3 99

ANGVSTIA, 2, 1 997, p. 3 99-402

BRADUL ŞI SIMBOLJ STJlCA SA

ÎN ARTA POPULARĂ ROMANEASCĂ
Doina David

Lăzile de zestre, furcilc de tors, botele ciobăn �şt i, sunt doar câteva din obiectele inven­
tarului casnic tărănesc care în decoraţia lor cuprind senm: .;;' j simboluri cu semnificaţii deosebite.
i �
Unu din ac ste "semne" este şi bradul, cel care de la o �.implă reprezentare grafică,
realizată cu scopul obţinerii un decorativism desăvârşit, dev ine ,,simbol".
Pentru decoraţiile obiectelor populare din fnnsibania, bradul are o semnificaţie
aparte. El este semn de idcntitat·� pentru românii can� locwes: în "Tam de dincolo de păduri";
el semnifică o civilizaţie perisabilă prin materialul :tks pc:1tru cons c:rucţie, dar eternă prin
simbolurile profunde pe care le cuprinde.
Creanga de brad, copacul, arborele de pe lada de zestre sau furca de tors devine
copac al vieţii, arbore al unei mitologi i care ne aparp nc .
Copacul vieţii se constituie ca un motiv întâl 1 i 1 la etniile multor popoare, dar are
semnificaţii deosebite pentru cultura noastră arhaică, toGrn ai pentru că la noi s-a cristalizat un
lucru rar - comunicarea omului cu codrul , pentru noi le mnul devenind materialul ales.
Poate nu întâmplător într·�ga civil izaţie romilm:ască s-.:L clădil ca o civilizaţie a l em ­
nului şi nu a pietre i . O civilizaţie clădită sub semnul verti calităJ i i , dată parcă de vertical itatea
bradului ocrotitor.
Bradul, lemnul ales ca pavăză dar şi ca individ,Jal it<lte, ales pri n legendă, hărăzindu­
i-se o existenţă veşnică, culoare verde, nemurire, Ind ·cpta . ca o să;jeată spre cer. Bradul
rămâne astfel un simbol al civil i zaţiei noastre, reprez,�n tativ pentru lumea creştină.
De ce arborele un motiv atât de celebru? Pentru dl el întrupec1Ză viaţa inepuizabilă,
fecunditatea, belşugul, sănătatea, nemurirea ori tinereţea veş 1i că; umanitatea derivând dintr­
o specie vegetală, viaţa re fugi inuu·se în forme vegetale.
Arborele se regenereală periodic, primăvara ti i nd o inviere a vieţii universale, şi
prin urmare a vieţii umane; prin acest act cosmic toak fo rţele de cn:aţi e �ăpătându-şi vigoarea
zilnică.
Există obiceiul de Sânziene când se aduce c in pădure un arbore, care se aşează în
mij locul satului, de unde fiecare taie crengi verzi, P'� c•,re le atârnă în casă pentru a asigura
prospeţime.Astfel aproape că nu trebuie să ne su:-pri ndă b<Jgiiţia aproape nelimitată a
hieroglifelor vcgetale. Pentru că v i aţa se manifestă print r-un :>imbol vegetal, ceea ce înseam­
nă că viaţa devine o hierofanie, ad ic:ă încarnează şi rcl ewază � aerul, în măsura în care ea sem­
nifică altceva decât ea însăşi. La noi arbore simbol al viqii dev i ne braclul, cel care a fost per­
ceput de ţăran pretutindeni, clădindu-şi la umbra sa c civilizaţi·� a lemnului care i-a dat
măreţie şi impeziozitate, dobândind treptat o semnificaţie po1rivită structurii sale sufleteşti.
Astfel semnele, cele care devin ornamente de crestăturilor, dincolo de simpla
reprezentare grafică, ascund în adâncurilc lor profunu.: sc:1m ificaţii filosofice, am putea
spune o adevărată filosofie a fi losofiei.

www.cimec.ro / www.mncr.ro
400 DOINA DAV I D

Arborele în concepţia noastră populară l':ste c e l care p�zeştc nemuri rea, tinereţea,
veşnicia, ştiinţa binelui ?i a răului, gloria şi nemurirea. Arborele este imagine a c osmosului ,
simbol al vieţii, izvor al nemuririi, centru al lumii � i wpon al un i vers ului , simbol al reînvierii
vegetale şi al regenerări i o m u lui .
Bradul, devine astfel pentru noi poate ch:ar sacru, e ste vertical, mereu verde, nu îşi
p ierde coroana, nu moare ş i nu reînvie, este rm: reu vc�mic. Ex i stă arbori care l a diverse ci­
vil izaţii doar prin simpla lor prezenţă au "pute rea'· şi propria lor lege de e v ol uţi e, repetând
ceea ce pentru expericnţ!'i este întreg cosmosul. Pe când la noi " ar borel e vieţii" - bradul - prin
sine are verticalitate, prin ve şni c ia verdelui el în s u şi devine ve şn ic; el este universul propriu
satului civilizaţiei noastre arhaice, dar este şi însuşi Uni versul pen tru că îl repetă şi îl rezumă
şi în acelaşi timp îl simbolizează.
În mitologia noastră bradul este arbore .>fr�nt, î l lnso ţe şte pe om de la naştere până la
moarte. Rămâne veşnic ve 1·dt:, iar regenerarea e 5k aproape inse sizabil ă. El e ste arbore cen­
tral care prin puterea sa acoperă întreaga gândire dL: la co sm os pân ti la om, de la lumea imper­
ceptibilă până la lumea palpabilă, devenind arbon c entral . scară a universului. În mitologia
noastră populară pe aceast�' scară a un ive rsul ui c oboară d i v i n itate a, o idee pe care o vom găsi
reluată în colinde . Bradul va putea fi conceput c:a o scară a universului, dar şi arbore al vieţii,
al nemuririi, exprimând ciclul morţii ş i al ren<:.şt,!rii, ·�iaţa în dinamica sa: "Arborele este
încărcat cu forţe sac re , . deoare ce este vertical, creşt,:, lşi pierde şi işi recapătă frw1zele, şi deci
se regenere ază ; el moare şi renaşte de nenwnărate ori . "
Pentru civil izaţ ia noastră popul arâ, bra d u l :ămâne re-prezentativ, pentru c ă el
însoţeşte omul în mom en te h: de referinţă ale .viqii, la naştere-nuntă-moarte, el însoţeşte
creaţia (ridicarea unei case, c<:1 un semn al statorni c 1 c i . d;ii nu i�:şte, este încununată aproape tot
ca un brad şi aproape veşnică ca şi el).
Bradul îl î n so ţeşte pe cel mort în tiner,!ţe"nuntindu-1 ' , petrecându-1 dincolo de
moarte. Rămâne astfel eleme ntul de comunicare î ntre ee l c trei ni veluri ale cosmosului : cel
subteran, prin rădăcini, cu ele răscolind adânc uri e l u mi i nevăzute; suprafaţa pământului,
acea magna mater- în mitologia noastră populară •:muma noastrt1), dătătoare de viaţă, sevă,
pământul fi ind în m itologia n o as tră cel din care ne -am 1:ăm islit şi în care ne întoarcem; pen­
tru n ivel ul de suprafaţă corespunzând tru nch i u l copacului ; iar inaltul este repre zentat de
ramuri cele care sunt atrase de lumina s oarel ui .
h to:1 iană şi l umea uraniană şi leagă toate
Arborele este în esen� cel care leagă lu r.::t e �
elementele primordiale (apa, aerul, focul ) . Pe:ntr J cre dinţa noastră bradul este scara de
întoarcere al lui O-zeu pe p;irr.ânt, el imprimâ drumul as;ensional pe care îl străbat străbunii ,
cei ce trec din lumea reală, vizibilă, în lumea in:ală, i nv zibiHi.
Poate nu întâmplrltor arbo ri i vieţii su:1t arbori de esenţe tari, având o măreţie
deosebită. Bradul poate nu intil.mplător apare ca .:ub•Jre al vi eţii în mitologia noastră populară.
El este asoc iat cu simbol ismu l , simbolismul "mi 5drii" .mtl etelor. bradul fiind scara pe care
străbuni i au urcat până la "părnântul s oarel ui nostru;'.2
De multe oriîntre pomul vieţii şi mani tl!slarea divină gă � im numeroase asocieri. În
ar fi un arbo r e al primului legământ. În
tradiţia noastră creşti nll e xistă ideea după care bradu.l
mitologia tradiţională românească există obiceiul dupii c,tre înainte de căsătorie se tăcea
"legământul la brad", ca un fd de legământ st1int tăcu1 la umbra arborelui care rep rezintă
naşterea şi regenerarea omului .
În iconografia creş1in.:i reprezentarea izgon ni din Ed(:n, este făcută tot lângă un pom
al vieţii, (un pom al înţelepciunii şi al cunoaştt:ri i), unde şarpele păzeşte cunoaşterea,
tinereţea, veşnicia, adică tot Cf:ea ce omul tinde .s;i c:.ting{ în scurta-·i trecere p r i n lume .

www.cimec.ro / www.mncr.ro
 BRA DUL ŞI SIMBOLISTICA SA 40 1

Apoi apare în iconografia creştinâ "arbore ! ;: cruce", .:ubore l e care cuprinde în sine
Wlicul şi dualul. Prin e x trap o l a e a l a l i mită, însuşi H::is to:;
r d.::v ine met inimi e arbore al lumii,
,

axâ a lumii, scarâ de ascens iune.

Astfel arborele va simboliza pentru creştin ăta:c - arborele vi�ţi i, al reînv ieri i, cruce ,

un triumf dinspre moarte spre viaţă "per crucem ad lui:em"J - prin cruce spre lumină.
Pentru civil izaţia noa�tdi arhai că arborele
, re Jrczentativ, bradul, rămâne simbol al
civil izaţiei lemnului, creată In umbra padurilor. O c i v i l i zaţie care datorita materialului al es ,

pare perisabilă, dar devine ve ş ni c ă prin teme l e celebre pe care la abordează, adaptându-le
matricii sal e su fl eteşti .
Simbolul arborelui va noi sensuri Jolivalente, putând fi arbore al vieţii,
dobâ nd i la
arbore cosmologic, arbore al inţelepciun i i dar cu un spcl i fie aparte pentru noi. Dacă va
,

dobândi arborele astfel de semnificaţii, pentru noi >e va co nst itui ca un simbol, ca o .

reprezentare idiografică a unei realităţi absolute, a w1ei real tăţi intuitc ca real i tate.
Acest simbol al unui "posibil" arbore al vieţ. i, care pentru noi ar putea ti bradul ,
treptat pe mâsură ce pierde s em n i fi caţia "vegetală", arbore)(: d <: vi n e decorativ.
Astfel în arta noastră populară ac est sinbol .:: os � o l ogi c devin'! "motiv" decorativ. De
l a simpla reprezentare idiografi că a s e mn ul u i , evolutiv se aj unge la simbol, care apo i devine
"motiv", în arta noastră populară.
Un motiv care nu e�tc o s imp l ă reprezentare' graficft sau decorati vă dar şi o
repreze ntare filosofică. Uneori simbolurile acestea poate chiar primitive au o funcţie
metafizică şi cosmologică.
Bradul îl însoţeşte pe o mul satului tradiţional romoinc sc, bradul este la cun Wl ie la ,

mo arte , pus la căp ătâi ul c e l u i care se "petrece" din această mmc; omul moare este îngropat,
iar sufletul pe scara i maginară urcă la ce r pentru ca apc·i sâ reînvic as·�menea vegetaţiei .
N iciodată arta populară române ască nu a fm;t .;oncepută ca fi ind despărţi tă de exis­
tenţă, de formele reale, izvorând toate ace s tea din echil ibrul umanismului românesc.
Î n arta noastră populară �e real izează ceea ce doar 'naril1! art�: au putut real i za: per­
fecta îmbinare dintre frumos şi bine, ceea ce grecul va llllmi "k alogathia".

NOTE

1 . N. D unâre , Blaga despre unele probleme de etnografie n; mâneas:ă, în "Steaua", Cluj-Napoca, 1 966.
2. C-tin Ciopraga, Misterul şi fascinaţia tipare/ar originare , nucureşti, 1 9 8 1 , p . I 3 2 .
3 . N . Vulcănescu, Coloana cerului, Bucureşti, 1 972, p. 3 5 .

BIBLIOGRAI'JF

1 . V. Kernbach, Universul mitic al românilor, Bucureşti, 1 994.

2. M. Eliade, Imagini şi simboluri, 1 994.
3. J. Chevallicr, A. Gheerbrat, Dicţionar de simboluri, Bu1:ureşti, l 'l94.
4. V. Tonoiu, Ontologii arhaice În actualitate, Bucureşti, 1 9 8�·.

THE TREE, AND HJS SYMBOLISTICAl., 11� ROM ANIEN FOLK ART
(Abstract)

Through in this work i tryed to explain the valUt�, and tho; symbolistical of "the tree of life",
in our folk art.
This symbol have many semnifications in our flok a.rt, and in anothers folk arts. In o u r art, his

www.cimec.ro / www.mncr.ro
402 DOINA DAV I D

accompany a peoples life; from i n birth until to one's death.

The "tree of life" is a symbol artistica) ano ;;piritual, in his sel f ar a genuine philosophy.
Symbol the "tree of lifi!", spotlighl lo relati c n :pcopk-space, pt"oplc-divinity, peoplc-birth-life
and death.

www.cimec.ro / www.mncr.ro