turistic: transport, cazare
4. Rezolvarea unor situa]ii speciale
Produsele turistice de tip circuite (excursii) se individualizeazã în cadrul

celorlalte categorii de produse turistice prin faptul cã desfãºurarea acestora presupune
prezenþa ghidului, care îndeplineºte o serie de atribuþii specifice.
Derularea acþiunilor turistice presupune parcurgerea urmãtoarelor etape:
1. Preluarea acþiunii
2. Începerea ºi derularea acþiunii
3. Desfãºurarea programului turistic
4. Încheierea acþiunii turistice
5. Decontarea acþiunii ºi întocmirea „Raportului de activitate“
6.1. Preluarea ºi pregãtirea acþiunii

Aceastã etapã include o serie de activitãþi care vizeazã asigurarea desfãºurãrii în
cele mai bune condiþii a programului turistic ºi anume:
1. Ghidul se prezintã la agenþia de turism de unde preia dosarul acþiunii
(delegaþia, ºtampila, programul acþiunii împreunã cu analiza de preþ,
91
Clasa a XI-a
mijloacele de platã, eventual, biletele de tren sau avion etc.) împreunã
cu instrucþiunile de lucru referitoare la derularea programului.
Se recomandã ca preluarea dosarului sã aibã loc:
– cu minimum 24 de ore înaintea începerii acþiunii, dacã aceasta are ca
punct de plecare localitatea în care se aflã sediul agenþiei sau
– cu minimum 48 de ore înaintea începerii acþiunii, dacã punctul de plecare
se aflã în altã localitate decât cea în care se aflã sediul agenþiei.
2. La primirea dosarului ghidul are obligaþia:

– sã studieze cu atenþie programul: obiectivele turistice care vor fi vizitate,
serviciile care urmeazã sã fie asigurate, diversele plãþi incluse în preþul
excursiei ºi care se achitã de cãtre ghid (taxe de autostradã, taxe de aeroport,
parcãri, treceri cu bacul, intrãri la muzee ºi obiective turistice etc.), alte clauze
contractuale;
– sã-ºi pregãteascã în detaliu prezentarea þinând cont de componenþa grupului:
vârstã, sex, naþionalitate, preocupãri, religie, obiceiuri alimentare etc. (despre
care solicitã informaþii);
– sã verifice dacã au fost lansate toate comenzile (de cazare, transport, masã, alte
servicii) ºi dacã existã confirmarea rezervãrilor fãcute;
– sã preia de la organizatori materialele publicitare, respectiv, pliante, broºuri,
hãrþi ale localitãþilor ºi obiectivelor de interes turistic prevãzute în programe
pe care le va pune la dispoziþia turiºtilor la începerea acþiunii.
6.2. Începerea acþiunii

În cadrul acestor etape ghidul stabileºte primul contact cu grupul, moment din
care preocupãrile acestuia vizeazã asigurarea satisfacþiei membrilor grupului. Pentru
aceasta, ghidul:
1. se va prezenta la punctul de întâlnire cu turiºtii, cu 45 de minute înaintea sosirii
acestora, pentru a verifica dacã mijlocul de transport soseºte la timp;
2. la sosirea turiºtilor desfãºoarã protocolul de primire: se prezintã ca delegat al
agenþiei de turism ºi le ureazã „Bun venit“;
3. verificã dacã biletul de excursie sau voucherul corespunde acþiunii respective;
4. asigurã îmbarcarea turiºtilor ºi bagajelor ce le aparþin în mijlocul de transport.
În cazul în care numãrul turiºtilor anunþaþi nu coincide cu numãrul celor sosiþi
ia mãsuri de anulare a comenzilor care pot fi decomandate (prin intermediul
agenþiei organizatoare);
5. în mijlocul de transport comunicã programul ce urmeazã a fi efectuat, prezintã
succint traseul ºi diverse informaþii care sã stârneascã interesul turiºtilor;
6. la locul de cazare va întocmi diagrama grupului pe camere ºi persoane.
92
Încã din mijlocul de transport va încerca sã realizeze coeziunea grupului ºi sã
stimuleze participarea activã a turiºtilor la desfãºurarea programului turistic.
6.3. Desfãºurarea programului turistic

Pe tot parcursul acþiunii, ghidul va urmãri asigurarea satisfacþiei turiºtilor în urma
prestãrii serviciilor prevãzute în program. Pentru aceasta:
1. aduce la cunoºtinþa turiºtilor, cu o zi înainte, ora, locul de plecare pentru
continuarea programului ºi ia mãsuri, dacã este cazul, pentru asigurarea trezirii
la orã fixã a turiºtilor (prin intermediul recepþiei).
2. la micul dejun comunicã turiºtilor programul detaliat al zilei, urmãrind
efectuarea tuturor acþiunilor înscrise în program (excursii, tururi de oraº,
spectacole).
3. prezintã, într-un mod cât mai atractiv, pe tot parcursul excursiei, traseul ºi
obiectivele ce se viziteazã sau se întâlnesc pe traseu.
4. ia mãsuri pentru prestarea în cele mai bune condiþii a serviciilor turistice:
• verificã, împreunã cu ºeful de salã, curãþenia localului, aranjarea meselor;
• stabileºte meniul, împreunã cu ºeful de salã, pornind de la preferinþele
grupului ºi baremul de masã ºi asigurã la cerere meniurile de regim sau
lacto-vegetariene;
• verificã, prin sondaj, împreunã cu supraveghetoarea, starea camerelor
(curãþenie, dotãri, mobilier, lenjerie, prosoape, buna funcþionare a instalaþiilor).
5. urmãreºte prestarea corectã a serviciilor de cãtre prestatori, conform
programului:
• verificã realitatea datelor înscrise de ºoferi pe foile de parcurs (traseu,
numãrul de kilometri parcurºi, orele de sosire, plecare);
• verificã respectarea baremului de masã, calitatea serviciilor.
În timpul derulãrii programului turistic, ghidul se va interesa dacã turiºtii sunt
mulþumiþi de serviciile primite, iar în cazul existenþei unor nemulþumiri în rândul
turiºtilor se vor lua pe loc mãsurile care se impun.
6.4. Încheierea acþiunii

Activitatea desfãºuratã pe parcursul acestei etape urmãreºte ca încheierea
programului turistic sã se facã în cele mai bune condiþii pentru ca satisfacþia turiºtilor
sã fie deplinã. Pentru aceasta ghidului îi revin urmãtoarele atribuþii:
1. rezolvã toate problemele legate de asigurarea transportului pe ruta de
întoarcere:
• rezervã ºi procurã documentele de cãlãtorie (dacã este cazul);
93
Clasa a XI-a
• se intereseazã dacã ora efectivã de plecare a mijlocului de transport este cea
prevãzutã în orar ºi ia mãsuri în funcþie de situaþia creatã;
• pregãteºte, în cazul transportului aerian, listele nominale de pasageri.
2. urmãreºte asigurarea eventualelor servicii de care turiºtii beneficiazã pe
perioada transportului (pachete cu hranã rece, masa la vagonul restaurant etc.);
3. verificã dacã toþi turiºtii au predat cheile la recepþia hotelului, dacã lipsesc
bagaje sau acte de identitate;
4. asigurã prezenþa turiºtilor la punctul de plecare (la aeroport cu 1-2 ore înainte
ºi la garã cu 1 orã înainte);
5. se asigurã cã s-au îmbarcat toþi turiºtii împreunã cu bagajele lor.
6.5. Decontarea ºi raportul de activitate asupra acþiunii

Aceastã etapã încheie acþiunea turisticã respectivã, putând fi consideratã o
sintezã a acestuia. În cadrul acesteia, ghidul:
1. Solicitã fiecãrui furnizor nota de platã (factura).
2. Emite un cec pentru suma respectivã (de pe nota de platã) pe care îl înmâneazã
furnizorului. Acesta semneazã pe cotorul cecului ºi pe exemplarul comenzii,
aplicã ºtampila ºi le înmâneazã ghidului.
3. Întocmeºte decontul de cheltuieli, în baza documentelor preluate de la furnizori,
ºi îl depune la agenþia de turism care i-a încredinþat acþiunea, în termenul legal
(24 de ore).
La decont se ataºeazã urmãtoarele documente justificative:
• programul turistic;
• copiile comenzilor;
• copiile notelor de platã ale serviciilor întocmite pe parcursul
acþiunii, de cãtre unitãþile prestatoare de servicii;
• carnetul de cecuri fãrã limitã de sumã;
• nota de decontare a avansului în numerar;
• delegaþia ghidului vizatã în localitatea de cazare sau în localitãþile
de destinaþie;
• raportul privind desfãºurarea acþiunii. Acesta va cuprinde aspectele
pozitive din timpul desfãºurãrii excursiei, eventualele nemulþumiri
ºi evenimentele de orice naturã privind desfãºurarea excursiei,
propuneri de îmbunãtãþire pentru activitatea de viitor.
În raport se vor înscrie ºi justifica ºi eventualele depãºiri obiective ale unor
costuri peste cele prevãzute în analiza de preþ, se vor indica numele turiºtilor care
nu au participat la acþiune ºi valoarea serviciilor aferente care nu s-au putut deconta
furnizorului, seria eventualelor cecuri anulate.
Rãspunderea materialã pentru nepredarea în termen a cecului ºi decontului
precum ºi penalizãrile ce decurg din aceasta cad în sarcina ghidului. Ghidul nu va
putea prelua alt grup înainte de îndeplinirea tuturor formalitãþilor de închidere a
decontului ºi de predare a raportului de activitate pentru acþiunea anterioarã.
94
Documente utilizate în derularea activitãþilor turistice*
1. Comanda de prestaþii: este un document în care sunt precizate serviciile

comandate, numãrul de persoane pentru care vor fi prestate, valoarea unitãþii
de servicii, valoarea totalã. Se întocmeºte în trei exemplare: unul la agenþie,
douã la ghid. Ea poate fi înlocuitã cu un voucher sau o comandã de rezervare
în care sunt precizate aceleaºi elemente.
2. Programul excursiei: este un document care cuprinde detaliat itinerarul pe
localitãþi, pe zile ºi servicii. Se întocmeºte în trei exemplare, acestea fiind
necesare organizatorului de turism, ghidului ºi ºoferului.
3. Analiza de preþ: este documentul folosit pentru determinarea tarifului acþiunii
turistice pornind de la:
• cheltuielile directe din prestaþiile asigurate de terþi;
• cheltuielile directe din prestaþii auto;
• asigurãri;
• comision;
• T.V.A.;
• contribuþia de participare la fondul de dezvoltare al turismului.
4. Decontul: este documentul cu ajutorul cãruia se finalizeazã acþiunea turisticã.
Se întocmeºte pe baza actelor emise de prestatorii de servicii ºi cheltuielile
efective ale acþiunii respective. Se completeazã într-un exemplar.
5. Biletul de excursie: documentul în baza cãruia se încaseazã contravaloarea
acþiunii respective. Se completeazã în douã exemplare, unul se înmâneazã
turistului, iar celãlalt rãmâne la carnet.
6. Diagrama autocarului: este documentul folosit pentru repartizarea turiºtilor
pe locuri.
7. Borderoul de încasãri restituiri: este un document care serveºte pentru evidenþierea
zilnicã a încasãrilor ºi restituirilor din valoarea locurilor. Se întocmeºte în douã
exemplare; unul se predã la casierie împreunã cu monetarul sau documentele de
platã, iar un exemplar este destinat compartimentului de specialitate.
8. Delegaþia: este documentul prin care ghidul este împuternicit sã gestioneze
acþiunea respectivã; se completeazã într-un singur exemplar ºi serveºte la
ridicarea avansului spre decontare de la casieria unitãþii de turism, în vederea
efectuãrii unor cheltuieli pe parcursul excursiei: intrãri la muzee, expoziþii etc.
9. Diagrama valorificãrii locurilor: este documentul în care se înscriu toate
locurile contractate cu prestatorii de servicii pentru a fi valorificate. Se
completeazã într-un singur exemplar ºi serveºte agentului de turism la
cunoaºterea în permanenþã a locurilor libere.
* Documentele utilizate în derularea activitãþilor turistice vor fi prezentate mai detailat în clasa a
XII-a, la Cap. III.
95
Clasa a XI-a
6.6. Componente ale produsului / serviciului
turistic: transport, cazare, alimentaþie
Serviciile care dau conþinut produsului turistic – denumite servicii turistice –
se constituie într-un ansamblu de cel puþin patru tipuri de bazã, total diferite ca naturã,
cum ar fi:
– serviciile de transport;
– serviciile de cazare;
– serviciile de alimentaþie (masa);
– serviciile de agrement (sau alte servicii care satisfac motivaþia principalã a
cãlãtoriei: afaceri, tratament balnear).
Ä Serviciile de transport
Una dintre componentele de bazã în alcãtuirea produsului turistic o reprezintã
transportul turistic, pentru cã practicarea turismului presupune deplasarea turistului
din localitatea de reºedinþã la locul petrecerii sejurului. În acelaºi timp, cheltuielile
cu transportul deþin o pondere importantã în costul total al cãlãtoriei.
De aceea trebuie sã se acorde o importanþã deosebitã alegerii mijlocului de
transport utilizat, care trebuie sã întruneascã o serie de cerinþe legate de: rapiditatea,
confortul, costul cãlãtoriei. Totodatã, la alegerea mijlocului de transport trebuie sã se
þinã cont de particularitãþile cererii segmentului de turiºti cãruia i se adreseazã
produsul turistic respectiv. De exemplu, în cazul tinerilor se poate folosi trenul sau
autocarul; pentru persoanele adulte trenul sau autoturismul personal, iar pentru turiºtii
de vârsta a III-a cel mai folosit este autocarul. Totodatã, la alegerea mijlocului de
transport se vor avea în vedere: nivelul veniturilor ºi distanþa deplasãrii.
De asemenea, este foarte important ca organizatorul de turism sã cunoascã
facilitãþile de cãlãtorie acordate în traficul intern ºi internaþional, precum ºi condiþiile
de rezervare ºi cãlãtorie pe toate mijloacele de transport, sistemul de tarife practicat
de firmele de transport în vederea organizãrii unor aranjamente turistice care sã
beneficieze de facilitãþile de cãlãtorie oferite.
Ä Serviciile de cazare – reprezintã o altã componentã importantã a produsului

turistic, unitatea de cazare îndeplinind pentru turist rolul de domiciliu temporar. De
aceea, serviciile de cazare presupun asigurarea atât a condiþiilor de igienã ºi odihnã
ale turistului, cât ºi posibilitãþi de petrecere agreabilã a timpului în vacanþã în incinta
unitãþii (în cluburi, sãli de lecturã, spaþii pentru întâlniri cu prietenii etc.).
Cazarea turiºtilor se face în structurile de primire turistice (unitãþi de cazare)
prevãzute de legislaþia în vigoare (hoteluri, moteluri, vile, cabane etc.) clasificate
pe stele de la 1 la 5. Alegerea formelor de gãzduire se va face pornind tot de la
particularitãþile cererii diferitelor segmente de clientelã (determinate de forma de
turism practicatã, nivelul veniturilor, vârsta etc.). Astfel, pentru tineri vor fi preferate
96
unitãþile de cazare cu confort mai redus: cabane, vile, bungalouri, sate de vacanþã,
pentru adulþi, hoteluri, vile clasificate la 2-5 stele (în funcþie de venituri), iar pentru
persoanele de vârsta a III-a, hoteluri la preþuri moderate.
Ä Serviciile de alimentaþie (masa)

Constituie o altã componentã de bazã a produsului turistic, valorificarea acestora
putând fi fãcutã atât ca produs individual, cât ºi în asociere cu serviciile de cazare
în sistem: pensiune completã sau demipensiune.
De asemenea, este necesarã existenþa unei diversitãþi de tipuri de unitãþi care
sã ofere meniuri variate, începând cu cele standard (la preþuri reduse), pânã la meniuri
rafinate, din bucãtãria internaþionalã. Oferta de preparate culinare poate fi completatã
cu: mese de afaceri, mese festive, mese tradiþionale româneºti, mese la pachet etc.
O atenþie deosebitã trebuie acordatã conceperii meniurilor, care trebuie sã se
coreleze cu segmentul de turiºti, cu forma de turism practicatã, naþionalitatea ºi
preferinþele culinare (exemplu: copiii, sportivii, persoanele aflate la tratament, turiºtii
aflaþi pe litoral pentru curã heliomarinã etc.).
În ceea ce priveºte cererea pentru serviciile de alimentaþie pe grupe de vârstã
ea poate fi exemplificatã: tinerii preferã sã-ºi asigure pe cont propriu serviciile de
alimentaþie apelând de regulã la fast-food-uri sau la alte meniuri ieftine, adulþii
familiºti preferã demipensiunea, iar populaþia de vârsta a III-a solicitã, în general,
pensiune completã la preþuri reduse.
În atenþia organizatorilor de turism trebuie sã fie ºi motivaþia de bazã a cãlãtoriei

(recreere, divertisment, tratament balnear, afaceri etc.) care trebuie sã fie prezente
într-o paletã cât mai diversificatã de oferte ºi preþuri.
La acestea se adaugã o serie de servicii de intermediere de genul: rezervãrilor de

locuri în mijloacele de transport, hoteluri, restaurante, la manifestãrile cultural-artis-
tice ºi sportive etc., închirierilor de mijloace de transport, de schiuri sau de mijloace
de practicare a diferitelor sporturi sau jocuri, servicii cu caracter special cum ar fi
cele de secretariat, traduceri, supravegherii copiilor, asigurãri pe timpul cãlãtoriei,
sunt de asemenea componente ale produsului turistic.
Toate aceste componente ale produsului turistic trebuie reunite într-un tot unitar,
de o calitate uniformã, pentru cã este suficient ca un singur element sã nu fie de
calitate pentru ca întreg sejurul sã fie afectat.
Ä Rezolvarea unor situaþii speciale: Pe parcursul derulãrii programului

turistic pot apãrea o serie de situaþii speciale pe care ghidul trebuie sã fie pregãtit
sã le rezolve. Prezentãm în continuare câteva dintre acestea:
1. Pagube produse de cãtre turiºti
În cazul în care turiºtii produc pagube în unitãþile de servire (cazare, ali-
mentaþie º.a.) plata contravalorii acestora se suportã direct de cãtre aceºtia,
97
Clasa a XI-a
cu excepþia acelor cazuri în care contractele prevãd alte reglementãri sau a
situaþiilor speciale.
2. Îmbolnãvirea sau accidentarea turiºtilor. Ghidul ia mãsuri de asigurare a
asistenþei medicale, prin intermediul punctelor sanitare (policlinici), circum-
scripþiilor sanitare, spitalelor, staþiilor de salvare. Asistenþa medicalã se acordã
în conformitate cu prevederile legale în vigoare ale Ministerului Sãnãtãþii, care
trebuie sã fie cunoscute de ghid. Pentru perioada spitalizãrii turistului, ghidul
va decomanda serviciile de cazare ºi masã.
3. Îmbolnãvirea ghidului. Dacã se îmbolnãveºte însuºi ghidul, acesta anunþã
unitatea de turism care i-a încredinþat acþiunea, pentru a lua mãsuri operative
de înlocuire a sa.
4. Turistul nu se prezintã la ora ºi locul fixat pentru efectuarea programului
turistic. Ghidul aºteaptã 15 minute dupã care va anunþa agenþia de turism
organizatoare, care îi va da îndrumãri pentru modul cum trebuie procedat.
5. Turiºtii reclamã pierderea documentelor de identitate. În cazul turiºtilor strãini,
ghidul îi va îndruma la organele de poliþie, unde va face oficiul de interpret
ºi, dacã documentele nu se gãsesc, va asigura legãtura cu misiunea diplomaticã
a þãrii respective.
6. Turiºtii doresc sã viziteze ºi alte obiective turistice decât cele incluse în program.
Dacã obiectivul poate fi vizitat fãrã o aprobare specialã, ghidul va satisface
cererea respectivã, cu condiþia achitãrii de cãtre turiºti a cheltuielilor
suplimentare rezultate.
7. Turiºtii sesizeazã lipsa bagajelor la debarcarea din mijlocul de transport. Ghidul
este obligat sã asigure turiºtilor respectivi asistenþa necesarã efectuãrii
reclamaþiilor, indicând localitatea ºi unitatea unde vor fi cazaþi, pentru
trimiterea bagajelor.
D ic]ionar
Bilet de transport – document de inden- Grup – un numãr de minimum 17 per-
tificare a persoanei care apeleazã la soane, sosite pe aceeaºi rezervare, cu
serviciul de transport. acelaºi mijloc de transport, beneficiind
Ghidul de turism – este persoana care, în de aceleaºi programe sau servicii
baza certificatului de clasificare a ates- turistice, având plecarea la aceeaºi datã
tatului, poate asigura desfãºurarea în ºi considerat de ambele pãrþi contrac-
bune condiþii a programelor turistice. El tuale (agenþia de turism ºi unitatea
conduce turiºtii, prezentându-le obiecti- prestatoare de servicii) ca o unitate.
vele de interes cultural, artistic, monu- Rezervarea – reþinerea prealabilã a unui
mente ale naturii sau alte elemente de serviciu; reþinerea unei camere / loc
interes pentru turiºti, comunicànd într-un spaþiu de cazare, mijloc de
acestora importanþa ºi istoria lor, oferind transport pentru o anumitã zi, cu/fãrã
informaþii generale despre þara vizitatã. acordarea unei garanþii de cãtre clienþi.
98
{ tia]i c\...
• existau ghizi încã din antichitate, în Roma Anticã?
? ...
• principalele categorii de ghizi utilizate în activitatea de turism din þara noastrã sunt:
ghid local; ghid naþional; ghid specializat: de munte; sportiv; supraveghetor (pentru copii
de pânã la 7 ani); de animaþie?
• activitatea de ghid poate fi exercitatã atât ca activitate de bazã cât ºi ca activitate
suplimentarã desfãºuratã în timpul liber, cu condiþia deþinerii atestatului de ghid de turism
ºi a ecusonului?

Întreb\ri:
1. Evidenþiaþi principalele etape ale derulãrii acþiunilor turistice.
2. Prezentaþi pe scurt „preluarea acþiunilor“.
3. Prezentaþi pe scurt „începerea ºi derularea acþiunii“.
4. Prezentaþi pe scurt „încheierea acþiunii turistice“.
5. Evidenþiaþi principalele etape ale decontãrii acþiunii.
6. Enumeraþi principalele documente utilizate în derularea activitãþii turistice.
Teste:
a) Ghidul poate prelua dosarul acþiunii în ziua începerii programului turistic.
b) În etapa începerii ºi derulãrii acþiunii, ghidul verificã comenzile de
transport ºi existenþa confirmãrii rezervãrilor.
c) Ghidul are obligaþia de a verifica, pe toatã perioada derulãrii acþiunii,
modul în care sunt prestate serviciile turistice.
d) Ghidul poate schimba traseul ºi alege obiectivele turistice de pe traseu
pe care urmeazã sã le viziteze grupul, dupã bunul sãu plac.
e) Ghidul trebuie sã întocmeascã ºi sã depunã decontul în termen de 24 de ore.
2. Stabiliþi corelaþii între etapele derulãrii acþiunilor turistice reprezentate în
coloana A ºi activitãþile specifice acestora prezentate în coloana B, asociind cifra
corespunzãtoare etapelor cu litera corespunzãtoare activitãþilor specifice acestora:
A. B.
I. Preluarea acþiunii a) predarea mijloacelor de platã;
II. Începerea ºi derularea acþiunii b) verificarea corectitudinii
prestãrii serviciilor;
III. Încheierea acþiunilor turistice c) verificarea lansãrii comenzilor;
IV. Decontarea acþiunii d) întocmirea diagramei
grupului (cuplajelor de
camere);
e) achitarea cu CEC a contra-
valorii serviciilor prestate.
99
Clasa a XI-a
teme de discutie
,
1. Discutaþi necesitatea consultãrii ghidului în întocmirea programului
turistic.
2. Arãtaþi cum poate contribui ghidul la asigurarea unor servicii de calitate
pe tot parcursul programului turistic.
3. Discutaþi importanþa analizei Rapoartelor de activitate pentru îmbu-
nãtãþirea activitãþii dintr-o agenþie de turism.
jOC de roluri
1. Simulaþi, pentru un program turistic la alegere, activitatea ghidului
ocazionatã de derularea acþiunii.
jOC 1
2
3
4
6
6. Fastfood
5. Autocar
4. Tren
7 3. Decontare
2. Ghidul
1. Dosarul acþiunii
1. Cu preluarea acestuia… de la agenþia de turism, începe orice acþiune turisticã (2 cuvinte

articulate).
2. Persoana care urmãreºte modul în care sunt prestate toate serviciile înscrise în programul
turistic (articulat).
3. Activitate care încheie ºi sintetizeazã orice acþiune turisticã (nearticulat).
4. Mijloc de transport preferat mai ales de tineri (articulat).
5. Mijloc de transport folosit în programele turistice destinate persoanelor de vârsta a III-a.
6. Tip de unitate de alimentaþie preferatã mai ales de tineri.
7. Unitate de cazare solicitatã de tinerii amatori de drumeþie.
100
Clasa
a XII-A
DIMENSIUNILE
1 FENOMENULUI TURISTIC
1. Dimensiunile fenomenului turistic în România

2. Turismul ca un fenomen cu abordare multifunc]ional\
3. Turismul – o conduit\ social\ [i o experien]\ uman\
4. Turismul ca fenomen geografic
5. Turismul – complex de tip industrial – afacere [i surs\ de
venit
6. Constrângeri ale dezvolt\rii turismului
1.1. Dimensiunile fenomenului turistic în România

Turismul are un impact considerabil asupra economiilor societãþilor ºi culturilor
þãrilor în care se dezvoltã. Acesta se manifestã pe o multitudine de planuri: de la
stimularea creºterii economice la ameliorarea structurilor sociale; de la valorificarea
superioarã a resurselor naturale la îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã. Turismul se
detaºeazã de celelalte activitãþi, fiind caracterizat printr-un dinamism înalt atât la nivel
naþional cât ºi internaþional. În zilele noastre el are un caracter de masã, cu implicaþii
asupra evoluþiei economice ºi internaþionale.
În România, în anul 2001 s-au înregistrat 981,0 mii sosiri din þãrile Uniunii
Europene, reprezentând 19,9 % din total sosiri, mai mult decât în anul 2000 cu 17,7%.
Sosirile vizitatorilor pe þãri din Uniunea Europeanã – în procente faþã de total
UE: Germania 33,4%, Italia 22,3%, Franþa 8,9%, Austria 8,7%, Grecia 6,8%, Olanda
5,9%, Regatul Unit al Marii Britanii 5,7%, alte þãri din UE 8,3%.
Germania
Italia
Fran]a
Austria
Grecia
Olanda
Regatul Unit al Marii Britanii
Alte ]\ri din UE
102
Majoritatea sosirilor vizitatorilor strãini (4696,0 mii, respectiv 95,1% din totalul
sosiri) provine din þãri situate în Europa ºi 60,9% din þãrile vecine României.
Dupã ponderea numãrului de sosiri pe þãri de origine, în numãrul total de sosiri,
principalele cinci þãri sunt urmãtoarele: Ungaria (22,9%), Republica Moldova
(20,9%), Bulgaria (7,9%), Germania (6,6%) ºi Ucraina (6,6%).
Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii strãini pentru
a cãlãtori în România (3621,8 mii sosiri); urmeazã transportul aerian (705,2 mii
sosiri), transportul feroviar (476,3 mii) ºi transportul naval (135,1 mii).
1.2. Turismul – experienþã umanã

Turismul presupune, în primul rând, contacte între oameni, atitudini ºi com-
portamente ºi trãiri specifice. Prin aceasta el contribuie la îmbogãþirea expe-
rienþelor umane.
El este considerat un fenomen al timpurilor noastre fiind un rãspuns la nevoia
de evadare din mediul cotidian stresant, poluat, care reduce într-o mare mãsurã legã-
tura omului cu natura; în special pentru cã este bazat pe schimbarea mediului am-
biental, pe creºterea necesitãþii de refacere a sãnãtãþii, pe naºterea ºi dezvoltarea
sentimentului de receptivitate pentru frumuseþile naturii.
Putem considera turismul o experienþã umanã deoarece acesta are întotdeauna un
caracter activ (turismul nu presupune repaus total ºi întreruperea tuturor activitãþilor,
ci înseamnã odihnã activã, incluzând turismul profesional, de vizitare, vacanþele,
excursiile, agrementul etc.). Totodatã, el vizeazã dezvoltarea capacitãþilor umane prin
ridicarea nivelului culturii generale a populaþiei, autocunoaºterea, autodepãºirea,
îmbogãþirea personalitãþii individului sau dobândirea de noi experienþe.
Dorinþa oamenilor de a vizita ºi cunoaºte cât mai multe ºi mai diversificate locuri
a determinat internaþionalizarea turismului prin:
– creºterea numãrului de turiºti strãini în volumul total al turiºtilor;
– mãrirea distanþei de cãlãtorie ºi a frecvenþei deplasãrilor;
– apariþia unor noi þãri de destinaþie.
– turismul internaþional aduce un aport deosebit la promovarea relaþiilor de
colaborare cu toate þãrile lumii ºi la crearea unui climat de pace ºi prietenie între
popoare, ceea ce are efecte pozitive în plan cultural social ºi chiar politic.
1.3. Turismul – o conduitã socialã

Satisfacerea necesitãþii stringente de refacere a forþei de muncã prin practicarea
diferitelor forme de turism (omul este puternic suprasolicitat din cauza stresului vieþii
moderne) devine posibilã ca urmare a ridicãrii nivelului de trai material al populaþiei
103
Clasa a XII-a
atestatã de creºterea veniturilor individuale, mãrirea timpului liber ºi grija faþã de om
manifestatã în politica turismului intern.
Turismul se impune ca un fenomen social-economic prin:
• caracterul de masã, rezultat din puternica creºtere a numãrului participanþilor;
• dezvoltarea turismului social (începutã în perioada interbelicã) prin participarea
unor grupuri cu posibilitãþi materiale reduse;
• participarea la fenomenul turistic a turiºtilor aparþinând grupelor de vârstã
tinere ºi vârstnice;
• serioasele implicaþii pe care le are asupra vieþii economice din numeroase þãri
fiind una dintre ramurile cu cele mai mari perspective de dezvoltare, cu rol
foarte important în lupta împotriva ºomajului, utilizând mult personal ºi
necesitând un larg evantai de competenþe.
Aceasta rezultã ºi din faptul cã, pe plan mondial, sunt promovate unele politici
menite sã asigure integrat în strategiile de combatere a ºomajului ºi alocare de
investiþii în vederea creºterii nivelului de educare ºi formare a aptitudinilor profe-
sionale ºi a calitãþii personalului.
• efectul multiplicator.
Participarea la fenomenul turistic, în mãsura din ce în ce mai mare, a celor
vârstnici (de peste 65 de ani) se explicã prin:
– creºterea duratei medii a vieþii la peste 68-70 de ani în þãrile dezvoltate din
punct de vedere economic (care sunt ºi principalele þãri emiþãtoare de turiºti);
– existenþa timpului liber care permite practicarea diferitelor forme de turism;
– creºterea veniturilor (existenþa pensiilor de bãtrâneþe care le asigurã inde-
pendenþa financiarã).
1.4. Turismul – un fenomen geografic

Rezultat al deplasãrii temporare a oamenilor de la locul de reºedinþã la cel de
destinaþie, situat la o anumitã distanþã de primul, turismul se manifestã sub forma
unei circulaþii de masã, cu caracter continuu sau repetat într-un spaþiu geografic
(localitate, þarã, continent). Totodatã el are ca rezultat transformarea treptatã a peisa-
jului zonei de destinaþie prin amenajarea turisticã a teritoriului.
Condiþiile naturale ale peisajului geografic (ºi cele modificate de om) joacã rolul
cel mai important, chiar esenþial, în recreerea omului. Ele asigurã refacerea forþei sale
de muncã, prin faptul cã eliminã stresul pe care omul îl acumuleazã la locul de muncã
ºi la cel de reºedinþã.
Valoarea de recreere a unui teritoriu este datã de condiþiile naturale de care
dispune (o zonã, relief, diferite elemente climatice, anotimpuri, prezenþa ºi tipul
apelor, prezenþa ºi caracterul vegetaþiei, faunei etc.) ºi de modul în care acestea sunt
valorificate în favoarea turiºtilor.
104
Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate este dependent de mediul
înconjurãtor, „calitatea“ acestuia putând favoriza sau împiedica activitãþile turistice.
Componentele mediului înconjurãtor (relieful, pãdurile, râurile, lacurile, marea,
monumentele naturii sau de artã ºi arhitecturã, aerul sau apele minerale etc.) sunt
în acelaºi timp resurse turistice care favorizeazã desfãºurarea diferitelor forme de
turism (de litoral, drumeþie, de odihnã ºi recreere, de tratament balnear etc.); cu cât
aceste resurse sunt mai variate ºi mai complexe, cu atât interesul lor turistic este
mai mare, iar activitãþile pe care le genereazã sunt mai valoroase ºi mai atractive.
Relaþia turism-mediu înconjurãtor este complexã; în general, prin acþiunile
întreprinse de cãtre organele statului sau agenþiile de turism în vederea desfãºurãrii
activitãþilor turistice sunt cuprinse ºi mãsuri care conduc la sporirea atractivitãþi lor
sau la conservarea ºi protecþia unora dintre componentele mediului geografic
înconjurãtor (de unde ºi denumirea de „turism verde“).
1.5. Turismul – afacere ºi sursã de venit

Turismul, în general, prezintã o importanþã deosebitã pentru dezvoltarea întregii
economii naþionale, turismul internaþional fiind un important furnizor de valutã.
România se transformã încet, dar sigur, într-o þarã de destinaþie, turisticã se formeazã
fluxuri turistice cu caracter permanent spre România, turiºtii provin din tot mai multe
þãri. Acestea sunt justificate prin prezenþa unui potenþial turistic natural ºi antropic bogat
ºi variat, a unei baze tehnico-materiale în plinã dezvoltare ºi accesibilitãþii uºoare.
Lãrgirea pieþei turistice (prin apariþia unor noi þãri de destinaþie ºi noi agenþii
de turism) presupune o puternicã concurenþã între þãrile ofertante ºi între agenþii de
turism care activeazã pe aceastã piaþã.
Deoarece s-a observat cã turismul stimuleazã dezvoltarea economiei naþionale,
þãri care erau doar furnizoare de turiºti devin acum ºi þãri primitoare, pentru a putea
beneficia de avantajele aduse de aceastã activitate.
Zona periurbanã a marilor oraºe este foarte solicitatã, deoarece s-a dezvoltat
puternic turismul pentru recreere de scurtã duratã ºi distanþã micã, care se desfãºoarã
în aceastã zonã la sfârºit de sãptãmânã; totodatã turismul ajutã la menþinerea
populaþiei în zonele rurale ºi montane ºi la nivelarea disparitãþilor regionale în ceea
ce priveºte veniturile.
1.6. Turismul – un complex de tip industrial

Turismul este un sector de activitate cu un profil complex, un adevãrat agregat
de servicii ºi activitãþi cu implicaþii multiple în toate ramurile economico-sociale,
de aceea nu poate fi limitat exclusiv la activitatea unui singur departament sau
organism, ci se merge pânã la definirea noþiunii de „industrie turisticã“.
105
Clasa a XII-a
Ä Industria turisticã: este parte a economiei, alcãtuitã dintr-o sumã de

activitãþi aparþinând uneia sau mai multor ramuri, a cãror dorinþã comunã este
satisfacerea nevoilor turiºtilor.
Volumul crescând ºi complexitatea ofertei de servicii turistice au generat dezvol-
tarea unei adevãrate industrii a cãlãtoriilor ºi turiºtilor, prin aceasta justificându-se
tratarea fenomenului turistic ca o ramurã distinctã a economiei naþionale în plinã
dezvoltare.
Prin natura sa, fenomenul turistic este deosebit de complex, cu adânci implicaþii
economice, sociale, politice, culturale:
– dezvoltarea turismului stimuleazã dezvoltarea altor ramuri ale economiei
naþionale (comerþ, agriculturã, transporturi, construcþii º.a.);
– cererea de bunuri ºi servicii determinã efecte indirecte în sectoarele care
asigurã investiþii în baza materialã a turismului (industria constructoare ºi a
materialelor de construcþii, finanþarea acestora), ca ºi în sectoarele care
realizeazã amenajãri de infrastructurã.
Din industria turisticã fac parte sectoarele:
• locuinþã ºi alimentaþie: hoteluri, moteluri, case de oaspeþi, ferme, restaurante,
baruri etc.;
• transport: cãi ferate, linii aeriene, curse navale, firme de închirieri automobile,
automobile ºi aeronave proprii;
• organizatori de cãlãtorii: agenþii de voiaj ºi touroperatorii;
• atracþii-agrement: elemente naturale ºi construite, festivaluri ºi evenimente
cultural-artistice;
• organizatorii/administratorii destinaþiilor: oficii de turism naþionale, regionale,
locale.
Turismul reprezintã pentru multe þãri o puternicã ramurã a economiei naþionale

ºi pentru viitor se bucurã de cele mai mari perspective de dezvoltare.
Turismul este un domeniu de activitate cu profil complex, reunind un ansamblu
de servicii ºi bunuri, proprii mai multor sectoare; are repercusiuni directe sau
indirecte asupra aproape tuturor domeniilor vieþii economice, fiind totodatã extrem
de sensibil la condiþiile pieþei turistice.
Prin caracterul sãu de masã ºi prin conþinutul complex, turismul antreneazã un
vast potenþial material ºi uman, cu implicaþii importante asupra evoluþiei economiei
ºi societãþii, fiind o componentã majorã a sectorului terþiar; turismul a reuºit sã se
impunã în viaþa socialã ºi economicã.
Turismul include un ansamblu de mãsuri puse în aplicare pentru organizarea ºi
desfãºurarea unor cãlãtorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin
intermediul unor organizaþii, societãþi sau agenþii specializate, fie pe cont propriu, pe
o duratã limitatã de timp, precum ºi prin industriile adiacente care concurã la
satisfacerea nevoilor de consum turistic.
106
Deoarece un turist parcurge mai multe etape de la reºedinþa sa permanentã pânã
la destinaþia cãlãtoriei ºi înapoi, trebuie sã se desfãºoare un complex de activitãþi
menite sã satisfacã nevoile variate de consum, în funcþie de preferinþele turiºtilor.
Invariabil, aceste activitãþi de prestaþii servicii turistice se aflã într-o strânsã
interdependenþã, iar realizarea lor presupune existenþa unor unitãþi economice
prestatoare (societãþi comerciale, agenþii de turism etc.), care se specializeazã pentru
respectivele servicii.
Aceste unitãþi economice care îºi desfãºoarã activitatea în domeniul turismului
pot fi de la mici asociaþii familiale (afacere de familie) ºi pânã la complexe sau mari
companii de tip industrial (lanþuri hoteliere, companii cu activitate internaþionalã).
Volumul ºi complexitatea ofertei ºi a cererii turistice a generat dezvoltarea unei
adevãrate industrii a cãlãtoriilor ºi turismului.
1.7. Constrângeri ale dezvoltãrii turismului

Turismul reprezintã un domeniu foarte receptiv la prefacerile civilizaþiei contem-
porane, evolueazã sub impactul acestora, dinamica sa integrându-se procesului
general de dezvoltare ºi se manifestã mai mult sau mai puþin în toate þãrile lumii.
Ca fenomen economico-social specific societãþii moderne, turismul este puternic
ancorat în viaþa socialã ºi influenþat de evoluþia ei. Printre cei mai importanþi factori
ce genereazã constrângeri ale dezvoltãrii turismului putem aminti:
– sezonalitatea
– lipsa bazei materiale sau slaba prezenþã a acesteia (mai ales împrejurul marilor
centre urbane)
– tendinþa populaþiei de a mai rãmâne în câmpul muncii ºi dupã atingerea vârstei
de pensionare
– poluarea (apei, aerului, fonica, a florei ºi faunei etc.)
– consecinþele negative ale exploatãrii unor bogãþii ale subsolului (exploatãri
miniere)
– perturbãrile hidrologice (inundaþii) etc.
– numãrul redus de zile de concediu plãtit acordat populaþiei în unele þãri
– menþinerea unor preþuri relativ înalte la cãlãtoriile companiilor aeriene
– limitarea zborurilor charter în interes turistic
– reglementarea strictã a facilitãþilor practicate la transportul aerian
– bariera lingvisticã întâmpinatã de turiºtii care cãlãtoresc în strãinãtate
– regimul vizelor
– protecþia asiguratã turiºtilor pe timpul staþionãrii (cazãrii) într-un anumit loc
– standardul serviciilor turistice prestate
– terorismul
– nonexistenþa resurselor umane calificate în zone de referinþã.
107
Clasa a XII-a
D ic]ionar
1. Turism verde – ansamblul formelor de 4. Vizã – document de cãlãtorie care acordã
turism ce sunt promovate în scopul permisiunea unui strãin sã intre, sau, în
îmbunãtãþirii impactului turismului din anumite cazuri, sã pãrãseascã o bazã.
punct de vedere social, cultural ºi al Este, de regulã, marcatã pe paºaportul
mediului înconjurãtor. cãlãtorului.
2. Pensiune turisticã – unitate cu activitate 5. Sezonalitate – variaþie a activitãþii turis-
hotelierã, cu capacitate de 3-20 camere, tice asociatã sezoanelor anului, care se
funcþionând într-o clãdire independentã repetã în aceeaºi formã de la an la an.
sau în locuinþa unui cetãþean care asigurã Sezonalitatea naturalã este asociatã
cazarea turiºtilor ºi pregãtirea ºi servirea climatului, iar cea instituþionalã este
mesei la preþuri moderate. asociatã planificãrii vacanþelor ºcolare ºi
3. Turism social – formã de turism practicatã a concediilor.
de persoanele cu venituri mici sau dez- 6. Lanþ voluntar – uniune benevolã de
avantajate social (prin vârstã, handica- hotelieri independenþi, care, sub aceeaºi
puri, situaþie familialã) al cãrui cost este marcã, oferã un produs relativ omogen
suportat parþial sau în întregime de cãtre din punct de vedere al confortului ºi
guvern (prin subvenþii), sindicate, case servi ciului, dar nu ºi al arhitecturii ºi
de asigurãri sociale. amenajãrii.
{ tia]i c\...
• numãrul de vizitatori din Republica Moldova cu destinaþia România a scãzut în
? ...
2001 cu 28,1% faþã de anul 2000 ca urmare a introducerii obligativitãþii prezentãrii
paºapoartelor la trecerea frontierei?
• numãrul de vizitatori din Elveþia cu destinaþia România a scãzut cu 3% în 2001
faþã de 2000 ca efect al atacului terorist din 11 septembrie 2001 care a determinat
discontinuitãþi în activitatea companiei aeriene Swissair?

Întreb\ri:
1. Alcãtuiþi un eseu cu tema „Dimensiunile fenomenului turistic în România“
(plecând de la date furnizate de Ministerul Turismului ºi Comisia Naþionalã
de Statisticã ºi raportându-se la o anumitã perioadã).
2. Exemplificaþi activitãþile datoritã cãrora turismul poate fi considerat
„afacere ºi sursã de venit“.
3. Explicaþi de ce turismul este considerat fenomen geografic.
4. Exemplificaþi activitãþile datoritã cãrora turismul poate fi considerat un
complex de tip industrial.
108
jOC
1
2
3
4
5
6
7
7. Umanã
6. Socialã
5. Industrial
4. Geografic
3. Sursã de venit
2. Terþiar
1. Turism
1. Ansamblu de relaþii ºi fenomene ce rezultã din deplasarea ºi sejurul persoanelor
în afara locului de domiciliu.
2. Sector al economiei naþionale în care se încadreazã ºi turismul, alãturi de alte
servicii.
3. Turismul poate fi considerat „afacere ºi …“ (3 cuv.)
4. Turismul poate fi considerat „un fenomen …“
5. Turismul poate fi considerat „un complex tip…“
6. Turismul poate fi considerat „o conduitã…“
7. Turismul poate fi considerat „o experienþã…“
109
ORGANIZAREA
ACTIVITÅ}II AGENTULUI
DE TURISM TOUR-OPERATOR
2 {I/SAU VÂNZÅTOR
1. Categorii de agen]i de turism

2. Cerin]e pentru desf\[urarea activit\]ii agen]ilor de turism
(licen]a de turism)
3. Cerin]e întrunite de persoanele fizice care conduc unit\]i
prestatoare de activit\]i turistice (brevetul de turism)
4. Personalul agen]iei de turism
2.1. Categorii de agenþi de turism

Organizarea ºi desfãºurarea lor activitãþilor turistice se realizeazã de cãtre agenþii
economici din turism.
Agenþi economici din turism pot fi:
a. persoanele juridice:
– cu capital privat, de stat, mixt, cooperatist;
– cu capital strãin,
– asociaþii familiale.
b. persoane fizice:
– prestatori de servicii specifice.
În funcþie de natura activitãþii desfãºurate agenþii economici din turism se

împart în:
a. agenþi prestatori direcþi de servicii turistice;
b. agenþi cu rol de intermediar între agenþii economici prestatori direcþi de
servicii turistice ºi turiºti.
a. Agenþii prestatori direcþi de servicii turistice – desfãºoarã o mare diver-

sitate de activitãþi economice (care pot avea în totalitate un caracter turistic
sau numai parþial) determinate de complexitatea motivaþiilor turistice.
110
• Agenþi economici pre- – Agenþi prestatori de servicii de transport turistic

statori de servicii în (rutier, pe cale feratã, aerian, naval, pe cablu);
totalitate turistice Ä – Agenþi prestatori de servicii hoteliere ºi servirea
mesei în localitãþi, staþiuni ºi pe trasee turistice;
– Agenþi prestatori de servicii de tratament în
cadrul staþiunilor balnear-turistice sau localitãþi-
lor cu dotãri balneare;
– Agenþi prestatori de servicii de agrement-
divertisment sportiv, cultural, distracþii ºi alte
asemenea activitãþi destinate turiºtilor;
– Agenþi prestatori de servicii complementare
pentru turiºti sau agenþii de turism: servicii de
asigurãri, servicii de vize, rezervãri-închirieri,
informaþii, consultanþã, protecþie, construcþii tu-
ristice, realizare de materiale publicitare, asociaþii
profesionale, învãþãmânt-educaþie º.a.
– Întreprinderi furnizoare de: gaze, electricitate,

• Agenþi economici cu ac- firme de construcþii textile, agricole, industriale,
tivitate turisticã parþial: Ä transport urban, telecomunicaþii, farmaceutice,
financiar-bancare, º.a.;
– Unitãþi de servire a mesei, culturale, sportive ºi
de divertisment care presteazã servicii atât pentru
turiºti cât ºi pentru populaþia rezidentã.
b. Agenþii de turism cu rol de intermediar între agenþii prestatori direcþi de

servicii turistice ºi turiºti. Aceºtia se pot clasifica în:
– agenþi tour-operatori specializaþi numai în organizarea aranjamentelor pe
care le comercializeazã pe bazã de contracte prin intermediul unor agenþi
de turism;
– agenþi de turism cu activitate de vânzare a aranjamentelor turistice orga-
nizate de tour-operatori (similar cu agenþiile de voiaj din strãinãtate);
– agenþii cu activitate mixtã de tour-operatori ºi de vânzare directã cãtre turiºti
a aranjamentelor turistice proprii sau ale altor tour-operatori.
111
Clasa a XII-a
2.2. Cerinþe pentru desfãºurarea activitãþii

agenþilor de turism (licenþa de turism)
Agentul economic din turism reprezintã societatea comercialã sau persoana
fizicã autorizatã, care presteazã sau comercializeazã servicii turistice.
Agenþii economici din turism, indiferent de tipul lor, îºi pot desfãºura activitatea
de oferire, comercializare ºi vânzare a serviciilor ºi pachetelor de servicii turistice,
numai pe baza unei licenþe eliberate de Ministerul Turismului.
Licenþa de turism este documentul prin care se atestã capacitatea agenþilor de

turism de a comercializa servicii turistice în condiþii de calitate ºi siguranþã pentru
turiºti.
Licenþele de turism (în funcþie de complexitatea obiectului de activitate) pot fi:
• Licenþe de turism pentru agenþie tour-operatoare
• Licenþe de turism pentru agenþie detailistã
Licenþele de turism se acordã diferenþiat, în funcþie de posibilitatea desfãºurãrii
urmãtoarelor activitãþi:
Nr. Activitãþi desfãºurate Licenþa de turism

crt.
Detailistã Tour-operatoare
1. Organizarea de pachete de servicii în domeniul – Da

turismului internaþional
2. Organizarea de pachete de servicii în domeniul – Da

turismului intern
3. Vânzarea cãtre turiºti a pachetelor de servicii Da Da

proprii ºi a celor contractate cu alte agenþii de
turism licenþiate
4. Rezervarea ºi comercializarea serviciilor de Da Da

cazare, masã, transport, agrement, tratament ºi
curã balnearã, asistenþã turisticã (ghizi),
închirieri de autoturisme cu sau fãrã ºofer,
obþinerea de vize turistice etc.
5. Rezervarea ºi comercializarea de bilete pentru Da Da

mijloace de transport, spectacole ºi manifestãri
artistice, sportive sau la alte activitãþi de
divertisment ºi agrement în cadrul sejurului sau
programului turistic
112
Licenþa de turism:
• se elibereazã de cãtre Ministerul Turismului la cererea agenþilor economici;
• se vizeazã de Ministerului Turismului din trei în trei ani;
• agentul economic solicitã vizarea cu cel puþin 30 de zile înainte de expirarea
termenului de trei ani de la ultima vizã;
• nerespectarea condiþiilor ºi criteriilor în baza cãrora s-a eliberat licenþa este
sancþionatã cu suspendarea sau retragerea ei;
• nu este transmisibilã;
• se afiºeazã, în copie autentificatã, la loc vizibil în incinta agenþiei.
Documentele pe care agentul de turism le va prezenta la Ministerul Turismului

în vederea obþinerii licenþei de turism sunt:
a. cerere de eliberare a licenþei de turism;
b. certificat de constatator de la oficiul registrului comerþului din care sã rezulte
urmãtoarele informaþii:
– obiectul de activitate al societãþii;
– structura acþionariatului;
– datele de identificare a societãþii ce se înscriu în certificatul de înmatri-
culare;
– sediul punctului de lucru unde se înfiinþeazã agenþia de turism.
c. copie de pe brevetul de turism al persoanei care conduce agenþia de turism;
d. copie de pe contractul de muncã al persoanei care deþine brevetul de turism;
e. dovada achitãrii contravalorii prestaþiei pentru eliberarea licenþei.
• termenul de soluþionare este de 30 de zile;
• eliberarea licenþei se face dupã consultarea cu reprezentanþii din teritoriu ai
asociaþiei profesionale de profil ºi verificarea la faþa locului a îndeplinirii criteriilor
minime legale.
Situaþii în care licenþa de turism se suspendã:

– comercializarea pachetelor de servicii turistice se realizeazã fãrã respectarea
reglementãrilor legale;
– neasigurarea de ghizi atestaþi pentru programele turistice;
– utilizarea de autocare neclasificate;
– asigurarea de servicii de cazare ºi alimentaþie în structuri de primire turistice
care nu deþin certificate de clasificare;
– funcþionarea agenþiei de turism fãrã ca persoana care asigurã conducerea sã
deþinã brevet de turism;
– se suspendã din oficiu pe perioada în care agentul economic nu are încheiatã
poliþa de asigurare pentru riscul de insolvabilitate sau faliment al agenþiei;
– atunci când, cu ocazia verificãrilor efectuate în vederea vizãrii licenþei de
turism se constatã cã nu mai sunt îndeplinite condiþiile care au stat la baza
acordãrii acesteia, licenþa se suspendã pânã la remedierea deficienþelor.
Suspendarea se face pentru o perioadã de pânã la un an.
113
Clasa a XII-a
ROMÂNIA
MINISTERUL TURISMULUI
OFICIUL DE AUTORIZARE {I CONTROL
~N TURISM
LICEN}| DE TURISM
CATEGORIA tour-operatoare VALABILÃ PÂNÃ LA DATA 31.X.2002
Agenþia de turism: BTT Filiala Tulcea

situatã în Tulcea, Str. Babadag, bl 1, sc. A
aparþinând de S.C. “B.T.T.” S.A.
(denumirea agentului economic)
are condiþii materiale ºi capacitate profesionalã de a desfãºura activitãþi
turistice:
• organizarea de pachete de servicii în domeniul turismului internaþional ºi intern,
• vânzarea cãtre turiºti a pachetelor de servicii proprii ºi a celor contractate
cu alte agenþii de turism licenþiate
• alte servicii turistice
Prezenta licenþã a fost eliberatã conform prevederilor

H.G.R. nr. 513/1998 ºi O.M.T. nr. 125/1998 ºi documentaþiei înregistratãla
O.A.C.T. cu nr.185/25.09.1999.
Nr. 4317
Bucure[ti 31.10.1999
Fig. 1 – Licenþã de turism
114
Criteriile minime pentru eliberarea licenþei de turism:
Nr. Agenþie Agenþie Filialã Filialã
crt. de turism de turism tour-ope- detailistã
Criteriile
tour-ope- detailistã ratoare
ratoare
0 1 2 3 4 5
1. Agentul economic trebuie sã aibã prevãzut X X – –
în obiectul de activitate servicii turistice
2. Agentul economic trebuie sã fie înregistrat X X X X

la registrul comerþului
3. Starea ºi aspectul clãdirii în care funþioneazã X X X X

agenþia:
– foarte bunã;
– bunã.
4. Amplasarea agenþiei în clãdire, la parter,

mezanin sau la etajul I, uºor accesibil1 X X X X
5. Suprafaþa comercialã a agenþiei:

– peste 16 m2; X X X X
– peste 6 m2.
6. Suprafaþa comercialã sã fie folositã în

X X X X
exclusivitate pentru turism2
7. Grup sanitar propriu pentru personal sau cu X X X X

acces facil
8. Persoana care conduce activitatea agenþiei
de turism trebuie sã fie posesoare a breve- X X X X
tului de turism3,4
9. Asigurarea cu personal calificat ºi cu ghizi,
posesori ai atestatului de ghizi de turism X X X X
10. Constituirea garanþiei financiare3 X X X X

11. Utilizarea de autocare clasificate X X X X
12. Asigurarea serviciilor de cazare ºi de masã X X X X
numai în structuri de primire turistice
clasificate
13. Firmã X X X X
14. Mobilier adecvat activitãþii desfãºurate X X X X
15. Mijloace de telecomunicaþii: X X X X
– telefon ºi fax.
16. Placheta cu numãrul de telefon al Minis-
terului Turismului, precum ºi al Autoritãþii
X X X X
Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor,
conform anexei nr. 5 la normele meto-
dologice, amplasatã în spaþiul comercial.
115
Clasa a XII-a
1. Pot fi acceptate ºi alte amplasamente, dacã sunt situate în clãdiri cu destinaþie publicã.
Agenþia de turism tour-operatoare care nu are activitate de vânzare directã cãtre turiºti poate
funcþiona ºi la alte niveluri ale clãdirii.
2. Pot fi acceptate, în mãsura în care spaþiul permite, ºi alte activitãþi, cum sunt: schimb valutar, xerox,
vânzãri de suveniruri, ilustrate, cãrþi de turism, ghiduri, hãrþi.
3. În situaþia în care înceteazã contractul de muncã încheiat între persoana brevetatã ºi agentul
economic, înlocuirea acesteia se va face în termen de 30 de zile.
4. În cazul filialei situate în aceeaºi localitate cu agenþia de turism persoana care conduce filiala
trebuie sã fie calificatã ca agent de turism.
Persoana calificatã trebuie sã posede un document care sã certifice absolvirea uneia dintre
urmãtoarele forme de învãþãmânt:
– facultate de turism;
– ºcoalã postlicealã de turism;
– liceu sau clasã cu profil de turism;
– curs de calificare în meseria de agent de turism, organizat de instituþii autorizate.
5. Doar agentul economic care deþine agenþie de turism tour-operatoare poate înfiinþa filialã tour-ope-
ratoare.
6. Cuantumul sumelor asigurate pe tip de agenþie de turism ºi procedura de asigurare se stabilesc
periodic de Ministerul Turismului, prin ordin al ministrului turismului.
Situaþii în care licenþa de turism se retrage:

– când se repetã una din situaþiile pentru care licenþa de turism a fost suspendatã;
– agentul economic renunþã la desfãºurarea activitãþii de turism;
– când licenþa de turism este transmisã (în scopul utilizãrii, altui agent economic
care nu a obþinut licenþa);
– când agentul economic nu mai îndeplineºte criteriile care au stat la baza
eliberãrii licenþei;
– se retrage din oficiu, în termen de 15 zile, prin scrisoare recomandatã, dacã,
la verificarea efectuatã de reprezentanþii Ministerului Turismului se constatã
cã agenþia de turism nu mai funcþioneazã la sediul înscris în licenþa de turism.
Titularul unei licenþe de turism retrase nu mai are dreptul sã solicite eliberarea
unei noi licenþe de turism timp de 2 ani de la data retragerii.
Ministerul Turismului publicã periodic lista cuprinzând licenþele de turism
suspendate sau retrase.
2.3. Brevetarea persoanelor fizice care

conduc o unitate prestatoare de activitãþi turistice
Pentru a putea conduce o unitate prestatoare de activitãþi turistice (hotel, motel,
camping – cu o capacitate de peste 100 de locuri de cazare – sat de vacanþã, cabanã)
ºi unitãþi de alimentaþie publicã pentru turism de categoria I ºi „Lux“ –, cu o
capacitate mai mare de 50 de locuri la mese – o persoanã fizicã trebuie sã beneficieze
de Brevet de turism.
116
u Brevetul de turism reprezintã actul prin care se atestã unei persoane fizice
capacitatea profesionalã de a conduce o unitate prestatoare de activitãþi
turistice.
Brevetele de Turism
• sunt valabile pe o perioadã nelimitatã;
• dacã deþinãtorul îºi schimbã locul de muncã, brevetul rãmâne valabil pentru
aceeaºi funcþie.
u Documentaþia pe care o persoanã trebuie sã o prezinte în vederea obþinerii
brevetului de turism:
a. cererea;
b. C.V. cu declaraþia“ „Declar pe propria rãspundere cã datele cuprinse în
prezentul înscris sunt reale, iar în cazul în care se constatã contrariul, sã
îmi fie anulat brevetul de turism“;
c. Copie de pe actul de identitate;
d. Copii de pe actele care atestã pregãtirea profesionalã;
e. Copii de pe documentele de atestare a perioadei lucrate în turism.
f. atestat de limbã strãinã de circulaþie internaþionalã, cu excepþia caba-

nierului ºi a directorului agenþiei de turism detailiste.
g. Certificat de cazier juridic.
h. Dovada privind deþinerea permisului de muncã în România, în cazul
cetãþenilor strãini.
i. Atestat de limba românã pentru cetãþenii strãini.
j. Dovada achitãrii contravalorii prestaþiei efectuate.
Documentaþia se transmite Ministerului Turismului, termenul de eliberare fiind
de 30 de zile.
Funcþiile pentru care se elibereazã Brevet de Turism sunt:

Manager în activitatea de turism;
Director de agenþie de turism touroperatoare
Director de agenþie de turism detailistã
Director de hotel
Director de restaurant
Cabanier
Alte funcþii *
– directorul de hotel poate asigura conducerea activitãþilor unui alt
tip de unitate de cazare;
– directorul de agenþie de turism tour-operatoare poate ocupa funcþia
de director de agenþie de turism detailistã.
117
Clasa a XII-a
Fig. 2 – Brevet de turism
118
Criteriile minime pentru eliberarea brevetului de turism:
Nr. A B C D E F
Criteriile
crt.
0 1 1 2 3 4 5 6
1. Cetãþenie
Sã îndeplineascã una dintre condiþiile:
– sã fie cetãþean al României sau al Republicii Moldova; X X X X X X
Cetãþenii strãini trebuie:
– sã domicilieze în România; X X X X X X
– sã deþinã drept de muncã în România X X X X X X
2. Pregãtire profesionalã
2.1. Sã fie posesor al unui atestat1) de limbã strãinã de circulaþie
internaþionalã X X - X - –
2.2.1. Sã fie absolvent cu examen de licenþã al unei facultãþi
acreditate cu profil de turism2) ºi sã facã dovada unei activitãþi
în turism3) de minimum... ani 2 1 1 1 1 –
Sã fie absolvent cu examen de licenþã al unei facultãþi acreditate
ºi sã facã dovada unei activitãþi în turism3) de minimum ... ani
în una dintre funcþiile:
– funcþie de conducere în societãþi comerciale din domeniul 4 3 2 3 3 –
turismului, cu excepþia sectorului administrativ
– funcþii de specialitate în Ministerul Turismului sau în asociaþii
profesionale de turism**) 4 3 2 3 3 –
– ºef de complex hotelier sau conducãtor unic N 4*) 3*) 4 4 1
– administrator sau director de hotel N 5*) 4*) 4 2 1
2.2.2. – ºef de unitate de alimentaþie publicã N 6*) 5*) 5 3 –
– funcþii de specialitate în societãþi de turism, cu excepþia
sectorului administrativ N 4 2 4 4 1
– economist în societãþi de turism N 4 2 5 4 1
– patron (girant) în turism**) N 8*) 6*) 5 3 –
– lucrãtor comercial în unitãþi de cazare (recepþioner) N 2 1 8*) 8*) –
– director sau ºef de agenþie de turism N 4 2 7*) 7*) –
– agent de turism, ghid de turism atestat N N N N 4*) –
– cabanier N N N 4 4 –
– lucrãtor gestionar în alimentaþie publicã N N N N 8*) –
– ºef de salã
2.2.3. Sã fie absolvent al unei ºcoli postliceale în domeniul turismului
cu durata de 1-2 ani sau al unui liceu cu profil de turism ºi:
a) sã facã dovada unei activitãþi în turism de minimum ... ani în
una din funcþiile:
– funcþii de conducere în societãþi comerciale din domeniul
turismului, cu excepþia sectorului administrativ 4 3 4 4 1
profesionale de turism N 4 3 4 4 1
– ºef de complex hotelier sau conducãtor unic N N N 4 4 1
– administrator sau director de hotel N N N 5 5 1
– ºef de unitate de alimentaþie publicã N N N 5 3 1
– patron (girant) în turism**) N 5 3 5 3 –
– lucrãtor comercial în unitãþi de cazare (recepþioner) N N N 7 5 1
– director sau ºef de agenþie de turism N 3 2 N N N
– agent de turism, ghid de turism atestat N 5 3 N N N
– cabanier N N N 7 5 –
– lucrãtor gestionar în alimentaþie publicã
119
Clasa a XII-a
Nr. A B C D E F
Criteriile
crt.
0 1 1 2 3 4 5 6
. Sã fie absolvent de liceu ºi:

a) ºi sã facã dovada unei activitãþi în turism de minimum ... ani
în una din funcþiile
– funcþii de conducere în societãþi comerciale din domeniul
turismului, cu excepþia sectorului administrativ N 5 4 5 5 –
profesionale de turism N 5 4 5 5 1
– ºef de complex N N N 5 5 1
– administrator de hotel N N N 6 4 1
– ºef de unitate de alimentaþie publicã N N N 7 5 1
2.2.4. – tehnolog în alimentaþie publicã N N N 7 - -
– lucrãtor comercial în unitãþi de cazare (recepþioner) N 4 3 N N N
– director sau ºef de agenþie de turism N 4 3 N N N
– agent de turism, ghid de turism atestat N 6 4 N N N
– patron (girant) în turism**) N 6 5 6 5 -
– cabanier N 4 3 N N N
– lucrãtor gestionar în alimentaþie publicã N N N N 4 2
b) sã fie absolvent al unui curs de formare managerialã în N N N 6 4 2
industria hotelierã ºi turisticã, specific funcþiei, efectuat dupã – X X X X –
data de 1 ianuarie 1990***)
u Situaþii în care brevetul de turism se poate retrage de cãtre Ministerul

Turismului:
a. când nu mai sunt îndeplinite criteriile care au stat la baza eliberãrii
acestuia;
b. când, din motive imputabile titularului brevetului de turism, s-a anulat
licenþa de turism sau certificatul de clasificare a structurii de primire
turistice pe care acesta o conduce.
*) Funcþiile de director de agenþie de turism tour-operatoare sau detailistã, director de hotel, director
de restaurant pot fi ocupate numai dupã absolvirea unui curs de formare managerialã specific funcþiei,
cu o duratã de cel puþin 6 luni, efectuat dupã data de 1 ianuarie 1990, organizat de Institutul Naþional
de Formare ºi Management pentru Turism, de alte instituþii de învãþãmânt acreditate, precum ºi de alte
persoane juridice autorizate conform legii, pe baza planurilor ºi a programelor de pregãtire, elaborate
de organizator ºi aprobate de Ministerul Turismului, sau de alte unitãþi de învãþãmânt in domeniul hotelier
ori al turismului din þãri care recunosc, pe bazã de reciprocitate cetãþenilor români acest curs.
**) Vechimea în activitatea specificã categorie de brevet solicitat va fi doveditã cu act de proprietate
sau cu contract de locaþie a gestiunii sau de închiriere ºi cu certificat de clasificare ori cu licenþã de turism.
***) Organizat de Institutul Naþional de Formare ºi Management pentru Turism, de alte instituþii
de învãþãmânt acreditate conform legii, precum ºi de alte persoane juridice autorizate conform legii, pe
baza planurilor ºi a programelor de pregãtire, elaborate de organizator ºi aprobate de Ministerul
* Se vor anexa, în copie, actele de identificare.
120
Turismului, sau de alte unitãþi de învãþãmânt din domeniul hotelier ori al turismului din þãri care
recunosc, pe bazã de reciprocitate, cetãþenilor români acest curs.
1) Atestatul trebuie sã fie eliberat de Institutul Naþional de Formare ºi Management pentru Turism
sau de o catedrã de limbi strãine din cadrul institutelor de învãþãmânt superior acreditate de Ministerul
Educaþiei Naþionale; el poate fi eliberat pentru limbile francezã, englezã, germanã, rusã ºi spaniolã.
Se excepteazã: absolvenþii unor forme de învãþãmânt cu predare într-o limbã de circulaþie
internaþionalã.
Ä 2.3.1. Particularitãþi în organizarea activitãþii agenþilor de

turism tour-operatori ºi/sau vânzãtori
Spre deosebire de agenþiile de voiaj, tour-operatorii sunt întreprinderi de mari

dimensiuni, puternic concentrate pe plan naþional ºi internaþional.
Specializarea tour-operatorilor în fabricarea voiajelor forfetare îi diferenþiazã de
agenþiile de voiaj, care nu intervin decât în comercializarea produselor turistice.
Tour-operatorii au deci statutul de agent de voiaj, dar ºi cel de societate care
„fabricã ºi vinde“ forfetar, produsele turistice integrate.
Tour-operatorii – sunt producãtorii de voiaje forfetare.
Produsul tour-operatorilor este pachetul de servicii (de transport, cazare în hotel,
transfer la ºi de la aeroport, servicii de divertisment, plimbãri, închirieri maºini ºi alte
servicii).
Pachetul de servicii turistice reprezintã combinaþia a cel puþin douã dintre
urmãtoarele trei grupe de servicii, cu condiþia ca durata neîntreruptã a acestora sã
depãºeascã 24 de ore sau sã cuprindã o înnoptare, ºi anume:
a. transport;
b. cazare;
c. alte servicii, cum ar fi: alimentaþie, tratament balnear, agrement etc.
– pentru acest pachet turistul plãteºte un preþ mai mic decât dacã ar
achiziþiona toate aceste servicii separat, ºi pe cont propriu.
Tour-operatorii funcþioneazã ca:
– angrosiºti de servicii turistice;
– agenþii de voiaj detailiste (vând servicii pe care le distribuie direct publicului,
prin propriile lor filiale ºi agenþii).
În funcþie de serviciile oferite clientelei, tour-operatorii se pot clasifica în:
1) generaliºtii – oferã voiaje ºi sejururi diverse unei clientele nestructurate;
2) specialiºtii – asambleazã un singur tip de produse turistice centrate pe o
temã, o destinaþie sau o anumitã clientelã;
3) producãtori de voiaje – sunt profilaþi pe servicii turistice la comandã pentru
grupuri constituite, congrese, manifestãri artistice.
Ca tour-operatori pot funcþiona ºi liniile aeriene (care oferã servicii de transport
aerian ºi cazare hotelierã), ºi companiile maritime (care oferã croaziere ºi cazare
hotelierã).
121
Clasa a XII-a
În timp, unii dintre tour-operatori au fost absorbiþi de cãtre corporaþiile mari,
cu activitate diversã, alþii întreþin strânse legãturi cu liniile aeriene charter particulare
sau cu lanþuri hoteliere, alþii s-au implicat în dezvoltarea staþiunilor turistice, toate
acestea pentru a-ºi consolida poziþia pe piaþã ºi pentru a se putea dezvolta.
2.4 Personalul agenþiei de voiaj

Conceperea sistematicã a unei firme implicã abordarea resurselor umane în
strânsã interdependenþã cu celelalte resurse: financiare, materiale ºi informaþionale.
Structura organizatoricã a unei agenþii de turism depinde de mai mulþi factori,
dintre care un rol important revine numãrului de angajaþi ºi competenþei acestora.
La selecþia ºi încadrarea personalului se au în vedere pe anumite criterii de
selecþie cum ar fi:
– studiile atestate de certificate sau diplome;
– vechimea în muncã;
– cunoºtinþe suplimentare (Exemple: limbi strãine, PC);
– postul deþinut anterior;
– recomandãri;
– cunoºtinþele, deprinderile, aptitudinile ºi comportamentul persoanei în cauzã.
Eficacitatea utilizãrii resurselor materiale, financiare ºi informaþionale depind
într-o mãsurã hotãrâtoare de resursa umanã, în special în domeniul turismului, unde
avem un consum mare de muncã vie.
În general, o agenþie de turism opereazã cu urmãtoarele categorii de personal:
1. Personalul administrativ (îndeplineºte sarcini de gestiune generalã: contabili,
casieri etc.):
– personal cu funcþii de conducere;
– personal ordinar;
– personal de ordine;
– personal de îngrijire.
2. Personalul tehnic:
– personal cu funcþii de conducere;
– personal destinat vânzãrilor;
– personal de execuþie.
3. Personalul specializat (de asistenþã turisticã):
– curierii;
– „hostessas“ (asistentele turistice);
– ghizii turistici;
– interpreþii.
Deoarece personalul administrativ se întâlneºte la orice societate comercialã, ne
vom ocupa în mod expres de personalul tehnic ºi cel specializat întâlnit într-o agenþie
de turism.
122
Personalul tehnic
Nr. Personal tehnic Cerinþe pentru buna desfãºurare a activitãþii agenþiei

crt.
1. Personal cu funcþii de – cunoaºterea de limbi strãine;
conducere (director – experienþa în activitate;
tehnic turistic) – capacitatea de a forma o echipã cu executanþi, de a
menþine coeziunea.
2. Personal destinat – cunoaºterea în profunzime a serviciilor vândute;

vânzãrilor – cunoaºterea perfectã a limbii vorbite de client;
– sã inspire încredere ºi simpatie;
– prezenþã ºi educaþie ireproºabilã;
– înþelegere ºi toleranþã în confruntãrile cu clienþii cei mai
neavizaþi;
– spirit de iniþiativã ºi adaptare la cele mai insolite cerinþe
– capacitatea de a intui imediat psihologia clientului.
3. Personal de execuþie din – cunoaºterea de limbi strãine;

„spetele ghiºeului“ – cunoaºterea serviciilor care se vând;
– disponibilitatea de a ajuta ºi înlocui personalul de vânzare
Personalul specializat
Nr. Personalul specializat Locul de întâlnire cu clienþii Rolul lor

crt. (profesioniºtii) (unde se întâlnesc clienþii) (ce fac ei)
1. Curierii ~nsoþesc turiºtii pe tot Pun la dispoziþia turiºtilor serviciile
parcursul voiajului comandate cu anticipaþie de cãtre
agenþie, pentru ca voiajul sã se des-
fãºoare conform programului fixat.
2. «Hostessas» femei ~ntâmpinã clienþii în avioane, Furnizeazã informaþii, explicaþii

tinere cu rol de gazdã trenuri, pe nave, în autocare asupra locurilor parcurse, ajutã
perfectã clienþii sã-ºi satisfacã mici nece-
sitãþi.
3. Ghizii turisitici ~ntâmpinã turiºtii în localitãþile ~nsoþesc turiºtii în vizitarea locali-

de destinaþie (sau îi însoþesc pe tãþilor de destinaþie, prezentându-le
tot parcursul voiajului) obiectivele turistice naturale, arheo-
logice, artistice, folclorice º.a.
4. Interpreþii ~ntâmpinã clienþii în localitãþile Se pun la dispoziþia clienþilor pentru

de destinaþie sau de tranzit a-i ajuta în diferite operaþiuni ce
trebuie efectuate pentru a ajunge la
locurile unde vor utiliza diferite ser-
vicii sau la alte mijloace de transport
pentru a continua cãlãtoria.
123
Clasa a XII-a
Atribuþiile personalului operativ din cadrul unei agenþii de turism sunt deter-
minate de numãrul de persoane, de volumul de activitate ºi specificul acesteia.
Dintre acestea evidentiem:
♦ Directorul programe-operare:
• coordoneazã activitatea de realizare a programelor pentru incoming ºi
outgoing;
• încheie contracte de prestaþii;
• verificã calculaþia de preþ;
• întocmeºte facturi pentru programele proprii;
• colaboreazã cu celelalte compartimente pentru realizarea programelor.
♦ Director de vânzãri:
• coordoneazã activitatea agenþilor de turism;
• încheia contracte de vânzare;
• stabileºte contingentele;
• stimuleazã vânzãrile;
• þine evidenþa vânzãrilor.
♦ Agent ticketing:
• participã la încheierea contractului specific;
• întocmeºte ºi verificã decontãrile periodice cu transportatorul;
• þine evidenþa încasãrilor ºi a biletelor;
• rezervã ºi vinde bilete de avion;
• colaboreazã cu celelalte compartimente pentru realizarea produsului;
• întocmeºte fiºiere ºi rapoarte specifice.
♦ Referent de specialitate:
• elaboreazã programeazã programe turistice interne ºi externe;
• efectueazã calculaþia de preþ;
• preia programe pentru revânzare;
• încheie contracte cu prestatorii;
• difuzeazã comenzile ºi graficele de desfãºurare a programelor (contin-
gentelor).
♦ Agentul de turism:
• oferã spre vânzare produsele agenþiei;
• furnizeazã informaþii despre produsele oferite;
• încheie contractul cu turistul;
124
• încaseazã contravaloarea serviciilor;
• emite biletul (voucher-ul);
• face rezervãri în numele clientului.
♦ Ghidul de turism:
• se informeazã cu privire la structura ºi specificul programului;
• se informeazã cu privire la structura grupului;
• se documenteazã pentru a putea asigura informaþiile specifice programului;
• preia de la agenþie documentele operative º instrumentele de platã;
• se prezintã la locul ºi ora stabilitã pentru a prelua grupul;
• asigurã derularea programului conform structurii prestabilite;
• informeazã turiºtii asupra conþinutului programului;
• instruieºte turiºtii în scopul evitãrii eventualelor probleme;
• se preocupã pentru asigurarea unor servicii de calitate ºi respectarea clau-
zelor contractuale pentru serviciilor realizate de furnizori (cazare,
alimentaþie etc);
• gestioneazã resursele financiare ºi efectueazã plata contravalorii serviciilor
prestate;
• rezolvã situaþiile particulare apãrute;
• întocmeºte rapoarte;
• face propuneri pentru adaptarea programelor la solicitãrile clienþilor.
D ic]ionar
1. Curier – angajat specializat, reprezentant 4. Tour-operator – persoanã sau organizaþie
responsabil al unei agenþii de voiaj, care care cumpãrã servicii individuale (de
însoþeºte cãlãtorii. El vegheazã la buna transport ºi cazare) de la producãtorii lor
ºi care le combinã într-un pachet („tour“)
executare a serviciilor turistice ºi rezolvã
care este vândut cu un comision clienþilor
situaþiile neprevãzute. prin intermediari.
2. Producþie turisticã – ansamblul de 5. Voiaj forfetar – voiaj organizat de o
servicii care mobilizeazã forþa de muncã, agenþie de turism, plãtit în avans la un
echipamentele turistice ºi bunurile materiale preþ forfetar ºi care cuprinde mai multe
ºi care se materializeazã într-un consum servicii turistice cum ar fi: biletul de
turistic efectiv. avion, cazarea la hotel, transportul local,
3. Oferta turisticã – ansamblul elementelor o asigurare.
care motiveazã deplasarea în scop
turistic; în sens larg ea se identificã cu
patrimoniul turistic.
125
Clasa a XII-a
{ tia]i c\...
• industria turismului la nivel mondial se situeazã pe primul loc în ceea ce priveºte
contribuþia la ocuparea forþei de muncã (în prestarea serviciilor specifice din cadrul
hotelurilor ºi al altor unitãþi de cazare, restaurante, transporturi aeriene, companii de
închirieri auto, agenþii de turism, agrement, ghizi etc.).
? ...
• în funcþie de serviciile oferite clientelei, tour-operatorii pot fi:
– acompaniatori – însoþesc turiºtii pe tot traseul;
– integratori – asigurã doar integrarea serviciilor în produsul turistic, fãrã a se întâlni
cu turiºtii;
– gazde – se întâlnesc cu turiºtii în zonele de destinaþie, fãrã a-i însoþi pe traseu.
• pe plan internaþional, prezenþa tour-operatorilor este mai frecventã în Europa, în
special în Anglia ºi Germania.
• Germania reprezintã principala piaþã europeanã pentru vânzarea de voiaje forfetare;
• în Olanda, Belgia, Elveþia ºi Þãrile scandinave, piaþa este caracterizatã prin penetrarea
ridicatã a tour-operatorilor;
• cererea importantã în aceste þãri pentru cãlãtoriile forfetare internaþionale provine de
la nivelul mai ridicat al veniturilor pe locuitor, a situaþiei lor geografice (care necesitã
utilizarea avionului pentru vacanþe), a unei oferte proprii foarte bine adaptatã la cerere;
• în Japonia, cele douã tipuri principale de voiaje organizate de tour-operatori sunt:
– voiajul de grup, organizat la nivelul întreprinderii, pentru angajaþi ºi familiile lor;
– voiajul forfetar (inclusiv tour) pentru cãlãtori individual sau alte categorii de grupuri.
– asocierea tour-operatorilor japonezi cu lanþurile ºi liniile aeriene este mai limitatã ca
în Europa.

TESTE
1. Prezentaþi categoriile de agenþi de turism care îºi desfãºoarã activitatea
în România.
2. Agentul economic din turism reprezintã societatea comercialã sau
persoana fizicã autorizatã care …………
3. Prezentaþi elementele caracteristice ale licenþei de turism.
4. Prezentaþi elementele caracteristice ale brevetului de turism.
5. Licenþa de turism se elibereazã la cererea:
a) agentului economic; c) Ministerului Turismului;
b) directorului societãþii; d) Romanian Convention Bureau.
6. Licenþa de turism trebuie vizatã de Ministerul Turismului:
a) nu trebuie vizatã; c) din 3 în 3 ani;
b) din 2 în 2 ani; d) din 4 în 4 ani.
7 Brevetul de turism este valabil
a) 2 ani; c) 5 ani;
b) 3 ani; d) pe o perioadã nelimitatã.
126
8. Brevetul de turism se elibereazã pentru:
a) societate comercialã; c) persoanã fizicã;
b) agenþie de turism detailistã; d) agenþie de turism tour-operatoare.
9. Alegeþi o agenþie de turism tour-operatoare din oraºul nostru ºi

identificaþi tipurile de personal angajat.
10. Alegeþi o agenþie de turism tour-operatoare din oraºul vostru ºi

descrieþi activitãþile desfãºurate de aceasta.
jOC 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11 12. Cazare
11. Excursionist
12 10 Ghid turistic
9. Natural
8. Transport
7 Licen]\ de turism
6. Interpreþi
5. Antropic
4. Brevet de turism
3. Curieri
2. Hosstes
1. Turist
1. Agent de turism producãtor de voiaje referire la elementele create de mâna omului
turistice. de-a lungul timpului.
2. Orice persoanã care cãlãtoreºte pentru propria 8. Document prin care se atestã capacitatea
plãcere în afara locului de domiciliu, pe o agentiei de turism de a comercializa servicii
perioadã mai mare de 24 de ore. turisrice.
3, 4, 7, 11. Categorii de personal specializat (de 9,13 Servicii turistice de bazã.
asistenþã turisticã) întâlnite într-o agenþie de 10. Categorie de potenþial turistic ce face
turism. referire la elementele create de naturã.
5. Actul prin care se atestã unei persoane fizice 12. Persoanã care cãlãtoreºte pentru propria
capacitatea profesionalã de a conduce o plãcere, în afara locului de reºedinþã, pe o
unitate prestatoare de activitãþi turistice. perioadã mai micã de 24 ore.
6. Categorie de potenþial turistic ce face
127
COMERCIALIZAREA
3 PRODUSELOR DE TURISM
1. Importan]a, caracteristicile [i clasificarea serviciilor

turistice
2. Avantajele [i dezavantajele principalelor forme de
transport turistic
3. Principalele tipuri de aranjamente turistice practicate `n
cadrul fiec\rei forme de transport
4. Con]inutul serviciilor de cazare, alimenta]ie, tratament
balnear
5. Caracteristicile subactivit\]ilor excursii interne, excursii
externe, odihn\ [i tratament, documentele intocmite `n
cadrul fiec\reia dintre acestea
6. Con]inutul, avantajele [i dezavantajele turismului orga
nizat, neorganizat [i semiorganizat
7. Cerin]ele vânz\rii produselor turistice turism.
3.1 Serviciile turistice
Ä 3.1.1. Conþinutul ºi importanþa serviciilor turistice

Practicarea turismului presupune existenþa unor activitãþi care sã satisfacã
varietatea nevoilor apãrute pe perioada cãlãtoriei ºi sejurului.
Apare astfel necesitatea transportului pânã la locul sejurului, gãzduirii pe
perioada acestuia, satisfacerii nevoilor de alimentaþie, precum ºi a celor care au
motivat deplasarea (odihnã, agrement, tratament balnear, afaceri etc.).
Toate aceste activitãþi sunt servicii turistice.
Serviciile turistice reprezintã, un ansamblu de activitãþi ce au ca scop satisfacerea
nevoilor materiale ºi spirituale ale cãlãtorilor pe perioada deplasãrii ºi sejurului.
Importanþa serviciilor turistice în realizarea produsului turistic este evidenþiatã de:
– ele sunt cele care pun în valoare resursele naturale ºi antropice ale unei zone,
staþiuni, fãcându-le accesibile turiºtilor (resursele vor lua forma produselor turistice
128
numai prin intermediul prestãrilor de servicii specifice: transport, cazare, alimentaþie,
agrement). Experienþa internaþionalã a demonstrat cã existenþa unor resurse naturale
ºi antropice valoroase nu este suficientã pentru a asigura dezvoltarea turismului. În
absenþa serviciilor care sã le punã în valoare, resurse de excepþie pot rãmâne în afara
circuitului economic.
– prin originalitatea ºi creativitatea cu care serviciile turistice sunt combinate
între ele ºi cu celelalte componente ale produsului turistic se poate asigura creºterea
atractivitãþii ºi mai ales individualizarea produselor turistice.
Ä 3.1.2. Caracteristicile serviciilor turistice
Serviciile turistice prezintã o serie de caracteristici (trãsãturi distincte) care

decurg din:
• modul particular de desfãºurare a activitãþii;
• natura proprie a producþiei ºi muncii.
Acestea pot fi grupate:
– caracteristici comune tuturor serviciilor (tuturor componentelor terþiarului) fapt
ce atestã odatã în plus apartenenþa turismului la sectorul terþiar având însã o con-
cretizare distinctã;
– caracteristici specifice numai serviciilor turistice determinate de caracteristicile
ofertei ºi cererii turistice.
Caracteristicile de ordin general (specifice tuturor serviciilor)

1. Nematerialitate – serviciile turistice existã în formã potenþialã concretizându-
se numai în contact cu cererea.
2. Nestocabilitate – caracterul nematerial al serviciilor turistice face ca acestea
sã nu poatã fi stocate, pãstrate, în vederea unui consum ulterior, fiind deci perisabile.
Ex.: locurile nevândute din mijloacele de transport, unitãþile de cazare, de alimentaþie
publicã, de agrement etc. nu pot fi pãstrate pentru a fi vândute în sezon (când cererea
este mai mare decât oferta).
3. Intangibilitate – caracterul nematerial al prestaþiei – face ca serviciile turistice
sã nu poatã fi probate, încercate, înaintea cumpãrãrii (asemeni mãrfurilor clasice)
ceea ce determinã neîncredere ºi reþineri în formularea deciziei de cumpãrare.
4. Simultaneitatea producþiei ºi consumului serviciilor turistice – prestarea
acestora impune prezenþa în acelaºi loc ºi în acelaºi timp atât a prestatorului, cât ºi
a beneficiarului de produse turistice, concomitenþa execuþiei ºi consumãrii lor. În
absenþa acesteia are loc o pierdere de ofertã ºi/sau cerere nesatisfãcutã.
5. Inseparabilitate de persoana prestatorului – în momentul încheierii acþiunii
prestatorului, serviciile turistice înceteazã sã existe.
6. Pondere mare a cheltuielilor cu munca vie – prezenþa prestatorilor este
impusã atât de specificul activitãþilor, cât ºi de o serie de considerente de ordin
psihologic.
129
Clasa a XII-a
Caracteristici (trãsãturi) specifice turismului
1. Personalizarea serviciilor turistice la nivelul grupului sau chiar al indivi-
dului este determinatã de existenþa unor motivaþii foarte variate ale turiºtilor, precum
ºi a unui comportament diferit al acestora faþã de fiecare componentã a prestaþiilor.
Aceasta presupune realizarea unor servicii adaptate specificului fiecãrui segment
de clientelã sau al fiecãrui client (în cazul turiºtilor care cãlãtoresc pe cont propriu).
2. Complexitate – serviciile turistice sunt rezultatul combinãrii diferitelor
servicii (transport, cazare, alimentaþie, agrement, tratament º.a).
Aceste combinaþii pot lua multiple forme atât pentru a valorifica diferitele
resurse naturale ºi antropice cât ºi pentru a rãspunde mai bine cerinþelor, nevoilor
consumatorilor.
3. Eterogenitatea serviciilor turistice – este determinatã:
• atât de conþinutul complex al serviciilor turistice, cât ºi de
• dependenþa lor de dotãrile materiale ºi de persoana prestatorului.
4. Participarea unui numãr relativ mare de prestatori (producãtori) la
realizarea produsului final (consecinþã a eterogenitãþii), serviciile turistice fiind
rezultatul activitãþii mai multor prestatori distincþi:
– transportori (companii de autocare, feroviare – SNCFR, companii aeriene,
navale, închirieri „rent a car“, mijloace de transport pe cablu etc.);
– unitãþi de cazare de diferite tipuri (hotel, motel, vile, cabane etc.);
– unitãþi de alimentaþie de o mare diversitate (restaurante, braserii, baruri etc).
care pot fi integrate în unitãþile de cazare sau independente;
– unitãþi de agrement-divertisment sportiv, cultural distracþii º.a.;
– organizatori de voiaje;
– întreprinderi care produc ºi comercializeazã bunuri proprii turismului;
– furnizori de servicii nespecifice.
Prezenþa unui numãr mare de prestatori care fac parte din structuri organizatorice
diferite determinã eforturi mari pentru armonizarea activitãþii lor într-un pachet de
vacanþã unitar.
5. Substituire – multitudinea posibilitãþilor de combinare ºi substituire a
elementelor constitutive ale ofertei turistice duce la diversificarea ofertei, permiþând
satisfacerea nevoilor unor segmente diferite de turiºti.
6. Dinamism înalt – serviciile turistice sunt supuse unei permanente adaptãri
a conþinutului lor datoritã evoluþiei cererii turistice, cât ºi schimbãrilor com-
portamentale ale consumatorilor.
7. Variaþie (fluctuaþia) sezonierã – este rezultatul oscilaþiilor cererii turistice,
a concentrãrii acesteia în anumite perioade ale anului calendaristic.
8. Solicitare ºi consum într-o ordine riguroasã – aceastã trãsãturã este
determinatã de specificul prestaþiei, locul ºi momentul acþiunii, forma de turism etc.
Ä 3.1.3. Tipologia serviciilor turistice
Eterogenitatea, complexitatea ºi diversitatea serviciilor turistice impun cu nece-

sitate gruparea acestora în categorii omogene care sã fie uºor de identificat, localizat
ºi comparat.
130
Modalitãþi de clasificare a serviciilor turistice:
1. în funcþie de etapele principale ale desfãºurãrii unei cãlãtorii:
a) servicii legate de organizarea voiajului – oferite în general de:
– tour-operatori ºi agenþiile de turism: informare – publicitate, conceperea de
produse turistice la cerere, comercializarea vacanþelor, facilitãþi de platã;
– companiile de transport: transferuri, transportul bagajelor, alegerea mijloacelor
de transport.
b) servicii determinate de sejur vizeazã atât satisfacerea nevoilor de odihnã,
alimentaþie cât ºi a celor care rãspund motivaþiei de bazã a cãlãtoriei: agrement,
tratament ºi curã balnearã, afaceri etc.
2. în raport cu importanþa ºi motivaþia cererii:

a) servicii turistice de bazã: transport, cazare, alimentaþie, tratament, agrement
sau orice altã activitate care reprezintã scopul final al cãlãtoriei.
b) servicii turistice suplimentare – informaþii, activitãþi cultural-sportive,
închirieri, intermedieri etc.
3. dupã forma de manifestare a cererii:

a) servicii turistice ferme – care sunt angajate anterior desfãºurãrii consumului
turistic prin intermediul agenþiilor de turism (sau a altor organizatori) pentru care
decizia de cumpãrare este formulatã în localitatea de reºedinþã a turistului: transport,
cazare º.a.;
b) servicii turistice spontane – care sunt solicitate în momentul în care turistul
intrã în contact direct cu oferta, la locul petrecerii vacanþelor.
4) în funcþie de natura relaþiilor financiare angajate între prestatori ºi clienþi:

a) servicii turistice cu platã – este cazul majoritãþii prestaþiilor;
b) servicii turistice gratuite – care vizeazã stimularea circulaþiei turistice: gra-
tuitãþi ºi scutiri de taxe pentru copii, cursuri pentru învãþarea unor sporturi, informare
intermediere, discount-uri la cumpãrarea de produse etc.
5. dupã categoria de turiºti cãrora li se adreseazã:
a) servicii turistice pentru turiºtii interni;
b) servicii turistice pentru turiºtii internaþionali, pentru care se asigurã suplimentar:
schimb valutar, ghid interpret, comercializarea unor produse specifice º.a.
6. dupã natura (caracterul) serviciilor

a) servicii turistice specifice – sunt generate de desfãºurarea propriu-zisã a
activitãþii turistice (transport, cazare, alimentaþie, agrement, ghid);
b) servicii turistice nespecifice – sunt rezultatul existenþei unei infrastructuri
generale care se adreseazã în egalã mãsurã turiºtilor ºi rezidenþilor: transport în
comun, telecomunicaþii, reparaþii, prestaþii cultural-artistice, asistenþã medicalã etc.
131
Clasa a XII-a
Serviciile turistice mai pot fi structurate dupã aria de localizare a prestaþiei
turistice, comportamentul clientelei turistice, gradul de urgenþã al manifestãrilor,
caracteristicile prestatorilor etc.
O structurare a serviciilor turistice ar putea fi reprezentatã în felul urmãtor:
transport
cazare
alimentaþie
de bazã
agrement
tratament
specifice informare
intermediere
sportiv-recreative
suplimentare cultural-artistice
SERVICII financiare
TURISTICE cu caracter special
diverse
transport în comun
telecomunicaþii
asistenþã medicalã
nespecifice igienã ºi întreþinere fizicã
cultural-artistice
distribuirea apei, gazelor,
energiei electrice ºi termice º.a.
Satisfacerea la un nivel superior a nevoilor consumatorilor vizeazã diversificarea

continuã a conþinutului serviciilor, adaptarea lor permanentã la cerinþele, nevoile ºi
dorinþele turiºtilor. Toate acestea trebuie sã reprezinte preocupãri permanente ale
organizatorilor de turism.
Ä 3.1.4. Transporturile turistice
Transportul reprezintã una dintre componentele de bazã ale prestaþiei turistice fapt
evidenþiat chiar de conþinutul turismului care presupune deplasarea turiºtilor la locul
producerii produsului turistic. Numai în acest fel este posibil consumul produsului
turistic, asigurându-se astfel întâlnirea ofertei cu cererea ºi transformarea lor din
potenþiale în efective ºi implicit valorificarea potenþialului turistic al unei zone sau þãri.
Transportul asigurã deplasarea turiºtilor:
• de la locul de reºedinþã la cel de petrecere a vacanþei, în cazul turismului de
sejur, sau
132
• pe toatã durata cãlãtoriei în cazul turismului itinerant.
Serviciul de transport are un conþinut complex pentru cã pe lângã transportul
propriu-zis include ºi o serie de prestaþii oferite pe timpul cãlãtoriei: transferuri,
transportul bagajelor, rezervãri, servirea mesei, precum ºi o serie de facilitãþi menite
sã stimuleze cãlãtoria sau folosirea unui anumit mijloc de transport.
Serviciile de transport turistic includ atât serviciile oferite celor care apeleazã
la o formã organizatã de turism, cât ºi prestaþiile efectuate persoanelor care cãlãtoresc
cu mijloace proprii de transport (întreþinerea, repararea acestora, acordarea unor
bonuri de benzinã la preþuri mai mici etc.)
Rezultã deci cã de nivelul de dezvoltare a transporturilor ºi, mai ales, de organi-
zarea lor depinde calitatea prestaþiei turistice ºi implicit intensitatea circulaþiei turistice.
Pentru a oferi un serviciu de transport turistic de calitate care sã satisfacã exigen-
þele crescânde ale turiºtilor, este necesarã asocierea a patru atribute ale transporturilor
turistice: siguranþã, rapiditate, confort ºi cost.
Rapiditatea – presupune efectuarea unei deplasãri rapide, astel încât sã i se

asigure turistului un timp de sejur sau de vizitare cât mai lung (transportul nu
reprezintã decât un consum auxiliar).
Confortul – vizeazã atât condiþiile oferite în mijlocul de transport, cât ºi o serie

de elemente legate de organizarea transportului: transferuri (de la staþia de destinaþie
la hotel ºi invers), efectuarea unor prestaþii auxiliare cum ar fi: transportul bagajelor,
alegerea unor trasee interesante, servicii de ghizi, competenþi º.a.
Costul – datoritã ponderii importante, deþinute în preþul global al vacanþei (care

variazã între 1/2 ºi 1/4 din total, acesta influenþeazã atât alegerea mijlocului de
transport cât ºi cererea de vacanþe.
Siguranþã se referã la reducerea riscului producerii unor accidente ºi la

certitudinea cãlãtoriei.
Forme de transport utilizate în turism

Pentru realizarea transporturilor turistice se apeleazã la o gamã variatã de
mijloace de transport ºi anume:
– rutiere;
– aeriene;
– feroviare;
– navale.
Utilizarea uneia sau alteia dintre acestea ca ºi folosirea lor combinatã sunt
determinate de o serie de factori legaþi de particularitãþile mijloacelor de transport,
precum ºi de elemente ce þin de psihologia turiºtilor.
133
Clasa a XII-a
Dintre aceºtia cei mai importanþi sunt:
– distanþa de parcurs ºi durata cãlãtorie;
– caracteristicle itinerariilor;
– starea cãilor de comunicaþie ºi intensitatea traficului;
– regularitatea ºi securitatea deplasãrii;
– motivul voiajului;
– confortul cãlãtoriei;
– nivelul tarifelor practicate;
– componenþa grupurilor.
3.1.4.1. Transporturile turistice rutiere (auto)
Transporturile turistice rutiere ocupã un loc important pe piaþa cãlãtoriilor

turistice interne ºi internaþionale: circa 47% din traficul turistic internaþional ºi circa
60% din totalul circulaþiei turistice la nivelul continentului european.
Transportul rutier se realizeazã cu ajutorul
– autocarelor ºi microbuzelor – în cadrul formelor organizate de turism. Acestea
pot aparþine societãþilor de transport sau tour-operatorilor);
– autoturismelor care pot fi proprietate personalã sau pot fi închiriate cu sau fãrã
ºofer de la întreprinderi specializate/ servicii „rent a car“.
Ponderea mare deþinutã de transportul rutier în totalul transporturilor turistice
este motivatã de avantajele pe care acestea le oferã:
– libertate de miºcare;
– atractivitatea voiajului (contactul direct cu natura);
– cost mai mic (în funcþie de gradul de ocupare a capacitãþii);
– accesibilitatea mai mare la obiectivele turistice.
Deºi puternic concurate de transporturile aeriene ºi feroviare în ceea ce priveºte
confortul ºi rapiditatea deplasãrii (în special în cazul autoturismului), mijloacele
rutiere deþin încã un loc important în traficul turistic fiind tot mai prezente, datoritã
caracteristicilor ºi avantajelor lor, în formulele combinate de transport.
Serviciile oferite de transportatorii specializaþi în domeniu includ:
a) rute expres – interne ºi internaþionale;
b) închirierea de autocare sau rute la cerere (charter);
c) organizarea de circuite sau excursii;
d) operaþii de transfer.
Piaþa serviciilor de transport cu autocarul este în continuã adaptare la particula-
ritãþile cererii turistice pentru a determina creºterea numãrului solicitãrilor atât din
partea clientelei internaþionale (populaþia de vârsta a III-a), cât ºi din partea tinerilor
ºi a celor dornici de aventurã, de exemplu, prin oferirea unor avantaje-facilitãþi legate
de organizarea cãlãtoriei prin practicarea unor aranjamente de tipul „totul inclus“
ºi construirea ºi exploatarea unor autocare-dormitor.
134
Tipuri de aranjamente practicate în cadrul transporturilor rutiere
1. IT (inclusiv tour) – „totul inclus“ pe autocare ºi microbuze care oferã un
pachet de servicii turistice la un preþ global care include:
• transportul cu autocarul sau microbuzul;
• cazarea;
• alimentaþia;
• eventual alte servicii: intrãri la muzee ºi alte obiective turistice etc.
2. Transporturi turistice combinate:
FLY AND DRIVE = un aranjament turistic specific turismului semiorganizat
care incude:
– un zbor pe curse regulate sau charter;
– continuarea deplasãrii în þara de destinaþie cu un autoturism închiriat
cu sau fãrã ºofer.
Se comercializeazã ca un pachet de servicii la un preþ forfetar. Acest pachet poate
include ºi cazãri în campinguri, moteluri, popasuri.
3. Package Tour = un tip de aranjament care include:
– transport aerian;
– închirierea unui autoturism cu sau fãrã ºofer;
– servicii de cazare ºi masã în sistem PC (pensiune completã) sau DP
(demipensiune);
– servicii legate de circulaþia pe ºosele: reparaþii, spãlat, gresat, revizii tehnice
depanare.
4. – în combinaþie cu alte mijloace de transport se pot folosi de asemenea:
Trenurile autocuºetã utilizate pe anumite trasee feroviare, navele tip „Car Ferry“,
ambele mijloace asigurând transportul atât al maºinilor, cât ºi al posesorului.
În determinarea tarifelor transportului rutier se porneºte de la:
– numãrul minim de kilometri care defineºte noþiunea de „zi turisticã“ care
conform practicii este de obicei: 100 km pentru autoturisme, 150 km pentru
microbuze, 200 km pentru autocare;
– kilometru parcurs.
În situaþia în care nu se realizeazã numãrul minim de kilometri se aplicã tariful
pe zi, iar dacã numãrul de kilometrii depãºeºte pe cel stabilit pentru ziua turisticã
se aplicã tariful pe kilometru. Este important ca organizatorul de turism sã convinã
cu compania de transport asupra acestor aspecte în convenþia de transport.
3.1.4.2. Transporturile turistice feroviare
Reprezintã una dintre cele mai vechi forme de cãlãtorie care a contribuit la
dezvoltarea turismului dar care în prezent deþine o pondere redusã 3-4% pe plan
internaþional. Aceasta însã variazã de la þarã la þarã.
În organizarea transporturilor turistice cu mijloace feroviare se folosesc:
– atât cursele regulate (de linie);
135
Clasa a XII-a
– cât ºi cursele speciale (charter) care sunt organizate în perioadele de sezon,
la sfârºitul sãptãmânii sau cu ocazia unor sãrbãtori, vacanþe etc.
Transporturile feroviare prezintã o serie de avantaje care motiveazã opþiunile
turiºtilor pentru acestea:
– regularitatea ºi certitudinea voiajului (ca urmare a independenþei de starea
vremii);
– tarife relativ accesibile;
– condiþiile avantajoase pentru transporturile colective;
– comoditate oferitã atât de vagoanele restaurant ºi vagoanele de dormit, cât ºi
de faptul ca, cãlãtoria se desfãºoarã fãrã întrerupere atât ziua cât ºi noaptea;
– viteza de deplasare relativ mare, mai ales ca urmare a introducerii trenurilor
de mare vitezã de tipul ICE (Intercity Express) în Germania, TGV (Train à Grand
Vitesse) în Franþa, TAV (Treno Alla Velocita) în Italia care, pe lângã deplasarea
rapidã, asigurã ºi legãturi multiple.
Aceste avantaje sunt completate de facilitãþile acordate de administraþiile
feroviare (prin stimularea cãlãtoriilor turistice organizate de grup ca: bilete de familie;
bilete turistice, bilete de grup; bilete pentru sfârºit de sãptãmânã ºi pentru cãlãtorii în
circuit.
În cazul transporturilor feroviare se întâlneºte o gamã largã de aranjamente, cel
mai important, din care derivã ºi celelalte, fiind RIT (Rail Inclusive Tour).
RIT constã în comercializarea de cãtre agenþia de voiaj, la un preþ global, a unui
pachet de servicii care include:
– cãlãtoria cu trenul;
– cazarea;
– masa;
– un minimum de prestaþii de agrement.
El se adreseazã turismului organizat de grup sau individual.
Aranjamentul RIT se poate realiza în multe variante: circuite; cãlãtorii dus-
întors; cãlãtorii într-o singurã direcþie; curse combinate. El se poate diferenþia în
funcþie de mãrimea grupului, perioada de organizare, vârsta clienþilor.
Principalele tipuri de acorduri RIT sunt:
• RIT – I – destinat turiºtilor individuali care oferã o reducere cu 20% a tarifului
normal fãrã sã impunã restricþii de duratã pentru cãlãtor sau de volum minim de
vânzãri pentru agentul turistic.
• RIT – IG – destinat turiºtilor individuali sau celor care cãlãtoresc în grupuri
mici (6 persoane); el prevede o reducere de pânã la 40% la tariful normal dar obligã
agentul de voiaj la realizarea unui volum minim al traficului, oferind însã libertate în
privinþa programãrii transportului;
• RIT – GP – destinat grupurilor mari de turiºti care cãlãtoresc programat. Reucerile
sunt de pânã la 45% în condiþiile respectãrii unui numãr minim de turiºti a programãrii
plecãrilor ºi sosirilor în anumite zile ºi respectarea unor rute convenite anterior.
136
• RIT – Y ºi RIT – YP – sunt acorduri speciale destinate tinerilor sub 26 ani
care se pot desfãºura fãrã sau cu programare anticipatã; se impune însã obligativitatea
unui anumit volum al traficului.
Faþã de aceste tipuri ºi prevederi general acceptate, aranjamentele RIT pot oferi
ºi alte facilitãþi de exemplu:
– reducere de 50% pentru copii ºi elevi/ studenþi;
– bonificaþii pentru conducãtorii de grup în scopul încurajãrii utilizãrii de cãtre
turiºti a mijloacelor feroviare.
Acestea fac de regulã obiectul unor contracte speciale încheiate între agentul
de turism ºi companiile de cale feratã, care se diferenþiazã în funcþie de perioada
destinatã, durata cãlãtoriei, categoria de confort, unitatea de cazare.
Este important ca organizatorul de turism sã cunoascã facilitãþile de cãlãtorie
acordate în traficul intern ºi internaþional, precum ºi condiþiile de rezervare ºi de
cãlãtorie pe mijloacele de transport feroviar (pentru trenurile în circulaþie internã se
utilizeazã manualul T.L.C. – tariful social de cãlãtori, iar pentru trenurile interna-
þionale în circulaþie se utilizeazã T.C.V. – tariful comun Internaþional pentru Transportul
Cãlãtorilor ºi Bagajelor).
3.1.4.3. Transporturile turistice aeriene
Transporturile turistice aeriene tind sã deþinã o pondere din ce în ce mai mare;

în prezent în lume aceasta este de 40%.
Ele sunt utilizate cu preponderenþã pe distanþe lungi ºi foarte lungi. Astfel pentru
distanþe între 1 000-4 000 km sunt folosite în proporþie de 50% ºi aproape în exclu-
sivitate, pe rute ce depãºesc 4000 km.
Avantajele transportului aerian
– viteza de deplasare;
– confortul;
– introducerea de aranjamente ºi facilitãþi.
Dezavantaje:
– dependenþa de condiþiile naturale;
– costul ridicat;
– resimt puternic influenþa penuriei de combustibil, a terorismului, a crizelor
economice ºi politice.
Transportul aerian al turiºtilor se realizeazã prin intermediul:
– curselor de linie (regulate);
– curselor charter (curse la cerere);
– serviciilor de taxi aerian.
Cursele regulate se efectueazã pe rute fixe ale cãror puncte de decolare ºi
aterizare, escale etc. sunt programate pe bazã de orare publice (cunoscute de pasageri
cu mult timp înainte).
Cursele la cerere (charter) nu opereazã pe baza unor orare prestabilite fiind
promovate de intermediari, de regulã, tour-operatori care închiriazã aeronavele pentru
137
Clasa a XII-a
o sumã fixã ºi preiau întreaga responsabilitate privind comercializarea locurilor,
frecvenþa zborurilor ºi chiar a rutelor.
Avantajul principal al curselor charter este preþul transportului – foarte mic în
comparaþie cu alte aranjamente dar care este condiþionat de respectarea unor restricþii
referitoare la orele ºi zilele de zbor, gradul de ocupare (care trebuie sã fie de 80%)
pentru a asigura eficienþa exploatãrii aeronavei, durata sejurului, mãrimea grupului.
Aranjamentele turistice practicate în transportul aerian se grupeazã în:

a) aranjamente turistice practicate pe cursele de linie
– „inclusive tour“ IT;
– partcharter.
• Aranjamentul IT (voiajul forfetar)
Este o cãlãtorie dus-întors sau în circuit efectuatã total sau parþial pe calea
aerului, la un preþ global care include:
– costul transportului;
– cazarea;
– masa;
– un minim de agrement;
– cheltuielile organizatorului.
În cadrul acestor aranjamente preþul transportului este inferior tarifului obiºnuit
pentru clasa economicã cu pânã la 50%.
Aceste aranjamente impun respectarea unor condiþii referitoare la:
– certitudinea datelor de deplasare;
– cãlãtoria dus-întors;
– restricþii în privinþa rutelor, durata minimã a sejurului, mãrimea grupului.
De asemenea touroperatorul care comercializeazã aceste aranjamente trebuie
sã fie agreat IATA ºi sã asigure o publicitate adecvatã produselor (printr-un pliant).
Aranjamentele IT pot fi:
– individuale ITX;
– de grup GIT.
• Partcharter-ul – constã în închirierea parþialã de cãtre touroperator a cursei de
linie ºi vânzarea locurilor în sistem charter (formula mai eficientã pentru compania
aerianã)
ªi în acest caz, intervin restricþii referitoare la rute, durata sejurului, gradul de
ocupare etc.
b) Aranjamente turistice practicate pe cursele charter

– charter de grup cu sau fãrã afinitate;
– charter inclusive tour;
– charter pentru uz propriu (own-use);
– charter specializat.
138
Serviciile de taxi aeriene sunt oferite de curse charter private având capacitatea
de 4-18 locuri ºi independenþã de zbor de 500-600 km. Ele sunt folosite cu prioritate
în clãtoriile de afaceri, oferind flexibilitate ºi confort.
3.1.4.4. Transporturile turistice navale
Serviciile turistice navale deþin pe plan mondial, o pondere de 7-8% fiind

solicitate mai ales datoritã atenþiei de care se bucurã croazierele.
Serviciile oferite clientului în domeniul transporturilor navale sunt:
– curse/rute de linie;
– linii de croazierã;
– deplasãri scurte (ferry sau mini-croaziere;
– cãlãtorii (excursii) în interior pe râuri, lacuri, canale.
Într-o accepþiune largã în categoria croazierelor sunt incluse atât liniile de
croazierã, cât ºi cãlãtoriile în interior pe râuri, lacuri ºi canale sau deplasãrile scurte.
Croaziera este un pachet de vacanþã (produs turistic) pentru care se plãteºte un
preþ global ce acoperã deplasarea, serviciile de cazare, masã ºi distracþie la bordul
navelor. iar dupã caz pot fi incluse ºi alte servicii ca de exemplu vizitarea obiectivelor
turistice din locurile de acostare.
Ritmurile de creºtere a cererii pentru aceastã formã de cãlãtorie sunt ridicate
datoritã avantajelor pe care le oferã, ca mod de petrecere a vacanþei, relaxare totalã,
distracþie, confort ºi siguranþã.
Clientela tradiþionalã a turismului de croazierã o constituie persoanele de peste
50 de ani cu venituri ridicate (preþurile croazierelor se situeazã în limitele
200-500 USD/zi turist).
Pentru atragerea de noi segmente de turiºti în special, tineri se urmãreºte
diversificarea destinaþiilor ºi a ofertelor de servicii. De exemplu croaziere tematice
care îmbinã distracþia cu educaþia, croazierele exotice (de aventurã), precum ºi
scurtarea duratelor la 3-7 zile paralel cu practicarea unor preþuri mai accesibile.
Ä 3.1.5. Serviciile de cazare (gãzduire)
Serviciile de cazare vizeazã crearea condiþiilor pentru satisfacerea nevoilor

generate de ºederea turistului în afara reºedinþei permanente.
Ele sunt produsul industriei hoteliere care poate fi definitã: „totalitatea proceselor
desfãºurate în unitãþile de cazare în legãturã cu primirea, sejurul ºi plecarea cãlã-
torilor“ sau „totalitatea unitãþilor de cazare de diferite tipuri“.
Conþinutul serviciului de cazare este determinat de:
– rolul de domiciliu temporar pe care unitatea de cazare îl îndeplineºte pentru
turist pe perioada sejurului ºi în care acesta petrece jumãtate din timpul de vacanþã;
139
Clasa a XII-a
– tendinþa de integrare ºi diversificare manifestatã în organizarea serviciilor turistice,
ceea ce face ca o unitate de cazare sã poatã reuni, toatã gama serviciilor solicitate de
un turist pe perioada sejurului (cazare, alimentaþie, agrement, tratament balnear).
Varietatea acestor servicii este dependentã de: tipul unitãþii de cazare (hotel,
motel, vilã, cabanã etc.), de categoria de clasificare, segmentul de clientelã cãruia i
se adreseazã (vacanþieri, oameni de afaceri).
Cazarea propriu-zisã (gãzduirea) este funcþia principalã a oricãrei unitãþi de
cazare, indiferent de mãrime, tip sau categorie de clasificare). De aceea prestarea
serviciului de cazare, presupune existenþa unor spaþii adecvate ºi a dotãrilor necesare,
asigurãrii odihnei ºi igienei turiºtilor dar ºi desfãºurãrii relaþiilor sociale.
Odihna turiºtilor în spaþiile de cazare este condiþionatã de:
– amplasarea spaþiilor de cazare;
– insonorizarea camerelor în raport cu sursele de zgomot: zonele de mare cir-
culaþie, (scãri, lifturi, culoare de trecere, holuri de staþionare), stradã, spaþii destinate
activitãþilor recreativ-distractive.
Condiþiile de igienã sunt dependente de:
– calitatea echipamentelor sanitare;
– buna funcþionare ºi întreþinere a acestora;
– existenþa obiectelor de inventar ºi a materialelor destinate igienei personale
precum ºi frecvenþa înlocuirii lor.
Stabilirea relaþiilor sociale presupune existenþa unor spaþii special amenajate pentru:
– primirea turiºtilor;
– organizarea unor întâlniri cu prietenii sau de afaceri;
– organizarea ºi desfãºurarea unor evenimente sau manifestãri: simpozioane,
mese rotunde, expoziþii.
Pentru a putea rãspunde multitudinii nevoilor, serviciul de cazare este constituit
dintr-o sumã de prestaþii independente oferite turiºtilor pe parcursul primirii, sejurului,
ºi plecãrii acestora.
Între aceste servicii sau funcþii (dupã unii autori) existã relaþii de interde-
pendenþã. În raport cu specificul fiecãrei unitãþi de cazare unele dintre aceste activitãþi
pot fi mai dezvoltate, altele mai puþin, iar altele pot chiar sã lipseascã dupã cum pot
apãrea ºi altele suplimentare.
140
O prezentare sinteticã a conþinutului serviciului de cazare este prezentã în tabelul urmãtor:
CAZAREA PROPRIU-ZISÃ
• vizeazã crearea condiþiilor pentru satisfacerea
nevoilor
• de odihnã
• de igienã
• privind stabilirea unor relaþii sociale
SERVICII COMPLEMENTARE CAZÂRII
• primirea ºi distribuirea corespondenþei

• preluarea ºi transmiterea mesajelor
• pãstrarea obiectelor de valoare
• spãlatul ºi cãlcatul lenjeriei
• curãþarea hainelor ºi a încãlþãmintei
U • transportul bagajelor
N • asigurarea parcãrii autoturismului
I • schimbul valutar
T • dotarea camerelor la cererea turiºtilor cu
A inventar suplimentar (pãturi, televizor, frigider,
T pat suplimentar etc.)
Servicii oferite pe E
parcursul sejurului A
ALIMENTA}IA
ocazionate de:
– Primirea D
– Sejurul E SERVICII COMPLEMENTARE ALIMENTATIEI
– Plecarea turiºtilor
C • organizarea de mese festive
A • asigurarea unor meniuri de regim, lacto-
Z vegetariene, la cerere
A • asigurarea unor pachete cu hranã rece
R • room-service
E
ALTE SERVICII
• de informare asupra posibilitãþilor de petrecere a

timpului liber, orarului diferiþilor prestatori de ser-
vicii, alte informaþii utile.
• de intermediere (închirieri, rezervãri, reparaþii)
• cu caracter special) organizãri de congrese simpo-
zioane, expoziþii, festivaluri, supravegherea copiilor)
• cultural artistice ºi de agrement
• sportive: lecþii de înot, ski, golf, gimnasticã, orga-
nizare de excursii etc.
• diverse asigurãri, traduceri simultane
• comerciale etc.
141
Clasa a XII-a
Ä 3.1.6. Serviciile de alimentaþie (restauraþie)
Alimentaþia reprezintã un serviciu turistic de bazã, calitate conferitã de:

– funcþiile pe care le are;
– ponderea importantã în structura cheltuielilor de vacanþã;
– timpul alocat de turiºti acesteia (cca 1/4 din bugetul de timp).
În consecinþã conþinutul ºi calitatea serviciilor de alimentaþie îºi pun amprenta
asupra calitãþii ºi atractivitãþii produsului turistic, cu efecte directe asupra dimen-
siunilor ºi structurii circulaþiei turistice.
Conþinutul activitãþii de alimentaþie – ca parte integrantã a prestaþiei turistice – este
determinat de faptul cã pe lângã funcþia de nutriþie (satisfacerea necesitãþilor fiziologice),
aceasta trebuie sã rãspundã ºi nevoilor de divertisment ºi dupã caz celor de afaceri.
În organizarea ºi proiectarea activitãþii de alimentaþie trebuie avute în vedere o
serie de particularitãþi ale acesteia:
– sã fie prezentã în toate momentele importante ale consumului turistic: puncte
de îmbarcare, mijloace de transport, locuri de destinaþie ºi sejur, puncte de agrement
pentru a putea rãspunde unei palete largi de trebuinþe. Aceasta presupune adaptarea
activitãþii (varietate sortimentalã, program, structura serviciilor) la locul ºi momentul
oferirii prestaþiilor;
– sã asigure o diversitate structuralã atât a preparatelor, cât ºi a serviciilor oferite
pentru a rãspunde cât mai bine diferitelor trebuinþe. Aceasta presupune existenþa unei
varietãþi de tipuri de unitãþi (din punct de vedere al profilului, confortului, mãrimii,
formei de servire, în concordanþã cu cerinþele foarte diferite ale clientului;
– sã fie adaptatã (corelatã) cu particularitãþile formei de turism atât în ceea ce
priveºte varietatea sortimentalã, cât ºi orarul de funcþionare a unitãþilor.
De exemplu: în cazul turismului de tratament balneo-medical regimul alimentar
trebuie sã completeze efectele curei medicale, contribuind la reuºita acesteia; în cazul
turismului sportiv (ex.: cantonamente, practicarea sporturilor de iarnã etc.) sã fie consistent,
bogat în proteine ºi glucide pentru a compensa consumul energetic sau, în cazul turiºtilor
care practicã cura helio-marinã – un regim bogat în minerale, vitamine ºi lichide;.
– sã satisfacã atât exigenþele turiºtilor autohtoni, cât ºi a celor strãini. Aceasta
presupune prezenþa în structura ofertei de alimentaþie atât a produselor zonei pe care
o viziteazã, cât ºi a unora comune majoritãþii bucãtãriilor lumii.
– sã reprezinte un element de selecþie a destinaþiilor de vacanþã – atunci când
celelalte componente ale ofertei sunt comparabile sau doar apropiate, contribuind
la creºterea atractivitãþii voiajelor ºi a destinaþiei de cãlãtorie;
– sã constituie chiar motivaþia principalã a cãlãtorie: este cazul unor produse
turistice în care componenta dominantã este gastronomia ºi care se adreseazã unor
segmente larg; de consumatori de la cunoscãtori ºi experþi la amatori, de la gurmanzi
la oameni obiºnuiþi. De exemplu: vacanþã gastronomicã pescãreascã, vânãtoreascã,
degustãri de vinuri.
Dezvoltarea turismului de masã ºi implicit creºterea cererii de preparate culinare
în perioadele de vârf au pus prestatorilor de servicii din alimentaþie o serie de
142
probleme legate de imposibilitatea satisfacerii cererii într-un timp scurt ºi în structura
sortimentalã cerutã de clienþi.
În aceste condiþii a apãrut ºi s-a extins sistemul cateringului* datoritã posibilitãþilor
de adaptare a ofertei de preparate culinare la cererea clienþilor pe care le oferã unitãþilor.
Acesta este rezultatul tendinþei de concentrare ºi industrializare a procesului de
pregãtire a preparatelor culinare.
Avantajele aplicãrii acestui sistem la nivelul activitãþilor de alimentaþie specifice
turismului sunt:
1. satisfacerea superioarã a cererii de preparate culinare în perioadele de vârf datoritã:
– reducerii timpului de executare a comenzii ºi de servire;
– existenþei în permanenþã a întregii game de preparate.
2. diversificarea gamei sortimentale ºi independenta faþã de sezonalitatea unor
materii prime
3. asigurarea unei calitãþi constante a preparatelor culinare sub aspect organoleptic,
nutriþional ºi igienico-sanitar.
4. reducerea cheltuielilor efectuate la nivelul unitãþii de alimentaþie ca urmare a:
– reducerii numãrului de personal ºi sezonalitãþii utilizãrii acestuia;
– reducerii suprafeþei bucãtãriilor cu 40-60%;
– reducerii pierderilor cauzate de fluctuaþia cererii;
– reducerii pierderilor cauzate de pãstrarea în stoc.
Cu toate acestea sistemul catering prezintã ºi o serie de dezavantaje care îl
recomandã în special consumului de masã, puþin diferenþiat, cu consumatori
nepretenþioºi.
– uniformizarea ofertei;
– costuri ridicate de transport, pãstrare, depozitare;
– nu satisfac exigenþele culinare ale unor turiºti foarte pretenþioºi, cosmopoliþi.
Ä 3.1.7. Serviciile de tratament ºi curã balnearã
În prezent, pe plan mondial, se manifestã tendinþa de creºtere a cererii pentru

aceste servicii.
Aceastã tendinþã este rezultatul:
– reconsiderãrii mijloacelor terapeutice naturale ºi a soluþiilor pe care turismul
balnear le oferã pentru a face faþã bolilor cu caracter de uzurã: afecþiuni reumatismale,
posttraumatice, cardiovasculare, metabolice, ale aparatului respirator º.a.;
– diversificãrii ofertei staþiunilor balneare ca urmare a apariþiei conceptului de
turism de sãnãtate.
Turismul de sãnãtate poate fi definit ca un produs ce urmãreºte realizarea unei
„stãri de bine“ a populaþiei incluzând atât tratamente în special curele profilactice
ºi recuperatorii, cât ºi turismul de recreere ºi odihnã.
* catering – industrializare a producþiei de preparate culinare. Preparatele gata pregãtite realizate în secþii
industriale specializate sunt comercializate (dupã o convertire termicã) prin unitãþi de alimentaþie publicã.
143
Clasa a XII-a
Aria de acþiune a turismului balnear este foarte largã, aceasta vizând:
– curele profilactice care se adreseazã persoanelor sãnãtoase ºi aparent sãnãtoase
dar cu predispoziþii spre îmbolnãvire. La acestea se adaugã obiceiurile de viaþã
defectuoase: stresul, alimentaþia necorespunzãtoare, lipsa miºcãrii fizice;
– curele terapeutice pentru a trata, cu ajutorul factorilor naturali o gamã variatã
de afecþiuni ale aparatului locomotor, respirator, digestiv, renal, hepato-biliar,
cardiovascular, afecþiuni dermatologice, ginecologice, ale sistemului nervos º.a.;
– curele recuperatorii utilizate în cazul unor afecþiuni ca artrita, arteroscleroza
perifericã, ale aparatului locomotor ºi de naturã reumatismalã.
Caracteristicile acestor servicii derivã din însãºi definiþia curelor „modalitãþi
de tratament care se bazeazã pe:
• folosirea repetatã a mijloacelor terapeutice naturale dupã prescripþii medicale;
• corelarea cu schimbarea mediului obiºnuit în care trãieºte turistul.
Pentru tratarea turiºtilor se folosesc o serie de proceduri terapeutice care devin
servicii asociate (de exemplu: inhalaþii, pulverizaþii, împachetãri cu nãmol, gimnas-
ticã medicalã, geriatrie, electrofizioterapie, saunã, masaj, cure de slãbire, diete º.a.)
Pe toatã durata tratamentelor sau curelor prescrise, curanþii beneficiazã de asistenþã
medicalã ceea ce face ca asistenþa ºi consultaþiile medicale sã reprezinte o formã
specificã de servicii balneomedicale.
Ä 3.1.8. Serviciile turistice suplimentare
Serviciile turistice suplimentare au rolul de a contribui la creºterea succesului

acþiunilor turistice. Ele cuprind în general activitãþile ce au ca obiect stimularea
confortului vacanþei, a odihnei active, distracþiei, petrecerii agreabile a timpului liber
fãrã a se substitui celor de agrement. Unele intre acestea pot fi cunoscute anticipat de
cãtre turiºti, fiind incluse în costul iniþial al prestaþiei iar cu altele (majoritatea) turistul
ia contact doar la destinaþie, consumul rãmânând numai la latitudinea lui, plata
efectuându-se separat pe mãsura solicitãrii ºi obþinerii lor.
Ele se caracterizeazã prin varietate ºi pot fi asociate serviciilor de bazã sau pot
avea o existenþã independentã.
Principalele categorii de servicii suplimentare sunt:
– serviciile de informare a clientelei turistice;
– serviciile de intermedieri (de închirieri, de rezervãri etc.);
– serviciile cu caracter special (organizarea reuniunilor evenimentelor speciale etc.);
– servicii cultural-artistice (participare la spectacole);
– serviciile ºi activitãþile cu caracter sportiv;
– serviciile diverse: financiare (schimburi valutare, operaþiuni legate de cãrþile
de credit, asigurãri, comercializarea unor mãrfuri).
Serviciile de informare intervin atât în perioada pregãtirii ºi angajãrii prestaþiei

turistice, cât ºi pe parcursul desfãºurãrii cãlãtoriei. Ele pot fi grupate:
144
• informaþii oferite de cãtre organizatorii de turism (tour-operatorii ºi agenþii
detailiste) care vizeazã:
– informaþii privind conþinutul programelor oferite de o agenþie (pe care turistul
intenþioneazã sã le cumpere);
– informaþii privind unele aspecte ale organizãrii (programele de zbor, mersul
trenurilor, conexiuni posibile, facilitãþi de preþ etc., condiþii obligatorii de cãlãtorie).
• informaþii oferite de cãtre prestatorii direcþi de servicii privind: oferta de
produse ºi servicii, preþurile, posibilitãþile de divertisment sau alte activitãþi etc.
Ele au un rol important în luarea deciziei de cumpãrare ºi pot fi oferite:
– oral – anunþuri, sfãtuirea turiºtilor sa.
– în scris prin pliante, broºuri, afiºe, cataloage etc. (mijloace clasice ale publi-
citãþii scrise).
Serviciile de intermedieri care se pot grupa în:
• servicii de rezervãri:
– bilete de cãlãtorie pe mijloacele de transport (avion, tren, vapor);
– bilete pentru spectacole (artistice, culturale, sportive);
– de locuri în alte unitãþi (hoteluri, restaurante etc.).
• servicii de intermediere:
– obþinerea vizelor necesare cãlãtoriilor în strãinãtate;
– mijlocirea serviciilor efectuate de alþi prestatori specializaþi: service pentru
întreþinere ºi reparaþii de autoturisme, developãri de filme º.a.
• servicii de închiriere:
– de autoturisme cu sau fãrã ºofer (rent-a-car);
– de inventar, echipament ºi materiale sportive;
– inventar pentru plajã;
– ambarcaþiuni, biciclete etc.
Serviciile cu caracter special – sunt ocazionate de natura particularã a turismului

asociindu-se cu formele de manifestare ale acestuia în cadrul unor segmente bine
determinate;
• pentru oameni de afaceri: servicii de secretariat: traduceri, dactilografie, tehno-
redactãri, listãri etc.;
• pentru persoanele autorizate: partide de vânãtoare ºi pescuit;
• pentru copii mici: supravegheri (baby-sitter), terenuri de joacã cu dotãrile
aferente, grãdiniþe, programe artistice pentru copii, unitãþi de alimentaþie pentru copii;
• pentru persoane handicapate – asistenþã medicalã ºi îngrijire;
• pentru animalele turiºtilor – asistenþã medico-veterinarã, plimbãri;
• asigurarea securitãþii turiºtilor ºi salvarea acestora (salvamont, salvamar).
Serviciile cultural-artistice au rolul de a contribui la petrecerea agreabilã a

timpului liber rãmas dupã satisfacerea motivaþiilor de bazã ale cãlãtoriei prin:
145
Clasa a XII-a
– participarea la diverse spectacole (teatru, film, operã, concerte) sau eveni-
mente/festivaluri, serbãri populare);
– vizite la muzee, expoziþii, galerii de artã, case memoriale;
– vizitarea unor obiective cultural-istorice ºtiinþifice (cetãþi, palate, edificii
religioase, grãdini botanice ºi zoologice).
Serviciile sportive – includ toate manifestãrile sportive la care participã turiºtii

ce practicã diferite ramuri sportive atât ca începãtori, cât ºi ca experimentaþi.
Prestarea acestora presupune existenþa unor dotãri adecvate: sãli, terenuri de
sport, piscine, bazine de înot, pârtii de schi, bob, sãniuþe, puncte de închiriere a
materialelor sportive, precum ºi a unor profesori/instructori.
Ä 3.1.9. Calitatea serviciilor
Calitatea este un element definitoriu particular al produsului turistic. Ea exprimã

mãsura în care serviciul prestat satisface cerinþele consumatorilor.
Pornind de la cadrul în care are loc interactivitatea prestator-consumator, aceste
elemente pot fi grupate în trei categorii:
– ambianþã;
– elemente materiale (echipamentele);
– personal de servire.
Ambianþa reprezintã totalitatea elementelor care asigurã cadrul în care se
realizeazã contactul prestatorului cu clientul: clãdirile ºi mobilierul, decorul,
caracterul funcþional al condiþiilor organizatorului.
Calitatea serviciilor este judecatã diferit de prestatorul serviciilor ºi de client.
Astfel, prestatorul de servicii apreciazã calitatea tehnicã calitativ-obiectivã, respectarea
tehnologiei de obþinere a unui serviciu, în timp ce un client va fi satisfãcut de
serviciile primite, dacã a obþinut ceea ce a aºteptat ºi dacã a fost mulþumit de felul
în care a fost servit (calitate subiectivã).
Un prestator nu poate fi sigur cã va satisface clientul numai pentru cã a prestat
un serviciu tehnic de bunã calitate, el trebuie sã fie conºtient de importanþa inte-
racþiunii cumpãrãtor-vânzãtor, atitudinea, cu care au fost oferite serviciile. Percepþia
calitãþii variazã deci de la un client la altul ºi nu are aceeaºi importanþã pentru
cumpãrãtor ºi pentru prestator.
Calitatea unui serviciu va fi perceputã diferit dupã cum un serviciu este nou
sau deja rãspândit, dupã cum clientul îl descoperã pentru prima oarã sau l-a mai
folosit deja.
Calitatea serviciilor este apreciatã în final de consumator care comparã aºteptãrile
sale cu experienþa câºtigatã în timpul prestãrii.
146
Rezultatul acestor comparaþii poate fi prezentat schematic ºi anume:
Aºteptãrile în momentul precumpãrãrii + Procesul prestãrii serviciilor +

Rezultatul prestãrilor serviciilor =
servicii servicii de bunã servicii satisfã- servicii

excelente calitate cãtoare calitativ necorespunzãtoare
calitativ
dacã aºteptã- dacã aºteptãrile clientul acceptã ca
rile clientului clientului con- satisfãcãtoare calita- dacã serviciile prestate
au fost depã- cordã cu promi- tea mediocrã a servi- se situeazã sub ni-
ºite. siunile prestato- ciilor dacã serviciile velul aºteptãrilor sale .
rului sau cu ni- prestate se înscriu în
velul calitativ al limitele admisibile
serviciilor de care ale unei zone de tole-
a beneficiat în ranþã ºi pentru client
alte situaþii din este importantã una
trecut. sau mai multe din
utilitãþile oferite de
serviciile respective
(în anumite situaþii
personale de urgenþã).
Spre deosebire de calitatea produselor, calitatea serviciilor este mai greu de

definit ºi determinat din cauza intangibilitãþii acestora.
Deci soluþia, în problema mãsurãrii calitãþii serviciilor, o constituie determinarea
modului în care evalueazã consumatorii, prestaþiile de care au beneficiat.
Specialiºtii au ajuns la concluzia cã asupra calitãþii unui serviciu influenþeazã un

ansamblu de factori determinanþi:
1. Corectitudinea:
– prestarea serviciilor la timp ºi în cele mai bune condiþii;
– corectitudinea întocmirii notei de platã (facturii).
2. Receptivitatea:
– oferirea cu promptitudine a serviciului;
– dorinþa de a rãspunde la solicitãrile consumatorilor.
3. Siguranþa, capacitatea prestãrilor de a inspira încredere consumatorului prin:
– competenþa, politeþea, respectul ºi amabilitatea cu care sunt prestate serviciile;
– siguranþa fizicã / lipsa oricãrui pericol (risc), precum ºi confidenþialitate.
4. Individualizarea (personalizarea):
– preocupãrile prestatorului pentru înþelegerea nevoilor specifice:
147
Clasa a XII-a
– oferirea unor servicii adaptate segmentului de clientelã;
– personalizarea relaþiilor.
5. Elementele tangibile sã fie cât mai atractive (clãdiri, mobilier, decor, confort etc.).
În materie de servicii calitatea este totalã sau nu este deloc, deoarece clientul
evalueazã impresia de ansamblu nu componentele. Clientul se opreºte la acel detaliu
care are cea mai slabã calitate chiar dacã deficienþa generatã de acesta este minorã.
3.2. Tehnologia serviciilor pentru turism

Activitatea de turism intern vizeazã organizarea ºi oferirea de servicii turistice
cetãþenilor români. Ea se desfãºoarã pe urmãtoarele activitãþi specifice:
– subactivitatea de excursii interne;
– subactivitatea de excursii externe;
– subactivitatea de odihnã ºi tratament;
– programe turistice speciale: congrese, reuniuni, simpozioane, conferinþe, turism
rural, acþiuni de vânãtoare ºi pescuit º.a.
Ä 3.2.1. Subactivitatea de excursii interne
Are ca obiect de activitate organizarea ºi oferirea de servicii turistice, pe itinerare

prestabilite sau la cererea turiºtilor, în interiorul þãrii.
Acest tip de produs turistic prezintã urmãtoarele caracteristic:
– se adreseazã atât turiºtilor de grup, cât ºi turiºtilor individuali;
– excursiile pot avea duratã diferitã de la câteva ore (tururile de oraº) la 10-12
zile (turul României);
– existã o multitudine de tipuri de programe turistice care variazã în funcþie de
motivaþia cãlãtoriei, durata, destinaþia, anotimpul, serviciile incluse, nivelul calitativ
al prestaþiilor oferite, vârsta, ocupaþiile participanþilor, programul manifestãrilor
artistice, sportive, culturale, priceperea ºi creativitatea organizatorului.
Excursiile interne destinate grupurilor de turiºti se realizeazã cu ajutorul
autocarului, microbuzului, trenului, navelor de pasageri ºi, mai rar, cu avionul.
Se recomandã ca ele sã se desfãºoare sub îndrumarea unui ghid calificat care
însoþeºte grupul ºi oferã explicaþiile legate de obiectivele vizitate urmãrind, în acelaºi
timp, prestarea serviciilor în conformitate cu angajamentele asumate prin contractele
încheiate cu turiºtii.
Aceste produse turistice sunt în general de tipul IT (inclusive tour) ºi includ toatã
gama de servicii: transport, cazare, alimentaþie ºi un minim de agrement dar se pot
organiza ºi cu asigurarea parþialã a serviciilor (semiorganizate), elementul variabil
fiind serviciile de masã sau agrement.
148
Pentru organizarea excursiilor la care se asigurã numai parþial serviciile condiþia
obligatorie este ca acestea sã se desfãºoare în baza unui program turistic ºi cu
asistenþa unui ghid autorizat. Exemplu: tururi de oraº, excursii de o zi fãrã masã sau
cazare, excursii în zone turistice cu elevii sau studenþii pentru care se asigurã cazarea
ºi masa la cãmine, internate respectiv cantine.
Excursiile interne care se adreseazã turiºtilor individuali pot fi:
– excursii în circuit pentru posesorii de autoturisme, cu itinerarii oferite de
agenþie sau la cerere. Ele pot include servicii complete (cazare, alimentaþie, agrement)
sau parþiale (numai cazare, sau cazare ºi alimentaþie etc.);
– excursii în circuit cu trenul în care pachetul de servicii include fie toate
serviciile, fie numai unele dintre serviciile turistice (dar nu mai puþin de douã).
Tipologia excursiilor interne variazã în funcþie de activitãþile desfãºurate, durata
lor, obiectivele turistice incluse. Acestea pot fi grupate în urmãtoarele categorii*:
I. Tururi (circuite):
1. Tururi de oraº sau staþiuni:
– simple, a cãror duratã este de regulã de 3-4 ore ºi în cadrul cãrora se viziteazã
principalele obiective turistice din oraº: monumente istorice, de artã ºi arhitecturã,
muzee, parcuri, construcþii reprezentative etc. Exemplu: Turul oraºului Bucureºti.
– în combinaþie cu programe de divertisment sau servirea mesei la un restaurant
cu specific (internaþional, naþional sau local). Ele se pot organiza atât ziua cât ºi
noaptea. Exemplu: Turul Litoralului noaptea cu program de bar – Melody (5 ore);
Turul Braºovului cu searã medievalã la restaurantul „Cetatea“.
2. Circuite în principalele zone ale þãrii care includ vizitarea celor mai
interesante obiective turistice (atât naturale cât ºi antropice), cu un profil variat .
Ele pot avea duratã variatã, de la 3-12 zile ºi pot include, dupã caz ºi alte acþiuni ca
seri specifice româneºti, pescãreºti, degustãri de vinuri, focuri de tabãrã, pentru a
spori atractivitatea acestora.
Exemplu: Circuitul mãnãstirilor Bucovinene, Circuit în Maramureº, Circuit în
Oltenia de sub munte, Circuit în Moldova Centralã, Circuit Cetãþile medievale, Turul
României în 7, 10 sau 12 zile etc.
II. Excursii:
1. Excursii ocazionate de atractivitatea potenþialului natural
– excursii ºi drumeþii la ºi de la cabanele din munþii Bucegi, Fãgãraº, Retezat,
Apuseni, Parâng etc.
– excursii pentru învãþarea ºi practicarea sporturilor de iarnã;
– excursii pentru vizitarea monumentelor naturii (Exemplu: la poienile de
narcise, pãdurile de liliac);
– excursii pentru vizitarea unor obiective cu caracter de unicat (Exemplu:
Vulcanii Noroioºi).
* Aceastã clasificare urmãreºte evidenþierea diversitãþii produselor turistice; diferenþa între circuiteºi
excursii a avut în vedere numãul de obiective vizitate pe traseu (n.a.).
149
Clasa a XII-a
2. Excursii ocazionate de vizitarea unor obiective cultural istorice
– excursii pentru vizitarea caselor memoriale ºi alte obiective legate de viaþa ºi
activitatea diferitelor personalitãþi din domeniul cultural artistic: Exemplu: „În
cãutarea lui C. Brâncuºi“, „Pe urmele lui I.L. Caragiale“ sau
– pentru vizitarea unor muzee ºi a altor obiective culturale, exemplu: Muzeul
etnografic în aer liber – Astra din Sibiu; excursii prilejuite de diferite manifestãri
culturale, folclorice, sportive ºi religioase; pentru participarea la târguri ºi expoziþii;
excursii de documentare ºtiinþificã sa.
3. Excursii combinate ocazionate de vizitarea unor obiective culturale cât ºi
efectuarea unor drumeþii în zone montane, exemplu: excursia în Culoarul Rucãr –
Bran care include vizitarea: Mãnãstirii Nãmãieºti, a Mausoleului Mateiaº, a Castelului
Bran, dar ºi excursii în cheile Dâmbovicioarei ºi la peºterea Dâmbovicioara
4. Excursii preorãºeneºti. (Exemplu: Excursii la Snagov, Cernica etc).
5. Excursii combinate interne-externe – (Exemplu: litoralul românesc cu Varna)
6. Excursii organizate cu turiºtii aflaþi în staþiunile balneoclimaterice la odihnã ºi
recreere. (Exemplu: excursii la Peºtera Urºilor de la Chiscãu organizate din Bãile Felix).
7. Organizãri de excursii urmate de mese festive sau banchete pentru absolvenþii
liceelor, facultãþilor sau diferitelor asociaþii: (Exemplu: Asociaþii Medicilor Stoma-
tologi, Asociaþia Notarilor Publici etc).
III. Cantonamente pentru sportivi organizate în diferite staþiuni ºi la
cabane. Exemplu: Cantonament de refacere pentru componenþii lotului de caiac în
staþiunea Neptun de pe litoral.
Având în vedere faptul cã cererea este mai puþin dependentã pentru acest tip de
produs turistic de condiþiile naturale, excursiile pot fi organizate, ºi oferite turiºtilor
în orice perioadã a anului. De aceea, este important ca agenþiile de turism sã identifice
acele produse care sã stimuleze cererea turiºtilor. De exemplu: excursii de 2-3 zile
organizate cu ocazia diferitelor sãrbãtori; excursiile de 1 Mai la mare sau la munte
de 1 Decembrie, sau excursiile ce pot fi organizate pentru clasele I-IV în timpul
vacanþelor intrasemestriale. Circuitul capitalelor Þãrii Româneºti.
Etapele elaborãrii programelor turistice:
I. Studierea pieþei care vizeazã:
– studierea cererii principalelor segmente de turiºti;
– studierea ofertei concurenþei ºi a propriei oferte;
– analiza ofertei prestatorilor direcþi – furnizori de servicii (unitãþi de cazare,
restaurante, unitãþi de agrement, centre de conferinþe etc.).
II. Documentarea prealabilã:
– inventarierea obiectivelor turistice naturale ºi antropice existente pe un teritoriu dat;
– cunoaºterea bazei materiale a prestatorilor direcþi (unitãþi de cazare, restau-
rante, unitãþi de agrement, centre de afaceri etc.)
III. Verificarea pe teren a informaþiilor culese, respectiv a:
– stãrii obiectivelor, orarului de vizitare, taxelor de intrare, duratei medii de
vizitare etc.
– stãrii drumurilor, cronometrarea distanþelor dintre obiectivele turistice etc.;
150
– condiþiilor oferite de bazã materialã specificã, aspectul general al clãdirilor,
calitatea dotãrilor, confortul, precum ºi a calitãþii ºi diversitãþii serviciilor prestate etc.;
– aspectului general al oraºelor ºi staþiunilor întâlnite pe traseu.
IV. Selecþia obiectivelor turistice care vor fi incluse în programul turistic,
precum ºi a prestatorilor de servicii, pornind de la particularitãþile cererii
segmentului de turiºti cãruia i se adreseazã.
V. Încheierea de contracte, convenþii cu prestatori de servicii turistice, companii
de transport, unitãþi de cazare, restaurante, baze de agrement, centre sportive etc.
VI. Elaborarea propriu-zisã a programului turistic:
– fiºa tehnicã a acþiunii (programul acþiunilor turistice urmat de întocmirea
analizei de preþ).
VII. Rezervarea serviciilor, a numãrului de locuri de cazare, de alimentaþie etc.
VIII. Realizarea materialelor publicitare.
IX. Urmãrirea satisfacþiei în consum.
Documentele principale utilizate pe parcursul desfãºurãrii subactivitãþii

„Excursii interne“, în ordinea întocmirii lor, sunt:
1. Programul turistic: (excursiei):

– este un itinerar cu menþionarea detaliatã a tuturor serviciilor ce urmeazã a fi
asigurate ºi a tuturor obiectivelor turistice, precizându-se durata de timp ºi
perioada.
El cuprinde:
1. tema (titlul produsului);
2. traseul cu indicarea localitãþilor vizitate ºi a obiectivelor legate de tema
aleasã;
3. elemente de prezentare generalã: numãr de zile, perioada, kilometrii
parcurºi, mijlocul de transport folosit, preþul, informaþii, eventualele
condiþii de participare.
4. prezentarea succintã a desfãºurãrii programului pe zile cu precizarea
obiectivelor ce urmeazã a fi vizitate ºi a serviciilor oferite;
5. condiþii de comercializare:
– segmentul de turiºti;
– producãtorul;
– modalitãþi de platã, eventuale reduceri.
151
Clasa a XII-a
INFORMARE PRIVIND DESF|{URAREA EXCURSIEI
152
2. Analiza de preþ – este documentul folosit pentru determinarea costului acþiunii
turistice pornind, pornind de la programul turistic ºi de la urmãtoarele elemente
de cheltuieli:
• cheltuielile directe din prestaþiile asigurate de terþi;
• cheltuielile directe din prestaþiile auto;
• asigurãri (numai pentru extern);
• TVA;
• cota de participare la fondul de dezvoltare a turismului.
153
Clasa a XII-a
3. Comanda de prestaþii
Agenþia de turism emite câte o comandã cãtre toþi prestatorii de servicii care
participã la realizarea programului turistic. În comandã vor fi precizate serviciile,
numãrul de persoane pentru care vor fi prestate, valoarea unitãþii de servicii, valoarea
totalã.
Ea poate fi înlocuitã cu un voucher.
4. Biletul de excursie – este documentul în baza cãruia se încaseazã

contravaloarea acþiunii turistice de la turist.
154
5. Recapitulaþia operaþiunilor de încasãri – restituiri. Biletul de excursie se
înregistreazã într-un formular special „Recapitulaþia“.
6. Diagrama autocarului
– este documentul folosit pentru repartizarea turiºtilor pe locuri.
155
Clasa a XII-a
7. Delegaþia
Înaintea începerii acþiunii (cu 24 sau 48 de ore înainte) agenþia de turism întocmeºte
Delegaþia ghidului. Documentul prin care ghidul însoþitor este împuternicit sâ
gestioneze acþiunea respectivã. El serveºte ºi pentru ridicarea avansului spre decontare
de la casierie în vederea efectuârii unor cheltuieli ca intrâri la muzee, ecpoziþii etc. Ea
se întocmeºte în douã exemplare – unul este înmânat ghidului, celãlalt se înregistreazã
în registrul de casã alãturi de biletul excursiei. Dupã terminarea acþiunii, delegaþia se
anexeazã la decontul excursiei, ca document justificativ pentru plata avansului spre
decontare.
8. Cecul de decontare din carnet cu limitã de sumã

În vederea efectuãrii plãþilor la unitãþile prestatoare de servicii (cazãri, masã)
ghidului i se înmâneazã un carnet de cec.
156
9. Decont excursie internã

La sfârºitul excursiei se întocmeºte documentul „Decont excursie internã“ unde
vor fi centralizate toate prestaþiile terþilor, în baza actelor emise de cãtre aceºtia.
157
Clasa a XII-a
Ä 3.2.2. Subactivitatea excursii externe (excursii peste hotare

cu turiºti români)
Aceastã subactivitate numitã ºi „outgoing“, are ca obiect de activitate orga-

nizarea ºi oferirea de servicii turistice cetãþenilor români care cãlãtoresc în afara
graniþelor þãrii, atât în grup cât ºi individual.
Aceste produse turistice se caracterizeazã prin urmãtoarele caracteristici:
– sunt destinate atât grupurilor organizate de turiºti, cât ºi turiºtilor individuali;
– sunt variate atât ca duratã, cât ºi ca destinaþii ºi tipuri de programe.
Organizarea acestui tip de produse turistice presupune încheierea de aranjamente
ºi contracte turistice externe cu firme de turism din strãinãtate cu care se convin
programele, itinerariile, tarifele, modul de derulare a programelor etc.
Metodologia de întocmire a programelor este asemãnãtoare cu cea prezentatã mai sus.
Excursiile externe destinate grupurilor de turiºti se realizeazã cu ajutorul
autocarului, avionului (combinat avion + autocar) ºi mai rar cu ajutorul trenului
(eventual combinat cu autocar). Ele se desfãºoarã cu asistenþa unui ghid acreditat care
însoþeºte grupul, oferã explicaþiile legate de oboectivele turistice vizitate, urmãrind
prestarea serviciilor în conformitate cu angajamentele prevãzute în contracte.
Pachetele de servicii oferite în cadrul acestora includ în general transport
(transferuri ºi alte taxe aferente), cazare în sistem demipensiune sau cazare + MD
(mic dejun) ºi unele cheltuieli culturale.
Se recomandã ca în programul excursiei sã se precizeze ºi cuantumul altor
cheltuieli necesare ºi parcursul excursiei (intrãri la alte obiective turistice – opþional –,
croaziere, cuantumul taxei de vizã ºi a asigurãrii medicale) în cazul în care aceste
elemente nu au fost incluse în preþ.
Excursiile externe pot fi grupate:
– excursii care se desfãºoarã pe teritoriul unei singure þãri. Ex.: Turul clasic al
Greciei: Salonic – Atena – Peloponez – Delfi – Meteora (circuit de 6 zile);
– excursii care includ vizitarea a douã þãri. Ex.: Italia – Spania – Veneþia – Verona
– Milano – San Remo – Madrid – Toledo – Bacelona (circuite de 10 zile);
– excursii al cãror traseu include mai multe þãri:
Exemplu: „Prin oraºele romantice ale Europei“: Salzburg – Strasbourg – Paris
– Luxembourg – Nürnberg – Viena – Budapesta (circuit de 13 zile).
La înscrierea într-o excursie internaþionalã se procedeazã astfel:

– se emite bilet pentru valuta (pe chitanþierul de valutã excursii externe);
– se emite bilet pentru suma înlei (pe chitanþierul de lei)(de excursii interne).
Lucrãtorul de la agenþie trebuie sã fie foarte atent la codul acþiunii (fiecare excursie
primind un cod pentru prelucrarea mai uºoarã a datelor ºi pentru a evita confuziile);
– se primesc documentele pentru obþinerea vizei ºi efectuarea cãlãtorie).
• paºaportul turistic (valabil minim 6 luni de la data solicitãrii vizei);
158
• poze tip paºaport;
• formularul de vizã completat de solicitant (se obþine de la sediul firmei
organizatoare)
• actele necesare
Acte necesare pentru salariaþi:

– carte de muncã (copie ºi original);
– extras de cont valutar (300-500 USD);
– fotocopie xerox act de proprietate (casã, maºinã etc.);
– adeverinþa de serviciu cu salariul mediu net ºi o adeverinþã din care rezultã cã în perioada
desfãºurãrii excursiei se aflã în concediu de odihnã.
Actele necesare pentru întreprinzãtorii particulari:
– certificat de înmatriculare firmã:
– copie statut societate;
– copie dupã ultima balanþã;
– ultimul extras de cont valutar 300-800 USD.
Actele necesare pentru studenþi: carnet adeverinþã de student cã este în vacanþã, declaraþia notarialã
de la ambii pãrinþi în cazul în care se pleacã fãrã însoþitor.
Actele necesare pentru pensionari: talon de pensie, extras de cont valutar 300-800 USD.
– se semneazã de cãtre participant cererea de înscriere ºi condiþiile generale ale

excursiilor potrivit codului activitãþii ºi programului excursiei.
– se completeazã borderoul de încasãri-restituiri pentru fiecare acþiune (excursie);
separat, pentru evidenþa operativã calculându-se încasãrile în valutare cu cursul
valutar BNR din ziua respectivã.
– se completeazã separat borderoul de depunere a valutei sau a leilor.
– se emite chitanþa de casã separat pentru valutã, separat pentru lei.
– se înregistreazã în registrul de casã separat pentru valutã ºi separat pentru lei.
Originalul filei registrului de casa, împreunã cu original plus documentele anexate,
se predã zilnic la serviciul contabilitate.
Toate se înregistreazã la borderoul de încasãri-restituiri la cursul valutar din data
restituirii.
Agenþia de turism urmãreºte desfãºurarea acþiunii de la încasare pânã la
încheierea ei (decontul).
Pentru persoanele juridice care solicitã servicii turistice se solicitã alãturi de
cererea de înscriere ºi comanda sau delegaþie de schimb.
La înscrierea într-o excursie se întocmeºte ºi se semneazã un contract de prestãri
servicii turistice.
Dintre documentele utilizate în cadrul acestei subactivitãþi prezentãm: vaucherul
ºi biletul de excursie externã.
159
Clasa a XII-a
SOCIETATEA DE TURISM__________________________ Data

_________________________
BILET DE EXCURSIE EXTERN| NR.___________

din ___________________________
Primit de la dl.(dna.)___________________________ domiciliat (\) `n str. ____________

___________________________nr. ___________________ tel. _______________ pentru
excursia din data de _____________ pe itinerarul________________________suma de lei
______________________ reprezentând:
– pre] total excursie __________________________ lei
– avans depus cu chitan]a nr. ______ __________________________ lei
Rest de achitat __________________________ lei
AGENT DE TURISM SEMN|TURA DE PRIMIRE

L.S.
Ä 3.2.3. Subactivitate odihnã ºi tratament
Aceastã subactivitate are ca obiect organizarea ºi oferirea de servicii turistice

pentru turiºtii români în vederea petrecerii vacanþelor sau pentru efectuarea unor
tratamente balneare în staþiunile de odihnã sau balneoclimaterice.
Produsele turistice de acest tip sunt concepute ºi oferite turiºtilor în mai multe
variante:
160
– tratament în serii complete de 20 de zile sau 18 zile (oferite în special prin
Ministerul Muncii);
– tratament în serii complete de 12 sau 14 zile;
– odihnã în serii complete de 12 zile;
– odihnã în serii complete de 7 zile.
În vederea asigurãrii prestaþiilor incluse în pachetele de servicii ºi sejururi de
odihnã ºi tratament, agenþiile de turism încheie contracte cu deþinãtorii de bazã
materialã: unitãþi de cazare de diferite tipuri (de hotel, vile, cabane etc.), unitãþi de
alimentaþie, complexe balneare sau baze de tratament în urma unor negocieri care au
loc o datã pe an.
Documentele utilizate în cadrul acestei subactivitãþi sunt:

1. Diagrama privind valorificarea locurilor în staþiune;
2. Biletul de odihnã/tratament (sau vaucher);
3. Borderoul de încasãri-restituiri.
1. Diagrama privind valorificãrea locurilor în staþiune

– este documentul în care se înscriu locurile contractate cu prestatorii de servicii
în vederea valorificãrii lor. Ea se întocmeºte pentru fiecare staþiune în parte, pe
hoteluri ºi perioade;
– se completeazã într-un singur exemplar;
– serveºte agentului de turism pentru a cunoaºte în orice moment locurile libere.
{ef compartiment, Agent de turism,
2. Biletul de odihnã ºi tratament „BOT“:

• este un document cu regim special:
– în baza cãruia agenþia de turism încaseazã de la turiºti contravaloarea
prestaþiilor turistice;
161
Clasa a XII-a
– care le dã dreptul turiºtilor sã beneficieze de toate serviciile înscrise pe bilet
(cumpãrate).
• se întocmeºte de cãtre agentul de turism al agenþiei de turism emitente în 3
exemplare din care originalul ºi o copie se înmâneazã turistului, iar cealaltã copie
rãmâne la cotorul carnetului. Originalul va fi înmânat de cãtre turist la recepþie iar
copia la administraþie (restaurant).
Este bine ca pe „BOT“ sã se noteze ºi telefonul clientului.
Se semneazã de cãtre agentul de turism.
Originalul BOT va însoþi factura transmisã de prestatorul de servicii hoteliere.
La sfârºitul zilei se întocmeºte Borderoul de încasãri-restituiri.
Borderoul de încasãri-restituiri:
– este un document folosit pentru evidenþierea zilnicã a încasãrilor ºi restituirilor
din valoarea locurilor în care se înregistreazã: numãrul BOT, data începerii ºi
terminãrii sejurului, staþiunea, suma;
– se întocmeºte de cãtre agentul de turism în douã exemplare din care un
exemplar se predã la casierie împreunã cu monetarul sau documentele de platã, iar
celãlalt exemplar este transmis compartimentului de specialitate.
162
În baza sumelor totale din borderou se completeazã Registrul de casã sumele

încasate din vânzarea BOT la rubrica „încasãri“, iar restituirilor de BOT se
evidenþiazã la rubrica „plãþi“.
Ä 3.2.4. Turismul organizat, semiorganizat ºi neorganizat
Turismul organizat se caracterizeazã prin angajarea anticipatã a principalelor

servicii legate de deplasarea ºi sejurul turiºtilor. Aceastã angajare a prestaþiilor se
poate face prin intermediul:
– cumpãrãrii unui BOT sau voucher.
Produsul turistic specific acestei forme de turism este de tipul IT (inclusiv tour).
Avantajele turismului organizat:
• pentru turist:
– certitudinea (garanþia) primirii serviciilor;
– costul pachetelor de servicii este mai mic decât dacã ar apela la fiecare
prestator în parte;
– posibilitatea planificãrii din timp a cheltuielilor;
– scapã de grija organizãrii sejurului (comoditate);
– posibilitatea plãþii în rate;
– stabilirea unor relaþii sociale.
• pentru prestatorii direcþi:
– certitudinea ocupãrii locurilor;
– o mai bunã utilizare a personalului;
– aprovizionarea corespunzãtoare cu produse.
• pentru organizatorul de turism (agenþia de turism):
– o mai bunã planificare a acþiunilor;
– utilizarea raþionalã a capacitãþilor de transport, cazare etc.;
– asigurarea unui volum al încasãrilor relativ cert;
– posibilitatea atenuãrii caracterului sezonier al cererii prin oferirea unor facilitãþi de preþ.
163
Clasa a XII-a
Dezavantajele turismului organizat
• pentru turist:
– îngrãdirea libertãþii de miºcare (turistul nu poate alege traseul, unitãþile
prestatoare etc.;
– încasãri medii pe turist mai mici
• pentru organizatorul de turism:
– obligativitatea respectãrii cu rigurozitate a condiþiilor convenite prin contract.
Turismul organizat este forma de turism cea mai solicitatã de:
– turiºtii cu mai puþinã experienþã;
– în cazul deplasãrilor în strãinãtate (din cauza riscurilor pe care le presupune);
– persoanele cu venituri reduse, fiind forma principalã de turism de masã ºi social.
Turismul neorganizat (pe cont propriu) – nu presupune angajarea anticipatã a

prestaþiilor turistice, turistul apelând direct pe parcursul cãlãtoriei ºi al sejurului la
unitãþile prestatoare (transportori, hoteluri, restaurante) din zona pe care o viziteazã.
Avantajele turismului neorganizat:

• pentru turist:
– libertate de miºcare: turistul hotãrãºte singur asupra destinaþiei, duratei
deplasãrii, mijloacelor de transport, hotelurilor, restaurantelor la care se apeleazã etc.;
– încasãri medii, pe turist, mai mari.
Dezavantajele turismului neorganizat:

• pentru turist:
– nu are garanþia cã va putea beneficia de serviciile dorite, la nivelul de calitate dorit;
– nu au certitudinea utilizãrii eficiente a bazei materiale ºi a personalului în sezon.
Aceastã formã de turism este practicatã în special de turiºti cu experienþã, de
automobiliºti, de persoanele cu venituri mari.
Turismul semiorganizat (mixt) – se caracterizeazã prin îmbinarea celor douã

forme prezentate: o parte a serviciilor (în general cazare ºi demipensiune) este
angajatã în prealabil, iar pentru cealaltã parte turistul apeleazã, pe mãsura derulãrii
cãlãtoriei, direct la prestatorii de servicii (transport ºi agrement în principal).
Având în vedere faptul cã numai formele organizate ºi semiorganizate asigurã
încasãri agenþiilor de turism, acestea trebuie sã urmãreascã în permanenþã atragerea
de noi categorii de turiºti prin:
– lãrgirea gamei serviciilor oferite;
– itinerariile alese;
– diversificarea confortului ºi serviciile oferite.
164
3.3. Tehnologia vânzãrii produselor turistice locale
Ä 3.3.1. Studiul cererii locale ºi a concurenþei existente
Succesul pe piaþã al unei agenþii turistice depinde de modul în care aceasta

reuºeºte sã conceapã produse turistice care sã asigure satisfacerea într-o mãsurã cât
mai mare a nevoilor diferitelor segmente de clientelã, sã se diferenþieze de produsele
concurenþei. Pentru aceasta este necesarã pe de o parte studierea cererii clientelei, iar,
pe de altã, parte analiza ofertei concurenþei sub aspectul volumului structurii, mãsurii
în care aceasta satisface nevoile unui segment neacoperit.
Conþinutul produselor turistice poate fi definit numai în funcþie de anumite
criterii ale cererii, pe grupe omonime de clientelã.
Adaptarea ofertei la modificãrile cererii clientelei turistice potenþiale presupune
cercetarea permanentã a cererii clientelei turistice potenþiale.
Studierea cererii presupune:
1. Identificarea principalelor segmente de clientelã dupã criterii variate:
– variabile demografice: vârstã, sex, ciclul de viaþã al familiei (cãsãtorit,
necãsãtorit, altele) categoria socio-profesionalã etc.;
– geografice: þãri, regiuni, zone, oraºe etc.;
– venituri disponibile pentru turism (foarte mari, mari, medii, mici);
– motivaþia cãlãtoriei (vacanþã, afaceri, tratament etc.);
– psihologice: stil de viaþã, personalitate, comportament
– ºi evidenþierea caracteristicilor comune ale cererii acestora.
2. Determinarea (cantitativã) a volumului ºi structurii cererii pe segmente de clientelã.
3. Identificarea factorilor care stimuleazã sau frâneazã circulaþia turisticã ºi
analiza influenþei acestora.
– veniturile disponibile pentru turism, oferta turisticã, (volum, calitate, diversi-
tate, adaptare la cerere), preþurile ºi tarifele practicate (facilitãþi), timpul liber
(concedii, vacanþe, sfârºit de sãptãmânã);
– factori secundari: factori tehnici, urbanizarea, factori organizatorici, politici º.a.
4. Studierea preferinþelor diferitelor segmente de clientelã pentru:
– mijloacele de transport (rutier, aerian, feroviar, maritim);
– diferitele forme de cazare hotelierã ºi parahoteliarã; diferitele unitãþi de alimen-
taþie; unitãþi de agrement; unitãþi de tratament;
– sezoane, durata medie a sejurului;
– diversitatea ºi nivelul calitãþii al serviciilor de bazã ºi complementare.
5. Cercetarea obiceiurilor de cãlãtorie ºi a intenþiilor de cumpãrare.
– perioada optimã (posibilitãþi de cãlãtorie);
– frecvenþa cãlãtorilor;
– destinaþiile preferate;
– formele de turism solicitate: organizat, semiorganizat, pe cont propriu;
– mijlocul de transport folosit;
165
Clasa a XII-a
– alte opþiuni cu privire la tarife, preþuri;
– volumul cheltuielilor pentru serviciilor turistice ºi componente per total
(valoarea cheltuielilor medii pe transport, cazare, alimentaþie etc.
6. Cercetarea gradului de satisfacþie obþinut în urma consumului diferitelor
produse turistice sau componente ale acestora (atractivitatea zonei, diversitatea ºi
calitatea serviciilor oferite etc., raportul calitate-preþ.
Rezultatele acestei cercetãri vor fi folosite în vederea adaptãrii permanente a
ofertelor la mutaþiile intervenite în structura cererii.
Concurenþa existentã pe piaþa comercializãrii produselor turistice impune cu

necesitate o analizã permanentã a ofertei concurenþei sub multiple aspecte (volum,
structurã, tarife practicate etc.).
Aceasta presupune:
1. Identificarea principalelor categorii de întreprinderi concurente ale unei agenþii
de turism care pot fi:
– celelalte agenþii de turism care se adreseazã aceleiaºi pieþe;
– companii de transport: aeriene, feroviare, navale care oferã pachete de servicii;
– organizaþii turistice cooperatiste;
– cluburi, asociaþii care într-o formã sau alta sunt organizatori de turism.
2. Cunoaºterea categoriilor de turiºti cãrora li se adreseazã concurenþa.
3. Analiza ofertei concurenþilor sub aspectul:
– naturii serviciilor oferite ºi a ingeniozitãþii manifestate în conceperea de noi
produse turistice;
– modalitãþii folosite pentru a atrage clienþii (mijloacele de promovare folosite);
– tarifelor practicate pentru produsele turistice cu un conþinut similar;
– canalelor de distribuþie folosite de concurenþi.
4. Compararea constantã a rezultatelor acestei analize cu propriile produse,
preþuri, canale de distribuþie.
5. Identificarea punctelor tari ºi punctelor slabe ale concurenþei (pentru a evita sã
atace acolo unde concurenþa este puternicã ºi pentru a profita de slãbiciunile acesteia).
Rezultatele acestei analize sunt folosite pentru evaluarea obiectivã a propriilor
posibilitãþi ºi pentru conceperea unor produse turistice care sã se diferenþieze de cele
ale concurenþei.
Culegerea informaþiilor despre concurenþi este dificilã ºi presupune de regulã
utilizarea unor informaþii secundare, din mass-media, experienþa personalã a unor
salariaþi atraºi de la firmele concurente, din auzite. La acestea se adaugã informaþiile
culese în urma efectuãrii unor cercetãri de marketing asupra clienþilor, furnizorilor,
distribuitorilor.
O foarte bunã ocazie pentru studierea pieþei sub toate aspectele, respectiv a
cererii, a ofertei concurenþei cât ºi a conþinutului ºi tarifelor prestaþiilor directe de
servicii turistice o reprezintã târgurile de turism.
166
Ä 3.3.2. Tipuri de clienþi potenþiali locali, cercetarea nevoilor lor
Cunoaºterea tipologiei clientelei ºi a particularitãþilor cererii acesteia reprezintã

o condiþie de bazã pentru conceperea unor produse turistice competitive. Aceasta
rezultã din necesitatea abordãrii diferite a fiecãruia dintre segmente astfel încât oferta
de servicii sã vinã în întâmpinarea dorinþelor, nevoilor acesteia.
Clientela potenþialã a unei agenþii de turism, poate cunoaºte o mare diversitate:
– turiºti individuali care la rândul lor se pot grupa: în funcþie de vârstã, motivaþii,
venituri, preocupãri ºi arii de interes;
– grupuri organizate având motivaþii diferite;
– firme – în vederea organizãrii unor congrese, conferinþe, reuniuni sau pentru
voiaje incentive;
– asociaþii de exemplu: religioase, veterani de rãzboi, ale diferitelor categorii
profesionale;
– fundaþii;
– instituþii de învãþãmânt º.a.
Diversitatea acestor segmente face necesarã o abordare diferitã a fiecãruia dintre
ele, atât în ceea ce priveºte conceperea ofertei cât ºi în privinþa politicilor de preþ,
promovare, distribuþie utilizate.
Studierea cererii acestor segmente de clientelã se face folosind mai multe metode:
• observarea directã, sondarea preferinþelor prin discuþii ºi notarea observaþiilor
celor mai interesante;
• studii, anchete, chestionare;
• relaþii publice;
• reacþii la propuneri;
• analiza reclamaþiilor ºi sugestiilor.
Agenþia de turism, prin reprezentanþii sãi trebuie sã þinã o strânsã legãturã cu
clienþii sãi. În acest sens, relaþia cu clienþii nu se va limita numai la momentele în care
aceºtia îºi manifestã dorinþa de a cumpãra produsele turistice ci trebuie sã-l informeze
permanent asupra noilor oferte, sã vinã în întâmpinarea nevoilor lor ºi chiar sã
contribuie la stimularea lor.
Ä 3.3.3. Culegerea de informaþii
Conceperea unor produse turistice variate ºi originale capabile sã satisfacã

diversitatea nevoilor, dorinþelor turiºtilor presupune culegerea unor informaþii cât mai
complete despre diferitele componente ale ofertei turistice. Aceastã activitate este
cunoscutã sub numele de documentare prealabilã. Ea vizeazã culegerea urmãtoarelor
categorii de informaþii:
Informaþii despre obiective turistice naturale ºi antropice:
167
Clasa a XII-a
– zone cu peisaje pitoreºti: munþi cu chei, peºteri, defilee, stânci cu forme bizare,
plaje, insule, lacuri, monumente ale naturii, parcuri ºi rezervaþii naturale;
– ape minerale ºi posibilitãþile de tratament;
– monumente de arhitecturã, artã plasticã ºi istorie;
– instituþii ºi manifestãri cultural-artistice, sportive (teatre, sãli de spectacole);
– ateliere de produse artizanale, manifestãri folclorice, festivaluri;
– gastronomie, mâncãruri naþionale, vinuri ºi alte bãuturi specifice, centre viticole;
– organizarea de partide de vânãtoare ºi pescuit;
– obiective turistice ºi dotãri pentru congrese;
– principalele itinerare ºi trasee turistice.
Informaþii despre:
• Cãile de acces ºi itinerariile cele mai obiºnuite pentru a ajunge în þara (zona)
respectiv, terestre, maritime sau aeriane:
– autostrãzi, numãrul de benzi, starea lor, numãrul de kilometri între diferite
obiective, drumuri europene, drumuri naþionale, dotãrile existente de-a lungul
acestora inclusiv drumurile forestiere ce pot fi parcurse pânã în apropierea diferitelor
obiective turistice;
– cãi ferate, gãri, legãturi, dotãri specifice;
– aeroporturi, legãturi;
– canale navigabile, porturi, legãturi;
– taxe percepute pentru autostradã, aeroporturi etc.
• Companiile rutiere, feroviare, aeriene, maritime operante în interior ºi în
exterior – aranjamentele turistice oferite.
• Principalii prestatori de servicii turistice de pe traseele turistice ºi din localitatea
de sejur ºi serviciile oferite:
– unitãþi de cazare: cu o tipologie diversificatã: hotel, motel, vilã, camping,
cabane, case de vacanþã, cãmine pentru studenþi pentru a putea rãspunde cât mai bine
diversitãþii de nevoi (amplasare, tip, dotãri, mãrime, categorii de clasificare etc.);
– unitãþi de alimentaþie – cât mai variate ca tipologie restaurante berãrii, braserii,
fast-food-uri º.a.); în cadrul acestora un accent deosebit se pune pe unitãþile cu
specific pe capacitatea de servire, dotãrile, ambianþa, servicii suplimentare oferite;
– unitãþi de tratament – staþiuni, dotãri, proceduri efectuate;
– unitãþi ºi mijloace de agrement – dotarea cu mijloacele de transport pe cablu,
discoteci, sãli de jocuri, tunuri pentru zãpadã artificialã, unitãþi destinate desfãºurãrii
unor activitãþi apres-sky, posibilitatea închirierii de materiale ºi echipamente sportive,
sãli de spectacol etc.
Pentru toate aceste tipuri de unitãþi se recomandã culegerea unor informaþii cât
mai complete cu privire la programul de funcþionare, preþurile ºi tarifele practicate,
confortul oferit.
La acestea se adaugã o serie de informaþii generale: de istorie, geografie, politice,
religioase, moneda naþionalã, drapelul ºi limba vorbitã, informaþii auxiliare: voltaj;
calitatea apei, servicii de siguranþã (poliþie, ajutor medical, ajutor stradal).
168
Ä 3.3.4. Tarifele practicate pentru produsele turistice
Stabilirea tarifelor practicate pentru produsele turistice se face diferit la nivelul

celor trei subactivitãþi:
– excursii interne;
– excursii externe;
– odihnã ºi tratament.
♦ Calculul tarifului practicat pentru „excursiile interne“ se face pe baza „analizei
de preþ“, dupã cum urmeazã:

1. determinarea cheltuielilor directe în care se includ urmãtoarele elemente de
cheltuieli:
• transport – calculul contravalorii acestuia se face diferit în funcþie de mijlocul
de transport folosit:
– în cazul autocarului: nr. km parcurºi (conform programului excursiei) x
cost/km (conform contractului cu prestatorul). Pentru a determina valoarea pe turist
se împarte valoarea totalã la numãrul de participanþi (nu se includ ºoferul, ghidul,
locurile gratuite oferite organizatorului sau distribuitorului excursiei);
– în cazul utilizãrii altor mijloace de transport (tren, avion): costul biletului x nr.
de participanþi.
• cazare – suma cazãrilor în diferitele localitãþi calculatã pentru fiecare unitate
de cazare în parte (nr. nopþ[ x tarif/loc/zi x nr. participanþi plãtitori).
• alimentaþie – suma prestaþiilor de alimentaþie oferite pe parcursul sejurului
calculatã: preþ (MD, D, C) x nr. participanþi;
• cheltuieli culturale (nr. obiective x taxã intrare) x nr. participanþi
– cheltuieli organizator (eventual) sau alte cheltuieli;
• cheltuieli ºofer – se includ: cazare, alimentaþie, (sau diurnã).
• cheltuieli ghid: includ: transport (în cazul folosirii altor mijloace de transport
decât autocarul), cazare, alimentaþie, cheltuieli culturale (sau diurnã).
Pentru determinarea valorii pe turist a cheltuielilor cu ºoferul ºi ghidul cuantumul
acestor cheltuieli se împarte la numãrul de participanþi.
Toate aceste elemente de cheltuieli se determinã atât ca valoare totalã, cât ºi pe turist.
2. Calculul valorii totale a cheltuielilor directe
3. Calculul valorii comisionului: total cheltuieli directe x % comision (cuprins
între 5-30%).
4. Determinarea valorii TVA: valoarea comisionului x % cotã TVA (conform
legislaþiei în vigoare – în prezent 19%).
5. Aplicarea procentului de 3% (cota de participare la fondul de promovare ºi
dezvoltare a turismului la valoarea comisionului. Unele agenþii de turism preferã
pentru a nu mai încãrca preþul final, sã deducã suma aferentã acestuia din valoarea
comisionului.
6. Efectuarea unor eventuale rotunjiri.
169
Clasa a XII-a
7. Determinarea preþului total de vânzare prin adunarea la totalul cheltuielilor
directe a valorii comisionului, TVA-ului, cotei 3% dacã este cazul.
Preþul de vânzare rezultat va fi înscris pe programul turistic pe care îl va primi
turistul la înscrierea în excursie.
♦ Calculul tarifului practicat pentru excursiile externe se face tot pe baza analizei de preþ.
Metodologia întocmirii analizei de preþ este asemãnãtoare cu cea prezentatã mai

sus cu urmãtoarele menþiuni:
– se includ obligatoriu asigurarea de 3-4% din valoarea comisionului, asigurarea
medicalã ºi taxa de vizã (dupã caz);
– de asemenea se mai pot include: transferuri, tur de oraºe, taxã aeroport, alte taxe.
♦ Calculul tarifului practicat pentru produsele turistice: sejururi de odihnã ºi
tratament se face pe baza BOT sau voucher-ului în care se înscriu serviciile care
urmeazã sã fie prestate, tariful de cazare ºi masã, tratament pe zi ºi persoanã, nr. de
zile ºi nr. de persoane.
Calculul propriu-zis include:
– calculul contravalorii cazãrii: cazare = nr. pers x tarif/loc/zi x nr. de nopþi de cazare;
alimentaþie= nr. pers. x nr. de zile x tarif ppe zi pers. (aferent nr. de mese)
– calculul contravalorii serviciilor de tratament (sau a altor servicii);
– calculul valorii totale a serviciilor prestate;
– la suma totalã calculeazã comisionul cuprins între (5-30%;
– la valoarea comisionului se aplicã TVA-ul conform metodologiei precizate
în legislaþia în vigoare;
– la valoarea comisionului se aplicã ºi 3% cota de participare la fondul de
promovare ºi dezvoltare a turismului. Aceasta se poate însã deduce ulterior din
valoarea comisionului în contabilitate (cu diminuarea corespunzãtoare a valorii
acesteia);
– se calculeazã valoarea totalã a biletului adunând la valoarea totalã a prestaþiilor
valoarea comisionului, a TVA-ului ºi eventual a cotei de 3%.
Ä 3.3.5. Condiþiile generale ºi particulare de vânzare
Condiþiile de comercializare a produselor turistice sunt prezentate în contractul

încheiat de agenþia de turism cu turistul.
Informaþiile scrise, furnizate turiºtilor de cãtre agenþiile de turism, trebuie sã
fie astfel formulate încât sã nu permitã interpretãri echivoce cu privire la preþul,
conþinutul pachetului de servicii ºi la alte condiþii ce urmeazã a fi incluse în contractul
dintre agenþie ºi turist.
Condiþiile generale de vânzare se referã la:

• Termene ºi modalitãþi de platã:
Valoarea sau procentul din preþ ce trebuie achitat cu titlu de avans ºi graficul
pentru efectuarea restului de platã. Nerespectarea termenelor de platã de cãtre
170
consumator nu înseamnã cã el a renunþat la contract ºi se aplicã clauzele referitoare
la penalizãri. Agenþia are dreptul sã anuleze rezervãrile dacã plata finalã nu este fãcutã
în termen.
• Anulãri, penalizãri ºi despãgubiri
Turistul poate sã rezilieze contractul oricând. Indiferent de motivele anulãrii sau
dacã clientul nu cãlãtoreºte, agenþia are dreptul sã aplice cote de penalizãri. Acestea
se vor stabili de fiecare agenþie. În cazul în care preþurile stabilite prin contract sunt
majorate cu peste 10% indiferent de motivele majorãrii, turistul poate rezilia
contractul fãrã nici o obligaþie faþã de agenþie.
Contractul poate fi anulat de agenþie fãrã plata unor despãgubiri în urmãtoarele
situaþii:
– nu s-a realizat numãrul maxim de persoane menþionat în contract ºi turistul a
fost anunþat în scris cu 15 zile calendaristice înainte de data plecãrii;
– a intervenit un caz de forþã majorã;
– ambasada refuzã acordarea vizei;
– anularea s-a fãcut din vina turistului.
• Posibilitãþi de transfer a cãlãtoriei turistice
În cazul în care turistul nu poate participa la cãlãtorie el poate transfera
rezervarea sa unei persoane care satisface condiþiile aplicabile cãlãtoriei în cauzã.
Rezervarea se poate transfera numai cu anunþarea agenþiei de turism în timp util (se
poate stabili un numãr de zile), înaintea plecãrii. Turistul care cedeazã pachetul sãu
de servicii, precum ºi cesionarul sunt responsabili, în mod similar, de plata preþului
cãlãtoriei ºi a eventualelor costuri suplimentare apãrute cu ocazia acestei cedãri.
Pentru cãlãtoriile individuale, în cazul în care mijlocul de transport este avionul,
transferul poate fi executat numai dacã existã posibilitatea transferãrii locului la zbor.
• Modificãri ale preþului
Preþurile stabilite în contract nu pot fi majorate în cursul celor 20 de zile
calendaristice care preced data plecãrii, cu excepþia cazurilor în care majorarea sau
micºorarea preþului are loc ca urmare a variaþiilor:
– costurilor de transport, inclusiv costul carburantului;
– redevenþelor ºi a taxelor aferente serviciilor de aterizare, debarcare/îmbarcare
în porturi ºi aeroporturi ºi a taxelor de turist;
– cursurilor de schimb valutar aferente pachetului de servicii contractat.
• Imposibilitatea respectãrii unor prevederi ale contractului
În cazul în care agenþia este nevoitã sã modifice anumite prevederi ale
contractului cu 15 zile înainte de data plecãrii, turistul va fi consultat asupra rezilierii
contractului fãrã plata de penalitãþi sau asupra acceptãrii noilor condiþii ale
contractului, iar turistul în termen de 5 zile de la primirea înºtiinþãrii este obligat sã
comunice agenþiei hotãrârea sa.
În cazul în care turistul reziliazã contractul ca urmare a modificãrii unor
prevederi din contract sau agenþia de turism anuleazã cãlãtoria, turistul are dreptul:
171
Clasa a XII-a
– sã accepte la acelaºi preþ un alt pachet de servicii turistice de calitate
echivalentã sau superioarã, propus de agenþia de turism;
– sã accepte un alt pachet de servicii de calitate inferioarã, propus de agenþia
de turism, cu rambursarea diferenþei de preþ;
– sã i se ramburseze sumele achitate în virtutea contractului;
În cazul în care, dupã începerea cãlãtoriei turistice, o parte importantã din
serviciile prevãzute în contract nu poate fi realizatã, turistul va alege una din
urmãtoarele propuneri ale agenþie de turism:
– o alternativã corespunzãtoare, în vederea continuãrii cãlãtoriei turistice, fãrã
majorarea preþului;
– restituirea sumelor ce reprezintã diferenþa dintre serviciile achitate ºi cele
efectiv prestate în timpul cãlãtorie turistice;
– transportul retur, cu despãgubirea pentru serviciile neprestate, în cazul în care,
din motive întemeiate turistul nu acceptã oferta propusã.
• Responsabilitãþi
Agenþia nu este rãspunzãtoare când neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasã
a obligaþiilor asumate prin contract se datoreazã turistului. Nu este rãspunzãtoare
pentru orice pagubã, inconvenient, întârziere, înlocuire de mijloc de transport,
schimbãri intervenite din cazuri de forþã majorã – raþiuni politice, greve, dezastre,
condiþii meteorologice). Întârzierea la plecare din motive ce nu þin de controlul
agenþiei nu este consideratã modificare de program.
• Asigurãri
Turiºtii au posibilitatea semnãrii unui contract de asigurare facultativã, care sã
acopere taxele de transfer ale consumatorului, sau a unui contract de asistenþã, care
sã acopere taxele de repatriere în caz de accidente sau de boalã; este indicat sã se facã
asigurare ºi pentru bagaje.
• Bagaje
În funcþie de regulile stabilite de compania de transport, agenþia nu este responsabilã
pentru bagajele ºi lucrurile personale ale turiºtilor. Fiecare turist trebuie sã fie prezent
la încãrcarea ºi descãrcarea bagajelor în ºi din mijlocul de transport folosit.
Condiþii ºi reduceri pentru copii
Se vor menþiona condiþiile de participare (exemplu: vârsta limitã, participarea

lor numai însoþiþi de pãrinþi) ºi reducerile pe care le acordã fiecare agenþie.
• Reclamaþii
Dacã turistul are o reclamaþie, el trebuie sã o sesizeze prompt, în scris, în timpul
cãlãtoriei, ghidului sau, în lipsa acestuia, prestatorului menþionat pe voucher. Dacã
problema nu poate fi rezolvatã, turistul va contacta agenþia vânzãtoare prin fax sau
telefon. În cazul în care turistul considerã problema nerezolvatã va adresa o
reclamaþie iniþialã fãcutã în timpul cãlãtoriei, cu punctul de vedere al
prestatorului/ghidului.
• Pot fi adãugate ºi alte clauze specifice, corespunzãtoare pachetelor de servicii
puse în vânzare.
172
Ä 3.3.6. Prezentarea produselor turistice oferite spre vânzare.

Vânzarea propriu-zisã
Contactul direct al agentului de turism cu potenþialul client reprezintã o

componentã a calitãþii serviciilor turistice oferite.
De aceea dialogul agent de turism – client trebuie sã se desfãºoare urmãrind o
serie de etape bine determinate.
1. Etapa de primire a cumpãrãtorului care începe cu:

• salutul – dublat de o serie de elemente ale comunicãrii nonverbale în mãsurã
sã creeze o atmosferã de amabilitate, favorabilã comunicãrii (privire caldã, deschisã,
binevoitoare, zâmbet profesional);
2. Etapa de cunoaºtere a nevoii cumpãrãtorului în care nu se aºteaptã întrebarea
clientului ci se întreabã ºi se ascultã activ, încercându-se cunoaºterea motivaþiilor
clientului. În cadrul acestei etape se solicitã cât mai multe informaþii despre nevoile,
preferinþele ºi dorinþele turiºtilor pentru a-i putea recomanda produsul care rãspunde
cel mai bine acestora.
3. Etapa de prezentate ºi oferire verbalã a produsului. În prezentare accentul
trebuie pus pe ceea ce se oferã, pe calitatea ºi elementele care diferenþiazã produsul
de celelalte produse. Este bine sã se prezinte mai multe oferte care întrunesc cerinþele
turistului dar care se diferenþiazã prin anumite aspecte particulare.
Se recomandã ca agentul de turism sã încerce sã „tangibilizeze“ cât mai mult
produsul turistic prezentat prin oferirea unor informaþii cât mai complete ºi reale
susþinute de pliante turistice, broºuri, cataloage sau albume de prezentare a zonelor
ºi a unitãþilor de cazare, alimentaþie ºi a confortului oferit de acestea sau sã se prezinte
chiar imagini video sugestive. Argumentarea vânzãrii este elementul esenþial al
realizãrii actului de vânzare-cumpãrare. De aceea agentul de turism trebuie sã
gãseascã argumentele care sã convingã turistul. Pentru aceasta agentul de turism va
apela atât la argumentele tehnice (garanþia unei calitãþi superioare, cel mai bun raport
calitate-preþ) cât ºi la cele de naturã emoþionalã (confort, liniºte, relaþii sociale, modã).
Clientul va fi lãsat sã aleagã, fãrã a-i „forþa mâna“ iar în final i se va sugera cã
a fãcut o alegere bunã, chiar dacã produsul turistic ales are un tarif mai mic.
Aspectele cu o conotaþie negativã vor fi exprimate în formulãri pozitive ca de
exemplu: o camerã fãrã baie va fi oferitã ca o camerã cu lavoar (cu apã curentã); de
asemenea se va evita formula „ne-a mai rãmas un sejur în staþiunea…“ pentru cã
nimãnui nu-i plac rãmãºiþele.
Pe tot parcursul discuþiei agentul de turism va urmãri ca, clientul sã se simtã
important, manifestând acelaºi interes pentru fiecare în parte, înþelegându-i
problemele din punctul lui de vedere.
4. Etapa de calcul a contravalorii produsului turistic ºi de întocmire a
contractului cu turistul sau biletului de vacanþã (bilet de excursie sau BOT).
5. Etapa despãrþirii de client însoþitã de urãrile de sejur plãcut ºi invitaþia de a
reveni în unitate.
173
Clasa a XII-a
Etapa de evaluare post-cumpãrare care vizeazã urmãrirea satisfacþiei obþinute
în urma consumului produselor turistice (fed-beak-ul) care se realizeazã prin
intermediul sondajelor de opinie, fiºierului clienþilor, monitorizarea vânzãrilor.
Ä 3.3.7. Elemente post-vânzare
Fiºierul clienþilor
Competiþia existentã pe piaþa organizatorilor de turism face necesarã cultivarea
relaþiilor cu clienþii ºi intermediarii. Aceasta presupune fidelizarea clienþilor prin
personalizarea prestaþiilor. Efectele acesteia pot fi asociate unei vânzãri în
perspectivã, putând asigura ºi limitarea cheltuielilor de promovare pentru atragerea
de noi clienþi.
Tocmai de aceea este folosit fiºierul clienþilor – un important mijloc de lucru care
permite personalizarea prestaþiilor.
În cazul în care agentul de turism ºtie cã poate conta pe revenirea unui client sau
pe permanentizarea relaþiilor cu un intermediar el trebuie sã întocmeascã o astfel de
fiºã. Pentru clientela de grup se întocmeºte o singurã fiºã, cea a intermediarului sau
a întreprinderii organizatoare a conferinþei sau acþiunii.
El se þine pe o foaie cartonatã (format A6 sau A5) sau pe calculator ºi va cuprinde
trei pãrþi:
– informaþii generale (elemente de indentificare);
– informaþii în legãturã cu sejururile produsele turistice) oferite de agenþie;
– observaþii – unde se înscriu informaþii care permit individualizarea cererii ºi
toate acþiunile de vânzare pe adresa clientului (mailing, telefon, contact direct).
În realizarea fiºierului clienþilor fiºele sunt grupate ºi regrupate dupã mai multe
criterii, atribuindu-se coduri pentru fiecare fiºã care permit identificarea cu uºurinþã
a tuturor clienþilor care aparþin unei grupe anume.
Fiºierul clienþilor stã la baza acþiunilor de vânzare ale serviciului marketing. El este
indispensabil în etapa selecþiei clienþilor ºi intermediarilor. De asemenea acesta este un
instrument de lucru care dã posibilitatea întreprinderii unor acþiuni de comunicaþie.
Pe lângã acþiunile de vânzare fiºierul clienþilor face posibilã desfãºurarea unor operaþii
de relaþii publice. Un beneficiar al serviciilor turistice oferite de o agenþie de turism
nu este client doar în timpul servirii, el rãmâne client pânã când îºi întrerupe o lungã
perioadã solicitãrile. În acest sens, clienþilor li se pot trimite felicitãri cu diferite ocazii:
ziua de naºtere, diferite sãrbãtori. Clienþii importanþi care vor beneficia de o astfel de
atenþie vor fi selecþionaþi pe baza informaþiilor cuprinse în fiºe: fidelitate excepþionalã:
timp de 10 ani a apelat pentru achiziþionarea pachetelor de vacanþã la agenþia datã,
organizator anual al unor reuniuni cu un aport important la cifra de afaceri.
Clienþii selecþionaþi pe baza fiºierului pot beneficia de o carte gratuitã de
fidelitate care le dã dreptul la anumite avantaje.
174
Rezolvarea reclamaþiilor reprezintã o componentã importantã a activitãþii agenþilor
de turism pentru cã aceasta oferã posibilitatea de a transforma un client nemulþumit,
într-un client mulþumit. În momentul în care un client are o reclamaþie, acestuia i se
acorda întreaga atenþie. Agentul de turism îl va asculta, va nota, îºi va cere scuze ºi îi
va mulþumi pentru ajutor. Totodatã, el se va interesa de amãnunte, se va situa imediat
de partea sa ºi îi va acorda imediat sprijinul în rezolvarea problemei.
Un client care nu reclamã nu este neapãrat un client mulþumit, riscul de a-l pierde
pe viitor este mare. De aceea personalul agenþiei trebuie sã urmãreascã permanent
gradul de satisfacþie obþinut în urma consumului produselor turistice. Se recomandã ca
periodic sã se analizeze reclamaþiile primite ºi modul în care acestea au fost soluþionate.
D ic]ionar
1. I.A.T.A. – Asociaþia Internaþionalã a turilor disponibile pentru turist, atracþiile
Transporturilor Aeriene – Asociaþie volun- destinaþiei, nivelul serviciilor prestate etc.
tarã de companii aeriene internaþionale. Ea 6. Demi-pesiune – preþ cuprinzând cazarea,
stabileºte prin acorduri costurile cãlãtoriilor micul dejun ºi una dintre cele douã mese
ºi alte standarde pentru majoritatea principale (dejun sau cinã).
companiilor aeriene. 7. Pensiune completã – aranjament cu o
2. Asigurare de cãlãtorie – contract unitate hotelierã, în principiu pentru cel
încheiat între cãlãtori ºi firme specializate puþin 3-5 zile, cuprinzând cazarea ºi toate
de asigurãri care prevede plata unor cele trei mese.
despãgubiri în cazul unor eventuale 8. Excursie – plimbare sau cãlãtorie fãcutã,
evenimente neplãcute petrecute pe de obicei, în grup, pe jos sau cu un mijloc
parcursul cãlãtoriei (exemplu: accidente, de transport, cu scop educativ, recreativ
cheltuieli de sãnãtate). etc., pe un traseu prestabilit.
3. Contract între agenþia de turism ºi 9. Fast-food – mâncare preparatã, servitã ºi
turist – acordul de voinþã dintre agenþia consumatã rapid în local sau pentru acasã.
tour-operatoare sau detailistã ºi turist, Preparatele cele mai des oferite sunt pizza,
care are ca obiect cumpãrarea unor hamburger-ul, cartofi prãjiþi etc.
servicii turistice de cãtre turist ºi 10. Excursie cu ghid – excursie organizatã
eliberarea documentelor de platã ºi a de o agenþie sau asociaþie de turism ºi
documentelor de cãlãtorie de cãtre
condusã de un ghid acreditat.
agenþia de turism.
11. Reclamaþie – reacþie sau comentariu al
4. Calitate – totalitatea caracteristicilor
unui consumator care nu este satisfãcut
proprii unui produs sau serviciu care îi
de produsul sau serviciul utilizat din
conferã acestuia capacitatea de a satisface
necesitãþile exprimate sau implicite. cauza standardului de calitate
necorespunzãtor sau a unei neînþelegeri.
5. Duratã a sejurului – numãrul de zile
petrecute de un turism într-o anumitã 12. Staþiune turisticã – localitate (sat sau
destinaþi (zonã) sau într-o unitate turisticã; oraº) situatã într-o regiune cu un
acesta depinde de mai mulþi factori, printre potenþial turistic deosebit ºi dotatã cu
care: motivaþia deplasãrii, nivelul veni- diverse echipamente pentru primirea
175
Clasa a XII-a
{ tia]i c\...
• vechii greci încheiau contracte de vizite reciproce, prieteneºti, cu oamenii de
aceeaºi ocupaþie, ceea ce însemna asigurarea în strãinãtate „îndepãrtatã“ a locuinþei,
întreþinerii, siguranþei morale ºi fizice. Semnul vizibil al vizitei prieteneºti era un obiect
„sumbolom“ (simbol) care se rupea în douã. Cel care pleca în strãinãtate se legitima cu
bucata de sumbolom de care dispunea, ceea ce echivala pentru el cu paºaportul ºi cu viza
de astãzi. Vizita prieteneascã se putea moºteni din tatã în fiu. Neîndeplinirea contractului
? ...
de vizitã prieteneascã era socotitã ca cea mai grea nelegiuire, ceea ce atrãgea dupã sine
„pedeapsa severã a zeilor“.
• romanii au fost primii în istorie care au proiectat ºi construit reþele de drumuri;
• pe vremea domniei împãratului Augustus (63 î.e.n. – 14 e.n.) cãlãtorii erau
transportaþi spre þinta cãlãtoriei lor de poºtalioane imperiale care circulau dupã un orar
regulat. n staþiile unde se schimbau caii, cei care doreau puteau sã primeascã gãzduire
ºi întreþinere; pe drumuri circulau trãsuri în care se putea dormi;
• statul se implica pentru asigurarea confortului în timpul cãlãtoriei:
– în anul 61 e.n., împãratul Nero a dat dispoziþii procuratorului Traciei pentru
construirea de hanuri iar în anul 136 e.n. împãratul Adrian a dispus ca, de-a lungul
drumurilor de pe coasta Mãrii Roºii sã se ridice hanuri.
• staþiunile de curã din Franþa, Italia, Spania º.a. oferã o gamã largã de produse
turistice noi ca:
– antistress;
– esteticã: cosmeticã, modelarea corpului;
• antitabac;
• mama ºi bebeluºul;
• programe nutriþionale (dieteticã ºi nutriþie).

Întreb\ri
1. Evidenþiaþi importanþa serviciilor turistice.
2. Enumeraþi caracteristicile generale ºi caracteristicile specifice turismului.
3. Precizaþi care sunt elementele care se au în vedere la alegerea mijlocului de
transport.
4. Evidenþiaþi principalele tipuri de aranjamente turistice (pe forme de transport).
5. Prezentaþi funcþiile serviciilor de cazare.
6. Evidenþiaþi funcþiile serviciilor de alimentaþie.
7. Arãtaþi care sunt factorii determinanþi care influenþeazã calitatea unui serviciu.
8. Explicaþi în ce constã subactivitatea de excursii turistice interne.
9. Enumeraþi etapele elaborãrii programelor turistice.
10. Precizaþi factorii care influenþeazã elaborarea unui program turistic.
176
TESTE
1. Între principalele caracteristici ale serviciilor turistice se includ:

a) complexitate, omogenitate, nematerialitate;
b) eterogenitate, substituire, simplitate;
c) complexitate, nematerialitate, intangibilitate.
2. În categoria serviciilor de bazã se includ:
a) servicii de informare ºi intermediere;
b) serviciile de alimentaþie ºi informare;
c) serviciile de cazare ºi alimentaþie.
3. Serviciile turistice specifice sunt numai:
a) asistenþa medicalã, telecomunicaþii, distribuþia apei, gazelor, energiei
electrice;
b) agrement, intermediere, informare;
c) telecomunicaþii financiare, intermediere.
4. Aranjamentele turistice de tip Charter IT pot fi practicate în cadrul:
a) turismului organizat;
b) turismului neorganizat;
c) turismului pe cont propriu.
5. Turistul experimentat preferã sã apeleze la:
a) turismul organizat;
b) turismul pe cont propriu;
c) turismul semiorganizat.
6. Mijlocul de transport care oferã cea mai mare libertate de miºcare
a turistului (în alegerea destinaþiei traseului, opririlor etc) este:
a) trenul;
b) avionul;
c) autoturismul.
7. Cursele charter sunt:
a) curse aeriene de linie;
b) curse aeriene speciale;
c) curse aeriene combinate.
8. Turismul semiorganizat este cel care:
a) nu presupune angajare anticipatã a prestaþiilor;
b) presupune angajarea anticipatã a tuturor serviciilor legate de deplasare
ºi sejur;
c) presupune angajarea anticipatã a unor servicii în timp ce la altele
turistul apeleazã pe parcursul sejurului.
177
Clasa a XII-a
9. Stabiliþi corelaþii între tipurile de aranjamente turistice evidenþiate în
coloana A ºi caracteristicile acestora prezentate în coloana B:
A. Aranjamente B. Caracteristici
I. Part-charter a) combinã avionul cu autoturismul care este pus la dispoziþia

turistului de la sosire pânã la întoarcerea la aeroport;
II. Charter IT b) pachet de servicii la un cost global în care transportul se
realizeazã cu aeronave ïnchiriate
III. Rail inclusive c) pachet de servicii comercializat de cãtre agenþia tour de
voiaj la un preþ global în cadrul cãruia cãlãtoria se realizeazã
cu trenul;
IV. Package d) închirierea parþialã de cãtre tour-operator a cursei de linie
Tour ºi vânzarea locurilor în sistem charter.
10. Realizaþi un eseu cu titlul „Rolul serviciilor turistice în valorificarea
potenþialului turistic al unei zone.
jOC 1
2
7. Cateing
6. Inclusive tour
5 5. Rutier
4. Intangibilitate
3. Charter
6 2. Nestocabilitate
7 1. Odihna Igiena
1. Funcþii de bazã pe care trebuie sã le 5. Formã de transport care oferã cea mai
asigure orice unitate de cazare. mare libertate de miºcare turistului automo-
2. Caracteristicã a serviciilor turistice bilist.
care face ca locurile nevândute în extrasezon 6. Tip de aranjament care oferã un
sã se piardã. pachet complet de servicii la un cost global.
3. Curse aeriene la cerere – închiriate, de 7. Formã de producþie a preparatelor
regulã de cãtre touroperatori. culinare specificã unitãþilor de tip fast-food.
4. Caracteristicã a serviciilor turistice
care face ca acestea sã nu poatã fi probate,
încercate în momentul cumpãrãrii lor.
178
DECONTAREA
4 PRODUSELOR TURISTICE
1. Con]inutul activitãþilor de agrement [i anima]ie [i func]iile

acestora.
2. Clasificarea activit\]ilor de agrement [i anima]ie
3. Principalele activit\]i de platã utilizate în turism [I caracteristicile
acestora
4. Metode de depistare a falsurilor valutare
4.1. Activitatea de agrement ºi animaþie în turism
Ä 4.1.1. Activitatea de agrement ºi animaþie – componentã de bazã

a vacanþelor active
În prezent, pe plan mondial, alãturi de vacanþele tradiþionale, au apãrut ºi vacanþele

active în cadrul cãrora se pune accentul pe petrecerea dinamicã a timpului liber.
Vacanþele active sunt rezultatul mutaþiilor intervenite în structura cererii în special
la nivelul tineretului, (datoritã nevoii de descoperire, aventura dirijatã, performanþe
sportive, autodepãºire) dar ºi datoritã, scurtãrii vacanþelor ºi dorinþei petrecerii inten-
sive a acestora.
Aceste mutaþii intervenite în structura cererii au fãcut ca serviciile de agrement
ºi animaþie sã devinã din servicii suplimentare, solicitate doar ocazional, servicii de
bazã, reprezentând una dintre motivaþiile decizionale de vacanþe.
Astfel, pentru satisfacerea nevoilor de odihnã fizicã ºi psihicã, accentul se pune
ºi pe activitãþile de animaþie ºi agrement.
Ä 4.1.2. Conceptul de agrement: definiþie, funcþii, tipologie
Agrementul reprezintã ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor,

formelor oferite de unitãþi, staþiuni sau zone turistice, capabil sã asigure individului
sau grupului social:
– o stare de bunã dispoziþie, de plãcere;
179
Clasa a XII-a
– sã dea senzaþia unei satisfacþii, împliniri;
– sã lase o impresie ºi o amintire favorabilã.
Serviciile de agrement reprezintã o componentã importantã a produsului turistic

indiferent dacã sunt oferite ca servicii de bazã sau suplimentare. Ele sunt alcãtuite
dintr-o paletã largã de activitãþi cu caracter:
– recreativ-distractiv;
– sportiv;
– cultural-artistic ºi educativ.
În categoria serviciilor cu caracter distractiv-recreativ, se includ: cele oferite
de cazinouri, discoteci, restaurante ºi baruri cu program artistic, sãli de jocuri, cluburi,
parcuri de distracþie etc.
Activitãþile sportive presupun punerea la dispoziþie a unor sãli de sport, gimnasticã
aerobicã, fitness, tenis, terenuri amenajate pentru: ski, echitaþie, minigolf etc.
Activitãþile cu caracter cultural-artistic ºi de divertisment vizeazã:
– participarea, în calitate de spectator, la diverse spectacole (teatru, film, operã,
concerte sau evenimente/festivaluri, serbãri populare etc.);
– vizite la case memoriale, muzee, galerii de artã, expoziþii;
– vizitarea unor obiective istorice, culturale, ºtiinþifice (cetãþi, palate, edificii
religioase, grãdini botanice ºi zoologice etc.).
– întâlniri cu personalitãþi din domeniul culturii, artei, ºtiinþei etc.
Funcþiile agrementului
1. Din perspectiva turistului:
– satisfacerea nevoii sale fizice de: odihnã, recreere, miºcare ºi chiar dezvoltare
a capacitãþilor fizice.
Exemplu: cele ce pun în miºcare organismul de la simpla plimbare pânã la
practicarea unor sporturi complexe:
– reconfortarea psihicã prin: relaxare, distracþie, crearea unei atmosfere de bunã
dispoziþie, îmbogãþire a bagajului de cunoºtinþe.
2. Din perspectiva organizatorului de turism, agrementul:
– este un factor de competitivitate a staþiunilor sau unitãþilor, de creºtere a
atractivitãþii prin diversificarea ofertelor;
– este un mijloc de individualizare a produsului, de personalizare a destinaþilor
cu efecte stimulative asupra circulaþiei turistice;
– reprezintã o sursã importantã de încasãri, de creºtere a eficienþei economice
(el deþine 10-15% din totalul cheltuielilor de vacanþã, dar cu diferenþe semnificative
pe forme de turism: ski, iahting, vânãtoare, sporturi extreme, care presupun alocarea
unor sume mai mari);
– contribuie la prelungirea sezonului, la atenuarea sezonalitãþii activitãþii
turistice: creºte posibilitatea de petrecere a timpului liber, reduce sensibil dependenþa
ofertei de cadrul natural.
180
Tipologia serviciilor de agrement
Activitãþile de agrement se grupeazã ºi se regrupeazã în timp, în funcþie de locul
unde se desfãºoarã, de nivelul de organizare (staþiune, unitate de cazare ºi/sau de
alimentaþie, de cãtre terþi pentru întreaga activitate turisticã), de forma de participare
a turiºtilor.
Deºi eterogen ºi dinamic, cu o multitudine de forme particulare, agrementul
poate fi clasificat în funcþie de mai multe criterii ºi anume:
a. spaþiul de desfãºurare:
– închis (club, hotel, teatru, cinema, discotecã etc.);
– în aer liber (grãdini publice, parcuri de distracþii, stadioane, complexuri
sportive, spaþii periurbane amenajate etc.).
b. sezonul turistic:
– de iarnã (sporturi de iarnã);
– de varã (sporturi nautice);
– permanent.
c. numãrul de participanþi:
– individual;
– de grup.
d. vârstã:
– pentru copii;
– pentru tineri;
– pentru adulþi;
– pentru vârsta a treia.
e. în funcþie de destinaþiile de cãlãtorie:
– de litoral;
– montan;
– balnear;
– în oraºe, pe trasee turistice.
O exemplificare a mijloacelor ºi echipamentelor de agrement în funcþie de

specificul staþiunilor sau localitãþilor turistice este prezentatã în continuare:
–Mijloace
videoteci,ºibiliard,
echipamente
discoteci;de agrement Mijloace ºi echipamente de agrement în
existente
– sãliîncuzonele
dotãrimontane
pentru fitness, sãli de gimnasticã staþiunile de pe litoral
ºi aerobic;
– –pârtii
cluburidedeschi, pârtiidelta
alpinism, pentru sãnii,
plan, pârtii
zboruri – plaje
cu elicopterul amenajate ºi dotãri aferente;
etc.;
pentru– bob, trambuline; – plaje
unitãþi de alimentaþie cu specific, cluburi, baruri de noapte; de circulaþie liberã;
– –mijloace de transport pe cablu (telescaun, – agrement nautic (debarcadere, ºalupe, yole,
motoscutere pe zãpadã, tir cu arcul, tir cu aer comprimat etc.
teleschi, telecabinã, telegondolã etc.); bãrci cu motor, nave de agrement, teleschi nautic,
– cazinouri.
– patinoare artificiale, în spaþii deschise sau/ºi hidrobiciclete, surfing, ºcoli de surfing);
în spaþii acoperite; – parcuri de distracþie;
– Mijloace ºi echipamente
ºcoli de schi ºi patinaj; de agrement în staþiunile balnearepiste de karting, trenuleþe, bowling,
– minicare,
– saune, piscine acoperite; discoteci, biliard, jocuri mecanice;
– Agrementul balnear se dezvoltã, în general, þinând–cont
terenuri de minigolf; de cadrul
piscine geografic,
acoperite ºi în aerprofilul
liber; staþiunii ºi
grupele de vârstã care frecventeazã staþiunea.
– terenuri de fotbal, de tenis, de baschet; – saune, solarii, minigolf;
– Acesta
sãli de poate fi sãli
sport ºi compus din:
polivalente; – sãli de gimnasticã ºi aerobic;
181
Clasa a XII-a
– stadioane, cinematografe, biblioteci; – stadioane, cinematografe în aer liber sau
– sãli cu jocuri mecanice, bowling, popicãrii; acoperite;– teatre de varã;
– poteci ºi puncte de belvedere;– ºtranduri – terenuri de sport;
termale în aer liber; – sãli de conferinþe;
– piscine acoperite; – acvariu – delfinariu;
– saune, terenuri de sport; – cluburi, baruri de noapte;
– bowling, carusele, pârtii de schi, sãniuþe; – centre de echitaþie ºi manej pentru copii;
– telescaun, jocuri mecanice; – emisiuni Radiovacanþa;
– cinematografe, bibliotecã; – excursii diverse (tur de litoral, Turcia-
– muzee, discoteci, sãli de spectacole; Bulgaria-Grecia, Delta Dunãrii, Nordul Moldovei,
– sãli de audiþii muzicale; Bucureºti);
– parcuri de agrement-distracþii; – plimbãri cu elicopterul, lansãri cu paraºuta etc.
– piste de atletism; teren pentru cros;
– cazinouri;
– alei amenajate pentru cura de teren;
– sãli multifuncþionale, cluburi etc.
Mijloace ºi echipamente de agrement în centrele urbane
Acestea se adreseazã atât populaþiei rezidente, cât ºi celor care viziteazã localitatea (excursioniºti, turiºti):
– marile oglinzi de apã amenajate ºi dotate pentru agrement;
– parcurile ºi grãdinile publice;
– parcurile de distracþie pentru copii;
– ºtrandurile amenajate;
– bazinele sportive, stadioanele ºi bibliotecile;
– restaurantele cu specific;
– centre de echitaþie, curse de cai;
– grãdini zoologice ºi botanice;
– muzee, expoziþii, teatre, cinematografe;
– case de culturã, piscine acoperite;
– discoteci, jocuri mecanice, filarmonici;
– sãli de sport polivalente; bazine de înot, patinoare artificiale.
Ä 4.1.3. Conceptul de animaþie. Tipologie ºi tehnici de animaþie

Specificul activitãþii de animaþie presupune:
– transformarea turistului din simplu spectator în participant activ la desfãºurarea
programelor propuse;
– integrarea într-o formulã de viaþã socialã (grup) a activitãþilor desfãºurate;
– prezenþa animatorilor –, care reprezintã personalul specializat ce însufleþeºte
grupul (colectivitate), producând antrenul ºi buna dispoziþie.
Acestea sunt elementele care diferenþiazã animaþia de agrement.
Tipologia animaþiei:
• dupã locul de desfãºurare:
– animaþie specificã structurilor de primire (hotel, restaurant etc.);
– animaþie specificã activitãþii de turism (care poate interveni în toate momentele
consumului turistic: în mijloacele de transport, în staþiuni etc.);
182
• dupã natura activitãþilor desfãºurate (care sunt identificate de unii autori ºi cu
tehnicile de animaþie):
1. Animaþie sportivã: lecþii, cursuri de gimnasticã, aerobicã, sporturi nautice, ski,
tenis, echitaþie, golf, înot, plonjãri subacvatice, yoga, concursuri sportive între turiºti etc.
2. Animaþie de divertisment: organizarea de seri distractive, concursuri distractive
între turiºti (de abilitãþi karaoke), organizarea de baluri costumate sau mascate, seri
de discotecã ºi concursuri: Miss Hotel (Staþiune), cea mai frumoasã ºi originalã rochie
de searã, cel mai bun dansator sau pereche de dansatori, aniversarea zilei de naºtere
a turiºtilor (surprizã), parada modei organizatã cu turiºtii etc.
3. Animaþie socio-culturalã: organizarea unor spectacole realizate cu participarea
turiºtilor, teatru, seri muzicale, programe cu tematicã variatã, realizarea de filme þi
diapozitive de cãtre turiºti ºi prezentarea lor, ateliere de creaþie (picturã, ceramicã,
meºteºuguri), organizarea unor demonstraþii pe teme de gastronomie româneascã,
regionalã, din diferite þãri, conversaþii dirijate cu animatori calificaþi pe diferite teme
ºtiinþifice, literare, concursuri pe diferite teme cu participarea turiºtilor (muzicã,
literaturã, poezie, dans etc.) cu acordarea de premii câºtigãtorilor.
• dupã vârsta participanþilor:
– animaþie pentru copii;
– animaþie pentru tineret;
– animaþie pentru adulþi;
– animaþie pentru vârsta a treia.
Desfãºurarea activitãþii de animaþie presupune:
– existenþa unor echipamente adecvate activitãþilor desfãºurate;
– diversificarea programelor de animaþie ºi adaptarea lor la cerinþele diferitelor
segmente de turiºti;
– existenþa unor animatori care trebuie sã aibã urmãtoarele calitãþi: o pregãtire
complexã, spontaneitate, fin psiholog, simþul umorului, multiple abilitãþi (sportive,
de îndemânare etc.).
Prin tehnicile folosite, animatorul este cel care rãspunde de organizarea ºi buna
desfãºurare a activitãþilor de animaþie, rãspunzând de securitatea participanþilor.
Funcþiile animaþiei
Din punctul de vedere al turistului:
• satisfacerea nevoii sale fizice de: odihnã, recreere, miºcare;
• descoperirea, punerea în valoare, dezvoltarea capacitãþilor sale;
• comunicare, relaþii sociale, sporirea volumului de cunoºtinþe.
Din punctul de vedere al organizatorului:
• este un factor de competitivitate a staþiunilor sau unitãþilor, de creºtere a
atractivitãþii prin diversificarea ofertelor;
• un mijloc de individualizare a produsului, de personalizare a destinaþiilor având
efecte stimulative asupra intensificãrii circulaþiei turistice;
• reprezintã o sursã importantã de încasãri, de creºtere a eficienþei economice,
183
Clasa a XII-a
• contribuie la prelungirea sezonului, la atenuarea sezonalitãþii activitãþii; creºte
posibilitatea de petrecere a timpului liber, reduce sensibil dependenþa ofertei de cadrul
natural;
• o soluþie pentru contracararea insatisfacþiei turiºtilor în perioadele în care
condiþiile climaterice nu permit desfãºurarea activitãþilor care au motivat deplasarea:
practicarea curei balneo-marine, sporturilor de iarnã.
Se observã cã, în general, funcþiile animaþiei se suprapun cu cele ale agrementului.
Ä 4.1.4. Animaþia ºi agrementul în cadrul ofertei locale
Agrementul în cadrul ofertei locale

Tendinþele manifestate pe plan mondial în structura cererii turistice, concretizate
în creºterea cererii pentru formele dinamice de turism ºi modificarea concepþiei
privind petrecerea timpului liber, au determinat reconsiderarea rolului agrementului
în cadrul ofertei turistice.
Astfel agrementul se constituie ca:
– o componentã de bazã în satisfacerea nevoilor turiºtilor a cãror motivaþie de
cãlãtorie o reprezintã destinderea, reconfortarea fizicã ºi psihicã;
– un serviciu suplimentar destinat sã asigure petrecerea agreabilã a timpului
rãmas dupã satisfacerea nevoilor care au motivat cãlãtoria de afaceri, tratament, studii
etc. Mai mult decât atât, în cazul unor forme de turism, agrementul se poate asocia
serviciilor care satisfac motivaþia de bazã a cãlãtoriei, contribuind chiar la realizarea
acestora. Astfel în cazul tratamentului balnear specialiºtii au arãtat cã anumite forme
de agrement (corelate cu tipul de afecþiune) pot constitui o prelungire a tratamentului
cu efecte deosebite. De exemplu, afecþiunilor digestive li se recomandã plimbãri,
miºcare, practicarea unor sporturi: înot, tenis de masã, volei (sub supravegherea
medicalã). În cadrul turismului de afaceri, întâlnirile profesionale pot fi completate
cu servirea mesei în restaurante cu program artistic (sau baruri) organizarea unor
scurte excursii, programe de degustãri de vinuri sau seri la cazinouri.
4.2. Modalitãþi ºi mijloace de platã utilizate în turism
Aceste instrumente de platã sunt utilizate în turism pentru achitarea serviciilor

oferite de unitãþile de prestãri servicii din turism, prezentând o mai mare siguranþã
pentru turist decât în cazul gestionãrii unor sume cash.
Ä 4.2.1. Cecul, cecurile de cãlãtorie, Eurocecurile
Cecul – este un instrument de platã utilizat pe scarã largã, a cãrui denumire

provine de la cuvintele to check care înseamnã a verifica. Acesta se prezintã ca un
184
ordin scris, necondiþionat, dat unei bãnci de a plãti în favoarea unor persoane fizice
sau juridice o sumã de bani.
Pãrþile implicate în plata unui CEC sunt:
• Trãgãtorul – emitentul este cel ce ordonã plata unei sume, cel ce are de achitat
contravaloarea serviciilor oferite.
• Trasul – banca la care trãgãtorul are cont deschis sau banca ce urmeazã sã
efectueze plata.
• Beneficiarul – persoana fizicã sau juridicã indicatã de trãgãtor, în favoarea
cãreia se efectueazã plata.
Cele mai importante tipuri de cecuri sunt:
• Cecul personal;
• Cecul bancar;
• Cecul de cãlãtorie – particularitatea lor constã în faptul cã beneficiarul le achitã
bãncii de la care le cumpãrã, bãncile care cumpãrã cecuri de cãlãtorie le achitã
imediat ºi suma o recupereazã trimiþând cecul bancar de la care au fost cumpãrate.
Cecurile de cãlãtorie – au cea mai mare diversitate, ele fiind vândute de bãnci
dar ºi de companii de transport, de turism, de aceea s-a încercat tipizarea lor. Acestea
au valori fixe 10, 20, 100 imprimate pe ele, sunt vândute de cãtre bãnci clienþilor
pentru a înlocui banii lichizi în efectuarea plãþilor pentru cheltuielile de cãlãtorie.
Cecurile de cãlãtorie au aspectul unei bancnote ºi au imprimate denumirea de CEC
de cãlãtorie în limba în care au fost emise (Traveller cheque, cheque de voyage).
Avantajele folosirii cecurilor de cãlãtorie: protejarea turistului de furt (se verificã
semnãtura datã la cumpãrare cu cea datã de banca unde se solicitã achitarea cecului
ºi cu semnãtura din paºaport).
Dezavantajele folosirii cecurilor de cãlãtorie: beneficiarul cecului nu are
certitudinea cã trãgãtorul are suma respectivã în contul bãncii emitente, existã riscul
pierderii, riscul furtului, riscul falsificãrii.
Eurocecurile – sunt o categorie specificã a cecurilor de cãlãtorie ce se prezintã

sub forma unei tipizate cu un grad mare de securitate.
Particularitãþile lor sunt:
• Au limitã de sumã în valoarea disponibilã existentã la banca emitentã;
• Nu au imprimatã suma (se prezintã sub forma unui carnet de cecuri în alb care
sunt completate cu sumele necesare în limita disponibilului existent);
• Banca emite ºi o carte de garanþie ce mãreºte credibilitatea lor, fiind în acelaºi
timp ºi o protecþie împotriva furturilor.
Visa – sunt utilizate relativ recent ºi au apãrut ca o concurenþã la Eurocard.

Avantajele lor constau în faptul cã ele sunt garantate cu sumele existente în contul
posesorului la banca emitentã, nefiind achitate la eliberarea lor. Permit încasarea
dobânzii pentru depozitul existent pânã la data utilizãrii lor pentru achitarea
serviciilor.
185
Clasa a XII-a
Ä 4.2.2. Voucherul
Voucher-ul este un document specific turismului individual ºi grupurilor mici

ºi constã într-un înscris, emis de agenþia de voiaj partenerã.
Conþinutul voucher-ului constã în:
–numele ºi adresa agenþiei de voiaj;
– sigla agenþiei;
– numele ºi adresa furnizorului de servicii turistice;
– tipul serviciilor turistice oferite;
– tarifele serviciilor turistice detaliate;
– ºtampila firmei;
– data;
– numele clientului, semnãtura celui ce a întocmit voucher-ul;
– pe verso pot exista condiþii de vânzare a serviciilor turistice;
– adnotãri necesare pentru eliminarea neînþelegerilor.
Caracteristicile voucher-ului sunt:
– este în egalã mãsurã comandã ºi mijloc de platã;
– reprezintã servicii turistice ºi nu bani (ceea ce înseamnã cã serviciile turistice
nu pot fi convertite în bani);
– pot fi emise în moneda naþionalã pentru serviciile oferite în þarã sau în monedã
strãinã pentru cele oferite în exterior.
Fazele de valabilitate ale voucher-ului sunt:

Emisia voucher-ului constã:
– în rezervarea anticipatã a serviciilor turistice
– întocmirea voucher-ului se face în 5 exemplare þi indicarea tarifului prestat:
• originalul la client;
186
• duplicatul transmis furnizorului;
• copia contabilã pentru casierie;
• copia pentru biroul plãtitor;
• copia agenþiei emitente care se pãstreazã în dosarele acesteia.
– încasarea totalului sumei respective.
Onorarea voucher-ului înseamnã:
– prestarea serviciilor pentru client;
– semnarea de cãtre client pe verso pentru confirmarea serviciilor primite.
Prezentarea la platã se face astfel:
– furnizorul pretinde agenþiei de turism suma corespunzãtoare serviciilor oferite;
– furnizorul emite factura pe care o trimite agenþiei împreunã cu originalul luat
de la client sau duplicatul primit direct de la agenþie.
Faza de platã:
– biroul însãrcinat cu plata facturilor dupã primirea facturii ºi verificarea actelor
(compararea cu originalul clientului, duplicatul furnizorului ºi copia biroului de platã)
expediazã un CEC în favoarea furnizorului.
Ä 4.2.3. Cãrþile de credit
Cardul este un instrument de platã care permite deþinãtorului sãu achiziþionarea

unor mãrfuri sau servicii printr-un sistem de prelucrare electronicã (evitând
numerarul). De aceea se extinde rapid, însã presupune cheltuieli suplimentare pentru
cei ce o folosesc (în turism consumul este de 10% pentru emitenþi). Cardul este, în
esenþã, o cheie de acces la contul deþinãtorului de card.
Existã în circulaþie diferite tipuri de carduri, emise de diferite bãnci sau
organizaþii, dar anumite caracteristici sunt comune pentru toate sistemele.
• Toate cardurile sunt realizare din material plastic ºi au aceeaºi dimensiune (54 mm
x 86 mm).
• Pe faþa fiecãruia se aflã numele ºi sigla emitentului de card (o bancã sau o altã
organizaþie).
• În partea de jos se aflã embosate numãrul de cont al deþinãtorului de card,
numele acestuia, precum ºi data de expirare.
• O hologramã tridimensionalã pe faþa cardului.
• O bandã magneticã pe verso-ul cardului.
• Un spaþiu destinat semnãturii aflat sub banda magneticã.
Unul dintre principiile de bazã ale acestor sisteme de platã este acela conform
cãruia cardurile sunt proprietatea emitentului ºi nu a deþinãtorului, deci acesta trebuie
sã se supunã regulilor impuse de cãtre emitent.
Fiecare card va fi folosit exclusiv de cãtre persoana al cãrei nume este ºtanþat pe
faþa cardului ºi a cãrei semnãturã se aflã în spaþiul destinat semnãturii, de pe verso-ul
cardului.
187
Clasa a XII-a
Caracteristicile structurale ale cardului (faþa):
5
3
unde 1 = denumirea þi sigla emitentului (bancã sau altã instituþie);

2 = numãrul cardului;
3 = numele þi prenumele deþinãtorului de card;
4 = data la care expirã valabilitatea cardului;
5 = o hologramã vizibilã la lumina naturalã (desenul þ culorile hologramei se aleg de fiecare emitent)
Carecteristicile structurale ale cardurilor (verso
unde: 1. Banda magneticà (înregistrabilã pe cel puþin trei piste care respectã prevederile I.S.O.);
2 = spaþiul panel de semnaturã, unde clientul trebuie sã semneze la primirea cardului;
3 = informaþii pentru deþinãtorul cardului.
Pentru informarea clienþilor, toþi comercianþii care acceptã carduri, ca instrument

de platã pentru bunurile vândute/serviciile prestare, au obligaþia de a afiºa în locuri
vizibile însemnele organizaþiilor emitente.
Cele mai importante tipuri sunt: Dinners Club; American Express; Cartea
albastrã; Eurocardurile; Intercart; Traveller CEC.
Tichete restaurant – pentru plata serviciilor de alimentaþie.
Credite pentru vacanþe – dau posibilitatea de a cãlãtori chiar dacã turiºtii nu
au toatã suma necesarã în momentul efectuãrii cãlãtoriei.
188
Ä 4.2.4. Metode de depistare a falsurilor valutare
Agentul de turism este obligat sã cunoascã principalele caracteristici ale

bancnotelor autentice în vederea eliminãrii celor false.
Moneda cea mai expusã falsificãrii este dolarul american.
Principalele elemente de depistare a falsurilor sunt:
1. Hârtia: la cele autentice are o calitate deosebitã; unele þãri folosesc inserþia de
fire metalice; grosimea, foºnetul, elasticitatea, culoarea ºi structura sunt specifice;
– desenele trebuie sã fie în relief;
– portretele deþin detalii de identificare;
– imprimarea seriei se face cu spaþii egale;
– au imprimate cifre corespunzãtoare bãncilor emitente.
2. Aspectul: vechimea hârtiei sã fie corespunzãtoare anului imprimãrii; sã nu
conþinã zone încãrcate cu cernealã, ciupituri ºi puncte albe.
Falsificãrile curente fãcute la dolarul SUA sunt cele de la bancnotele autentice
de 1$, 2$ ce au fost transformate în 10$, 20$ ºi 100$.
Procedeele folosite:
– mecanice (rãzuire);
– chimice (spãlare, albire);
– decuparea cifrelor;
– lipirea peste hârtii a unei folii cu cifre desenate.
Bancnotele americane au imprimate pe faþã portretele unor personalitãþi
(personalitate), astfel cã cele falsificate nu mai corespund portretelor iniþiale.
Contrafacerile – cel mai greu de detectat sunt cele realizate foto, mecanic. Pentru
a veni în ajutorul agenþilor de turism, Banca Comercialã Românã S.A. a realizat un
catalog cu specimene de bancnote ce permit identificarea mai rapidã a falsurilor.
D ic]ionar
1. Animaþie – însufleþirea, înviorarea unei 1. Carte de credit – document emis de
colectivitãþi, provocând buna dispoziþie. bãnci ºi alte organizaþii financiare, care dã
2. Animator– persoanã responsabilã cu posibilitatea de creditare deþinãtorului ei pe
organizarea de competiþii sportive, o perioadã de timp. Ele pot fi folosite ºi
spectacole, seri dansante, reuniuni, pentru rezervarea vacanþelor, a locurilor în
aniversãri, etc. pentru turþti. avion º.a.
{ tia]i c\...
• Hotel Castel – Dracula (din judeþul Bistriþa Nãsãud – Pasul Tihuþa) oferã un program
de animaþie pornind de la legenda Contelui Dracula?
• American Express a creat în 1882 ordinul de platã la purtãtor care înlocuia banii în
numerar.
• în 1958 inventeazã ºi lanseazã cartea de credit.
189
Clasa a XII-a
?! Teste [i teme de control – vizite la muzee;

Întreb\ri – organizarea unui concurs de karaoke;
1. Evidenþiaþi asemãnãrile ºi deosebirile dintre – lecþii de tenis;
conceptele de agrement ºi animaþie. – lecþii de gimnasticã aerobicã.
2. Evidenþiaþi funcþiile animaþiei ºi agremen-
2. Încercuiþi litera corespunzãtoare rãspun-
tului ºi precizaþi care sunt elementele comune.
sului corect:
3. Definiþi voucher-ul ºi arãtaþi elementele
A. Faza de prezentare la platã a unui voucher
componente.
presupune:
4. Enumeraþi caracteristicile voucher-ului.
a) prestarea serviciilor înscrise pe voucher;
5. Enumeraþi ºi prezentaþi fazele de vala- b) întocmirea facturii ºi expedierea ei
bilitate ale voucher-ului. împreunã cu voucher-ul;
6. Rugaþi persoane din anturajul vostru, c) întocmirea cecului.
sau agenþi de turism sã vã arate un voucher B. Mijlocul de platã care se prezintã sub
ºi identificaþi elementele lui. forma unui carnet de CEC în alb ºi este
7. Faceþi o analizã comparativã a avan- însoþit de o carte de garanþie este:
tajelor ºi dezavantajelor utilizãrii mijloacelor a) eurocecul;
de platã. b) cartea de credit;
8. Numiþi pãrþile participante la plata unui c) cecul VISA.
CEC. C. Mijlocul de platã care nu poate fi
9. Prezentaþi avantajele ºi dezavantajele convertit în bancã reprezentând doar o
utilizãrii cecurilor de cãlãtorie. garanþie a achitãrii contravalorii servi-
10. Enumeraþi principalele cãrþi de credit ciilor prestate este:
utilizate pe plan internaþional. a) cecul VISA;
b) voucherul;
c) cardul.
Teste D. Cecurile care au aspectul unei bancnote
1. Grupaþi urmãtoarele activitãþi în funcþie de pe care sunt tipãrite valori fixe de 10,
apartenenþa lor la agrement sau animaþie: 20, 100 unitãþi monetare sunt:
– servirea mesei la un restaurant cu pro- a) cecurile de cãlãtorie;
gram artistic; b) cecurile VISA;
– organizarea unui foc de tabãrã; c) eurocecurile.
– organizarea în incinta hotelului a unui E. Trãgãtorul este:
bal mascat; a) o bancã;
– participarea la programul cazinoului b) beneficiarul;
Princess; c) cel care ordonã plata (emite cecul).
F. Prezentaþi funcþiile serviciilor de ali-
– organizarea unor concursuri sportive
mentaþie.
între turiºti;
G. Enumeraþi tipurile de activitãþi de
– închirierea unui cal pentru plimbãri pe animaþie care pot fi organizate într-o
plajã; staþiune.
190
?!
Bibliografie
1. I. Berbecaru, Strategia promo]ional\ `n turism, Edit. Sport Turism, Buc., 1996.
2. F. Bran, M. Dinu, T. Simion Economia turismului [i mediul `nconjur\tor, Edit. Economic\,
Buc., 1998.
3. C. Cooper, J. Fletcher, St. Wanhill, D. Gilbert, R. Shepherd, Toursim Principles and
Practice, Ed. Longman, 1993.
4. A. Cristea, Gestiunea activit\]ilor de turism, Edit. Univ. Cre[tina D. Cantemir, Buc., 2002.
5. C. Cristureanu, Economia [i politica turismului interna]ional, Casa Editorial\ pentru turism
si cultur\ ABEONA, 1992.
6. D. C. Dinc\, L. Svillgart, {t. Verde], N. P\tra[cu. G. Boe, R. Matei, F. Jelescu, Economia
`ntreprinderii si elemente de legisla]ie, Ed. Oscar Print, Buc. 2001.
7. C. Draica, Ghid practic de turism interna]ional [i intern, Edit. All Beck, Bucure[ti 1999.
8. E. Emilian (coord.), Managementul serviciilor, Edit. Expert, 2000.
9. V. Gl\van, Geografia turismului `n România, Edit. Institutului de Management - Turism
Eden, Buc., 1996.
10. I. Ionescu, Turismul - fenomen social-economic [i cultural, Editura Oscar Print, Buc.,
2000.
11. L. R. Lanquar, R. Hollier, Le Markating touristique, Edit. Press Universtaires du France,
1996.
12. N. Lupu, Hotelul - Economie [i management, Edit. All-Beck, Buc., 1999.
13. R. Minciu, Economia turismului, Edit. Uranus, Buc., 2000.
14. R. Minciu, P. Baron, N. Neac[u. Economia turismului, Univ. Independent\ D. Cantemir
(UIDC), Buc., 1993.
15. V. Neagu, Servicii [i turism, Edit. EXPERT, Buc., 2000.
16. O. Nicolescu, I. Verboncu, Management, Edit. Economic\, Buc., 1993.
17. O. Nicolescu, Marketingul `n turism, Edit. Sport Turism, Buc., 1975.
18. V. Olteanu, Economia `ntreprinderilor turistice, UIDC, Buc., 1993.
19. V. Olteanu, I. Cetina, Marketingul serviciilor, Edit. Expert, 1994.
20. O. Snak, P. Baron, N, Neac[u, Economia turismului, Edit. Expert, Buc., 2001.
21. O. Snak, Managementul serviciilor `n turism, Academia Românã de Management, Buc.,
1994.
22. O. Snak, Marketingul turismului, Academia Românã de Management, Buc., 1994.
23. A. F. St\ncioiu, Dictionar de terminologie turistic\. Edit. Economic\, Buc, 1999.
24. G. St\nciulescu, Tehnica opera]iilor de turism, Ed. All Beck, 2000.
25. G. St\nciulescu, Managementul agen]iilor de turism, Ed. ASE, 2001.
26. G. St\nciulescu, G. Tigu, Tehnica opera]iilor de turism, Studii de caz, Ed. Alll Beck, 1999.
27. G. St\nciulescu, N. Lupu, G. }igu, Dic]ionar poliglot explicativ de termeni, utiliza]i `n
turism, All Educational, 1998.
28. XXX Studii IECIT.
29. Legisla]ie privind turismul R.A. Monitorul Oficial, 1998.
30. xxx, Meseria de comerciant, Inst. Na]ional „V. Madgearu".
191
CUPRINS
CLASAA XI-A CAPITOLUL VI
Tehnica derul\rii ac]iunilor turistice . . . . 91
CAPITOLUL I 6.1. Preluarea [i preg\tirea ac]iunii . . . 91
Generalit\]i privind activitatea de turism 4 6.2. ~nceperea ac]iunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
1.1. Scurt istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 6.3. Desf\[urarea programului turistic 93
1.2. Conceptele de turism, turist . . . . . 8 6.4. ~ncheierea ac]iunii . . . . . . . . . . . . 93
1.3. Locul [i rolul turismului . . . . . . 11 6.5. Decontarea [i raportul de activitate
1.4. Factorii de influen]\ ai activit\]ii de asupra ac]iunii . . . . . . . . . . . . . . . 94
turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 6.6. Componente ale produsului/serviciului
turistic: transport, cazare, alimenta]ie 96
CAPITOLUL II
Poten]ialul turistic al României . . . . . . . 25 CLASA A XII-A
2.1. Patrimoniul turistic al României [i
principalele zone de atrac]ie turistic\ 25 CAPITOLUL I
2.2. Factorii naturali de cur\ `n turismul Dimensiunile fenomenului turistic . . . . . 102
1.1. Dimensiunile fenomenului turistic `n
balnear . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
2.3. Itinerarii [i programa specifice fiec\rei
1.2. Turismul – experien]\ uman\ . . . . 103
zone de interes turistic . . . . . . . . 37
1.3. Turismul – o conduit\ social\ . . . 103
2.4. Protec]ia [i conservarea mediului 39
1.4. Turismul – un fenomen geografic 104
1.5. Turismul – afacere [i surs\ de venit 105
CAPITOLUL III 1.6. Turismul – un complex de tip
Agen]iile de turism . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 industrial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
3.1 Tipuri de agen]ii de turism . . . . . . 44 1.7. Constrângeri ale dezvolt\rii
3.2. Organizarea intern\ a unei agen]ii de turismului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
3.3. Structura organizatoric\ [i rela]iile CAPITOLUL II
dintre compartimente . . . . . . . . . . 52 Organizarea activit\]ii agentului de turism
3.4. Planificarea activit\]ii agen]iei de tour-operator [i/sau vânz\tor . . . . . . 110
turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 2.1. Categorii de agen]i de turism . . . . 110
2.2. Cerin]e pentru desf\[urarea activi-
CAPITOLUL IV t\]ii agen]ilor de turism . . . . . . . . 112
Produsul turistic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 2.3. Brevetarea personelor fizice care
4.1. Produsul turistic: con]inut, caracteris- conduc o unitate prestatoare de
tistici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 servicii turistice . . . . . . . . . . . . . . . 116
4.2. Etapele conceperii unui produs turistic 67 2.4. Personalul agen]iei de turism . . . . 122
4.3. Categorii de produse turistice oferite
de o agen]ie de turism [i caracteristicile CAPITOLUL III
lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Comercializarea produselor turistice . . . 128
4.4. Sezonalitatea produsului/serviciului 3.1. Serviciile turistice . . . . . . . . . . . . . 128
turistic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 3.2. Tehnologia serviciilor pentru turism 148
4.5. Politica de pre] [i rela]ia calitate-pre] 72 3.3. Tehnologia vânz\rii produselor
4.6. Politica de promovare [i comercializare turistice locale . . . . . . . . . . . . . . . 165
a unui produs turistic . . . . . . . . . . 74
4.7. Principalele mijloace publicitare . 79 CAPITOLUL IV
4.8. Canale de distribu]ie ale unui Decontarea produselor turistice . . . . . . . 179
produs turistic . . . . . . . . . . . . . . . 80 4.1. Activitatea de agrement [i anima]ie
`n turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
CAPITOLUL V 4.2. Modalit\]i [i mijloace de plat\
Comunicarea `n turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 utilizate `n turism . . . . . . . . . . . . 184
192

Tehnologiea Turizmului PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologiea Turizmului PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gabriela Stãnciulescu

Valentina Capotã Cristina Iordache

Contribuţia autorilor la realizarea manualului:

© Editura NICULESCU ABC, Bucureşti, 2003

Redactare: Oana Popescu

Tipărit la S.C. EURO PONTIC

– Momentele principale ale apari]ei [i dezvolt\rii turismului

1.1. Scurt istoric

ÄÎn Evul Mediu

Ä Marile descoperiri geografice

Ä1841 – Primul birou de voiaj

Ä A doua jumãtate a secolului al XIX-lea

1.2. Conceptele de turism, turist

Fig. 1 – Clasificarea vizitatorilor

Fig. 2 – Clasificarea internaþionalã a cãlãtorilor

inclu[i în statisticile neinclu[i în imigran]i temporari

na]ionali reziden]i vizitatori de o zi (4) diploma]i (9)

Preluare: O.M.T. Tourism Trands Worldwide and in Europe.

1. 3. Locul ºi rolul turismului în societate

Ø Rolul economic direct al turismului este evidenþiat de:

– contribuþia turismului la crearea de noi locuri de muncã (în turism ºi în celelalte

– vizitarea unei zone (þãri) îi oferã turistului posibilitatea de a dobândi noi

– turismul, considerat «mesager al pãcii» contribuie la promovarea unei mai

1. 4. Factorii de influenþã ai activitãþii de turism

4. Dupã mijlocul de transport folosit de turist:

drumeþia turismul rutier turismul aerian

5. Dupã motivaþiile deplasãrilor:

turism tehnic ºi ºtiinþific

turism particular turism social turism de afaceri ºi congrese

7. Dupã caracteristicile prestaþiei turistice principale:

turism de litoral turism montan turism în sta- turism cu caracter

8. Dupã categoria de vârstã ºi ocupaþia turiºtilor:

turism pentru tineret turism pentru turism

9. Dupã momentul ºi modul de angajare a prestaþiilor:

turism organizat turism neorganizat turism semiorganizat

1. Forma de turism – rezultat al segmen- 4. Sezonalitate – variaþie a activitãþii

• pe vremea domniei împãratului Augustus (63 î.Ch. – 14 d.Ch.) cãlãtorii erau

?! Teste [i, teme de control

2. Încercuiþi varianta corectã:

Dupã sezonalitate, turismul se clasificã:

3. Stabiliþi valoarea de adevãr a urmãtoarelor afirmaþii notând în

4. Realizaþi un eseu structurat cu tema: Relaþia dintre dezvoltarea

1. Vizitator cu una sau mai multe înnoptãri (neart.)

– Componentele poten]ialului turistic natural al României

2. 1. Patrimoniul turistic al României ºi principalele

Fig. 3 – Potenþialul turistic sau oferta turisticã existentã

POTENÞIALUL TURISTIC SAU

Ø Valorificarea potenþialului turistic presupune existenþa alãturi de resursele

Fig. 4 – Structura patromoniului turistic (Oferta turisticã efectivã)

Adaptare dupã V. Glãvan – „Geografia turismului în România“,

Ä 2.1.1.1. Componentele potenþialului turistic natural

Fig. 5. – Structura potenþialului turistic natural

STRUCTURA POTENÞIALULUI TURISTIC NATURAL

RELIEF ªI CLIMA HIDROGRAFIA VEGETAÞIA FAUNA NATURA

Adaptare dupã V. Glãvan – „Geografia turismului în România“, Editura Institutului de

b) Clima – contribuie la crearea ambianþei favorabile cãlãtoriei prin:

Ä 2.1.1.2 Componentele potenþialului

Fig. 6. – Structura potenþialului turistic antropic

STRUCTURA POTENÞIALULUI TURISTIC ANTROPIC

Cultural-istoric Tehnico-economic Socio-demografice

Preluare dupã R. Minciu – „Economia turismului în România“,

Mãºti. Artã popularã.

Ä2. 1.2. Principalele zone de atracþie turisticã