4

( III binecuvantarea p ~ S '.

EFTIM'IE

Edij ie tn rij itl de

. i i ma nd r l t Ioanichi e Bats,n

Ed i t i a a Il-a

M )\,NAST]RE,A S]HASTRIA 2004

Deserlerea ClP a B,ibiotecii, Natio1lale a Rominiei,

CLEOPA ILIE, ARHIMANDRIT . '.

. Ne vor],l!¥te plrintele C.eopa I Arhim ', c:meO?"lhe~-

Ed. a 2~a,. - Vinlto:ri=N,eamt ~ Manastir-ea Sihastn31~, 2001 13 vol,

ISBN' 9731-,86!836-2-91

V[ol .. ,4", - 2004. .,_ ISBN 973~86.89 5-0-3

281,.95(047,.53)

. ~ V A,NT IN AINTE

I ) IP, I I rimele trei volume, iatij) iese de sub tip[,3] I I v~ h~11 I din cuvintele ~i sfatnrile duhovniceet I I II I II lit h I ~ II hru I' leopa n . e, sub titlul generic; dl , u hit f h! IJ,H,r~n.te e CI[eopa~ Sunt cit1i mnl , "d ill' i osi, aUi pentru dulceata Iimbii ~

I II ',11'1 liu il iblice ~'i parristice, explican

III ~ , 11'1 or, cit ,~i pennu competenta ~

1 111 •• 1 ,ll: I de care se bucura Parintele Cleopa I1 III II t mpl nntiuu .. tl .

I lit U volum contine cateva din convorbirik ~ III .~~; J ei lizate de-a lungul an ilor, [care

1 I H .. t I'll licatc, le reedi'tim din nou, fiin( 11 I Ill' t ~ 'UI [in invU'~turi morale ortodoxr III I til' I lit c esa re bunt lor nostri cres ini ~i rna I II I

~ I U 'I 'L ~ I I t ~ • r ~ _ cu binecu v,intarea. Pres ~ I I II II I II I ~ ,,~ i, "r u~ Romannlui, care le-s

I I ( III 111"1 II lulu' UI ~ P X1- ID 9 11.

II 't u II II H ~d II II n] i l'a rceste cuvinte de sufle

II PI • • .••

lIul I JI h ud ~O I H I h .. ~~ nUl ~ I pot convmge pe eel ma

HIIiI i II duu I' ~',H 'I I: nsuuse [a,(~atelle' ~i sa urrneze

"'-- tm toate lui Hristos, Preacnratei Sale Male ~i tuturor sfinlUor 8ai.

De aeeea I'leoomandim l$i aeest non 'VtJlillum bunilor nostri Cfe~:ini , ..... tineri, ,cisi~ori~i 'w, batrani -, care vor sa, se mintuias"c~, sa urmeze, dupi pu' ere, sfaturile bunnlui nosmi Pirin,re Cleepa, care" din mila Domnului inca m~d este printre nos,

ntrarea Maiciii Dommilui in Biserica

A 1 ~, ' .. ,'" III n96 on mannurn, .Ii. '7 _' > ,

,)ONV10RBIRE'A IN'TAI

S RE CREA T.IE"

"EREA IOMULUI, RA,I SI I.AD

I I t I I' t ' Cleopa, spuneti .. ,mi cab!va euv,in1te ( l' "1_ I -Ii vizute ,inevizute,. d,np,l I Sh, i or Pari -ti.

·h·~1 i 1 este ,coali. a snfletelor celor I~II~~~ " ~ ~JII ~,. Vasile eel Mare 'in Hexaimeron J I 1111) J ~ I III • ",1 C $3Se zile), C ici,. privind la cele I It I III ~U'"ZCU, ne ~ -·,iU.'tim c mintea la ce e

I~ Ill" ~ milltllll in sftlnta credinta C'at suntem

, - "

(I,lt • I · vedom , ca prin oglinda", adica prin

Ill' I ~ a I' 111 "'3 zi i c oana, i mag i nea celor vi ~t.oare

lit t lu (~,. 1110<1 U in._.

II I S rc f J r da u i Dumnezeu in care ~ se

I 111 ~ ,I . I m. ila, Pi: onia §i. iubirea Tat a lui

i o a men i i., S fin tii P',itm~~ numesc pie

Z III' ",SrJI3 ole lui Dumnezeu' , care

III ~ ~ u .'! i 7.' "~I7. it pe cele vii toare. I'.aT cind lt: vcsnice, . tunci 'Yom vedea co ochii • hi • I I ~.I III' L : umneze u" ad m[:,a vom pri v~

~ I IIIV, l PH" 18 intei Treimi, ma s,a mai

lr " II'Ji,I, "i le I celc de pe pim.inl; adica

NE VO.R.BE$TE

Aici pe pimin nu suntem vrednici sa privim pe Dumneze " tn f81ti. Iar dace, auzim pe Sflnml .·pOMOm §:~. Evanghelist oan, zicand: Pe Dumneze,u ntmeni niciodata flU l-a vtimt (loan. I, 18)" sa inte1e,ge:m ci nu ,L-a vizu t dupi f iotil dup i. esenta, insi 'll vedem prin creatie, Ca" dupa fiinta, nru ci ingerj i din cer nu-L pot ve tea ~i in.telege .p e Dumnezeu

2 .. Ce s,pun SfintU Piriu·,1 Ii" mai ales, S'fiuta Scriptu.ra. des., re iogeri Ii . esp re ,cide,rea lui

A' d oilii '-1'''' liIII.m.,

La inceput ingledi. n ~:tiau ,ei is I,' Hristo .. : este nnmi t de Duhul Sfant .,.~Engerul sfatului ce ui mare", CUDl II numeste proorocul Isaia, ell. care ~H;: sflmia permanent Taml, ",1n,gerH nu-L stian de Fiu .at lui Dumnezeu", sp .. ne Sflntul Vasile eel Mare in Hexaimeron, Deci j ,cando a strigat Smntul Arl· anghel 'MUiml; z~,ican.d: ,~Jncb]nati 'Vi In.gerului, sfatnlni celui mare", unii din ii'ngeri n-au vrut si se Inchine Lui ~i de aceea au. clzut in adincld iadului, eum spune 'Min:micorul: Vazut~am pe satana, ciizand ca un fulger din cer (Luca ill 0" 1:8),.

Deosebirea dintre eaderea ingeriloT rai ~'~ at.

m ,. ~, .... ,..... .. 1 d i di

omunn este Cit mgern au. cazut ell VOla or, ,. eel" m

I, b ' ~,~ .~ .., dl" .. " , di .... d 1 . L ertate, iar omui a C8ZUt I' In amegrre $!~_m '~n' emnu

diav'o;luillui, Iar ",p',ic,atu:~. en statuire' ~ i' spune S"filn.tul Ioan Gura de Aur, ,Jiumaita'~e este al celui oe TIl face, ~,i jumita·te aJ celei oe l-a sfttuit'~',

Dumnezeu a tngadu] 10m. 'lu[ i1!l rai sa faea :pric,atuJ eel mai mic, adica sa mlfiWnce din pomnl

. w _ •

PARlNT'ELE CLEOP.A

:9

cunostintei binel ui ~i r.iului. Ci daca manca din pomul victii, cum spune SflntulloaJn Gura de Aur, omul nu 1118m. avea po'camti niciodata, se impiesree 131 inima ca

liavolul, cidea ca diavohil, nu mai muriel, nieiodata ,,~ .~ , ch i nuia tn veci tn Iad, asernenea s,al anei,

La caderea lui Adam au. oQ,ntribui't doua patimi ~ . 1m nale ale omnlui ~mindria ,i pofta, Prin caderea ~: I, omul Adam nu a pierdut tot ham 1 lui Dumnezeu t l ci a cizu' din ispita diavolului, Astfel, hand ~i

I vuna mantuirii au rames in om, penn, ea. a! gresit din Ilc~ti in~i ,i pentru eft este purtalor de trup ,pamantlesc. Nun ai celui ce se leap ida de Dumnezeu i se ia harul I ~I hu lui Stint~ dar ~j aeesta este primit prin poc,aiw.ti~ ~:~I' eel ce greseste din' ne~:tiint-i" jp,istreaza harul, 'insa "I. ioperit de pacate

lata pentru care pricina femeia lui Adam. s,~,a. uumi I Eva, adici Via'~a~ iar nu moarte, pentru ci nu a l'~n':ut total Cit diavolul 3i apoi pentru ci prin a doua : vnt adici Maica D OmDU lui. , Sf: va izb avi ne amu 1 I I cnesc,

Dup,a. cuvin'tul sm mlui loan Gmi de Aur, i ido ita. fost creat omul, co, trnp ,i sllflet; todo ·,t a, fast I' po 111,u1 cuno~tiD'fei bme ui Ii raului; indoi ta si I lr u greselii lui Adam; lndo~.t este I~i raiul = raiul I "j)lU II fl n lese, s au, nS inu 1 1 ui A vraa m' ";11 undle sta 111 sutler ]'e dreptilor pins la judecata viitoare, ~i raj i 'CI esc, ad~lci t'mnparatia cerurilor; unde vor intra drep ii d U Jl,'1 a dour judecata, Iar mincarea din - 0 1 lim d . UIIO~l;unt j binelui ~.i riulu.i lnseamns ~c,t:i~..· hi n .. I 'III, I omul ~J i da.ca rJJtl manea ~i cit de ran este ,ea ,I n I J _11 .• 1, ~ ~ ,

18

Despre j rer " 1. \1U L' ", ' i a-au zidit

numai prin g~'ndiI a I IIII I n II zeu dar:nu er.aJD. neschimbatori, ci .i a l JS,3 ca e i ~,:~ ~ "U I" i sa, c a§tige prin Lu.pti, neschimbarea, Atit ing. r i i cat ~ i pI i mii oameni no. aveau imaginaji .. , ~ CQm all cazut ingerii in imagina ,~e, inda.ti au cazut din ce w'- iad, ci doreau sa. fie asemenea nCeI ui Preainal t'" .

Iar oamenii au cazut in clipa cind, 8-,81]). tndoit de cuv§ntu~, hri Dumaezeu Inda'd ce s atana le-a f,;;l'lP'wt f ·',e' de moarte, z.i.cand: Nu veti muri, ct vett fi vii, 0111U~. a cazu in imaginatie ~i apoi in pacat, Cea m__a,j nare paguba este sa uite omul de moarte, Cum i-a sters om1[Wmui ,din minte frica mortii, mdati a murit prin pieat Stanm] 'loan Ouri de Aur spume ci primul om a. cazut prin trei lncrnri: femeia lemn ." (porn, It) §'~ neascuharea, $,i tot prin trei lncruri va fi ml'lllUit:,

',". aiea Domnului, Crueea ,i ascultarea.

3,~ Ce spun SHorU PlriD.fi despre eele $apte

'"rli I '.'" ,..,' ZI,lIe a e e rlea:t~e:~ '"

:, fintuJ Vasile cell Mare) In. cartea sa. 11 ~ aim r. ·n, spune ca zidirea s-a mcnt u1ngrecata;; ca

r em i e lnsarcina tit in 8. n01lJ];B lun i" ell toate zidirile ~ ill e'l r, g3~~ sa le dea viala. ar Duhul lui Dumnezeu In, OJ 1/~t'n adAl1cu'l, S odihnea deasupra apelor, ca sa d" v ~ :I\n tlpll:~nr si z~d'iri lor.

I ','i n UI untul ~V. I vi,a.ta de cind Duhnl smnt II I , III ',1 udllnc nl, dm nu . rvea ~,ru. suflare oe v' aJa.

II III a'S..:; Ii phi " 1 _, acere (ca Pl.. ) ill ~ 2) spune ca.

(l,(u,n an tul era netocmu ~i gol, dar nimeni nn stie de

PA~R'INTELE ClE'OPA

1],

I m era, ca cele cu ochi inca nu Sf creasera, no. I ~ r ~ lr~ i serio suflare de viata., Ziua tntii a ereatiei a fost 1 )Iuln,'i n iea, Icici atunci a zis Dumnezeu sid fie lumin.'ii . I' r ic, 3)., De aceea El a, tnviat tot Duminica, c lei II}I.I in in viere a innol' 't III Imina cea dinUb.. Lumina cea l' ~ 1'1, ia fost cr,e~ti" iar nu n ecreat i.. ., a :nu izvora din

., Ille :1 , 'I 'i le necreate ale Duhului Sfint Era 0 mumini ll'I'C']~ci a eli-rei origine omul nu poate ,sA 0 stie,

I e asemenea nici despre p imele treit zile ale r~ "I Ie:" I imeni nu stie lungimea lor" ci mei on era, • (~un;:: care sa £isara "i si apuna, Soarele este nnmit de S I. n tul Vasile eel Mare ,.~ciru.ta lumini i" ~ spunsnd ca, I"u-nnt=zeu a pus In soare numai putin din lumina It' rc alii. in ziua cea dintl]' ,$] a rindui t ea soarele sa it uti I_eze pamintul1"ca 0 lampa"; adica mnntii, COdIf~

r. npiile, :riwile $i marile, care imp,minesc porunea cea l ~ t,ii, m roo. CUFg §:i se aduna la un loc,

Teate I!egile puse de: Dumnezeu in univers, d1ll]lpi ·ur se cond .. ce intr,eagll creatie, se numese de Sfim',.H ) tJ ri t~ "tem.eiiile hmmii'" ,i cine cueeti la ele se tllti~te in cn,din~ ii ma-idi cu multa tirie pe Zidi1oru] a ItlU :0 i lp,l~ni.nd c-uv.aotul. proorocu ui David care zice: ~j'n -v,a vo'.rbi despre puterile Domnub.tiJ, au:zite v,a 'tU" , I{)Q.t~ laudele Lui (Ps, .. 1015; 2) ..

Legile universului nu SJ:~ schimba niciodata

ntru ca sunt ~;temelH'; ale intregii zidiri, Iar ,eind uuzim pe SOn luI Apostol §,,[ Evanghe li st. loan) z~cind:: 1 zt,r:l Meu lucreaza ~,t· Eu lucrez; si in~e._[egem ca Tate! lucreaza prin legile creatiei i'i, ale vietii; iar Fiul 1 ucreaza prin pronie, adi ea prfn pazirea legilor

12

N'E JlOR:B'E:" TE

un iversnlui, care formeaza temeliile lum i viZlUl.te. Frumnsetea zidirilor crea e de Dumnezeu este asa de minunata, Bleit ~i fngerH din cerse uimesc de armenia Jor, dtup1a [cum spune Iov: Cand S--Ql,' C'r:~(1 t stelele; Ulu~' ,datll-M-au cu gtas mare toll in:gerii Mei (Iov 38! 7).

Armenia ~i frumnsetea zidirilor ,~lll uimit pe sfinti, pe filosofi, pe rnle~ept~~ pe poeti, pe artisti, pe ,cr-e~tini ~i chiar p e p.a-gin,~" lnal tandu-i cu mintea la Creatorul a, t08JJt.e~ Dumnezeu, PrO' 0 cngetareala zid "ifi multi au cunoscu pe Dumnezeu, an sporit ln rug a,~ ciune, au. rnilJat imne de, lama Zidi torului ~i au aj uns chiar la rugaciunea cea marl ~tna~ta a m1n'~H ,i a inimii. De aceea SPWl Sfintii Piirinti; ne este de mare folos sa cugetam Ia zldirile '~u·' Dunmezeu, P,'"I tru a" 'L cuncsste f;" a-L iubi mal mull pe Dumnezeu,

4. Ce De mai puteti spune dlelpre crea1ie ,I des tre crearea omul _[ i?

Dumnezeu a f"i3iCut pe om ~'~ Intreaga lnme din patru materii san sHhit Doua stihii usoare - aerul ~~ focul _', ~i dona stihii grele, care ell' 'g in JIOS - pa111anrul si apa -Ii dupa :mirturia S fin.tm!ui Vasile eel Mare. Aceste patru stihii lucreaza unite ~~, neamestecate dar ,i amestecate, Ia tn vremea de apoi, stihia c a, mai de SlUS, cea 111aj u~o.arit, adica focul, va arde pe eel 131 e trei stihii, dar numai cat va fi fiinja omencasca, dup,a cuv§;ntul Domnului, [Care ZiC'C: De' mlln~'a A to tliito rului se ~or' aprinde sti.hiile pamantului (adici aerul, pamantul ~i apa), Dar ziee Duhul Silul prin '''ura lui David, c i nu va distrnge stihiile ~i intrea:ga

P,ARINTELE CLEOP'A

l.id'·re,~ ci numai Ee va inned:, Trimite-v:ei Dunul Tau ~,i s vor zidt ~i v,e'i innoi fa/a pliman tu.lui (Ps, 103;. 31).

Dumnezeu a creat trei ceruri, Cerul tvrtii este v11~duhul; al doilea este eterul- un fel de foe deasupra Vi zduhului; ~i al treilea cer este cerul iD.germlor~ Aici It II'ilSI dip;] _ Sfintul Apostol Pavel ~i a QUzi't cuvime deUII%l'U~J! pe care' nu se cuvine omuua a le grcU (0 Cor .. I ) I -4). Aici este raiul,

Omul a, fOIst creat de Dumnezeu, dupi chipul ,i .1. 'In enerea S a, EI este smgura fa,ptur.i pe care a, f, idj~l-o. Dumnezeu ca miinile Sale, iarn I numai pria t II 'V jn n t, ca. pe toate celela te, L-a erear apoi cu sfatul I ~ ·11 II t ei persoane ale Preasfintei Trei mi ~ ci zice la

,I 'to, r .: Sii facem om dupd (J,hipul si asemanarea Non.~1 rli (Fac, l ~ 26).

Trupul omulut a fost creat din IP,imlnt, iar III "I ul lIDd s, lost insuflat de Dumnezeu in chip I 'v Z It. Omul este compus din doui pirJi.: trup $i I I It 1 _ d'lhotom"is~m -, ,a~a cum ne mva~l, Biserica II II s1 ra ortodoxa; iar BU din 'wei PiliP:: trup, suflet ~] l I II ~nhotomj,sm, -" cum invipuYJ unii scriitori 11 lie "~li vechi,

f) 11 U I are dnh, adic i, suflet anima!~ ca toate v I~I t ilc, din care izvorasc puterile firesti ca: put ere a, to, 11 11"11 'I, cea creSCS'Coare, de hranire, de eonservare, 11I,'nU' ,']C ,tc. Dar sufletul animal ali omului apartine

,if-" •

IlIlplI'llui si nu trebuie sa-l confundam ell s:u.t1,etui de

lh in.a creat de DUImJIJ,ezeu tn om, care se " m L~ ~pul in clips zamislirii $i se duce Ia cele

•

pnn carte, Trupul se va reuni eu eufletul Ia

14,

NE VO,RBE~T'E

jndecata 'viimare, insa va tnvifBl 1nduhovnici't, iar nu cum S! fost pc pamint..

OlDlU ineepe de pie ,p,amiint. si guste ~;w si b'iiasca cele ale cerului ck;i j'nea, de pe pruDint materia ornubooi ee tndumne2:e~,e§te, se lumineaza la fa:~a~ se dezbraca de eele pamiI1IJt:e~ti ,i se irnbraca in ee e cereeti, asa cum au fOISt sfintii, ,Cici zidirea ,':oatij SU$p',inaj 8~ t'epllan~ tflHOir€t1'firi.i (J'm;uiui' (Rom, :8) 22- 2~3).,

Dnmnezeu a flcut trei hrmi: 0 lume de jos unde este numai inru.ner]'c~, vipaj,e de foe ~i tartar, in care se chinui,esc diavolii "i slllfl,ete~"e celor picito§,i., ladlul a fost ereat m cUpa ,ciden~ tng'cril("F' rai, A dona lume, numiti, ~~a:mestecaUf';'" adica, pimioteasci~ unde este amesteeat bineIe co. raul, bueurla leu wtris.ta-rea" fapta, 'bl!Hta, ICU paeatul, plioerea ell durerea, viata eu moattea.

,Aici pe pamlnt se trude.,te omnl sa, seape de: plicate. ~i de lad ~;w sl dobind,easea mirnm,wrea prin 'fIJP~e' bune Ii po cii'iD1t8., Aici placerea vietii ssu a nuntii se rlsp1itelte eu dlu~er-ea, IC!W chinuri le n~~erii ~i cresterii de copii, Altfel 00 este minmire" Ca spune Sfimtul Maxim Mirturi:s,i~orul: '~hCine fuge de durerile veacului de a.cmn, are pane de durerea cea vesnica", A, treia Iume este rainl Si I'mparitia cerurilor. Aeolo este numai bucune, cintare, lumina ~j, vhili vlelni,ci~

5. Ce altce'va 'rh;e'buie ,I Mai "tim despre o-?

0' : m' u'm O(!l+,;i"!i; reaele ceeatiei" pentru eVa' .. ~.&;;: t

,,', I' JlI, este ",'1 "",~,,,,,,. '_' ~Ji: .... ~I~~ , ,,_ 'nil,.,( 1IUIl., ,e~h,,~ diCUL

cu sfahd Preasflntei Treimi, dup i chipu~, ~i asemanarea lui DUIllJ.t11eZeu. 3'~ p mtru ca are guild. viu si

.,....

15

p ~ nuti m el, prin B otez, pe Tadl, IPe Fiul ~i pe S,&nru~ 1~)llh., Omnl este singura fiinta, care primeste daml de a ~lO ri In virtute> i~ sfiD'~ie §:i to putere, atjungind pma III ind1llmmlezeir,e,. Ins:i prin p,it~t, omul a. ,cizu.t din ein = Sll'l~ cea dintii tn starea cea de rob, de otn p. ~Ci:""'f."-'" '0"

- --, , c_ •• ' __ ,. 1 '- 1'1' '-"" 'U',. -Ui-8!Iu.uIS., ",e

J' Il'liJ, se poate iar,i,i sui 131 cinstea cea dintli, de fin an I II r lumrn:ile2eu, msii, cu muUe' I;W, mari jertfe ,i osteneli.

lata ," . "i,u- ,..:iII,,,,,,, ", ~_ ',,', em~ -- - ,c.., .":-,

-- ce ztce oespre aceasta i),Jj,tmtul Grigorie de:

N y,~s~,: 'j Preeum Dumnezeu 1 = a S,eut, pe om ait I hi 1111162)00" un dnmnezeu al pamin.tului,", tot asa, prin pr)cntl, DrnJL11Ul6ZieU S...;a ,supir,at asa de rnult pe om, r~cat uurcaga zidire S=~ t,azvr,atit asupra omalni, Trnpul ti

l Il' ncnutmcioe si plin d ~ suferinte 'C,;;"iI, = ',1 ¢II ~"~..J,

,.,.. ''f' ,- _. iIW'.:J ul,IJr,..~.,~, t"-", lnu CUJI. Il ,ar-ue;,

IllglUll ?1 orMari, sarpele fl muses, ,~,upom il ucide, mares II i noaca, p~h:n&'ml il tngh'~tel, fo ame a, f~ ehinuie ~,l

t I ~: I vol u n u wspite~re pini. la moarte i '" ." ~ , '

Totusi, Dumnezeu BU I-a ,parasit. pe om, I ~a dat III ij loace de iudreptare, de poeiitIti ~i de' manmin:~ .. M:d mUd i~~a. ,~!salt hand ,mtntuid,i, de~j, inmbusit die rn care, Apoi 'W -a Gal legea o()~tHnFi~ lea 8i-1 invete td ~m ~ I mustre pentm cele rele, l=3 lisatE' In inimi dkuu:~, Ir ~~I ului p"~,erout" ,adica, nostalgia paradisului, care ii die 'g ~ I ~II 1.~ 1I i '~ivtli pentru ,rugaci~lt""e~ Iacrimi de p!Qciin.~il~

~~ 1 u 1 tire dehevniceasca spre eele bnne "

in Hronograf Be spuae ca, dupa izgonirea Ill] A d nm din rai, patrnzeci de zile a, p lans strimi(D,~uJ 1\(1'(I~]rnl la porjile raiului, oerand iertare; rosi heruvimii Il'U!~ e slraju'iaJu p('DlftiI'e raiului D'ml i-an mai desehis, cici nu mai putea sa intre In nemurire omtd rnnritor tam

16

,NE VD,RBE$TE

po ci~n~~i ,i j ertfa de rascumparare a lui Hristos. Atunei, F.nlOFC andu-se Adam inaJ.po'ru 'J) e :p imi-nt; a,

""" 1 '~I ..... ' '" '1 A d

mceput a,~ ara, a-I semana §,], a mcra In suaearea

fruntii sale, ee si-~i. d,o"bandea:sci painea eea de' toate zilele,

Desi era departe de Dumnezeu, de aiei de pe :pa:mant omul 11 putea vedea pe Dumnezen, cum spune SflUtml Isaac Sirul, ins ,a. in chip 'minte) prin cei doi ochi ai sufletului, Cu un ochi II vedea pe Dnmnezeu din zidiri, tHdi,ca prm eontemplarea duhovniceasca a creatiei, a mturor celor fiicute asa de minnnat de mainile lui Dnmnezeu. Cu 31 doilea oehi 'il vedea pe Dumnezeu prin 'impHnir,ea poruncilor Lui ~i prin simt~rea duhovaiceasca a inimii. smw,tnl Vasile eel Mare spnne tn aeeasta tw.iv~nta tCa, en ewt sporeste omul in eugetarea s au eontemplarea naturala a zidirilor ~ in aceeasi masUJi sporeste in credinta ~,ru in dragostea de, Dumneeeu,

6., Ce ne bJ:va:Ci Sfin tii P'iirin fi, despre eele Deul, cere' tngere,ti?'

Dumnezeu a ereat man in.tii lumea nev mru:ta, adica, pe ioge,rL S'fintnl Apostol Pavel ,i mai 'tirziu ueenieul sau", St1nm'~, Dionisio Arecpagltul, tn 1 uerarea sa Jer-Qrhi'a cereascd §i bisericeascd; impmt:e ~ogedi in IlOW, cete eeresti, fiecare ceata de ~ngeri avind 10 anumita misiune dumnezeiasca (Rom" ,8~ 38; .Petm 3~ '22).

Astfel, S erofimi: eei ell Icoote sase aripi, He ruvi'mi'i c-ei eu ochi multi ~i Scasmele s au Tron u rile ~ care.

'1'7

,,~odih1li'ilJe,8!C pe Dumnezeu gandi tor", formeaza prima c sa m de ingeri, Acestia me omjhoattR, tronul eel de vapaie ~ I lumina ,al Preasflntei Treimi (Iez, ill 4\ -28). ApQrm urmeaza Ptae rile, StapfJR,iUe $"i D'O'mniile, care I ormeaza a doua cea ti rnijlocie de ingeri, ACef]tIs. au I. Iii si unea si sta:l:Ni'neasJca, lr.rtreg. nni versnl ~ planetele,

[clele vanhu:i~!e" marile ~,i puterile rlltunericulu:i~ adici Ill' d iavoli ~i iwdu'~ +

Urmeazi apoi lnc.epiitoriU€~ Ar-hanghel.ti ~;~ II i t:e rii", care, formeaza a trei (ill oea'ta de ingeri ~,i au tea u 1 ~ si une si, f-aci cunoscuta oamem lor voi a lu] I ) I ~ III jezeu, Deci, tngeri i nostri p azi tori sunt nllmirat~ I ~ ~ t .cara a nona, ca cei mai de pe urma di ntre ingeri "i ( l'l III a i apropiati de' neamul omen esc u

7 ~ Ce ~tiD1 din Sfanta S cr~pltu.r.ii ,1 de .lis SliD fU }I, .~. i n ~~ despre r.ai?

S:fin,'&a si dumnezeiasca Sc.ripturi De vorbeste l ('S, 1fC rai, zjj,cind: $i a ,;s;ddit Dumnezeu rai In EJeM1 I 'nit ',e J~lisiiritj 3-i Q pus' acolo pe omul p'€ care ,~a,flicut.,

V·).... ,J n .........

I~ I U r OCU,;: u:umnezeu so, .r!i8ara din plimant tr)lt pomul

III Inl os I {J' veder€- ~i' bun I a mdncare; ~.i porn ul vie/it ,m ''''II(~('ltl raiului; precum ~i pom.'lIl cuno~tinlei:' hifU3lui p n inlni (Fae. 2~ 8-9)..

S In n tul I oan,Da~cb[n zice asa despre fi3.!] :

I ~ I i~ 'II ~ III ca Dumnezeu a, vrut si faca pe om, dintr =() fire

f' ...' -"

V 'III 4 ~ ¥ I II na nevaZ1Jti~ dupa cJdpulSi as,emanarea Sa

rm_' , l , 26), ca pe un Inger ~.i stip1in al inrreguJ.ui ! I n£ln'l ~i ~d cedar ee sunt ~nh1llJJ el, i-a zidit omului

18

N.E

VO'R.BE'$TE

inainte un fe:~ de pallial tmparitesc~ in care", traind, Via. avea v[ati f~ricita,

Acesta este rain dumnezeiesc, plantar In, Eden C1Ill, miinile i1JJli Dumnezeu, eamara a intregii bucurii si veselii; caci Eden inseamna desfatare ~i este situat in partea de risari,-, mai sus decat tot 'p,amtinml, ~6 ~ clima temperata ~,i este lnminat de un aer foarte fin ~1 curat, acoperit ell plante vesaic inflorite, plln de, mi~os

-de bUDi .m'~Ie3JSm', umplut de, lumina, depa~tnd, notiunea oricerei f~umu8e.r ~i podoabe simtite; un ti~ut eu adevarat dumnezeiesc ~i. 0 locumti, vrednica de eel mrnt dUpla chipul ~i asema-; ares lui Du~,ez,eu. In e nn ocui a" nici 0 fi [ ta rationa:li~ lei numai omul, plasmnirea .ma&mll]or dumnezeiesti" (S,finJIUl Ioan Damaschln, Do g masica, cap, 1 I, Despre "mad ",8),

SB.ntul V asile eel Mare, .arlUAndl din sm~)ta Scriptnra c,a rainl a fost zidit de Dumnezeu la rasa.r~t" zice: 1 ~~,i II S ad,it Dumnezeu raiul ~n Eden, spre r asari t, ~i a. pus, acolo pe omul .pe care J -8 pUismuit, Sa tnte.~,egem~ deci, aseultatori lor, sidin:~ vredniea lui Dumnezeu si rai G· viincios iubirii de: podoab a ali unui Zidnor lea Acesta atilt de mare",

Apoi, arita:nd. ci DiU. cu lemne de obste a, 'lost tmp,odobl~t raiul, ziee ace 1-84: Sflnt P'irj.nte·: "Daca cu lemnele cele de 0 bste M fi fost plin rai ul, s-ar fi cuprins eu adevarat tnttu facerea cea dintai a sardmUor e-i . 'nimic on ar fi 'foist trebuinta de, sadirea cea mai aleasa ,i mai deosebita., Dar acum, mu t mal deosebite si ell chipul $i en gusturile ~i '00 nesmurile, sadurile cele din sine, care mai Inamte rssarisera d:WD,

PA.RINTELE

c L' E~ O' p.,. A'-

", , ,"-. e"':

19

I 'I ~nan sunt fe urile copacilor siditi de Dumnezeu in

rll'I'" (V . - ' . n)

I , .:i~ex,umero ... +

It ·U nde este loc·ul, raiuhd "i ,al ia,d uJui Ii e are'

I (.) -iginea lor?

,- it priveste locul raiului, Stl-,tul Vasile eel .1 • nu arata locul geografic unde a fost annrne, Ci ~ ~', do ar atJ:t: .Deci aco 10 a s idi t Dumnezeu raiul til i k ~11'lW era sila v.in turi lor, nu nepotri vire a celor patru , I I.. ru "ilJ"~,'Ii'iil"fI'~ ·1 e anului nu 0I1"n....:m11'n·;;; - u j!-",.',i5it"ilj'ri1e-re ,I 11 I ~'I pa . -y E' enn a. I .- I _ ·ilill,. .:," _ /0"' .. -,111.1. a) '0_ ."''JJ. Q,i"w.JI, I.. _.

• I rc apri nd, no voloun, nici trasnete care lovesc, nici

II ,~ etare de iama, , ici umezeala de ,p,rin1alVadi .. nici 11,1 t ~ 'eel n~ de vlri.~ nic uscaciune de toamna .. i Aeol 0 ,It _, irca nu putjna vreme straluceste,.. buns mireasma

• I~ l' fadi de sat, frumoasa vopseala vesnic stril1l!lc,e~te" ..•

Acolo sunt neanmri ~m feluri de p!rsiiri, care prin f 1 \ l' I C aripilor $i prin dulcea viersuire a glasului , lul '. ·'R a. prea minunata adauga celor ce se vld, incat sc ospateze omul prin toate s\rn·m,irHe~ pe unele v '/findu-le~ pe altele auziadu-je, pe a:mtele pipaindu-le, 11'. m! tele mirosindu-Ie ~i din al:te~e gu!t:!ndr'~,,, Ili~ xaimeron, Cuvant pentru rai),

Despre rai, tltat S f'anta Scri IJOUf,3.; ,cAt $i (I 111111 c7j!ie~ti] P'a;rinti, ne ,arat'i ca 10 cul lui este la

HdS rit, Raiul se mai numeste si .Paradis' care in lill.btl persana mnseamna, gradini, pHna de saduri si III)I~, fn limba ebraica raiul se zice ,,.,Pardus" .. Teofilact I Ii dar',ei ~i Stlnwl Nicodim Aghioritul spun s.a nu • 111 , mde raiul CU, cerul, pentm ca, a~tu1, este cerul ~i

20

NE VOR'BE$'TE

al tul raiul, unde a 'fast primul om, A~ adar, iat a aici putine euvinte despre rai ~:~ locul rai ului,

1i d- "d. ,"' ;al;;i, • S' "" 11.8.1' aespre sac stim enn uumnezetasca Senptura

ca este Ioc die chin (Mate] :m 8,. 8; 23 ~ 33~ Mereu '9, 43.;, Luca ill 6, 23", 2 8). S,ti111 c,a tn iad ;srulfeJra trupul ~,i sufletul celor p;acito§:~, (Matei 5;. 30; m8~ 9),. Stirn ea lin ru,ad este pedeapss ve~mlcai (][),9:[Th,. 12, 2;, Ma.tei 2Sl, 46), Iadul are foe vesnic (Mate ~ I 8,~, ,8)." fiac,alfa. vesnica; are ralW, de foe I(A poe. 20~ 10; 19 ~ 20);, are foe nestins (Is. 66" 24 ~ Mareu '9,~, 4,3); are foe ,mis:wmlor (Is. 33, 14); are gheena foculni (Matei 5 ~ 22:~ 10j; 2 [« :;, ] 8", 9); are tartar (Il Petru 2~ ot; Apoc, 2;0.,-, 1).; acolo este viermele, plangerea ~i sera, nirea dintilor (Matei ill :3 ~ 42.; 5 ,

50)~ cum spune Domnul ncsmi Ilsus Hristos,

Dumnezeiescul Parinte loan Gura de AUf ~ ,a;dl:titrd. ci~ de rnu It folos aduee omul ui cugetarea la iad, zice: ,,!Daca la gl'mee,nl totdeauna vern g,ln__di~ rtu vom cidea degraba in gheena", Soi iarasi: j),Nimenj din, ce;u ce au. inain'tea Q chi lor gheena nu va c:idea in gheena" (Implirjire de; grdu, Cuvant despre judecata cea vii to are ) i

Iar unde este locul iadul ui, dup it .s iaU'ta Scriptura, acesta ni- 1. arata dumnezeiescul Ap ostol Pavel in Bpistola S~ catre efeseni, zicand: / ar aceea ,ca S-a suu, ce ins,e:amna decat ca S-a pogortJ,t In pi.rlile cele mai de. jos ale plimantulu.i'.. Apoi zice: Cel,c€. S-a po-goratl Ac:ela esse Care S-a sisui: mai presus ,de',cat toate cern rile), ca pe toaie sa le umple (Efes, 4t 9;;,:1 0).

P,.lR'lN'TELE CLE'OP',A 21

Deci, iata mirturia Sfintei Scripturi despre loculi I j u I u lui, Locul lui este In ll)p,i:qile cele mai de j os ale 1}llrninrului"" 3Jdi(':ai adincul eel nemasurat al vizduhu-, III ~ i De aeeea ~i dumnezeieseul Parinte Ioan Damasc 111~, 11 ~ int,elegind aoest 1 nero din, Smnta SlcriptLll~a;, zice

I~~]C~, [n 'cintarile sale: t,Po,g:ora.m:~'Tel"",ai lntru cele mai lr [os a;]e paman,tului' si ,Ii g,flrimat Incuietorile cele

I ,.

~~IlJce~ car-e t]ne,a1lL~ pe cei legap, Hristoase, §~ a treia

II ~ preeum Ions di n chit, ~j Tn vial din mormant''

{.~'/uj/ja Invt~:r,ii"! pesna a 6~a). -

. - -

In cartea Usa poc,iitn;ei ~ipiriti in i imba J():tnini

I ~ l i! rasov ~ in anul 18l2.~ scrie: .Drumnl eerului se face I U III P ogorare, dupi. cum \ii drurnnl iadnlui se face prin I J i rc; si maCBlf' ,ei cerul este deasupra erestetului

~ l~ )~~ I'Ll; iar iadul este sub picioarele noastre, ell. ware nccstea, C~ sa ajungi IDn cer este trebuinta ,si te smeresti I su te pogori, pentru c,1 este sleds in Sfinta Scrip:turi~ lfJ( cet ce se va fnalla pe Si1U3j se va smeri, iar cel ce \ t! sm eres te pe sine s,~' va in'iillQ.' (Luca 14.,! 1 I y~ .

Cl,t pr~vC3te originee rai ului, et a fest creat de umnezeu odJilLta cu crearea primului om, ciroia i-a st il1 eredintat ,si~ n 1 ucreze $1 sa ... ] s:fapaneasci. Iadul a, I (1 ~ ( crest de Dumnezeu pentru lngerii cazuti, care s-au I U l: I ~ cut In diavoWi; i:naj nte de crearea omDllru,~,1Lli, adica tn , I qUI cand Lucifer a eugetat ,~s,a fie asemenea" C'U I )unln~z:eu'. Alteeva este :raiilld ~:[ altceva este im~!r,al~~a

t ~ il R ~

'L' r ur or. , ... aiul a fest destin am: ornului tnainte. de

I ~ ,( I. "re~, In car-e stan ~i sutletele df,eprtilor pmi la

·NE

rO.R.B.ESTE

j udecata de apoi, fiind nnmit ,~i .saru.,~l lui .A VrCltlm,; iar

....

I'mpar,i~i:a Cerurilor este locul unde se afl it scaunul ~j

slava Preasfintei Treimi ~i unde vor intra eufletele dreptllor duprj judecata de apoi, fiind numi'ta ~,:~

Jericirea ve,ntca (Matei. 25" 46),.

9~ Care este numarul tn·gerilo:r c.i:zuti din eer, dupla S'Bin·Ca . .sc:ri.pturi ,i Sfin.!ii Pirinti? i-D ee · •. OC stau diavolU pa.oi. Ia judeeata ·vU.toa~re Ii d.e ee :9:U vol.e si ispi.teas fl ,Ii si .piardi. pe oameni?'

Dumnezeiasc a. S criptm,a, nu ne I.r.ati exact numiml ingerilor cizuti din cer, ci lJiUlnfd ne spune ca eel ee au cazut din eel' ru:mp(f,euni en Lucifer au lost' a treia parte din sse leie ce ru'l'ui ~ ad,w ca din m,ge:d (Apo c .. m 2, 4, 9). Iar locuin ta tmger['].or eazu.ti este 'in vlzdu'h,,.adE.,ca locul dintre cer ~i 'pimant (Efes, 6, ] 2) •. i:n alt lee spune ei tmg,erii nil snnt aruneati In tntllllerE.'e", adic a departe de mia lui Dumnezeu, p:in,a la judeeata 'V~ i to are (Is. 4, 2., 15 :;, II Petru 2., 4; Iuda '1, 16; Luca 8, 31),.

Crestinii, to'p oamenii dlnepp al lui Damnezeu, sunt ispiti ti ~i suplir,a;Jp de diavoli cu ~llgiduinta ~i voia lu i Dumnezeu, pentru ,3; nu se msndri, pentru a. U se tncerca credinta .~j pentru a-si pune ~oati nadejdea lor numai in Dumnezeu (11 Cor, ~ 2\" 7; I Petru I, 6-7) ..

De a sernene a" crestini ~ soot ispi H~ de diavol, pen tru ·;w·n.cet-car-ea. dragostei lor r~lta. de Dumnezeu (Deut, m 3 ~ 3);, pentru in.cercare-a supnnerii oameni lor

PAR:INTELE

C t: E' 0' ,['(1, ,..4

I. C n

lil'~i de Dumnezeu (Dent 8.", 2); pentru ttl se alege eel buni de cei ·r.ai ,i a se invrednici de mal multi -P]l~i'tai' I ~'pi tele diavolului, 'inss, nu mtrec niciodata puterile noastre, caei DUfflJ!€Zeu nu in;gaduie' ,so. fun isp'.itil:i mal' presus de p'uterile noastre It] COt, mo.~, ill 3; IE Petru 2, 9:; 1\ poe, 3 ~ .1 O)~

..

1 o.~ D~in ee ·cauzi .9 e izu'C $Pl ul dln f,al? Dtn

I n,a n.d r~e" din neascuhare ssu di II a:migjre~a, d i,a:volmlui.?

A e izut din toate aceste Plric:~iD'iJJ'ru ~ S·~ din mandrie, t "acw a voit sa fie asemenea Zildi tomlui ,sin ~ ~,ru. din I J'oo:mie~ pentru ca a msnea t din, pomrw opri t; ;~i din ncascultare ,i din zavistia ~~ amagirea diavolului (Sf Maxim MirturisimruL Filocaiia. vol, 1111' - PI3'0" 1iI53'"

.. ~ , _ • 11.".. -_ ~.. Jll" e- ,

J -ac, 3~ 1- ill 1; ill.I 'C,or'~ ~ I ~ 3:; Cor. 1, 5; M,a'tei 4~ 1; ]

. 1'l;S~ s, 5)~ .

11~, Ce s .. ar 'Ii, 'iDtaDlpl,~at eu Ad,a. dlaca, .110 I allJc:a din p'tdlul CUD.o,'dntel bi ne.~u ~ ,i. r,iului, ei tni,lI.c·a din pemul 'vie*i~'1

Daca Adam ar fl. mi.-neat din p om'~d vietii, atunci ~ ~ p edeapsa lui ar Ii fost firi de sfir~it, adica nn af mai I ~ murit, ea prin moarte s.a .[ se ierte paeatul, c~ ar fl J t ist aruneat in ad§.ncul iadul ui, lmpreuna 'C1[], diavol ul, ~ n d~Ll nici 0 speran pi. de ienere §,ru. ris'CWIlpirave (I Jog-matico Sfin.tului loan Damasehin, CI,P'., .I 1).

2,~ ,Cum s-ar fi m:mulfit Deamul o'.men.es( ,i ee , flurti arf avu't· ds;ci, '0111 gre,ea .. Ad:am. in. rai?'

""II A, ,~

NE' VORBES'1E

St1ntul Maxim M,a'rturisitorul spune ci "scopul de mai inainte al lui Dumnezeu a fOist sa nu Dr ~ nastem prin legatura nantii, din stricaciune", Dar Ica]catrea. ponmcii a ticut ca oamenii B,a Be 1nmul'leasea prin nunta, m1'J.1lclt AdRM a neso eotit legea data. de Du mae zeu

~ ' , -W_IIJ.· .. !IiJ . !Ii

D '" .. d'· ' d .... . I

ect, toll 001 Ice se nasc am A.~ am se zanus esc

fnlm jaruaelegi:,. c,a'zandl sub osinda protoparintelui, Aceasta 0 spune proorocul David, ri.cin': in pacate m~a ndsaa maica mea' (PSL .5'O~ 6) .. Deci, Eva, mama noastrs a tuturor, a nascut In pacat, adica din .. J;a c ere . De aceea, $i noi, c3zind sub osin.d8\ maicil noastre Eva, zicem eft nle nastem in pacate (Filocalia, vol, 11, pag. 2.' Or).

Uni i Sfinti Parinti afirma cit . daca Adam nu ar fi gresi t, neamul omenese s-ar fi inmultit prin cuvsnt, tn aceasta pri vin~a spune S·IM1tul V asile eel Mare: ."ICe zici, omule? Estle oare vreun mucro cu ne.put~nf! la Dumnezeu? Oare Dnmaezeu, Care inmm.l.~e· neamnl multor feluri de plisari fiiri impreunare, nu putea face aeest lucru cu neamul omenesc?' (Hexaimero'n~ Cuv, '8)..

Iar daca tntrebi ce soma ar Ii avut Adam. dati nu gresea in rai, la aeeasta zi c ei: .Dnmnezeu l-a facut pe om pentru ca sa se impi.rta~eas.ci de bucuria de a fi in preajrna lui Dumnezeu ~:i de fericirea de a .... L cunoaste, de a ~L s.']a vi p e Dumnezeu", EI este lncununarea tntte.~iw zidiri, este 0 hunt mica, cum. spun Sfintii lP'ir~'np.,tin trupul sau, omul face legatura cu lwn.ea vezuti, iar prin suflet el face leg_,aturi. cu

as

I)um~eu .. Omul a .rest facut si file fiiplwdi aleasa a sll,a vei dumnezeiesti, Rostul s!u. in rai era sa ~ mplineasca p:0lunca. lui Dumnezeu ,.~ sa luereze prin ~Hn~]. ~Duhului Stint la deslav§r~ir,ea sa, ajun,gBnd prin purticipare sa fie dnpa ehipul ~,~ asemanarea lui I )u mnezeu (/nvatlitura de ICr:edintd Ortodoxii. pag, J ~ -73).

:I. 3. CII~ se ellv.ilne s..1 tralm noi pe p,l.i,nt, I ' rtru a .riscumpi .. It p.leat.ul stcimol-,ese: al lu i

dam fl:eut in rai.? .

Ma'~ milli trebute sa ne botezam in numele I J1 asflntei 'T['e,imj~ deoarece Sfi.ntul Botez deschid-

II ~par~ti8l cernrilor, dlupi cuvsntul Sfintei Bvangheln, U' - zice: De: me 3,6 va ntl$te' eineva din ,apti st din Duh; '~t1 poate .fa intre in Impiirli/ta lui Dumn,ezeN (loan

)I~

... Dupa botez, avem datoria ,sa ne pazi:m de 'P Heare' I S"I lupmm impcotriva lor~ fiind ajutati de harul lui )l~I1JneZreu eel. prlmit Ia SRntul Botez, .Prin botez rille-a

., s ell ~ila. din ro~ie, .~esfHnland pacatn~ prin eruce, ii 11(' 'I dat poruncile .hb0ltal~H; dar a urma san nu I l ~l~rCilor) ar Uisat II. voia D!oas.tra li.bera~ Deci, chiar de I S .an~lBotez) dupa harul hri Iisus Hristos, ni 8-1 tl I U ~ t. hand de.si.v,Sr1it al lui Dumnezeu ~ spre III ~ I III J1 rea. _1_ • tnror ponmcflor ~

Dar pe. urma, tot ce ce l-a primit in chip, talnle, II II nu implineste pnm' ncile . ,,., -. ,.... 1-··"

t L . ~ - . ~~ -~:~~~.~, .. ~.v .. 1 .' ,\.; .. ~I~ ... pe m,aSura neunp IDU1J

, ~ li lua t in stapamre de pacat, cue: nu este al lui

• 11 n ~ lei al aoeluia ce a nesocoti t p oruneile, iDtruC~t,

16

NE VORBE~TE

~uand puterea lucrarii, n a, s.i.viI~~t lncrul' (Fi~~c~li~, vol I; Sfinwl Marcu Aseetul, pag 2?8),,~ Cae~ _[~ masura in care, ctezaod, ~,uclim poruacile, ~n aoeeasi mlsuri lucreaza ~i Duhul Smnt In noi, roadele Sale"

(Ibid,., patg" 290)~

14,~ CSJlIe, este eea diutii ~,ege da.tl_m:u:.ui 10,

rai?

'Dup,a cuvSntul Sfi\n:tuluw, Isaac Si~l" cee drurrtii lege dati de Dumne,zeu omului in rar ,.~,~;t~ le-ge~ ~ ·-.p"'a· ei,dj11if"'::ii vederea si inteleg' zerea z dirilor lui

dreas""," '" ,a.,~ ""'GIl- - CU _ "t

Dumnezeu (Ftlo eolia " vol, ,X, Cuv . .5).,

.. . ~t· ,. te desere Pi atri ...

15'1 Sp,u.ne1]'~De c •. ev,a C'UV.ln_~ . L~r.l,""-:- '

arhul AV'raam ,,~, urDlalii ~ui. Cum a aluas el

",p,lrUl'1e 1.1 m.u~ cor neamuri"?

A vraam a fest al unsprezecelea patriarh de Ia Sem, fiul Iui Noe El ,8, avut trei femei, prin pr~~]Jila lui Dumnezeu~ ca prin ele Is,i, uneasca toate cele tret grupe

de pop oare care se trag din semin.ti~ lui N oe, . I '.

As el" p:rin Sarra, care era din neam~l lli~~, S e~, se trege semintia evreilor, adica s.enli~i._ Din H~tu~a, care era din neamul ni Iafet, al dloUe.a til I a), IUl Noe, se trag popoarele Asiei §,i Buropei, adica 'w,afeti ti i, mar din a treia feme le, Agar slujnica, care era din neamul lui Ham, ali treilea fiu al 'lui Nee se trage semintia agarenilor SitU arabilor, numiti ~i hamiti. _ _ .,

Deci, prin cele trei feme' ~ Avraam a devem ~

parin,te 411 tUl~-O![, se,m~nti~~~ l:)ra~n~lui~ .adi,~.a."al, semitilor (evreilor), a~. u~fet]'p or, adlca al Cre$tlnlllOI

PARIN'TElE C'l,EOPA

27

(iu lo-europenilor) ~i ali bamitilor, aldie! 81 arab i lor, I nd toate aeeste trei semintii vor crede in I ristos, uunci se vor uni toate popoarele ~i nva fi to tnrma ~:ti un p, st r",

N oi crestini i snntem fi ii lui Avraam prin credinta III i saac, care simboliza j ertfa Iu] Hristos, ,1 prin ~ uneia lui, Heturia, Semitii sunt fiii lui Avraam prin ! I rra, iar hami f.i · (ara bm 0 sunt fiii lui A vraam, prin ar slujnica, Dar HO:[, erestinii, snntem f ii lui nunnezeu prin credinta in Iisus I Ir"s;tos, ear este III mai de pr-eJ d.ecit a fi fiul kj A vraam prin si1ngej III I soot evreii ,i, arabii,

16 .. Sp Beti~',Re eeva ,I despre Noe ,i urwJa,U

I ~

N oe este aID doilea Adam al omenirii, pentru C a 61 u rur eu m,ci e;apte 8ufl!ete. au fost sc,ip'ap de, imnezeu ell via~a in vremea potopului, EI ,I avut trei ~ II: Sem, Ham, ~,i Iafet. Pe S em I ~a binecuvsnta tata~

II~ Noe, zicand.: Binecuvdnta: sli' fie Domnul I umneteul Iui Sem, iar Canaan (fiul lui, Ham) sa-.i fie , ol», Pe Iafet, de asemenea, l-a b·'necuvaml't,at!, zicand:

I'll Inmu1leasca Dumnezeu pe lalet; iar p Ham l-a

I I L~~ emat pentru ;;;.a'''' CIi V-'~"7IIlll+ go 11. ci 'Iii"iri tat ..... lui ('I'~,'u

L1!I~ - ,aIL) . - "':"":.lIU-~·, ;';'~'. 0 '~IIi>IOL '.': 'll VI~.Lea . ~ _.,B, .ut ~~ ji

Ill-.ln· : Blestemat sa fie Canaan! Robul robilor sa fie II f,; tuii slJ'i (Fac, 9, 2:5-27),.

Datorita picateior lui S em, p,amintul Palestinei a I ~. II n" i Uiaiu ocupat de popoarele canaaneice, care · trag din Ham, De aceea a fest chemat Avraam din

~ ~ I rl r In Canaan ca sa mosteneasca pimintul

28

,NE V,ORB'ESTE

stramesulni sau~ Sem, P'ent~, acee~ ~i ~o~.~e ~ rn~r~

, d"~ 'E' ,., ,,~, ~.~ P" n;'Hi"Ii,amrb~ 1 ~a'Qi'~du]n.re~ adwee,

poporul ales lin ' gl p~ m ,'~w,w,KW:L,W. L~, ~~, ~ ..' .', ....

~ 1t<!iII 1I!i, C: a TNi,CJj ami l]ml.'~ - care era dat ~or de Dumnezeu du P a

In l~ru. ' .. ,UG,~w., '!O<I!It,

'p OroPI., . . ' . , " __ ,.

DW"; du,pai cum stim din Veehiul T,es~me~t~

, •. ' binnt (lJ,p' ro''':l.·'pe· toate p··o·'·P. oarele cana8JnelCe din

eVl'leu a.u . ' iii. U, . . u" . ~)!J.¥ ,_

. " .... , ... , - Dumnezeu n·'u

" --' -:.- - - •. .' .L' '.. !" - ~IU ... &I~11iJI.L I

Palestina, ,,~afara de cincr cetat~, pe care ". ,,' . .' '_ ~_. __

le-a dar in mli, ile evreilor, pentru ca prIll aces~

.., ~ ..,... - ,. . . .. ,",:,: -.0. ev" r1~1~ ,if',Ol,flld: vor@i1'ie~l

:popoare pagane Sa-l .smereasca p"".- .... Fj,,;-GU.l.. . e-~ ~

Inatntea lui Dumnezeu, .

Deci, ion de cate ori evreii sup [tau . p~ Dumnezen, El Ii lisa sa eada in mainile ce!?f cm~~ popoare ]],ag.ine" printre care au fest ~i "fHis:teJtTh_~~." .~f~·p~

p ..... , .... spun ca~ Dumn 'SZ'~I]. face tot asa sr cu crestmn ~l

arm ,n!iili I ... ;JI,~ .', ,.' .'_' ",*"l~ _, ~ , -y 'f

chiar cu b!irl>a,i sfinp. Le lasl unele sllimcium ~i patimi fire§ti nebiruite de e~.~ pr,e~um ~lll.ia, s.~~td.~ foamea, lenevirea, gandurile, imagmana, lsp,:e~e tru.Pefti ~ en. scopal s a= i smereasea, lea sa nu cada in pacatulmandriei .. La sfi,(§,i'tul vietii ~ insa)D~eze~_l~ ridica ace Site patimi Si prin mila Lui se mantulesc" Caci fadi mila Lui, nici sfiniii au se . ot m.antui~ dupa

';p - ....' ,. 'i .,

CllJvanlul care zlce: m darsunte.li mantuttl.

DESPRE CREDMNTA, NADEJDE, DRAGOSTE $1 HAR

17.. Cr1edin ta 'in Dumaezeu este tn nis.cu.~i, mn sao este dar allui, Dumnezeu?

Credinta este un dar al lui Dumnezeu (Rom 12, I Efes 2· ,8· .. ·,·. ·F',·,qIJ·p.' 'III. 2'9: .. ···· I Petru "1 1')- :C". redin ~ este

I .'H. ,. :Ii - ~ . ,IL~. ," JJ.) .., ........ :,. . .' '~, _

.'1 I. em al lui Dumnezeu (Papte .'1, 21;. I Cor, 2, 5; I [es, 1" 19; Col. 2, 12; II Teg, I ~ n. I Tim. I, 14),. 'redinta este un dar al Sfantulu] Dub (I Cor, 12, 91; lnl, 5, 22).

Credinta in Dumnezeu apartine ~j vointei omului Matej 8, 13; 9~ 22; Marcu ,3, 34~ 10 52: Luca 7; 50; 17, 19, 1.8, 42). Credinta creste ~i se dezvolta prin voia umulai, '1pr.in colaborarea ~ru, conlncrarea l10astri ICU. r U mnezeu" (Teologt,(J MarQld, vat [Ill) Bucuresti H J; pag, '95)m .

18~ Necredinta 'hi D •• Reuu se da.toreaza I )sei barului Sfan·t.Jui Dub sau Upsei seBtimeJI'" • III ij re1i.gios: d· .. ·o in'~ mil emnlu i'? Adiei neeredta fa I I a Fa ta este un a.ref liber al v'Iin tei omului sau se ( I 0 r,eaz'a .inea p aefta,pi sale de ,8 erede ,~ Upsei de' I fafi1e reli.:g~o.asl?

30

NE

Necredinta Ii vine omului mai mult din voia lui lib era. de a se lega ope sine die lucrurile eele desarte ~:~ trecatoare ale veacnlui de acum ,(SfMtul Bfrem Sind, Cuvant pentru Cal sa fie omul des:iv'r~it, tomul II, pag, 243, Ministirea N[emnt; 1823)~

IfJ!ra$.'~; neeredinta tID vine [0 111U lui din inima neeuvioasa (Bvrel . .3, 12); din inima impietrita (Marcu 16, 14); din csuza abater,· i de 13 adevarul reveler " oan :8 j ,44-46), din orbirea trhnisa de la Dumnezeu ( attn, !2~ 3[9-49); din orbirea trimiss asapra lui de La dlavolul ( I Cor, 4, 4), care fiu'! cuvantul ( UCB 8, :12); precum ~i din cauta- ea slavei omenesti (Ioan ), 14)"

Necredinta este un ac liberal omulni, pnn care em nu voieste sa creooa fn Dumnezeu (L uca m 6, 23; loan 19, [9~ 1 0);, in fii,aiduinteie Lui ~i irnJJJ. minuni ~e Lui I(~o\an 12, 37; Ps, 11 I' 36; Num. 14, 11) a-

19. C,ai e sunr 1J)~j,lo,acele du hO[Vlldctfti eele mal bune peatru a eenvinge Ii p,lstra e.red:in'f,a 'in Dumneu-.: ea,tehiz-area" citirea Stlntei SeriplU- -i" rugiciunea" minunile~ mil. s teni a, pr,ediea sag ,exem ',In'l persoDs]?

Primul m'~j loc de a. convinge pe eineva si\ creada m Dnmnezeu este pr.ediea deearece credinta vine prin auz, iar auzul vine prin vies tir-e a. ell vantul ui lui Dumnezeu (Rom. 10; m.7), Caci, [rum vor crede, de nu vo.r auzi (loan t, 7; lli7~ 20; -apte :8; 12f 14~ 17,;, Rom, 1 ~ 5; 10~ 8; 16~ 2[6; Bfes~ 1, 13; II Tes. t, ill OJ?

Al doilea mijloc este c'itil"ea Sftnte~·, Scripturi, du a marturia care zioe: Iar acestea s-au scris ca sli

.

CL,EOPA

P'AR/,NTELE

, [tit! Ii eli I isus este Hris tosul, Fiul lui' Dumnezeu

( , -h ... .; '" ,; ,.. ~T' c·:I<I!8.za .... nd - .... - ['r-. • ['I'" .... 1 L

~ Ii j' ~~'Io\'l> 'ir I'J' ez: tu ~ s.a [averl V'~·,a,11 tntru nume:~·e , 'sui

Iu In 20, 3 ill; II Tim. 3,~ 15; I loan 4·!, 13).

Al treilea m.~jloc de a eonvinge la credinta ]'8 II I ~ I os sunt m.inuQ.ile lui DumD,0zeu (loan 6~ 3J(); 7.31 , . I I 23=25; 20, 30~3 ).

A l panulea mij loc de a convinge pe cineva la I It. ctedmta mn Dumnezeu este privi~ea zidiri " - I _m ~ ezeu CD iD'f'e)[eger'e) dupa oea scrisa: Cele , • Itt lie ale luJ Dumnezeu se vad' de Ia facerea lumii,

'lel{·J:andu~sed'in.r:o.pturiJ adica vesnica Lui ptaere si IlItnJuJzeire, asa ca sufie ,tei/ara de cuvant de apar.a~e· (J~OI", 1,.20) ..

11 e aceea ~;~ Sfanrul Dionisie Areopagi tul

till' ~~Ile adevarata teologie, pri virea duhovnicestilor uvrnr celor din zidire, prin care, din acestea de jos

• v 1

uu entre Ice e de SUS; adica, din cele pricinuite, ne

I ~ I' I ·,atTc pricinuitorul. ;S j a~a" prin zidire, lea print -10

II. r t 1;1 privim p e ZW til torul §l 11 liudim, pe _I .~. ~,i II

U IIll ca este Dumnezeu, dup,a purtstorul de r mn zeu Maxim MirturisitoruL Si toate se zic §,j II t c II dumnezeiasca voinfi, ca Celce este prici ~ lum _ or 1 rt .. ~!, dupa teologia adeveritoars, pozitiv.a; ii nimie

Ii n to de nu este rna! presus de FHlI1h' i~ diWE:pi teologia tllil toare, negativi.,

Zice, inca; ell impf[euni~glisuire ~i dumneze(til I ) i on i sie, ca.:: 'uDumnezeu ~.i din toaee cele oe I I Nt ~"·ludi., d pia ,asemanar,eal tnturor, al c,ii'rorn este J II rlillil. r, $.i este, -mar_I; preadumnezeiasea cuno~tin~ ~ ~ wiumnezeu.~ ceea ce prin neCWlQffinta s,e

32

N,

V,O,R'BE$T'E

C~ UiiRIO~I~, te d m ~ i unirea cea mai preses de minte' ~ ~.i

.*,.~. ~.~. 1,1 _

fuar.a~i:' .Dumnezeu tntm 'j oate este ,i tntru n~.'~en.e~~ nimic, Si dintru toate, tnturor se cunoaste, iar ~~n nimic nimanui", Vezi pe larg despre aceste ffiucrurl lao

Sffultul Nicodim Aghiorltul, in Paza ceior ~i~ci simtiri ~ -M·, ,anistirea N eamt, 1826, Cap. IV, pagim le

iLl' Jlrl'ltr ,~ .. :." ~, - _. - 'Il

345-376~

, Si Marele Vasile zice eli: .,Toam zidirea lu~ Dumnezeu este scoala sufletelor celor cuv,arntitoare ~"[ loc de mva.pltura a cunostinjei lui Durnnezeu, IP'ri~ ~,ele v.izute §i simtite dind. p.ov.i:tuir,e mintii ca, .,e ~nvlrea celor nevaznte". (Hexaimer-O'n.~ Voroava I, fila Ill.

Buenresti, 18261). .

. ,. 1

Al cincilea mijloc de a convinge pe c neva 3

. cr-edmta in. Dumnezeu, este predica prin pilda vietru 'j,

'. 1 d·'''' '" tr .... ~· . d .; VO·I· '2:11

.• '. ',.. .-' .. ~ _. ,. . 'I' .. Ii ,0 . I "

pn i exemphil persona, aJJ. lea prm .airea o ipa vc

lui Dumnezeu ~i dovedirea I rin lucru a celor ce inva'~ cineva. De aceea a zis unul din Sfi:n.tH P,irin I'i: ~,Tacru

ttl $i lu,a, si, vorbeasea luerurile tale", .'

Si iar,i~i: ,,'Mum-a. prin PUt~'Il~~ fap~e~.~'r ce .or bune ale taID.e~ pe eei ,ce impreum!a. Ir dogmansesc tle~~ rar nu prin placerea grairiTh ICO cuvint'ele~a~e"

~ ,... I· X'" Cui 2'3')

(Frloc,{lZ;aji vo ,.,-; . v ~." _ .' ~ .~

De aeeea ~,-- marele Apostol Pavel indeamn a pe

nceaieul siu, T'rn'moilteIID ~ ca intru toate sa se faca pi lda credincios ilor, eu ,c,uvan tu 1, cu purtarea, cu ilragos tea, G'U duhuiJ)' CU credi"i4 :Ji cu cunalia (I Tim .. 4" 12). La

ft' . I " .. fel ,~ pe efeseni ii inv,ata sa se poarte ell t ,a~. unun~~,

(Bfes, 5 ~ 8- O)~ er coloseniler, lie s.cri~ a~a:: f!mJ).I~!.l eu .fn.f:elep,(~iune j(Jta de cei ce s;unt alara (diD Biserica)

\11 ,'ascump· .arati ·v~emea. Vorbirea voastra sa fie'

. ~

I. "deaun.a pldcuta, dreasd I~U sare, ca ;sa : titi' cum

(, vbuie sa' riispundeti fie'caruia. (Co], 4 5-6.}"

2-0~ Co. Sf!' eevtae ,3 se p OJ ria cr(!~t "Idi 'fa,i die Il"' e~tini ,i die nec:rled'in~iOfi'? Au vole 1:3. locniasea ~ un Iee sa. sa se eisito easci intre ei?

F ata de necrestini trebuie sa. l1IJe purtam I~ d 1 agoste ~i ell blaDdete.~ caci prin aceste d,Qua mari v I' uti pe m"Um·.; i ~i aducem la Hristos ~ dup,a marturi a i:ultului Efrem SHul, care zice: "Chipol de a aduce I L" toti[a Hristos, este numai a] dragostei $] al 11.r1ndelii":t (Cuvd.nt pentru dragoste, Tomul Ill; pag .. \ I -37).

5,i 8&ntu ~ Macarie eel Mare, 11 umai ell C §,teva uvinte vorbite cu dragoste ~,~ ell blandete, a tntors Is I dinta i- Hristos pie un slujitor idolesc, pe care, apoi, I"']ugar ~j, ncenic al sau 1"'3 facut (Pateric, Cuv 37,

'ago 146)..

,Cit priveste pe eretici avem mirturm dumneze-

~ K ului Apostol Pavel care ne spune: De O'ni~d e rene "~pQ, prima ,Ii' a doua sfotuire" ,departeazll·- te (Tit 3" I .).r1eticii sunt vrijimafI ai ad varului I~i ai lui I urn ezee (Ps, 36, 20). Ereticii sunt fr al celui v ielean (Matei 13~ 38)~ in care nu ne putem LOCflede (hum 2, 24).

Breticii, fiind v.raj masi ai lui Dumnezeu (Ps, 3 6 ~ ,t ~,~ '91" '9) on avem VOIDle sa-i iubim c.a pe erestini lea I S lInt.lil ai ,diavo'luluit put Ide v~p,era (Matei 3~ 7; 12 ,. t ~ 2 3 ~ 33.; Luca 3, 7). Cu. ereticii nici on avem voie sa.

34

NE'

ne rngam (canonul m 0 ~i 64 apostolic). ]P'icatuh lor' este 'i.mpo,:tti va Duhului S flin[~ care nu are te rtare nie;i tn veac'ul de acum, nici in, eel vii tor (Mated 12, 3 ill -32;

M·Q·IiFP'u 3',' 2·9· .'" L' :~lll""oIJ:jl 1112· '1101)1

Q~""'. " -. ~ , ..., . ,11WIi"""~, Jl, ,~, ,,'. , ..

Pe eretici ,i seetan tru. nici in Gasa. nu avem voie ,sa- i primim, nici pbllLWni ziua" sa lie zicem (1M 10m l, la-=m I: Stan-rot Efn:~m Sirul, Tomul Ill, pag, lS6).

Cit priveste cisitori.a, unui cresti n ortodox cu 0 femeie eretica sau in vers, nu se poate, deoarece nu se poate tmpreun~ lupul cu oaia, spre nasterea de 'iii (Pru:v.il a B isericeascii; Nicodim S achelarie, pag, 9l,~ manuscri s),

Iar dacl doi so"~i lmlinte de a se face crestini s-an casirori t legal, apoi daci unu~~, din ei s-ar con verti la adevirata, eredinta O[rtooo,xa.. iar celalalt Vat lan,&ne in

, .

necredinfa, dar ar VQI,rn sa triiasci mal] departe ,eu sopd

dreptcredincics, until ca acela, dupa zisa Apostolului, si nn se desparta, fiindca bsrbatul necredineios se sfinteste prin femeia credincioas a. ~ i femeia necredineioasa se sfinteste prin 'birba!'w ~ credincios (1 Cor 7 ~ 12~ m 4; VI' Ecumenic j Caaonel 12).

21 t, Cam, se Ic.v~ne a se purta -ere"tin U erto do eli fa til de eresrtn U de al ti, co nfesfune?

Cu cei de 301 ti religie, daca nu ne provoaca la discu tru i despre credinta noastra cea dreapta, trebnie sa fire purtam fita de ei ell dragoste ~i mi 1 a ~:i s a=:i aju tau1 la nevoile lor ~ dup,i pf~da d:ata n.OU8 de Mant1lJitoru I 11 ostru Iisus Hristos {~U samarineanul eel mi lostiv (Luca 10, 31'; M,3~ej 7 ~ 12).

P.ARINTE'lE

CLEOPA

I 'I .. , ,: '

, .• 1. • . ..:."

~ ar daca voiese a. ne ataca credin ta noastra eea Ilh I d sau sran~a Tradijie a Bisericii Ortodoxe, atunci Ill'hl~ie .sa 0- ~pi.dim CUi 'toati puterea pana Ia moarte" ~ U~u,hoiul nevQzut~, cap, XIX, de Sf§n.ud Nicodim HII ioritul), FHnd.c~ se cade pe aproapele a-l iubi cu luuar, ca pe noi f:rn~in,e; iar pe Dumnezeu, B'ra de II ~ ~ I"t; i ne, N1Ill cumva, socotind no] (~a i ubim p e I' II~ mpele, sa ne lisim. ciUtea.ti de cei straini de dreapta

I ~(I i nita in Hristos, care voiesc a ne departa pe noi de I ~ ( ) I' to doxie ~,~, IS ne impune credinta lor cea stl"imbi ~] I ( I iceasca,

S e cade, asadar, oricarui preot orto dox $:~ IIl'Ul1.1i crestin al Bisericii noastre dreptmaritoare, sa. , I ~ 11 bun o~ta~, al lui Hristos ell, 'eo,a-ta. ev Iavia ~i C~ I , II i c bdrbiteasca, ~i tare :si, apere PI]'l'i1 cuvsnt ~i prin I IS adevarul dreptei noastre credinte,

'N u se cade a fi blind acolo u nde nu trebuie ,8 te rtu 'td. hlinde~., ,ei;, auzi Ole Lice prooro cu ill ,: A,col,o Ildrll1d $U fie .riizboinlc (Ioil ],'j .. IO). Acelasi lucru 'fIDe v I' ~ ~'i Sfinm~ Pimen eel Mare; zicand: ~,Se eade

') I J a rabda toate, macar de oo-a.r scoa te cineva ~:i l t, I' ~ '111 ne-ar '[jia min~ noestrs cea dreap~a; iar daca 11 I v: I vo ieste a ne de-parta ~,~ a ne despiitti p e noi de

I umuezeu, atunci si ne maniem" (Pa.te"'ic~, CUV~ 1l8~ I I j I ~O),!,

...

~ i i,~lra$'~' ziee: "Intii,a oadi fugi, a doua oara fugi,

I II • I: I f)~l'I',a 11- te sable 'CU, eel ce vrea sl te desparta pe ~ III { ! h! dreapta credi'ntE?'~ ~

22., Care este ,poz:it1a evan ,'h elicii a Bts1ol'"i,cU o t.'odoxe fl.-tit. de namenl in genera.l?'

B iserica no astra. Orto doxa, avand in vedere inv,a:tatnr,a marelui Apostol Pave; care zice: Va indemn, inainte de toate, sa faceti cereri, rugdciuni, miflociri Ii' multumir! pentru toti oamenii (I Tim. 2~ 1-2)" face mgaciuni, pen.tm cei mai 80S pomeni ti; pentru

conducatori, pentru necrestini, pentru necredinciosi ~i eel de. alte rem!' gii, dar numai in chip sobornieesc, nepo 'I enindn-i pe nume, deoarece ,1nU ca acestia nu au tmpmilire ell noi,

De exemphi, cand auzlm la Sflnta Liturghie pe

preot zicind: ,,;Si lie deseopere lor Evanghelia dreptlfi, si=m mn.vlete pe di~ii cuv antu I adevarului, sa-i uneasca pe d§n,U, ell Stints. Sa Soborniceasca ~i,

'. posto lleas'ci Biserica"; san ea d zieem: 1 Pentru pacea a toati himea, ,.'~'1 $:m celela te, a tnnci Biserica noastra dreptmaritoare se roaga tn chip sobornicesc cum am zis, pentru 't.oti oamenii, dar nu nominal, C] numai in general,

A ne ruga tmp,reuna eu lei ne opresc dumnezeiestile canoane (Apostolic 9, 1.0, 45, 64; Laodieeea 6, 7 J 3.3;. Vezi ,i la Sfintul Simian Tesaloniceanul, tntt,ebare,a 47, plag. 490).

Biseriea Ortodoxa, fata· lite oate eonfesiunile creatine, fata de popoarele pag,Ane" preeum ~,i fali de necredinciosi, pastreaza tnvatatura M,antui torului de a socoti P e toti oamenii aproapele nostru (Matei 22,. 39)

P,i'RINT'LE ClEOP'A

" i a urma eeler rise: C e v:o~ti sa va faca ~ ol,ui oam enii, ,', -eti $ i vei' lor asemen ea (Matei 7; 1.2).,

Cat priveste eredinta lor, nu putem avea nl}'pa'fta~in' cu ei nici in, rugacinne, nici In celelalte I'aine ale Bisericii .~ LI.[ ristos, pane, nu vin la dreapta

I'cdint;a (Canoanele 10=11 Apostolic). mar cat priveste I) tcatele ~Of, 11U a vem vo ru"e a-i uri pe ei, el pe diavol u] p~' ill can, au c,izut,. dupa cum zice Sfint " [ E:ft-em S [rut:

I, h I u beste pe cei pacito$.i; dar 'm'i;te fa ptele 10'1' ~,[ nu - ID I j spretui '[I) entru aceste fapte" (Filocal i a t vol, X, ICUV,. pag. 57) Cu a te cuvmte, a urt boala, iar nu pe

I ~ ,Inav,. .

Ca t despre secte ~i orice fel de erezii, nu a vern \11 ~ ~ e ni ci a ne ruga irnpr'e'una, nici a. manca cu ei, ni ci III casa a-i primi, (:3. nu eumva de lucmrile cele rele ale I U' ~i de ereziile lor sa ne. tmpiIt.i$'~l11 (II loan 1 ~ ] 0- t: stal tul Efrem Sir I II, T omul I I, pag, 1516' II \ umenic, canon .5; n Ecumenic, canon 7; VI 'I ~ rnenie, canon 1 ,ru, 2 etc),

23.. Dln P u.nctc e ved ere 1.1 eredln lei in mezeu, In ealte fe !U'r'F se impart,am,enii' pe

15 t?

Din punct de vedere al credintei In D umnezeu, 1 III mii de pe plInint se impIRlt En trei gmpe: crestini, I \ It cred i~ Hristos ~ necrestini (pdgani)~ care nu cred

· anghelia lui r! 8OOS", ci in anumiti oamen i

III '1 i, precum Brahms, Buda, Confucius, Mahomed j I ~ • a treia grupa, atei i; care nu cred In nici 0 tin 11 n tate,

N ecrestinil se Wnlpart 3i ei tn trei grupe: monoteisti evrei ~i mahomedani; duaH~~;ru" care ered tn dona, princi pii, al binelui §,i al rtiul ui; ~,~ politei st~, care cred in mai multi idoli sao zei mincinesi.

Cr-e~tinii se impart la rindul lot in trei mad confesiuni ~i Biserici: ortodocsi, catolici $i protestanti, Din protestanti s-au format mal multe ramnri C~ pf1otesmn,t~ de' Cenfesiune Aegu srana (l 11 terani), reformati, anglicani, meta di~ti,;; prezbi terieni § ru gr.!Ll!pari seetante neoprotestante de toate nuantele,

,]4,,,, Care din aceste eategorH de cr,c$tj:ni au harul mintlldrii?

Biseriea noastti Ortodoxa inva~a ci harul este dat mtlllIlor oamenilor (Til 2;) 11).t deoarece Dumnez« u voieste lea ,to# oam,enii sa se Jtuintuiasca gi fa cun'of'tin,ta (Jaev.firului sa vbla (I T~ m, 2, 4)" Dar haml fiU silelte pie nimeni, Oamenii au libertatea 81,-1 primeasca ',i sa conlucreze C'U, el sau sa-l reSNr[ngit eel. dint~U, se manmi,lesc~ eel din urmi nu (h!1Ji#iitur:~ de Crteilin,ll O!rtod~xa~ CI,p.. 244; pag, 145).. B iserica Ortodoxa, fiind Biserru,ci apostolica, intrueat p,istreaza dreapta credin~-a neschimbata, are in~egrll~ harul mantuirii,

:2:5", CUM se vor mintu~ ere~'tinU care nu au Cf"ed'~Dta, eea ad'f'virati l'

,

Numai ci',e~tif:tii i care sluj es-c 1 ui Dumnezeu in tru aoovID"; aceia se vor manmi; dup.i CUlm spune Duhul

" .

P'ARINTELE CLE'OP,A

39

s rant Aproape este Domnul de tOii cei ce- L cnea:fHli f u· E I' intru adevdr (Ps, m 44; m 8) m

Despre oamenii c,·,g,., ~ .. ' n,'~,"'1 !')Ij'U pri "11' d t

Mill. V 11<-1 'I., ~. nTI11!. ; reap 'H

l' redinta bID, Dumnezeu, nu putern zice ci se lrnin,hliesc,~ deoareee Apostolul Pavel ne i:~,vata: Un. Domn. o

, ,1 ~ -

f!l'edi'l1ti ~i un bote: (Efes. 4; 5; I CO.r. l2" 12)" ~i ~ II ra~j : Pace peste cei ce var umbla C~~ dreptarut (dreapta I~red'fln]l~a) acesta (GaL !6,~, 16) ~i in aU '[OC:::

Cine H'tI' se lupltli' dupa lege, nu $6 incunune,azii (II Tim, 2'i 5),.

26,~ Care este tea mal S clIl""'[i, de'Rpi-tie 4,

'I - M

~'I'~dht~ei'? Dar a, niJdej'dU?

Cea mai scurta de.fiWiJrw'~~e a ered ~ntei este cuvantul ,~t 'red", 'Cind zici ell v,inm.~, ~"credr J inseamna Git. I'l i I nesti ~I~ :rnirtu][':iSle~ti ceea Ice iflval~a, Biserica despre [ til nneaeu (i,!viilliltlYa de Credin/a O'r/;:odo:ta, pag,

1 ). Iar cea mai scurta defini ti e a l1.idej dU este A ~ teptarea GU mcrede~e a bnna:ta:~ilor tlg:ad.tlite de r umnezen" {Idem, pag, 222).,

:1 7 ~ ICe fapte bu De sp eresc ered In ta n o:lstra, i'n uUlm,ezeu? r.nd.oi.a~a, in ered·nf.i este p,ieaf! Cum out e fjj alu R:ga ta tu,dolBla diD ini Ala, O,D} olu i?

Credinta cresee, sporeste ~i se in'tare§.te prim) III t c ~ prin neeazuri ~:i sesrbe (I Petru I, 6,~ 7 :;, Iaco b 1 ~ '} r redin ta ee tnmul teste, sporeste $] se inta:re~'[e prim.

III ~ ~ Ii c i nne (Mareu g,t. 24; Luca ~ 7.~, li 5)~ Mndoiala, in I 1('11 ~Ill'~'~, este pieat ~i ea. vine omului din tEnpi(l.'~nanea.

40

NE ·VORBE.$TE

credintei (Matei 8, 26; 14 31; Luca 8.,.,24-25;. acob 1, 6) ..

Indoiala se slung;! din inima omului prin eredinta, rU.gijciune ~i lasarea tn VOla lui Dumnezeu (Matei 26.! 3:8-4·1), rndoiala ~i Th:mputinarea de su flet se face uneori prin s obozenia lui Dumnezeu (Filocalia, vol X, leu r , 46., pag, 240)" pentrn unele pacate $] mai ales pentrua ne smeri ~i a cere mai mult ajutorul Lui,

28" N·81. eji del. eres iRa. se naste di n eredln t~ sao din. toate fap·tele . DIU!.'?

Nadejdea crestina se naste din credinta (Gal. 5). 5;; Bvrei 10, 23'~ lnviitldura de IC1"'edintd [OrtDdoxltJ, pag, 223-.224), nad.ej dea se neste ~~ d ,;, c rabdare (Rom, 5, 4).

2[9. Cum puteDJ sa spo[rim i inim a .no.a.stra nidej de. mi.nioi rii.?

Petem spori in. ~nima noastra nadejdea mantuirii prin eredinta cee lucratoare, adic i prin cl",edjnt81. ce lucreaza fa:p fie buns prin dragoste (Gal, 5; 5.-6~ I Tes, 1---3; ] Tim .. i, 14; _I_Jm. 1, 13; ['Ioan 3., 23; Tit 3, 15~ Pilimon 1(;, .5).

.Alce,astl credin1i lu.crntoare prin dragoste 0 are eel ce Sf sileste a luera in 'toati vremea faptele cele bune, ~,[Cine D&dij duieste mantuirea fir! a face fapte bune dup,a a sa putere, unul ca acela are 0 nad.~jde nebuna' ~ (Filocali.a, vol i X ~ Cu v ~ 22,~ P 33:. 117-121)" S,i in all 10c ziee: Fa binele Ii ,naaajd" i este in Dumn ~..zeH (PSi 36, 3)~

30. Co III trebule sa intelegtHU C Il'v,i.ntu.· din 1I ta S erl p turi" care zh;[e:' ,,8 Iestemat este c[el ~ I P OD,e nid.ej des. 'in ont"; (Ier II 17, 5)'?

~

In vederea mantuirii. a, dobandirii vietii vesnice,

, (! j dea noastra trebuie s= 0 punern nnma! in I 11 II nnezeu (Ps, 2, I 2~ 5; 11; 1 I 7,~ 8=-9)~ Nadejdea nu II I II we pUSH. 'In om (Ps, 145, J; IS. 2~ 22.), Nadejrdea lui credincios nu trebuie pus,a in t1"U]) (Filip .. 3~ 4);

I i noi Insine (Il Cor, I, 9)~ Nu. trebuie s,d ,I idnim in dreptatea noas:tr,a (Luca ill 8; 19).

o rnul se ,aseamiin5 cu. iarba (Ps, 1 02.,. ~:5), ell. • II' a CilUpului" eu umbra" ell trestia cea ftinti, de I ~ I (',' - panza pai,anjenului (Is, 3 6:~ 6;. Iov 18. '14).

Deci este blestemat omul care: lJidajid 1J],'m este in I cae'· unul eft acela uldijdu[e~b3 in zidirea lu~

III nezeu cea prea 'ml[ca ~j. slaba ~,i on in Dumnezeul t I · ri lor, Cine n,adaJduie'~re tn Dumneeeu este in bit de I' I tezeu (Ps, 146[, ~ ), i ar [C'~ ne n.ad~j du ~ este In I n id~j duieste to de~Je.rtie i ua e ~ deo arec e omul , rl'aciunii s-a asemdna: §i zilele lu.i ca umbra tree 10 J .. I 2'1 143,4; Becl. 16.~ 12~ 8,~ 13)

Blestemat este omul care hlSi pe Ziditorul .sau $~ . luieste ln cele desarte ,i stricacioase ~i in om, ste rob al p. icaJtelo!r l'F[oan:8 ~3,4' R··· om 1 "4·: 3·" 9'· "

. \.!. -,. _ ~ . ..,,U! , ~ . " . _', .. ',

I ~ 4;. 2,]:; Efes~ 2, 3)~

. I., Ce este deznidl~'-de'a. ~i care suat urmarfls

~ of III ~,

11 Vhl,ta ·omUIlU .... '

I 'czna lejdea este pierderea 1nclederii in bunaj • ~ II ~ i 111i1osttvirea oi Dumnezen, E a este p ica~,

42

NE VOR'BE~~TE

tmpotriva Duhutui Stant. Deznadej dea esre a. u~nspre~ zecea treapti at paeatul ui, dup.a In:va·tatura Sflntu hri Nicodim Aghior~mt Urmsrile deznadejdii due pe om la a douasp([ezecea treapta a pa,catuliui; care este

sinuoiderea, asemenea lui Iuda,

32~ De ceo r,i. plerd un U. oameai d.;ad.ejl dea mAntuirU ,i ajiUBl'g la. socnucldlere?'

Omul ajunge mao s~nucidere In i ales. din. cauza necredintei, a mindriei, a deznwejdii, a fricii, a rizbunarii ~i a Iipsei Ufi!U~ dnhovnic bun ..

33. Cum trebuie eombi,tute picate[e d.ezn.jidejdii ~i, .ale 's~nu,c.i.derii? Ce De invati SHutij Pir~nti, in aceasti privfn ta? Pot fi p em en iii la sfin t,e[e

sh ,jbe asemenea oameoE'?

Picatul -.' eznidej dii §:w. gAlldul s inucideri i se vindeca prin rugacinnea cea starui1toare (Iacob $, ~ 13; Iuda 20)~ Orlce rugicinn.e stal'uitoare este .Jecuirea deznadej dii ~.i intirirea, nadej di i" (Filocali'a:, vol, IX! S fintu~ loan 8car-arnl, lCu.v ~ 28). Iarasi, OlTIlLd se intire$re tnlpotri va demid.ejd:[i prin spovedMie ~] t11llplarti~.irea ell 8fintele ~i dumnezei estile T ~ine~ eei si nueisi nu 1) ot fi pomeniti la nic i un fel de rugae ume, nici acasa, nici la Sfanta Bisenca, afara de cazul cand a 'ost dementi, bolnavi grav de nervi (Prav.ila Bisericeasca de Protos, Nicodim Saehelarle, pag.

2'91- 292}.

34t Ce este dra·gostea erefthla, "'n cAte 'pi'rti se imparte. "i ell -- se na,:te - ea. in inima eredi cios'dlui'?

43

Dragostea, IfJ1 tnt,eles mai larg.- este n,izuinta omului spre to~ ce este bun ~i f.t'U1110S, spre tot ce este vrednic de dorit, Dragostea erestina este pnterea lit mmezeiasca n,varsatl. in inima credinci OSlUU.~ pri n

luina S,mntulu.ru Botez, pr.~m care. acestaare na,zurunlii I. I anca. §:~ i(~nta..ta carre Dumnezeu, blU1U l s.au. eel mai de PI'· t si do:re~.~e din toate puterile sufletului unirea ell El I Implinirea vointei Lui, j ertfind ] n c az de nevoi e l ice bun .pimintesc (lnV:~/lJ.tura de' ICrtli,dinl:C1. }rtoiJoxli,~ r=s 314)~

Dragostea dumnezeiasca Be imparte in doua

•

trepte ~i annme: 0 dragoste care se cl~tiga prin toate

taptele: bune, mai ales pria ruga,lcdul1ea curata fl. inimii, uir a dons este dragostea c,a. energie d]v~ni necreata, ea

lar de sus (Pr, Prof Dr, Dumitru Staniloae, Teologia

1 1·.... 1 II] 2- 5-'4)

" .. ',.' '.:( I·: 110"' .' .

OI"U al vo .. - .. ~ pa~ .. -. _ ...

35. Ce fapte hune sporese dragostea erestln i ·'f P ieate 0 ilU.pu,i.ne:1Z1 eel mai m ult~?·

Teate faptele bune .a.juti pc .: m s.,li. spor,easci d'llmneze~ase.a. dra.goste" d,a· mai mult dec: t te, rugiJciune,a. eea egrati~ Caci prin aceasta ig§nd omul Ica.tre Dumnezeu, iese ,araJ,a din toate

Ie ce sunt" (Stlntu]]. Maxh1JJ M:t~iftt~ris.itond~.

I ,I o ClJ. lia, vol, II, pag .. 39; Sfan tul I sane S irul ~ Cnv 35 tc.). eel mai mare p'acmt care impupneaza ~i i ~I,one~,te de a noi dragestea cea dUlI1111eze ~ asca este III .care este e g.al a leu uci derea de 0 m" (F ac, 27 - 4 i ; It) Ul :1, 15; 4, 20)" Aport iubirea de sine, mood!"] a si rcenia,

44

NE VORBE$TE

,36 .. Care sun .. fi~c,e:le dra'golte~ [c:re~tine'?

I iicele dragostei erestine sunt toate faptele bune, incepind ell sfanta rugaciune, R igaciunea este ~'i 1l1fUl'18 ~,~ fHea a iubirii,

.37'~ Prln ee se dovedeste dragestea cre~,dnii? Dragostea cre$.t~·ni, atat dragostea de Dumnezeu ~ c,at ~i eea catre aproapele, se dovedeste prin faptele bune precum: milostenia, ~julor,are~. celor din nevoi, primirea de sttaini" 'mlngaierea ~] cercetarea eelor suferinzi, sustinerea celor slabi, aseunderea de fee te 1 or altora, Iertarea celor ce ne-au snparat, rugaciunea pentru binele altora, jertfirea de sine pentru altii etc .. (IE Cor, 8, 22;, I Tes, 2" 6; II T'~ - . ,. 2., :~O; I loan 3, 6; Luca 17,~ 4'; Bfes, 41 23:; ]1 Cor., 9, 14).

3,8. Ce este u:rs, dieD ee p, lei.ni se 1 aste ea 'in. inim,3 ,0 . ulut ,~ cum poate ti comb i.tuti ?

Ura, ea ~,i eelelal te patimi, se naste din i ubirea de s ine, egoismul, care este mai ca ~.~ rad~i,cina tuturor paca e OrT', dupa. Sfintii Ioan Damasehin ~i Efrem Sirul, mar iubirea de sine este ~~i ubirea nera tional a fa~a de trup '! ~ ~ dup\a S filum I Maxim. M al'tur ifl~ torul (Fi localia, vol It pag .. ,67) '.

Ura este ucidere de, om (I loan 3., 15). Ura este p[ertD.isi. n umai Impotri va diavolul u i $1 a pacatu lui (P s, 9'6, m 1; . ilde 8, 13; Amos 5, 15) .. Ura este permisa asupra ned rep taJHor, dupa cuvsntul psalmistului nedreptate am vdzut §.i m-am sclirh it (Ps, 118 ~ 16[3· Rem, 12, 19; Pilde lli J.,. 5; 17~ 13). Crestinii trebuie sa

PAYRfNiElE ClEOPA

II a'ci minciuna (Ps, i 18, 163)', trebuie sa urasca eaile u drepte (Ps, 1 m 8." I 04)" preCUITI ~i "adl!lnarea. p "ato~ilor"; (Ps,. 2St 5). Trebuie s.a urasea sfatul celor · urasc pe Dumnezeu (Ps, 138, 21-22).

Ura se bimieste prin dragostea de Dumnezeu ~i ,I' aproapele, iar d. agostea de Dumnezeu 0 ci~.tig:iim III in toate faptele bune, dar mai ales prin rugaciunea

• '1 eu "~<Q~.l-~ _ ~ I AI.(l ..

39~ C.ar,€!; este deosebirea in re ura, nlaDle, ,vidi,e, zavlsne, cereare Ii pi'Z013, ".f care SORt J i .nirile :Ior?

Ura este radacina ,p\aJtim'~lo aratate mai sus, jar I · estea sunt amurile ei, cum vorb este Sfintnl Efrem Sirul m, cuvantul SHU pentru deosebirea patimilor. l ~rJnare:a u[~"j e,' a fiicelor ew este moartea ~ fletului,

40~ Ce lnvi·titl1lri :,i sfaturl duho[vnice,tJ d,a.ti. ',~di,ntio'S\nalr pen·fro. a-i inti.ri. i, eele trei virtu·,i lologice. - eredi n la, nadej d[ea. f,i d ra:go:s,te~a - care 10 )a teolelia mintuirii ll1oa.stre?'

Eu sunt om simplu $i necarturar $,i nu nli pricep da fnvata,turw. aparte 18\ cele trei virtu t:i teolo gice, cestea le Ias ;p e seama teolo gilor care Ie pot in ~e] e ge I I.a lcui celor [can! .. i ascul ti~ A~c ~ tre buie a,a. cunosti 0 cologie a" celor :mad multi ~i necarturari, care inca. nu , I ~ u Crezul §,~. TataJ nostru~ba nici rugaci uni ],e ~ II ·epa toare, Dup it a mea slaba putere ~i pri cepere, :in l le spre folosu ~ nmntuirii, eu, mai fnUlt Ie aduc

N E V 0 R' B E~$ T E

47

aminte credinciosilo -, de frica lui Dumnezeu care I I eeum si miercurea ~i vwnerea, afara de eazuri de

invata pe om sa se abata de Ia :riu (Pilde 1) 7; 9' 10). I.nala sau alte imprejur,ir~ binecuvantate,

Sdrn. de 1& S In'~ii Parinf eft t.np,elepciunea, are m·~ s.:tituies.c pe credinciosi sa nu citeasca ,ear.).

doua eapete, eel de j os este frica de Dumnezeu, iar eel l"1 ctice ~.~ seetare, niei sa. diseute despre credin ti cu de sus este dragostea die Dumnezeu, care este r c arii; ci sl citeasea Sianta Scriptura cit mai des" umegimra de8ivit~idin'. De la frica de Dumnezeu precum §,] fnvatab]rile Sfin!Bor Parinti, Ii sfaituiesc pe i11.cepind; 00. ii tnde:mn pe credinciosi la frica de ~ cdi.llc~o§:i· nostri s.a a\~b! in casa Ceaslovul, Psaltirea, moarte ~:~ de judecata .. Apoi Ie: aduc aminte de muncile I ~~bH~~ v~et~ de sfinti ,i alte cati de rugaciuni $i iadului, de slava rai ului, de milostenie, de cresterea I ~) I os rn·~o.a·re de suflet, Ii ·inde:mn. s I ascul te de preoti $Ii.

eopiilor tn mea. $i eertarea Domrrului, de spovedanie Ihovnici.! !Stiind casunt dlnliu~{i de Dumnezeu,

sine-era "'~. die as a, de p:arasi ... a plBcaremor, care este Ii fndeem, de asemenea, s~i se roage seara ~~

adevsrata pocainli. tlirnineata ~,~ sa mceapa orice Iucru IC;U rugaciune ~,~ ICU.

PIe. cei cisa't:orif,i Ii indemn la via~'a rC:~~ra.ti de I cmnul SfWJ:lte~ 'Crud. n ind.emIl si tra'asca In pace cu familie, sfiituindJu~ i sa parAseasci pa.catul eel greu al l i di n casa, en. vecinii, ell toti OaJ1TI,en ~ i; s,a ai hi mila. uckierii de oopii ;~i orice Incercare impotriva zamislirii ~ I cei neaju1to :-a,tj~ ,S'tra~ni §ID bolnavi; sa nu fure nimic de copit 1.i indemn sii. piriseasca. certurile, judeclltile, k· la altii, nici din a vere a cea de obste.

mani,a, betia si ura §i ii mdemn si se tmp.:ace unii C~ Ii. mal inde-nm sa se roage pentru toatii lumea, ,si.

aIDt~ i mai inainte de asfin titUl soarel ui, I Il de ell birbi·tk~ neeaznrile; sa des c el ui cu cinstea,

lru. tndemn pe credinoiosi sa nu se duca la eel care mste; celui eu frica, frica; eehii ell dajdia, dajdie; $i desci:nt~" la vriji ssu Ia ndeschiderea. pravilei", care ulJnanui eu nimic sa nu I,amana datori CUD] ne invafi este vrajitorie cu lucrurile sfinte, numita de. Sfintii I ~!!1ntlll Apostol Pavel in. Epistola cdtre romani,

Pi.linti ,,-ghitia'~.. J1Dliw!u m 3,~ 5'.-8 ..

Ii indenm pe. credinciosi sa mearga regular la Acestea ~i altele de acest feJ inv3.t pe crestini, pe

Silnta Biseriea, sa asculte predicile preotilor ~i s,a nu 'if Bisericil noastre Ortodoxe, care ajung pin! la s adune prin esse sau ];I adnnarile sectare, '""'m mai II Ii 11 c. Iar a face mare teomogie ell acesti nevinova ti fndenm sa se pazeasci de betii, de desfrsnari de : ~ cstini, niei nu 11i1!a! pricep $i nici nu socotesc a Ie fl. lor adulter ~;ru d,c eelelal te urgii ale acesto r grele pacate, I'i Ill" mare folos, cita vreme au inca dinti de la.ple .~ a ce ~ e indemn sa p osteasca ell sfintenie cele patru posturi, 1111 l~. inalte ~,i sub. ~'ri.tnv.a.fi turi duhovn.i cesti .

48

41.. Pentru ee a. ereat Dumnezeu lumea cea 'v'izuti Ii nev i.zu tl?

Dumnezeu a creat t.ntreaga lume vizuti. ~"i, nevizuti numai din newiilta Sa dragoste si bunatate {Ps. 32~ 5'; 64,,.. 9:; 135, 1; ios. 14- 29:; 146~ 8-9). Si

'11 "-' ~... "

iar.a$i~ Dnmnezeu a creal iumea cea vazura §,] cea

ne.vizuti spre slava Sa (Ps, 1:8, 1- 2; 96c 6,;. Rom. m,20· Sfantul Nlcodl m Aghioritnl, Paza eel or cinci sim tiri, cap, 11)..

41~ Ce fit te1,egeDJJ P rln dreptatea lui. Dumnezeu ,i eu ID 0 puteRl ind,epoui?

Dreptatea lui Demnezeu este una, dill desivir~irne Lum (Ies, 34~ 7~ Deu .. 32, 4; Ps, 7.~, 9; 88 14; Is .. 4-5, 21-24), Iar pentru a j'ndepHni dreptatea lui Dumnezeu, pe cit este en put-in t1i omnlui, crestinul trebuie a. se si H s ii, facio toate fa pte le cele 'bun e ,~i toate poruncile date lui de Domnul, iar ._. upl,1 ilnpliniretuturor sa se socoteasca pe sine i"s.l1!.1.ga netrebnica", dupa cum. a zis Hristos (LUCB. 17~, ill 0), inteleglod ca 'toa'ta fapta 'buni se fiptuieste de Dumnezeu prin credineiosi (Pi tip. 2, 13,-1 S; II COl,. 3; .s ~ 9, 8; III Tes 2,!, 17; Bvrei 13; 21)., Dumnezeu este drepr ~i 'fi,gil'i.uie$f.e binecuvantarea Sa celor ce p azesc p oruncile Lui ~i. fac dreptate (Ps,. ill 4; 1-2'; 23, 3; :pnd.e 21, 21; Is,. 3'1~ l5~, Mat,ei 5,; 8,).

43", C1it po:a'('e o.ul sa inlelea gi di D talnele ~Ii I:neror.ile 1- i, .Dumnezeu'?

P'ARINTELE CLEOPA

La aceasta in,tre'bare vi r,ispUlld cu cuvintele , utci Seripturi, c! cele mai multe din lucrurile lui uUlnezeu sum ascunS,f (Sirah 16, 22).. P,fu1.a la ufmi, ~ din 'bunatatea cea fir! de margini a lui I urnezeu toate vor ,Ii' jac-ute cunoscute omului S 4, 13;, 5.5, 5)~ Numarm ceea ce trebuie ,H ut despre

unnezeu s~a descoperit oamenilor (om. ill ~ 1.9).

. umneaeu este necuprins, Lucrurile Lui sunt uprinse (Iov ,5, 9; [9~ 10.; 31,~ .5,~ 14; Eccl 3~ ] 1; 11.~ .I udecatile L urn SJWlt; nep itnlnse cu. min rea. (Ps, 3 5 ~ I uca 13,~, 4; Rom .. '9. 33)~

Ornul, dupa, masura cu_ditie~ nlint~i ~i inirnii sale, c tn~eleige .ajjne:~e zidirilor lui Dumnezeu; caci

p martnria marel ui Vasile" "lulnea. aeeasra este I'l sufletelor celor cuv intit 0 are $~ Woe de alura a cuno,,~~in.tei lui Dumnezeu, da:r.rud .poV'ijui're n, ~ i prin cele vazu te ~i s:.i mtite, catre pri virea celor zute' (Hexaim,e,'Qn" ICu v, .1).,

Din privirea cee ell intelepcmne duhovniceaseg Iurnii, a ereatiei, onml cunoaste pe Creator n, r, .201; Is. 4JO~ 22; Ps,. .18, ill).. Cerul si p imAntul

1 slava Lui (Ps " ill 8; 1-4:; 1414, 10). Bunitatea ~j i ia lui Dumnezeu se V'ad 'in Iucruri Ie Lui. Pnterea sc vede iar.i,i in creatia Lui (Ps, ill8, 1; Ps, m 10, 6,; 8, r 3;, Rom. I, ,210}.. In telepei unea ~:m slava Sa se

osc in lueruri e Sale ,cele minunate I(JOV 37., .16, 3,8, .8, 1; 85" 19).

Dreptatea Sa se cunoaste in lucrurile Sale; II e n j a Sa, se cunoaste tn. legea Sa. (Deut, 4" 8; ,ROlllQJ •

....

~ · In vremea de apoi, ne spune dumnezeiasca

so

.NE 'VORB'ESIE

Scriptura, pamlJntul va fi pltn de Icuno~tin.~a p'olnn,ului~

., '1 1 ~I 9" A _ -. 2 .~ 4·' Eccl g ~ 7)

ca marta de ,ape I~ ,s. .iII., .. ;, '_ :'vac~ . t ~ " _-.. ., _',' . ~

,44i Ce tn~t·elegem. prll- promia lui Dr m nezeu . I rio care eonduee z~d"rea Sa'?

Pronia lu~ Dumnezeu este tngrij irea neintrerupta a Lui fata de fipturUe s.a·~e (Ps,. 32, 13; 14,. ~ 5;_ 103, 10 30~ 135, 25; s .. 46'J 4'~ Luca 12, 22·' I Petru 5~ 7):

Sfintul Maxim Martudsito'rul spune ca, ",dJe prome ~'I die n.i inainte tntelegeve avem trebuinta ca sli se f~.ca toate", er Sfilntul ICh]ril al lerusalimului zice ~,.ca., a

privit Domnnl toate, mai inainte ~e AfacerealoJ',arii ,~ vreme ]n~eleg,§ndDu-se fiecare dup:3l1n.~elegerea, eea ftra de vreme voitoare a San' (Pentn; Tre ime, cap. 11).

45 .. Spun un"'~ Sflntl P.i\rin,;. ci Dumnezeu condl uee IUID.lea en d ou i mahd" ad it a eu d reptatea ,,1 eu mfla, Cum trebuie Ul'teJ.ese aeeste e .·vint,e?'

Cele doua maini ale . ~tamu~ co. care a facut 1 umea v !zut a. ~,~, nevimta ~i cu care Ie conduce pe toate, nu soot dreptatea ~i mila Lui. _Cele doua :n"]1ijn~ ale Parintelui Ceresc snnt Fiul 6-1. smnml Dub, dupa marturia. Sfintem Scripturi, care zice: Cs c,u.v{lntul Domnului cerurile s-au focut $i cu Duhul gurU Lui

toatii puterea lor (P~. 32, 6). .'

Iar daca unii S fin.tl Pirjn.ti au nunu t undeva

~nlilinile lui Dumnezeu" pe cele dou a i'n:su~i[i ~j dlesavir6 ':ri ale- Lui, ad ica dreptatea ~.] mila, ei au ,aratat cit prin aeestea Dumnezeu lucreaza en scumpa ~are si eu iconomie mftnt~l'~re,a @i indreptarea suflete .(U

PARI,NT.E.LE' C'LEO'PA

51

l menesti ~'ili conduce intreaga lnrne spre slava Sa §,] dup~ voia Sa cea sfinta si dreapta.

Sfinta Scriptora, avind in vedere aceste dou.a. ,Icsavir~;]ri ale lui Dumnezeu, '00 ]'DVa tii pe noi ci mai II C trebuie sa ne temem de 1111JU a, lui ~ decal de drepI lea, Lui. 'Cli de vom supara dreptatea l1].i Dumnezen, I o i alergam 1::1 rni let ui; iar daci vom gr e~i prea lIllU.]t II tnerederea prea mare in mila Lui, apoi unde vom t irga sa tmpic,im dreptatea Lui?

OLe aceea Sfin~a Scrmpwra. ne face atenti, z~lcind: , I nu zict eli mila Lui €:Jte mare ~ .. va ,cur:iiJ.i m ttllt:rlu!!€l fJ"catelo.r mele, eli mila ~.i mania de la El este ,~i peste { { i pacato$ t o 'va odihni (Sirah S" 16= 1).,

46. Daea Dumnezeu conduce RUllUl,i prin o~dej ee viDa are omul c:,el ee gre~e,te flrl voie II di n. n.eftiinta?

Dumnezeu I-a ficut pe om ,3i l-a l'iisat in mdna Illului $,0.11. (inl.elep .. 2~ 23; Sirab 15; lli4)., Dumnezeu III este splirgator de: u§,i, . II nu forteaza usa sufletului 1 s tru .. Au:zi ce zice: lata; steu la u'lii si bat. De va auz!

neva g.lQ9,ul .Me:u ~i vIa de.schtde~ v:oi in tra la el $i vol

. . -

na cu el ~i el cu Mint .. (Apoc .. 3t 20) .. n a]~ loc,

. ind SJtipfiniJrea de sine ,I, omului, zice: Doamne, "i cu anna' buneivoiri ne-ai mcunutl.t1't pe noi CPs. .. l2) ..

Deci, omul este iiber ~i nn este s,dit sa faca II ele; ins.l este ]nvat~t a,a faea binele ~rn sa pa~easca. ()~'te poruneile lui Hristos (Matei 28! :20). Ear de va l·~,i cineva din ne.$,tiinti,,. tot se va bate" darmai putin

52

N

VORB·$TE

(Luca 12, 4·R;" Rom. 2, t2)., ~~, de a, gre~]t omul far[a voie, sa. se ciiasci ~i prin pociinta, ce,a de VOl e, pe eele f'''ara, de voie sa lie vindece (Matel II ~ 20; Luea l7, 3-4; 11 Cor, 7, 10).,

4'. Ce este mlJ1tuire.a ,i care sunt cond.ltiUe maD tuirii . i··,apla, S;flntii Pi - iDJ'ti l'

Min tu ire a, este izbavirea de pacate (Ps, 129, 8), Manfuirea vine de la Dumnezeu (M,ate:ru 1,. 2 t; PSi' 3 g,,~ 3[6~ 391'; 67; 20; Is" 25, 9: 45,t 17; 43, 11), M§ntuire s-a ficut neamului omenesc prin si- gele lui Hristos (Matei 20" 28; Marco ill 0, 45[; Fapte 20, 28.; Efes.. 1 ~ 1:~

Bvrei -1" t2~15)~

M6:ntuitea S~Bl siv.ir,i't prin 'I iS1L]S Hristos (Is, 63 ~

9,;, Luca 1, 169)~ Hristos poate mautui totdeauna §'l nu este mllntuire prin situ I. (Evrrei 7 .. 25· Fapte 41) 12)..

Mar [cond;~,I- mile minWdrii sunt: hand Sfantu ui Dab" credinta dr'eapti m_ Dnmnezeu, unit,! cu toate fap~ele cele bune ,-i mirturlsiJ.lea nnmelui '~UID n sus riS'~OIS (Rom, 10.,. '961 0),; ci,c'~ cine 'Va riibda pana I a sfarlit~ ocela se v;a mantui (Matei 10, 22-24.', Maron

13; m:3)~

4\8~ Ce tn t,e~el,em prin Ii a I'" ,i ti'od primeste ontDl harul Duh,alui Sfiut?

[ arul este semn l riscumpari,ri i (Bfes, '1 'l 13-14; 4, 3,0), Omnl primeste harul P'reastantDilui Duh I; ai inJH la Botez prin ungerea ~ Sflintul M]r (II [Cor. l, 2 ~~22; I loan 2, 27; Fapte s,,~ 15)~ Dupa Sfmtul Botez,

PARINTEL,E CLEOPA

hurul Sfantnlui Duh se primeste pe cal a, rugaciunf Luca 11, 13l.

Ap oi ~rm.mim baruJi Stln~ulu'] Dub prin mij 103= ~ rlc cele sfintitoare ale Bisericf lui Hristos, care sunt L 'Ie sapte Sfinte Taine, precum ~i prin ierurgii . sfintiri .. Harul Smnm~ui Dub se di celui ce erede in H~us lristos ~i se pocaieste (Fapte 2~ 38; to, 43-44,; Gal. 3.! 14 j loan 7, 3'91),.

49. ,ot( oameRi'i au harul Sfl: talul Duh? lcre,ti.nii, neeredincio,U, erleficU, seetarfi ~i .. ,thdi ci:zuti'in p:a,eat'e de mearte, po,arti in ,ei .[ rnl Smntului Duh?

I.!!

In Vechiul ~,~ N oul Testament, harul S·flmtul u]

r)~~h a ~'S_ tlgjou~t mtnror eelor ce von- crede tr'n Iisus lin tos (Is~ 44, ,3; .59,!, 21; Iez, 36, 27~ Fapte 2 7-1- 8. ')[.

f . "~' ..• '

I · r harul Preasfan ulni Doh s-a dat cu deosebire

I nt~ lor Ap ostoli (loa 20; 22; Fapte I, 8" .2 , 4 ~ 4 - 31·'

3[· 13· ~,) ,. , !!:!! ,.

• :I' ,.', ~ .1"

Paginiru, necredineiosi i ~,m, apolS~a~w i nu au ham ~ asmn'tolui Duh (luda I [9=,20; I Cor ~ 2, 14). .in. ne~ de apoi mUlti t~[elat()ri ~i hrist01i mincinosi se l r arsta ell vlclenie ci au. harul S Ointu-'u.iDuh ~i- vat cc se~,e' mad, ,;~ _mitw.uni false cu puterea satanei, pre. a ~ela pe multi, precum a zis Domnnl (Mated l. 24; Mareu 13 22·' n Te.·.s 2. _. .. 9· .['~ A····· poe . 3. 13~ 14'-)·

~, . ~ ., .. ,,,.. .'1;." • ., ~

~ce§ti m§eJlitori vor face minuni false cu puw~a unei spre a, 'IDjJela pe cei ~d'e~.] ~i a-i ~fldepirta de la ( II, apta credin fi (Deut. 3; ill, 8; Apoc, 1 9~ 20).

N"E

'i'7 0" 11' ;p. E~ (" T l:;" Il'" ..... D· ~ ,£.,

Vrijitorii~ prooroeii mineinosi, eretieii, m~el,a.torii ~i ficitorii de minuni falsie sunt uraciune inaintea lui Dumnezeu (Lev, 20~ 27~ ·Deut. 18,! 1~lli2). Dumnezeu mLU asculta ,P e cei ce fac minuni false (Lev. :1 ~ ~ 31; 20, 6:. Deut. '13, .3).

Cfie~t~n:H care cad, tn picare grele tntrlstetua Dl;,d'U~d Sjant (Efes, ,4, 30). To Wr$ i rm pierd harul mSn'tujrii., Daca se vor [n:tom:ce din. toati inima '[ [U spovedanie ~i la lucrarea fapteler bune, iBr,a~] dobandesc harul Preasfsntului Duh (Fapte 2, 38).

Ereticii ~i sectarii DU au harul Preasfantului Duh, fL']ndcai primnl ~p'iltat imJp otriva SfintuJui Duh sa v:ar§'i t de ei este ",i"mpotrivirea fa~i de adevarul a.dl'lttt ~i dovedit, at dreptei credinte in Hrlstos" Cl'7vli/litur:a de CrediMJiJ IOf'tod()xa~ ed ~953t pag, 439~41)~

DES,PRE RUGACIUNE

. • I .

S,I SFAN'TA LMTURG'HIE

50~ Pir[ute, IC~eop 9, ee in t.e~,eg,e. p rln fapta IUJ 11K ~i cum, .pu:b!·RI ~,ti ca, faptele noastre sunt bune no rele ina~ntea lul .. Dumnezeu?

F apta cea b'lloi este roada drepti#ii (Filip, ] ~ 1 I.:; Matei 5~ ill 6; Iacob 3, 1 :SJ. Fapta buna se mai zice si t IUU/a. Vr"BdJ1i;ca de P-~~(u::,ain,fli (MI.] atei 3-'[ 0 .• Lu .... ;Q[ 3·~· ,10.,

. t' -'" c') . '1,Jl"", i!;lI!, ~ [o~

~apte 26~ 20~J~ Iisus Hristos 8, fos~ ~'~ltru roate pilda de

ldcvirati f8\pea buna (110M IO~ 32~, Fapte m 0, 38) ;apte:~e nnmai atunci se secotesc bune c~nd vor fi UI! i te ell, dreapta cJredin:~i §\ru. se vor face spre sla va lui umnezeu (Matei (i. 1=4: Efes, 5 ~i-'lO::' C· n'1 1 10'

. ". ,';7 ',. ull ... ,. "',.

23)

- .: '"

N imeni .Mlll Sf, poate .mam:DJtui n uma 1 cu faptele sale ~ le bUIID.e, da,ci nn va completa mila lui Dumnezeu ne aj ungeri le §'i da tor i ile sal e eel e sufl etesti (B res. 2 ~ H 9;, II Tim a. I, 9; Tfut 3, 4-5)~ Flecare din noi trebuie $tie ei '~o;ate:, faptele bune se inti ptui esc de I ) I unnezeu tn cei credineiosi, dec arece Dtt~1tU?zeu es te 'fj.f ce lucreaza inn'll noi, ,1l'UU ea S,B voim, precum sa, $i

,56

NE'VOR'BE$TE"

,57

58

NE V,Q,RBESTE

si lndata paces intri ~i n POVil'~l] este peel spre nnan mire", (Tomul I II" Cuvant pentru poe a,]np.). Dupa a noastra stablB, putere sa ne 81 lim, deci ~ 111 'file ml'n,par11ta~'i noi di n toate faptele bune, completand ell smerenia ~[ cu rona Domnuhii 't?~,te li psurile noastre,

53, Ce este ruglei~l'ne'a ,I eare sa n t trepte~e rug'· aciu n U d Up'. i Sift n ti~ P i:r.iRt~ '1

. "

~~R_'ugicj'[[nea este vorb irea min t-i i cu Dumaezeu Rugachmea este vHlstal"ul blsndeti i ~ [, ,d, Ii psei de mdnie, RJIl]iic:iune~, este ro dul bucuri c'w ~i al mul tUlniri L Rugachmea este alungarea intr~,stir.i] ~,[ a

d ;al;i[!li"'u ..... !!5iJ· ~1- ~ ~ 'j ~ C'ifilUiI!'iltlo EV;Qlg _. '~' e p--' '0 - iI': C ~ (F· ,I J'" - -0]

,I",,~~: J, i~ aru ~ ~ i' ,~J,," ~, __ nnl!.. L lh , '- ';,f;JOCadt1_,. v JL

ill~, p, 74=77). ~j ia:ri~i: ,,~'Ru.gac:i unea este uni tea omului Crt Dumnezeu; far du Pia, 1 ucrare, este 111 tarirea Iumii, fmpiean~ en Dumnezeu, nu~;ru ea lacri milor ~'i fiica aJ

1 ,,-.; (F '~1· 'I IX-'" C 2- 0< D' ~ . .

O'r _' ~,~OCtl,~a-, vO' ~ ',' ~v,. -- 0" espre rene ua

rlEg~ci~ne,) sfintitJJsre ll1aici a tuturor virtutilor.i.), ,~;Rugaci unea este cheia f.mpiriti.ei cernrilor", zi ce Hie Ecdicul tFiiocalta; vol, IV), lar Sfantul Teofan Z iiv ora tul (sec, XIX) spune ca ~)rn,gi.cit]l1ea este suirea min~i [ ,~ a, gind.m:Ho:r la Dumnezeu ",

Rugiciune~, are trei trepte: trea pta tnt!i este rugachmea orala, citita, adiei rugae iunea trnpul ui;

treanta ,~ di"iLlI''II'o!:!il este i"i 11!l11"J!5, .... '1· nnea .... ·~I 'Ii (:Fet~·r~I"II.fi .::. "J i .... ,0; -!Ii

,ini' .... ,~.-'a Q 1.:.!V'l.JjI.a ~~'_~ .lU~~-W ~_lIJ~~t V'ULb' _.((1 ,lIJ.D,~ QU.II.'b-U 1['.1.

mintii; iar treapta a treia este rugaciunea simtirii, adica ainimil,

54~ In cate feluri. s,e' i'.parte: rugiciu.n~a dup,i, lucra~e'?

59

DUP'R Iuerare, rugaeiunea se imparte in trei f e luri, ~i anume: rugaeiunea de laud-a; ad'[,ci de Il reamarire; mga.ciunea de multumire ~'~ rugae iunea de; cerere,

5:5,., Clod cUD.oa,rte ,cinetva ,ei S-3, rugar CD II d eviirat lui D um nezeu?

S.im,t~:rea lui Dumnezeu ~n noi este i"ug,aci une, c hi ar daca cineva :mIU rosteste ni mi C prin cuvin te, De' uceea, clad cineva va duce cuv intele sale p\§:n a Ia i mtirea inimii, _unu~ ca acela va cunoaste en incredintare ca Be-a rugat lui Demneaee.

,56,;, CUDI,a~:te e,r~d:il1eiollll c'in d II~ece' de la 0 I.·eapti a, rng:3ciuuU ,hi alta." san nu?'

Treeerea mgitoofului de la rugaciunea de untitate la cea de ealitate, ca si cresterea lui in cea

d uhovniceasca, adi ca urcarea lun pe cele trei trepte ale, ircusului duhovnicesc, dupa mai 111u1l[ S,finti Parinti, lU este cunoseuta de 001 ce se '[-0 ag a.., Cresterea, adica porirea in rugacj.une~ se ,aseam~na cu cresteree unei J n nre ce creste Or,j si, ,tim ,i tlr.i, s a inte]"egem clips

u rnom,errmJ eresterii sate]. Es,te asemenea unui eopil creste trecsnd de la 10 viatl la a lta, tara sa ~tie mpul exact cD'lId a spori t cre-$terea sa.

Aceasti, crestere ~j sporire a credinci osului tn g::iciune,; ca ;~i cresterea l~'ru Nn, eel e duhovnicesti, nu t ~ un .rod numai a~ ostenelflor lui, ci mai nml t a], ilnru lui ~i a1 milei lui Domaezeu, Adesea este ascuns S, lltust! crestere si sporire a sa, fie in rugseiune, fie in l ~l' trew trepte ale ureusului duhovnicesc, 'ClUJ iconomie

60

NE

dumnezei asca, ca si~ nUl cadi, cmul in pareJJ3a, ~] irruchipuirea de, ~~d ne (a se vedea Sbo rnic u.l'J vel. I ~ Edimra Minastirii Val aa m), ~,;S,ulre,a cfit:r-e desavar~ire este necenoscuta de rivn:[tor"'~ zice un mare ruga toe,

Totusi durnnezeieseul Parinte Isaac Sirul arata unele semne prln care cineva poate S i priceapa in ce '~llis11l'ri se afti, adica in care 'tt,ea,pti ,sla., lali ee zice el ~ ,,;Olnul cat ee afta m Ienevire, se infricoseaza de, ceasul montH; iar clod se va apropi a de Dumnezen, Sf'; teme de itltAmrpimar'ea ju.decitH. Tar ca:nd cu tom.~, va veni tnai Hte Intru dragoste, acestea dous se l11.gliit, adi eii se mistuiesc de, dumnezeiasca dragoste" (Fi locali a~, vol. X~ Cuv, 38)..

57'.. In general, ,eredinc.~6:Ii~i Ro,'iJri Set '~oa ga pUfin., da'~ eu m:u ~,ta· smerenie, Po t avea ei n id.~j de de .6,ntuire eu rugaciune potin,i? Dar ce~ bolnavi ,~ care ]1,U p at cit~~ eu'. 'treb:ui,e sa, s e ro ag'!?

M'intuilo~ulli nostru Iisus Hristos a. zis: Cdnd va ,rugal.i~ nu spuneti' multe ca pi;gdnii',J edrom Ii se pare ca in multa lor vorbire 'vo:r fi ascultati. Deci, sa nu va asemanafi 1(J'r~ ,ea ,tie Tated '",,$ tru de . C~ ,aveli trebuinluj mai inainte de a cere voi de la El (M~nei 6" 7=8).

Deci, l-a tnvltat sa 80 roage en rugaciunea ,~)TRt~U nostru". A~ooar, ':insu~\m, M~'tuitorul nostru Iisus Hristos ne-a t~.v,i"a;e :p e noi rugachmea scurta, Oricine va zice rugaciuni scurte, dar cu smerenie, ell umilinta

... • III .. I... ..i!I tui s'U ~,...l

~l en srmnrea mimu, se va msn 1. ,', a" ne aoncem

aminte de acel banin care, timp de patruzeci de ani ~

P',AR~INTELE

C ;r E' ·0' P . ..f

& ,""." ',. ,no

61

I cea aceasta scruii rugseiune: nDloa;nlne, eu ca UrI om In gre"~l~,t, iar Tu, ca un Dumnezeu, m,H, ia:fitii"~ tPateric,

I ~'(\3t'1t) L ~"~I .... ,t: "'" • b ~1.1 ,,,. S··.....· [ .

u. ~,',;:T ~i, i. i,a ID.e,~, sa, ,:[3iC8l ~l .. O!l!.OS:VU" ,9 se roage nu

Dumnezeu 00 rugsciuni seurte §:l sa multumeasea I cntru boala

S8~, Care esre ce~ :m.ai sfin'~ lee ~i tim,p p entru I gicjune?

Orice 10 C ~1 oriee limp esse potrivit pentru I gaciune~ d.upa :mirturia cue zice: Bine vo.i c fn,.ilntrl f Domnui In to,alii Vne"H.~·~ pururea lauda L'Ld' in f I fa mea I(PS. 3 3 ~l 1), S,i iar'i~'ru:: .in tot locul s tiipdni'r.ii'

J. u i. btnecuvinu!,(lZa sufll!,t~, el meu pee Domnul (Ps, 102, .22,J, Dar, de eaU'p eel mad smnt lc C de rugacjune, ndeste- te la inima omului, cic:i in ima omul ui este

J I arul ,ecru, m.le~,e,~atofr al lui Dumnezeu, de pe care buie a. se aduce jertfa eea de rugaciune (Sfintu1 aac Sirul, Filocalia; vel, X, CU'V. :32)1,. Ear timpel de gAciun.e; eum am ,zis mai sus, este eel de totdeauna,

59',.. Care F1Jga,ciune 'es,te'mai [puternic,i? Ce a I~, ,ps almul, lea ti,stul, T',atiJ. nostru sau gAciu:o.ea, lu~, Ilsus?

Ru,giciunea eea mai puremnc,a_ este rugsciunea urti~. care se face din ooincul inimii, 100, suspine :e:i r i mi, dupa martu:rla Sfm.t,ei S cripturi, care zice:

IJ tru ,adiincuri am str.igat calhe: Tine; Doamne, oamne (J.u,zi gla~,~~l meu (PS;" 129,. ill). Cu aceas~:i,

i ciune smeriti s-a rugat tMha:nd pe cru ce (Luca ill , ), femeia eananeeanea (Matei 1.5, 22)~, apostolii, tn I. 'I nea fununii pe marea IG alileei (Mate! 8 j 25),;, orbii

din Ierlhon (Matel 20, 3~0=-'33)~ Ieprosul (Marcn 1~ 40=41) ete,

Deei ~ cea mai pnternica rugaciune este rugaciunea semii. eu suspinul inimii, dupa marturia ce zice: R:iJ'c\n#={1'm ,din suspinarea ini mil mele. + ,. (PiS.. :3 7. 8) ,. Bste huna. S,w rugaci unea eea l unga l' citirea Psaltirii t Ceaslovului etc., dar aceasta Sit potriveste 'rna! ales celor sp o.rrn,p. 'in eele duhovnieesti, iar n.u celor

61',",- .. , """ep" - ,e;'~I- ' 1'F'rii '

u.v P'I~~ lt~

60... Ce fel de rug:,a.tiuBle r,eeo6l:a,n:tla.fi 'Cred,~D.cio,Uo'r? ,D,ar ei'~.ugirilor ,I ,preoJUo r?

Credinciesilor mireni de obi eei Ie dau sfaturi g,a nu le r.aminl rugaciun:ile de dHmine,at.a~ de seara §i din timpnl mesei, iar in 'timp1];~ zilei ~:~ la lucru le dan sa zici In taina rugiciun.ell lui Iisus ~i al te rugic]uni scurte, Apoi, lie recomand mergerea cit mai des Ia Sfanta Biserica, :ru,gfi;ciliunea T'ati ~ nestru, Creznl, Psalmul 50~ pe car-e sum datori sa le stie pe de rost Ap oi, citirea Sfinte~. Scripturi ~,i ,8. alter c,iir~w sfinte, Celor mai rivm.itod Ie dan sa citeasca Psaltirea, acatiste ,i alte rugicruuni din Ceaslov,

Cllu,glriloF din 'minis£iri~ care BtU ascultii'rlli grele, lie recomand mru ales paza min~~ $1 ru.g;J,ciunea lui Iisus, cici aeestea au :~!egitur.i, intre ele lea trupul ell wflb:~tuL Apoi, le recomand mergerea regm.data la biserics, mai ales Ia Utrenie ~i Sffinta Liturghie,

Celor Ice, nu Plot 'vemJ~ la biseri ca din cauza aseultariler, le r.induie&ic s i faci asculrare cu dragoste si sa citeasea cele ~arp:~e Leude. Iar de nu pot sa le

e i teasdi" s;a ai hi em;~ mai des pomenirea lui Iisus in

11 i ntea lor, s:i, f~a. toate cu bucurie ~j, fir.a t1l1lP()'~r~vi1"e:;.

HL'i nu le dlmini mga,eiu:nUe; de dimi n:eii:~a. si de seara, Hit citeasea la Psaltire dupli pntere, sa ci teasea din r n va:Jiturile Srm,i~o.r Pirin~i ~,~" merw ales, Regulile mari (lie v.i~tii monahale de Sfantrutill V'aJsUe eeI Mare, I reeum ~i Cuvintele Sfantlllui T eodor Studitu l, ,Ace~t~ Sfin,frn, ,Parmnti ne inva'~a ,~a, ~,~CmJe face ascultare C~. l ragoste ~i Sri cfuitirf in min~8til"e:~ litnrghie ~i

" ,II ~. ~.iS [I ...

mucemete savar~,e~.te ~'I .,-ltOCU18.[ ca mucenicii s:e va

nell n UlfUI, h (Sfantul Teooor Studitul, Cu v, 8) ~

61~ Rugieiun.e:a, en. la!crimi ,3 siiraeului sau a l duve], Beuti din iRima, poate fi cOD,sider,ati Igic:iuDe pute:rni.ea, ea ,i rHgiciu n ea I II ~ Ilsus?

Ata:C rug,fi,ciunea siracului 6i a vad.uve~, ici.t $i a

I n onahului, daca se face eu umi lin pi, ell lacrimi $i ell t a tornicie este puternica ~'~ rodi toare de pocain ta, tJcv,al'a.ta., Plansul "teste' b old de aur a~ sufletulni "', p nne Sf!otul loan, S,cararul (OUY. 7)~ si eel Ice se o 'lga. CTU lacrimi de ciinta. pentru piicatele sale ~:ru cu urere Tn inims OR a intdstat pe Dumnezeu, unul eft

ela se _ cUJi,te~;te de' t~)ati tntinic:~ullea eea simtita ~,] u gandi'ti~ prim ace ast i. rugacEune.j! de va fi statorn leii f"(l ra, Cuv, 1').

Iar cei ce nu au darul lacri milor de la Dumnezeu t r se rOIa.,g;i ell ~ntr],sb'Wea minti ru ,i a inimi rn ~ cu andin~ de s;ine~ ,c~ mahnire ~'~ P al'e re de: :rau pentru eatele savar~ite 'in vi8;~itj, ,aJiung la aceeasi n18sura de

\ II'a tie, de hrminare si de fericire duhovnieeascs ( hid,,)

62 ii Ce i.portan.li au laerlmile in rugiciu ne ~t cum putem dobandi darollacrimilor?'

Dup,l inv,a~imra, SfintUo[' Pirin~i, laerimile de dupa, S.fanltul Botez au mai mare pn tere decat Botezul, Cthci Botezul cud1ta :pilcate~e cele faeute de noi mai ~na'inte, 1 at' izvoru~ lacrimilor cura ti s.,:~ piear~e'~e de dupi'Botez(Sc,(J,raj Cnv, 7~ Pentru plans) ..

La fell ~i 8fin'nd, 'Is aile S irul zice: .Lacranile m,tm rugaciune sunt semn al milei l'uj Dunmezeu de ewe s-a invrednicit sufletul intru :~ocain~a sa" (OJ.v,;, 33, Filocalia, vol, X)., Inci trebuie si stim ca, lacrimile cele bune, unele se Ili18C dill frica lui Du mnezen, altele se 'OMit din. dragostea de. Dumnezeu, altele din pomenirea mort-if) altele din friea muncilor iadub~i ~i fl j Ud,0C;iJp i de apoi (Ibid.), Mai stint ,~i alUeI de lacrimi numite :m[j 10 eii, 3dc~'Ci firesti, §i al tele, numite rele ~[ p\a't.lma§,e~ anume eele din patima din ura, din mitti.e,

.All '" . '"' 'n.\.. .

lUlU) 'fa.zl~un:are etc. .

63,~. De cate fe~ur,i, esee plan 1U!d d up i S'On til P'irin ti 'Ii, care este :pUi.nsul eel mal 'fol.osi,to r?

Dup1a invSJ,ta,tU'ta Sfin'tilo~f' Patin ti, P ~§nsu ~ este de doua feluri, jntiffi, plansul ell. lacrimi de poe.ain~a, care este ~,i eel mai bun. Al doilea plans este intristarea mintii dupi Dumnezeu, co. mihn~re § i suspine de, ca'bl a ta, pentru cele gresite de 'om inainte.a! lui Dumnezeu (Stla,a~ Cav. 7),

64,~ Care este dlloisebire,a, IO'~re p,ti,ns ,i t:ntrista,re~a inimii ~i cum aJung:e omul Ia cii~I1,;i, ~i mustrarea de: sine?

PiRlNTEL.E

Deosebirea inue ele numai 8'C8.ta este, ci :pUlnsul eel dj nUt~, este cu lacrimi, iar eel de-al doi lea, :ad,~'Ci. intristarea inimii, este &.Ii, Iacrimi, Pentru a, ajiunge urrml Ia 'ciin~i ~,i la mustrarea de sine, mai inUli trebuie 11 s e sili cu mare, c erc are: a consti intei sa ajungi a-si c unoaste nepntinta si greutatea p ilea telor sale si, m,ai nles, robia patimilor sufletesti eare-l stapianese" cum, ar

'j : iubirea de €'int3: - nesi mt ire .. :!!:Ii t ruf a nra 'r!lll 11 t' g, ,it...,. a

. . _ Il.J!; _ !O.1I1 ~:Io _' ~ .. III. "'II,, , , . l' _. u ~ ,(.I,II;.!L J~r~" .. ,

,i nerea minte a raului,~ 'fitimie:i,a si el tele de acest rei" care: SUm:1IJt greu de canoscut de om din cauza sub tir.iita:tii

, . ,

lur..

Daci, omul va ajuIl,ge la adevsrata cuno,~tin~i de sine', a ajuns la adevarata fericire, dupi ,marlturia care '/. ice': nF,er.icm,t este omn I eare-si cunoa ste neputin ta, SaJ.~ ea eunostinta aceasta i se face lui ternelie §:l didacci na ~ i ince~'itudi, de: 'toati blllna tatea n (, F llocali a. vol, ·X

,~ .• ., t

~UV~ 25)..

65~ rCu. plate eiaeva ,sa :sporeasci 'in ugldu:nea, eea duh!uV,Riceas.ta,?

La aeeasta raspundem ca f eIC(IDn~ crestin ,i. monah 'i~\a:te si ajungii pe eele mai Inalte trepte ale rugi,ciuni i daca, se va sUi '~n toati vremea a se ruga j.

Aci dascal ul eel mai mare care inva .. ~a, ~.i aj u;~a pe o~m li s,P oreasca in ru,gicc'ruUflrt este jmsi~i estensala rugiciuniL Aeest adevar rI a:rati ,Smntul Macarie eel Mare, care ziee: ,,)Vrei s,l, doban.de~'ti rugacinnea? )steoo~te-'re ein rug'ciwle~ ca, Dumnezeu, vAzind eu

'{tHi osteneala 0 cauti, ti-o va da.ru], tie'" (Sbomicul. vol, I) ..

6'. Ceo este rugicjuroea m·'"ntU. Il ee este ru'g:i,ciunea ~:qhDii?

Rug~ciunea 'm'mti! este rugaciunea cmlgetiri:i I' leind. min tea, s-a deprins S,H se wet] ~.eaga in ceasul rugaci1llmii, pe care 0 rosteste In §rJJtreg:iole',a ei rari risipire. ln VfU11Jea acestei rm:wgaciuni, mintea se topeste, se uneste laolalta cn cuviatele sense ~i le

rosteste ca. ~i cum le-ar fi cugetat ea insa~i. .

Rng,a.ciliunea. inimii este rugici LUJ1,ea si ~l1.t~'ri'n~ cind prin luarea aminre inima se tncaize$te ~,i~ eeea ce En rugaeiunea mintii era. gilld; acum de la ,gaud a]unge 13 S~lnt~re.. Mnsa aiei simtirea este ea nevoie $] oer.in~a, duhovniceasca, 'Cine a. ajuns la simtire, aeela se Ji08.g~ f1r.i. cuvinte, pentru e,a Dumnezeu este un Dumnezeu al iniooi.. De aeeea, abia de aici incepe borarul sporirii ~n rugaciune,. Pe aeeasta treapta, ci tires poate sa inceteze, preeum ~i stirninta ,gand1Ul1lui ~ dar si se parstreze petrecerea in aceas~a simtire ell semnele proprii ale rugaeiunii. Asadar, d:run. cele spnse p,ill.a_ aiei, trebnie sa t~nem, rninte c:i 1"tD~elegerea $.i simtirea sunt purer] le :ru,giciunii'~" dupi Sfantul Teofan Zavorfttul,

l(ll jj, Prin ee se dee sebese ,3 eeste dOD i rug;fi.cblJ n: una de alta, ,llca.re este sermn.ul ,ei. a, dob,a.ndit elneva rugitiunea eea ,cru.rati a inlmn?

Deosebirea rngacicni ~ minti ru de a inimii consts i:u aceasta, 08 celli ICe. se [Oa.I;1 co mintea petrece 'In cap, iar eel ce se roagi cu inima petrece in inima, adica se pogeara CD mintea in inimi. Caci numai atunci cawd min-tea se va uni leu inima De putem a stepta la 0

61'

pori re in adueerea aminte de Dnmnezeu si ]!t\ s:h:n'prea lu i DUnlIU!ZeU~ dup'i aeelasi Stint Teefan Z,avora.tul.

6,8~ in ee eo,tmlsti uairea ,min.tn en i.Ri.ma,?

'.

Unirea mintii ell inima consta in unirea fuu:ID.urilor celor duhovnicesti ale mintii ell simtirile

'i' ,- -, - -

h I hovnicesti a~.le ~n_[:mH (Ib.:id.J.

69'i Care sunt' r'OaaJle~e rUli.,ciunU :~u~i 'Ii~us? Primul rod al ru;gUCiUl1ii lui Iisus es te UJrlr:-ainar-ea gandurilor m.int.ii de la lucrurile ce le J umoase ale .lumi'i~ dupa S,fintul Diadoh, care zice: ~( 'eta ce ]m]J,tti de-a pururi ~n. inima sa, se tnstriineazi. le toate eele fmmoase ale vietii" (Filoc,Qlia~ vol, I:,.

j ig. 361).. Al doi lea rod' el rugae i'un.i.i ltd Iisus este

I vederea grozlJ:vi,ei celei ti{)dloQSfH a .£ujJ,'e,tului Cl~ care a intinat prin simtiri ~i pri,rI ganduFi rele ", Prin 'cas,ta vedere cH§.tigi omu~n smerenie, plans, Iacrimi, upa marturia St1nbi~ui Grigere Palama,

A 1 treilea rod at ,ru~aci'UnU eel et gti11'dtte a tnimii ste ca~ prin intoarcerea min/ii' in ini,nl!i.J aUU mintea fit §i inima omului se fac ,ca a o,gli'nda curaui in' care voitond £$i cunoaste mi~'ciir.i.le cere viclene ale tmdurilo» sale." si asa cheama pe Iisus Split! ajntor

FUOC,llUa) vol, IX~ Cuv, 28}. .A l patndea rod al 19aeiuuii ceiei ganditoare a: inimi i es te curiiJirea; rii, precum ~i Iucrarea pentru cnratir~~. firii, data mal I CStlS de fire de dnmnezeiescul dar ali Preasfsntnlui )uh.

Al cincilea rod al rugiJeilu1-i'i ini1n it' este cai, I" i, -and mintea in in.imli ea sa vorbeasca acolo ,eu

s s VOR'BE/}TE

,Cuv,dntul eel inauntnt asezat, nu ram Cl1"J'€.jfara de mare bucurie t§.i veselie duh(Jvnt'cea:Jtii~, dupii C~lU despre aceasta arata Iosif Vrienie ~i Nichita Monahul Gel din Slingur-itate~ AI. saselea rod al rugiiciunli celei duh ovn,iceg..ti este eli' prin aceastii rugaciun.e se afld darul Iu: Dumnezeu eel ascuns in in: in! li: .

Al saptelea rod al rugliciuni.i lui Iisus este ,ct1 p'rin pomenirea cea necurmatii a numelu! lui Iisus, se ,nQ4 te fn sufl(!j;t drt1;go'stea cea cl;,tre H ris los (Vezi Paza celor cin;()i simliri'1 de S~mn.tu~ Nieodim Aghioritul),

AUe roade ale rugaciunii celei gindire sunt ~:i acestea: au unare a, cngetelor, evlavia, smerenia, luarea aminte de sine, umilinta, frica de Dumnezeu, pomenirea mOl1H, linistea 'wmin)Jl despre ginduri." concen-

il....... ., ..... ~ 0, .., , '"'ld ...AI iIk., -

trarea alll..VOJt~el In uuma fl ca . UTa cea ,~u'~ iovni ceases.

(A se vedea pe larg 'in Sborni'cu'1' vel. 'M).,

70'1 Care este deesebtrea Intre rug:aei.u nea .i'D'tii~ 'si, Iuerarea DdD;~ii?

Rngaeinnea mintii se face a tunci clod cineva, intirindu"'se ell ,atentru,a, i'n. inrn'mi~ ina 1 ta de acolo ruglciune c,~Ure Dumnezeu, Iar 1 ucrarea min ~H esse

..

atunci caod, cineva stiDd CD. I u are aminte ~.i cu

pemenirea lui Dumnezeu in 'imimi,.. ~:8Lie oriee .alt gan.d care lncearea ,si :~;tii'~nmdA in inimi. (Ibid .. ).

7'1 .. El,te ',i, 0 alti, rugaciuue ca,fre DM.ne.ze,u eare se ttrld,eplipe,te pltm Iuerarea faptelor bune?

Da, este, Acest ucru ni ~I anita Stlltitul Pavel cilrn!d. zice: Orice savilr;iti cu t;tn:r{intul sau en lucrul,

pe toate tmru numels Domnulu: .1 isus HriSl;OS sa le /iu:eli (Col, :3, 17) i Deci, cine face orice lucre bun. spre slava lui Dumnezeu sau vorbeste cele spre folosul nltora pentru Dumnezeu :e;i spre slava Lui, unul CSl ucela are m,gic~,uneprin fspte. De aceea ~i S fintul r eodor Studitnl, sfatuind pe ueenicii s ai" le spunea ei . .cel ce 'face fapte bone' ~d ascultare cu smerenie e:i fiIi de carnre'!1 limrghie ,~ 'preotru,e savar,~e~.te~'~ (Cuv, 4. J iespre dragostea i'll, Hris tos ,Ii despre sa:.rgui.llfa let t ·iintii,i le $i slujbele biseri'ce~ U~ ed, 1940~ p. 596(5.5),

71 .. , Dar rl~l.'g;i!eiuRea care se face ,ern :gu:ra, are v reu 11 teWJm 'ib Sfiilta S erlptnr,i'1

A:Ult ru~i(iufle3l ,P e care 0 facem cu buzele :§:i en I i mIba~ eat ~i aeeea care 0 zieem cu glas tare, au

cstule m,irturin in Sfinta g'cdpmra,., Astfel S finwl Apostol P,av:ei[ ziee: A,duc€!$i Domnului roada bf,~;zelo.r voastre (Efes, 16,~ LS).. David pita orocul, iarii.§.i spune:

Doamne, buzele mele vei desckide ~ i gura mea ~a vest! lauda Ta (Ps, S;O~ 16)~ Iu alt 10c tot el spune: $'t' I[am. fnal~at pe EJ ,eU' Um ba mea (PSL 65~ ill ,6). Sau:

A uzi Dumnezesde ruglici'U"e~a mea $i strigo.:r€a met! la Tine sa v,inti (Ps, 10 L I), tn alt :[OC~ iari~,i, zice: ,eu

[asul me,u ,c.Q,t;re Domnul am strtgtl'tl ,eu glasul meu 'alre Do,mnul m-am ruga: (Ps, 141 'j 1)., ~n toate cestea, despre mgaeiunea gurii ~ i a glasului se

verbeste.

'3~ Ce patere dubo'Vnieeas,ca are :rugiciun,ea \J 0 rb:i~i, orali~ pee are 0 fac; tn, general, eredl 0. ... iOJU?

70

NE Jf'ORBESTE

Nu mare putere are rugaciunea m,cuUi, numai co limba §,~, ell glasul, deoarece Dumnezeu cere, omulni tn vremea rugseiunii mai mull ]Ml~'ma sa dlecat cuviatele gurii ~i ale limbii, Ca, auzi ce zice: Da-mi, fil<de, inima ta ( 'ilde 23, 26). Dumnezee cere de la noi nu numai glasul ~i rugaciunea talenta cu gnra, tare sau incet, cj mai ales suspinul si graiurile inimi i noastre le cere Dumnezeu,

Auzi ce nee: Tie ra ,grait inima m ~'a' I{PS" 26, 13) i Si i,ari,i: Racnit-,am din suspinarea ini'nui mele (Ps, 37,~ 8), Iar marele prooroc Isaia, avand tn vedere c,iI, poporul lui Israel se ruga, lui Dumnezeu numai cu gura, iar nu §,w ell inima, ZICea.: A proape e$ti Tu, Doamne, de' gura lor" dar departe de inima lor (Is. 291, 13; Majtei l5., 8,)..

Sia:ntuJ Grigore de Nyssa zice He.a, rngaciunea gum I~i a limb i restegnmita cea mai departata a :rugi.clunii'" (Come.nlariu· la viata lui Moise). A~,f~ S,finp P',irrn'Rti numesc rugaciunea g-U1"] i treapta eea mad de jos din scars rugiciunH eelei dnhovnicesti i Acestea avindu-Ie to vedere noi, sa ne rugam 'Pre a BunuJui Dumnezeu si ne ajute a ne r~d~ca mal. sus de t eapta ~ 19aCID.un· i verbale, ca s a.- L liudihlfl si ;,si. cantim to . nimile noastre Domnului' ',

'4 .. Cum plot ,cre-.Unu de ast,o:zi sl indepli: .. , Dreas,ci porunca SfJ.ntQlu~ Apostol, Pavel care zlee:

Nemect"t va rugil i (.1 Tes .. ,5, 17)?

Peate oricine a se ruga ne inc eta t dac 8 va umb la pururea inaintea lui Dumnezen cu mintea ~i ell inima

P.ARINT.ELE' C,LEO'PA

71

sa, Cu miinile poate sa lucreze, iar cu. mintea $1 cu. inima sa sa fie gindindu-,s)e :Ia Dumnezeu, Atat doar mai adaug, ca. rugaeiunea dubovniceaslci cea mai de cap etenie - eceasi a este: sa flm DOl nedesp Irti'ti ell mtntea sl eu inima de Dumnezeu, ori in ce vreme ~'l or]

n ce toe vom fl. Principalul in aceasta este sa avem n oi intotdeanna simp re a, adica prezenta lui Dumnezeu. "Aces' lucru inlocuiesee toete dnduie~] le de rugaeiune ,1 se so eoteste Or rugacinne neincetata",

.um spune Sfintul Teofan Zivoratul (SborHicui.~ vo .' . manusens).

Aceasta simpre: ,i pr~vireu]lrQvniceaJsc/~ cu.

m W ntea la Dumnezeu 0 avea ferici tul prooroc David, c and a zis: Pururea vedeam pe Dumnezeu tnaimea II! ea eel sa nu mil cl aim (Ps, 15, :8). A~ adar, trebu ~ e s,ft

ttelegem ei viata olmulu·j credincios este 0 rugaciune I cintrerupta, daca este em neincetat eu mintea la 1 umnezeu

75:.. Ma~ este vree 'lrreaptl a I~ugici U u ii, du p:i

'" i .~ ~, ..... ,?

l gae unea nnmu~,

Este ru,gaciunea cea duhovniceasca, eo ntemI rtl v.i, m extaz, care se zice $,i ved ere duhovniceasca i care se face mai presus de hotarul ruglciunii .. Cel ce aj uns le ,Bceasta. tr,ea,p'~i nu se r-oa:g:a cu rugaeiu .c ea, rei \ I simtirea; sufletul lui s~ mte Iucruri le ee he ihovnicesti. 'De aeeasta vedere si rugaciune II I ovniceasca de-abia unum dli 0 neam 'in neam se

ivredniceste, en darul bd D nmnezeu (Filocalia, vol, i Sfanru.l Isaac Situl, Cu v .. 85) ~

HE' VORBE$TE

j,,, Numai ru.gaeiuBlea, propl~iulzisi se poate so eetl rllgieiune s,a u ~~ alte IIJ1tt'a,F'j d u hQlvD'~ce~t,i ale

'"' iii'''·''

!RUD.',tlll ..

Am, aratat mai sus ,ei viata crestinului poate f 0 rugaei une nec'~.nten.'m~£a.j, prin lucrarea fa.,p~e,~ or bune. I ar datei ii!)t1~,e'bru. de luerarile eele duhovnieesti ale mwnti[, care intra, in hotarele sflntei rugaciun i si care se pot ziee rug:aciune, ~,a aceasea voi raspunde nu en cuvintele mele, ei cu I~e Sftotulu]1 Isaac S irul, care zice: ) ~Or.ice vorbire duhovniceasca ce se face in aseuns in mintea sau inima omului.. toala grij 3\ mint [~ eea buna dupa Dumnezeu ~i tosti engetarea ce ~ or duhovnlcesti, rugaciune se 'hotk~te,.

On, felarimea eitirilor, ori cuvinte ale gurU spre landa lu~ Dumnezeu, on grija cea cu mahnlr-e Iatru Domnul, ori 'inchiniri ale 'trupuIui" ori can.tarea de psalmi prin mstire de stihuri, nlgac:mune este ,~ru rugaciune se seeoteste" a,bid .. ; CUV~ 35).

7"~ Cu. tre'buie sa stea eredilcj!(J~ii: la sHufele sluJbe ,i ee d:a,torU a,a eel eal"e~ merg la biseriei l'

'Cr-e~tinii 'k-ebu~,le ~,i stea 131 sfintele slujibe ale Biserieii cu credinp, cu ftica de Dumnezeu ~~ ell luare aminte, 18.f s-~nt d~tor~ ~ diup:a putere, a ae ruga fira J:i8pindirea mintii .;;1 ell simprea inimii, Datoriile crestinilor, celor ce mag Ia St1:Dta B iseri ca~ ,mDt aeestee

_, Si m'eill",gj [a, biserica regnlat, lei ne lipseste mai mult este oprit de la Sfintele T aine, Ifara de eel bolnav;

73

S i fie, tmpik~ati ,CU, ro~i oamenii ~i ,sa eeara I ertare de 131 to~i,;,

~ S,it tru.ni cmitie trupeasc ii, eel pu tin, dona, zile mai tn ainte de ;0 m li!i1t'\@B le biserica ei Iii[;; z·'; eel putin

l". ~ ~~ I._~ ~ ~_,_~,,~~ _ ~ I J.~.' :~, ~Ia ~ll v ,,·.tll ," ~v .. "" ~.IllIL]~

cJupi ce vin de la biser ~'Ica;

_, Sa .meargi, [a, slujbi :mtiJJ:ru, de dimineatii, pentru a uvea timp sl se 'inJ~hine in lin] ~te ~i s,a, asculte slujba Jtreniei;

-' Fiecare cre~t[n si duel du.p:i a sa putere IU]J dar • £i t de mie DO'DJJ1u.lul) ca j el1fi dill osteneala nnainilor ile;

_ Si dea pomelnieul d'in timp ~j, sa ceara rcotului ~la i Sl8 seoata partieele pen tru cei vii $1. mort] i familiei;

- to. biseriea, crestinii sa, area, au bunacuvi i'ntB!! i in partea dreapts, tat' femeile in partea stan.g,a;,

0.... fl' ,,.. 'i!.."" t" ~. ,,.. t . . . . .

~ ,~a. ,m,e: imoraean curat §~~ ca mar 1C'Ul'VnnCIQS,,_ iar

·'~,t sit ,aibi capu] acoperit 3i chipul smerit;

= :Dupi lee Si""'3, dat bineeu v,fililtare de Sfan~a 11i".~.~-,",-·· eredinciosii sunt datori s.a, ssea fleeare I a, Ll] s au. ,i ta nu se mru inchine pe .~ at sfinrele ieoane;

II sculte Sfinbl Limrghie en 'mare, evlavie, g,ru lindu -se an! a tumiri rug;ici unile ~i Ic~ntar] le de, la strana: -1'0 'timpu~ sIujibei este picat a se vorbi "in S,rn'[]ta erica, afara de mare neveie;

_' Sa ,8sCtdm co ~uM',e aminte citirea Apos~,olul'll:m, flntei Evanghelii, precnm Ii. cuvantul de i'nvipinnr.a, I edica

- - ~

~ S,a. nu ias iii am,!, din, S,Bnta Hi seric a mai ru'Dainte

rerminarea Sfinrei Liturghii, afara de mare nevoie;

74

,_ ~dincio~,H ,spovedip §.i pregatiti pentm Sf!nm M'm:pirti~anie sa citeasca din timp rugaciunile necesare ,'i sa-,$i ceara iertare de la toti cind se apropie de cede' sfin te;

- Dupa s.anta i:mpirti~a:rlie credinciosii sunt datori sa a seult e san sa citeesca rugaciunile de. mnltumire, petr-ec~d in acea zi cu bucurie duhovniceasca ~i pazindu-se de oriee ispi tit:;,

= P,irin~~i sunt datori s:a-,i duel ~i copiii Ia smn~a Biserica ~i si,-i impirta~easci en Trupul ~~ s,ange,~e ~ui Hristos;

~ Dupa term narea sfintelor sk1jbe, crestinii sii. se mtoa.rci, en evlavie 18 casele lor, petrecsnd restul zilei in cugetarea Si lei tirea eelor sfinte si in cercetarea bol navilor;

~ Credinciosii sunt datori sa spuna ~i celorlalti de acaS,8 ce au auzit ~i alU invitat la S ffillta Biseric a din c4ntirae; din. ci . rile 3m din prediea rostita,

Acestea sunr cele mai w mportante daterii ale credineiosilor care merg in durninici ~ i. s irbato -'~ la Sfinm Biserica.

7,8~, Ca re este '-'n,fe1es;ml ta rn nic, m istie ~i d,olmatic al Sfi:ntei Litu i g : ii?

Sfanta §:~ dumnezeiasca Li turghie, tn In,~elesul ei mistic, 'De pune noua inainre "!f.tntreaga comoara dogmatica ~i, 'moral! a Biserici! Ortodoxe", Primul si eel mar insemnat caraeter alli Sf] ntei Liturghii este acela eft jertfa Hmr,~ilc'" este cu totul identica, en jertfa de pe Golgota, cu singura deosebire ci jertfa lui

PA'"'RINTELE C.LEOPA

75

11 ristos a fOISt singleroasl, iar j ertfa 1 wmr,gic,i este csangeroasa, Apoi, jertfa de pe Golgota 8=,8. savir.sit to Il i ngtu'!i da:~a. §i a awl destu Ui putere s,i ] spa~easc.i toate pacatele lumii, in timp ce jertfa liturgics se r~val1e,te necontenit 'pina la sfar~itu~ veacurilor, .opu ei princi pal fiind de a da fi ecarui crestin in arte ,mintuirea intreaga [,:a~tigata de' Domnul nostru I i sus. Hristos prin j ertfa Sa singeroLasa.,

Sfinta. L~.'turghie are caracter de j,e.rtfii ~] de cina, n cadrul Sfintei Liturghii, ,p!inea $1 vinnl se prefae rin harulli Duhulni Sflrrt in Trupul ~] Singe:~e )Qmnu]uw, care apol se rmp,mnt Tn dar oelor vrednici,

e aceea SfinJta im( ·~a I ie se mai numeste ~ uharistie, Cina Domnahii, P'.aha1'l111 B ineen vant irj i, spatlll Dragostei, 8fintl Cumh ec atMra, etc, (A fie edea ,pe ill,arg: Explicarea Sjint,ei LiturghU de N",

abasila; Invala"lura de' ,Credin.ta Ort()doxd~ ed. !'952; innrisirea O,rtodoxa etc.),

79,. Slin'ta ,~'turg'hie,se ,adu,ce numal pentru r area celor p(J,dleniti,. viJ Ii mortl, sa u ,'~~ pentru tsrea ~i mj,ntuirea 'tutu'ror o,amenfor?'

Sfintl, Litnrghie se educe ca ji ertfa numai pentru i dreptcredinciosi, '" n prima parte a. Sfintei Liturghii

ot sa. stea _ run. biseri ci $,t cei nebotezati, adici[ It, humenii.Tn cadrul Sfintei Liturghii se fac rugaill ni de obste penrru minmirea tuturor osmenilor, lin ne in _ at! Sftntcl Apostol Pavel, Nominal 'ins a, la I' nta Uturghie se pomenesc numai cei dreptcreII ciosi §i, cei carora e tn,g~adl.uie Sfintele Canoane,

HE P'ORBE,$'TE

eare nu au oprire ca:non:ru.lca de ,H. li Sf scoate miride (in.vlitiituya de CrefiinlQ Ort(JdtJ}x'a~ ed, :1952" cap. 278:

Pravda B ise rice ascii a hil Nicodim S achelarie),

80,. Ce ue fn,vaf;a, SftntU P,ir,i,iJ,'ti despre efeceete "I, amp orbll1ta S:fintei, LwturghU'!

Nu este ceva ma'rn de, folos non i ~'~ mai i ubi t de Dumnezeu en jertfa Sfintei Liturghii, pentru ei ea este hicrerea ,M;~lrntui torul u.n ~i illnvierea oameni lor ~.i pana~i~ 'L ul ell noi, Sfanta Li turghie este mai presus deest to@tu, mgaciunea ~,i lauda ;i se cade a ne griji de 1 ucrarea aceasta durnnezeiasca, caei pentru ea este tOalti ruga.c~nnea ee see face in Biseri c,a ~:ru, aceasta esse slu jba car-e se face de cele mai multe ori In zilele vieti i noasee (Du,pa Srnnton s imeon al Tesalonicul ui),

Sfin.ta Liturghie "este mieeul, lneoronarea ~:i desivir,~irea celerlalte s:~ujlbe prin care aducern ~aud~ ,i mu1tumire lui Dumnezeu, Ea. este tom dati ~i singura sluj1lba cre,tini fnitemei~ta, ~.i s;iv,alliti de Mnstru~i M'intuitorul", :num'~.'m ~;i ~,cunu.na calor ~alpre, Illude ale Bisericii", In timpul Sfintei Liturghii se prefac Sfintele Daruri tn Trupul $i sange:~e ] ui Hriseos,

Prin jertfa Sfintei Liturghii, ne facem .. p,a;rta~'~ de dumnezeiestile Taine, pe eare le primim ori de eate ad suntem vredaici, De j ertfa aeeasta S{~ fae partasi ~~ cei riposa,ti in dreapta ,cremnti "care se impat·ti~esc ill chi p nevizot" de Hristos, prin ,1' omenirea la S rnntul Altar, spre iertarea paeatelor, Multe ,$i mari sun~ foloasele Sfintei Li:mrghii., pentru eel C.Me participa en

p.,i R J,N TEL Ii C L ,E 0 FA

e red]n.m Ia 1b:i~er~"ci~ imnreuna cu noi ~ Insu~i Hristos ell

.' r

S Ilntj i. fn~ri ~i ell tOli sflnp ~ sunt de fa tiL

,81.1 C~nle poase :1 po:mtmit la Stiuta Lilurghie i cine n.u ploa te .ft. p'iII.enit din tre v H '] mort~'?

La Sfi~ta Li turghie pot fi p omeniti ~otj bineeredinciosii crestini care nu all anumite piedici c all on ice . Dintre cei vH nu se PO[ pomeni 130 Sfan.ta [ J imrghie pa.gil'lH; neeredinciosii, apostatii ~ ereticii ~ cei nebotezati, cei cafe, au piea.'te, lmpctriva Duhulni S r'ftn~" ~(Ue! htditorii de Dumnezeu ~,i cei care se

lI1rpotrivesc Adev,aruluru ell ;~'ttrunta $1. voin~a,. Nu. pot f pomeniti :~a. Sftlnta, Liturghie nici cei ce traiesc nocununati, D runtre cei morti, nu pot fl, p omeni ti la lliseriei cei ce :ll1U muri[ in neeredinta, ~n, eres, in s6cta", i nucigasii ~i copii morti tnarrunreal '1; otezulu i, ca $'i cei vortati (A se vedea Pidaiiosu! ~,i Pravila Biseri(1$ca de. Arhirn -e Nicodi m Saehelarle, ed,., 1. 940).

,82. Ce lapfle bone :aj u:ti, sfinla r ug:.iiciuRe Ii ee pte bone se nase d~~n sfin.ta. :ruga,ciune?

Pe rugaeiune 0' E+jutl mult mi lostenia, deoareee .m ilostenia este ari pi a ru.giciuni i" (SciaraJ Cu v ~ 28)" lU'a~i~ pe rugaci une 0 aj uta Hnietea, ~,i illfr,§naI'ea~ dupa u vin:hll ce ziee; j~'Din s,am!n~a sndori i 'p ostul ui ereste pi cui 'ltltregii int,elepciun]. ~\ili, linistea este vmf' al 'csa:vir"ir~i celor ce se roaga", Si :i.a'r.a§i:: ,~~Ce;l oe de lumJlsetea IU,gi,ci unii S\-;) atins, va fugi de multime ca. U II asin siU.bilitru.le'~ (Ibid.),

18

NE

'V 0" R:-' II E-:' s T E"'

. ". - ~. , I . ,

I. '_._','. , •.

Pe rugaciune ,0 ajuti smerenia, deoarece, dupa Sfin.p.i p§rinti, .,)~cel ce nu 8Je socoteste pe sine eli este pkitos~, rugaciunea luinu este primita me! Dnmeezeu", zice Smn.tulls.aae Sirul, ~ili, iar1i~ru pe rugaciune 0 a.jillilltrl umilinta ~ du:p.ii, a;cema~i stint p.arinte,! care ziee c,a, ~,Jacrimile it~rtru, rugacinne sent semn al mHew lui Dumnezeu" (FUJ{) ca lia, vol, X~ 'CU.v. 33). Sunt inc,~ multe alte 'Capite bone care ;ajuti sfanta ru,g;aciune) dar aeestea sunt cele mai importante,

Iar faprele bune care Sf nasc ~,ill sporesc prin rugaeiune sunt de aserneni multe, precum: eredin ta, nid~ide:a, mila, rabdarea, infranMea etc .. Cea mai mare virtute care odrisle,te: din sfinlta fu,gaciune este ins:a dumnezeiasca dragoste, dJupii cum. spun cei ln~l'j multi S flnp Pinntf.,

83 iCe: este ,p.stu), ,i de rite fel tI'ri eite:?

Postul este inftimwea 'toea] a, san par~iaHi a, ,g:indm,rulor rele ~i a sim 1;urHor trupul ui de plaeeri ~i de b1,ani buni ~I imbe:m.,ugaJdi, ~,i. mai aJes de hrana eea de provenierru,ta .an~ma1a.. Postul este o jertfa trupeascs, care se eerie a fl un'~,ti ell mw lostenia ~:i eu darurile ce se aduc IS! So niltt,tul ,AI tar "Postul Impreun al Ctl mi losteni a,

. ~

ell dsrurile aduse la Biseriea, cu In,ch.loirH,e ~,]

.

metaniile {acute' de. eredincios, toate lao 1a1ta alcatuiesc

Inchi~area da.totati de trap, ca j ertfa Domnulni,

Poseul este 'rinduit ~~pe~trM a smeri sufleml", Postul este ill,ftinar-e de 'mate' .mincaru,rH,e sau la caz de boala, numai de unele; frn.frin3iJieidl de bauturi, de toate des,f'itiiII le I umesti ~:ru de toate poftele cele rele,

,P'A,HINT,ELE

c i E~ o :nA

'", ," I.", ,r ,J,

tmpe,ti. Pestul este nnmit de Sfintii lP'arinti ~"arip\a ru,ga'ci unit ,c~, care, impreuna ell milostenia, ridica pe om, Ia tronul 'nui Dumnezeu, Pcsml ajuti ,JM;!~ crestin ga f'8ca 'm,gjc,iun,ea mei en u,urmti" tnf'llp~,ei pe om cu Dumnezeu ~i ,ajiuti, mw.t le despatimirea suftetulu~, omorsnd pofte~e 'trupe,t~, ,i mijlocind dobandirea ham! ui Duhului stant Dup iii asprimea lui, postul poate t1 de mai multe feluri: post desavarsit (total, negru), post de 0 zi, pam de 'minciruri de dulcet §i ,~p est impitatesc'~, adica :min.care zilnica ell wl7JdTinare, 0 data pe zi, no. plni la s atnrare

84 ii C,e~ ee p ostese de n evo~ e au Vt100 pl at:a?

Dar eel care :n.u pO'1 posti din C3UZ9 belll, ,I PI u n,d lor' g;f\t~e S,IU a li.ps,ei, ee trebu le s i faei:?

Cei care posresc de: nevoie, daca vor mMl~un1j'i III i Dumnezeu pentru aeeasta ,~ nu vat clllrti tnainftea. L U], vor avea J1,la:t§ .Il entru rabdarea lor 'c n'fJJ.trulCat este scris:

~ . . d LOt "., ,.. bd-

J n lupta aceasta grea aveu n:eVOl,S ··e mu" a ra "."are

(I Tim, !6; 1 I), S,i iara~i: intru rdbdarea Yloa$trii v'€.I.i do.bandi' sujl'fte l'e l;,oastr:e 81 cine Vll r:iibdil panii la sfar~ it; acela se v,'a F1u:inl'ui' (Matei 1 O~ 22; 24!, 13 ~ Marcu 13, 13) ..

Cei care nu pot posti din cauza bolii snnt dezlegati de Sfintele Canoane s,a, tninfhlce unele luincaruri de dulce de care au nevoie (Canoanele 8 $i ~ 0 ale. SfSntului Tlmotei 3] Alexandriei; canonul 69 Apostolic etc.), Pentru cei care nu pot posti din {':aUZ8, muncilor grele, nn am gisi t 'in, canoane dezlegarea posudui pennu ei, doar de vor fi ostasi sau detin11l.ti,.

80

Acestia, prin cim.1i ~i alte fapte bune, vor complete datorle postel ui trupese, Despre aceasta dezlegsre, eel mai bine se ell vine a. 'ID.tl'tr,eba pe episcopul Ioeul ui $i pie preotul respectiv care de la c az la eaz, p O~. randu.i .alte fapte bune iln loculpostulni.

115>1' Care e:s,~'e eel mai mare ,I. m.ai :pUilcut post inniuma .. ~ui DUmD,ezeu?'

Nu ori ce post este post. religios $i pHicU't lui Dumnezeu Numai acela este post pl aCmJ.t ~i bineprimit care se 'face Morro numele Domnul ui si dup i. leges lui Dumnezeu, asa cum a primit-e Adam, cum au inva.ta~

~

t-o prooroeii 3i cum au practicat- 0 toti sfintii (Fac, 2,

16=~7; 3,~. 26; Lev, 19, 291-31; ]s. 481, ill~,;. IoU 2.~ 12- 1.5; Ies, 14, 1,8; Matei 4,. 2 etc.). Sfantul Ioan Boteza;t-Otrn~, a postit 'loata viata; Man.mito'm~ a aratat luminat ea si pes tim $.:i cum. trebuie sa. postirn (Matei 6t 1,6=-18;. Luca 2 I. ~ !4); Apos~olii au posti 1. ~j s-au rugat (Fapte is, ],~ m4~ 23;, ] Cor .. 7'j; .5; I.E C'om'. 1 m, 21),.

A~:adar, eel mai mare ~j, mai placut post este acela car-e se face du.pi invitatlJr'3 Sfintei Scripturi, adica. si 'fie msopt de smerenie, de milostenie, de ~udilenie,~ de po ciiDJli; i$i unit eo po~;m~. eel dnhovnicesc, in nan are a. simfUrillior si a ginduri lor" Asa ne tn'Vap ,i 8f111'~ii ririrup., ",Posbd eel adevarat, zice Sfiwltul Teodor Studitul, ,~i 'bineprimit lui Dumnezeu

este iJnftin(i:~a. d, 1iliII: 'r3o .... 1II11It- g ti' _ .~~, -

~Ii~ .w, 1M •. Q;tl;!!i'!!~! ,!!

CON'VORBIREA .A PATRA

D'ESPRE P'ACA T ~ SPIQVE·D,AN:IE $':~ SFANTA. 1-MPART'AS,A'N'IE

8't ICe oeste pi,ca:tul ,i. de ee atrage dupii sine ndlnia ~ui Dumneaeu in veaeul de aeum ,I in eel vii;tor'?r

D1up\a ir.rvat~Urm.a Sfintei Seripturi, pl~ca tul este ul carea ICU. buni ~ti~.m.~ii ,1. de bunavoie a voi ru 1 u i 11 mnezeu, El se mai numeste ~i "fir,5de] e ge (/"tviJtlJturl(l de ,Creainla ,OrtoiloJtCl, pag, 426'; Rom, 5,~ 11;, Jacob 2, 91;, Is. 4'9" 1:2~13). Rirlic]na pacatnlui 6St~ pofta care ispi teste pe om (laeo b 1.) 13-=.1.5). Pica tul trage :minil lliU,~ Dnmnezeu a supra omului, fi indea "paeatu! este u:rlciune· inain .. tea lui Dumnezeu" (Deut, 7" 2.5; PUde 3, 32)~ P acatul atrage mania 1 ui umnezeu asupra omului, deoarece ,~pilcato$.ii SUOJt ijima$.i ai lui Dumnezeu" (Iov 21,. 17; Ier, 21, 14; Ps, o '10-7.0 ·6·~~ ~~ 6·)·

.1 0- .. C I, 0; I . , J.~'1l ~U1 : .!t,

S 7,. In c:~l'te feluri se impart pacatele Si care sunt ileatele mai gren die vindecalt?'

Sfintul loan Bvanghelistul lmparte p a,catele in d(}ui\; pl,care: de moarte ~ru. p,icate care nu sunt de III carte (I loan .5, 1.6-11). Tot el im.parre p acateTh!e de m oart€. in trei mad, grupe: pofta trupului, p ofta

82

oehlului ,i trufia vietii (I I'OM 2:" 16). Sflnpi Pidnti impart pica.tele de moarte in trei mari grope:' a. piicate capi'tale~ in Dumir de sapte; b. pac.a te $,triglJ,tOI{t.re la cer, care sent ,mult mai grave, precum; ueiderea, pruncnciderea, asuprirea sir.acUor ~ rip w'rea av utul u i alrora, ueiderea aproap elui etc; ,C'. plicate fntp'l.J't:riv{I D_id1:ului Sjlint. Acestea sunt cele mai grave p,acate mc~,te de oameni pe p,imint pentru ca hulesc pe Dumnezeu si al un,g,a harul Duhului S tlnt de' 18 on" D intre acestea amintim: necredin ta in Dumnezeu, ~p estazia O,e,p1adaliea. de credi n,t~l)' " eresul SeC[8

t " , - - - - ~

deznid,ejdea" sinueiderea, nra de 0111 pin! la moarte,

prea marea lncredere ~n Dumnezeu, inj uratnrile etc,

Cele dintai se numesc ,,~p ica'te cap i't'a],e' ~ ~ pentru cit sunt eele mai n~mero\ase $i stip~ nesc pe cei mai multi oameni. eel de-al doilea fel de pacate se numesc ,,.strigatoare la eer", :p entru ca, striga $i cer de [a Dumnezeu pedeapsi omnlui ~nc ii, din via'~a. Pacatele cele mai mari ~i mai greu de, vindeca t SUint p acatele T.n:lpo'triva Duhulni Stln.t si p ac'ateie de roomie care stipil1j}e;sc pe om, de mai mul ta vreme t adicapatimile.

88~ Care este eel Dlai u ri,t pa,ca,t in ainrea ~u il ,Dllmnezeu'?

eel mal urit p,acat inaintea ]1I!l~ Damnezeu este pacaltul m.indriei, ,cici acesta a facut pe ingeri diavol i, d]upi, cum ~i smerenia '~jp oate face din diavol i tngerw" IScara, Cuv .25).,

89 .. Care suat imp't'eju,ririle p,ica,tu]'U'i ,i cl,t,!

t ;f:.?

SUR aeesteat

PAR.INT,ELE C.LEO,P'A

Imprejuriri le 'paicamlor runt 111 numar de sapte ~j mume: 'Cine a mcut pacatul? Ce fel de pacat a 'll,cut? [ ) i n ce moti v ~i pentm ce I -a fieu t:?' Prin ce mij 10 c ] -.a, II cur? in ice vreme l-a me,Y1 (in tinere]e, l a. b itrane~e'j 'I. III a, noaptea etc.) l' j n ce 10 c 1- a. mC'ilJjt t? De ca te ori 1 =a IhclIlt? (A se vedea "pe larg Inviillltur:fJ cdtre duhovnic

c Sftntu,l Nieo dim Aghiodtul, pag, 26-27; ed. 1- 928).

9'Ot, Care §i ttl te sun t treptele pi,ea,tulu~? Treptele picawi ui sunt '~n numsr de douasprecce, du,p,a St1i;nm~~. Nieodim Aghioritul, ~i anume:

Prima tfeaptlt cdnd face ci,nev.a fapta ,bunil .cu tOP rau.~' pentru bani, pentru lauds, p entru cinste, I t I ico! cind amestecs binele eu riut, A doua tn!!l1:pta ste fmplinJ.r;e,CI fapte: bun« peiumatate~ necompletd. A

treia treapta este ispua; momeala; adica ispitirea ce i ne asu prtl omu]ui de Ia di.avol, de 1 a 1 ume ~i d,e la Ip ~i,-l 'ir8pi~'t~:fte pe om prin eele cine i simmri, numite Sfintii lP'irinii ~,~feres~,e sufletului". A patra • .... ·.iJi.l1l':J·'·la este un ire a" adt ca tunes teearea mintii Cltt

A cincea treaptii ,a pac:atui'u.i es te lu;p,ta min j.i'i:, /'icti a sujletulzti ,eU" ispiia.: Pilla aic i nu este p ac,atul tllislit De aiel tnsi, inoepe a zam:bdi picatul care UDe oS'indi asupra omului, A, sasea t.reaptil a icatuhd este inmt'r-ea m.i.ntii,cu ,pacarul~, ad ie,a dulcirea 'mrun.tii de isp,:ru.ta, de pofta, Dh~ elipa aceasta

..... + 1 .... 1 ,~ . - .." 1· . 1

zamts e~te p\acatu run rmntea ,~l In rma omu ui §l'~'

ICC: pe om vredeic de osinda~ precnm spune Stantu,], A postal Iacob: Pofta zamfs:.Und, '''U;l$J.(~ pac,a.t~~lj, iar

pacatu/~ 3a'Va:rlindu-s.e~ naste moartea (Iacob 1, 13-15).,

A saptea treaptii a pacamlu.i este pacCl'tul focut cu mintea prin i,ma.ginalie~ C,a dupa ce ernul se fnvo,.ie§te sa 'faea paeatul, el se sileste, din rn'nderJ111uJ diavolului, si intip'ireasci ace! p ac.a~ 'in mintea s 8, C3 ~,i. cum, l-ar f facut leu lucrul .. , frio. irnaginatie pic '. tul create ~i se mradacineazi in inima ornu lni.

A opta treap,td IQ' .po·carului· este h otartirea vointei de a face pllcatul ,i msa~i sa'Var,~i're"J lt~i cu fapta. A noua treap,tii este obiceiul pac.atul:ui~ adicii ,$li.var~.irea lut de ma! ,multe ori. A zecea tr-eap'tii a pacatult~i este patima" deprinderea; a llei si:V!f§'~'rea pennanenta ell voia "i. firi voia omului, A unsprezecea treapta (J

.pacatulu.i este {ie.zniidejd'eiaj, cand omul ~i pierde nid,ejd.ea. iertirii prin pociinti, prin hand ~;~ mila lu] Dumnezeu,

JI d' .... ,""..,. 1

.fit •• ' ouaspresecea treapta a pacatu ui este

sinuctde rea; ,ad~,ci uclderes omur'~ui deznidijduit din

.... - t 1 1 " ~I .'I!.... c'" A '

canza paca e.IJ.~ sa e C'U VOla. 51 .Ii -I[}e~ IR •. ' .ceasta este cea

ma~, grea Itrea.pti a .picatului~ de care s i ne fereasea Dumnezeu pe to, i. ICd care se sin ucide .nl_ mai are iertare in veci, ier B iserica 'on ma~ are voie s,a sJe roage pentru el (dopa In'vli~6tura c/i,tre duhovlli,c1 pag, __ 3).

Sfin~i i PirinJtw ne fnva ti. S,it ne ~u.p~irn ell paca tu I cit este milt" ic; clipa zimi8lirii~ far nu cand se fac-e mare ,i se in_r,ad.icine.mza, prin patima lin. inima noastra. Sa-l ucidem, cind este fumica, iar nu leu, caci altfel .furnico-Ieul" ne ucide el pe noi, La fel si psalmistu [ David, .insuftat de Duhul Stint, zice: Fericit este eel

P'A.R1NTE,LE CLEOPA'

85

ce va lua ,~i va lovi .proncii tdi de piatra (Ps, 136, 9) ~

dica, feri cit este acel crestin cal~ei6"~ va zd obi (llaCB'te,~le sale de piarra - Hristos, ICat sunt T:n.ca mici ~a nl ste prunci, ci de vor creste mari, 'De vor robi in Babilonul petimilor §I~. ne vor neide ele pe noi,

91~ Carie esie. ba'- a duhovniceasci care spaJi, -ezI,eagi .,~ sceate din ri.dlcin~1 pieatel.@ 61U'uI~.d?'

Mn:t'~ este baia sfantllMui. f] dumnezeiescu lu i B otez, eare spa a Ilaca:tul strimo,,~esc ~i 't-OIB te paca:reThe lIe ute :p1lQi la Botez (fap1te. 2, 3,8;. loan 3" 3-5). A dona baie, deopotri v,i. cu Botezul, este Taina Sfintei

'.povedanii, care Ispa~a ,i cur~t,a. paeatele oarneni nor., Despre aceasta spune Sflntul Isaac Sirul: ,;Dar dup' a dar t s-a dat de Dumnezeu oamenilor dupa Botez, Taina :Paciintei~ ca. pociinp este nnmi ti a dona nastere" (F:Uocalia, vel, X., CUV~ 12).. Iar dumaezeieseul Parinte Ioan S c,a'ra:rul a indrazni t sa_

Z~cx. . Mai mare decit Botezul dupa Botez, este

III i!l-. ",. .", QiJ, , __ _ _ '=

I Z voru I I acri mil 01'" (Cu v,intu1 411 1 ~ Iea, Pentru pUins,

ilocalia; vol, 'IX)~

'2.. C,ind. rimill p:ic,atele nedezlegate la Slinta S,ovledan'ie~'?

C:and cre~tmum nq.~,i mirturise~te toate picatelli,e;, asemenea lui Inda, ~,i cind. duhovnicul nu le dezleag i. hl nu are VO,~,e S i-Ie dez eg,e pine, ce erestinul nu primeste csnonul rindJUl .. it, Daca duhovnicul dezleaga pe cineva "mai inainle de ,R face acela canonnl, _ s au 11. a i inainte de a se mdrturisi (de a se mgMu[) ,ea i1 va

.NE VORBE'$TE

face, unul 'C:~ aeela Sf: facie vinovat de tea te pacatele

i"';f!i; 11U1" p' e ""''O,TofII, 1 ...:111 1 t" (A- d C' fi'

~!,;.,l, _ " care -8), ~ez egac ..... - se V€ .leaJ, ,- ar1:e oarte

folos itoa re de s ufl'e.t §'i iuviiJfi.tur.iJ ciitre duhovn i c ~ de S.tlnmu:l Nieodim Aghioritul),

I'a"[i~i:; palcartele omului raman nedezlegate daea nu face fapte de lPoc,ainta.~, ~ ~ctiei mr.a de indreptare nn poete sa existe iertare". insa adevarata pocain~i. este pirisirea. pa,camiui. firu. cain,:! inirnii,

9.3... Care su nt :pieate(ie' tmp'l(ltriv3 Duhnlui Slant (h;u~ele) de eare ziee' Demnul ,ell: .,,," se i:artii niei in!. veacul de actin!:", lliiei tu ee,l yiitQr? Da.ca. su R t mirtu·risi.te I;~ s e faee cano-n pen tru ele, s U III t j,ertate?

.Pa,C'ateIDiS impotriva Druhulu:i Sfant sunt acestea: neeredinta ,i 'impotrivi'rea adevarul ui dovedit :a] tre~in~m creseine; lnerederea nesocotita t'n bunita.tea btu Dumnezeu; deznadej des fat' de ~ndurarea lui Dumnezeu, pizmuirea aproapelui pentre harul ce i $-a, dat, pen-btl sporirea luw in fapte bane, precum §w neindrumarea eelor .gr,e~iti pe calea mintuirH; ura de mearte, neploci:~mp. .paul '~,81 moarte §,:~ nesocotirea darnrilor lui Dumnezeu; lepadarea de credinta, eresul, sec:t8t sinuciderea etc ..

Prieina pentru .care aceste pacate no. se iarta die catre Dumnezen, nici 'in veacul de acum, nic:i in eel vi i tOE., este ""indiritDici~ omului de a .nu &6 lPoci:i de: aeeste pacare in m\~lta vrua1ta 3i ·tmpietJrire~ in.imii lui", eel ce ~av§r~efJre 8JS«e~ de piicat e, nu primesee iereare de Ia Dumnezeu pentl:1l ci nu voieste sa, fie iertat si sa

PAR:INTEL.E ,CLEOPA.

asculte p oruneile lui Dumnezeu. Dae a un as tfe I de v inovat se ,ciiefOO; din ,adincul su fletul ui, se mirturiseste ,i se :h.otirl$te sa nu. mai pacatuiasca ~J. cere indnrare lui Dumnezeu en stiru~n.ta. ~i. en laerimi, a.tU·RC~. prin Taina Pociintei e.~ vs putea primi iertare, caci .~.~nu este pic:lt, oricit. de greu ar tl el" care s,a ooyiV,easca bunitl/tea. ,i dragostea de oameni a lui Dumnezeu" (InvlJlliturll de Cr~dinla Ortodoxa ~ ed. . 953),.

'94,t Care srun.-t eon.di,t~ne ea .• o nice ale Sp- eve ..

n

S povedania, pocainta sau marturisi rea pacatelor,

iii- d' 1 SiIf: T· ! B" "",. "

este una . ]11 ee ,e ~apre snme arne ate sisen en, pn 11

care Dnmnezeu iarti,~.i dezlea,ga pacatele tnturor color ce se pocaiesc cu sineeritate S·£ hota;riisc :si dues 0 vialA curata, dupa veia lui Dumnezeu. Ea ineepe de [a v3.m:"sta de 6~ 7 ani iru, se siv.ar$e~re e~lt mai des, dup ti nevoile sufletesti ale ·fi.ecirumB", 'CaJugari i din Inana&tiri~ du pi traditie, se marturisesc 0 data pe s ii:ptimini, iar rnirenii eel mai des 10 da!ti pe luna ~ ~ eel mai rar de patru o.ri pe an, tn eele patru posm d (.CG'ns.tl.tu-!iih~' A.'post()UlOF~ .l I -13; M ar!Urisirea Ortodoxd etc) ~

C d ;. - · "111 "b~II·'· .. 1 d ~ ,. .... '. one llll~le canomce ~1 0, ~dgaJo,:rll 8 e ~. evarater

spovedanii sunt aceerea: Mal tnt~t alegerea unui dnhovnic 'bun ,i iscusi t, Ap oi, spovedani a. s i f e lntreaga, sincera, de buna voie ~, iar nu s.Hita -~ cu umilinta ,~ S [ fie neprihinito2u"e (invilliitunci ciitre (jli'jit.'()lIilio~':;""" P ~IAI, I. - ~. 49·-1"Ii1.

. .l,;t,f;llJ._ 'WI ""l.-, j ... ~ Jl "iii' l!l _.. J.

NE :VORB'E$TE

Dum_nezeu o6ind~re pi'Ca"(Jnl'~ dupa oon~~Hnfal ~rn intelep ciunea fieciruia~ pe uni i de la varnta de 1 0 ani, far pe al f.ii de 13 I[) virsta mal mare, Daea i§:ru va spovedi omul p\acateh~ cu tot sufletul, en c ain'1'a ~j de bunavoie, atunci duhovnieul pOISI'~e llflU"l, vindecarea rfnHor sale sufletesti, iar canonulcu care trebuie s i - m caneniseasea poe credinci os sa!=l fmllarti 'in. trei, '0 parte sa 0 puna. pe ,SemDB, milosti virii lui Dumnezeu, ca nimeni nn este rem de picat ,afru:,a. de Uaul singur Dnmnezeu, Care ne-a riSJoutDp'Malt IOU. S rant Sange:~.le S i.u din ,maini le diavoluhii .

A dona pane drun canon sa 0 i a d.uhov.nien.l· asupra sa, ea eel Ice: are putere de Ia arhieren sa, dezlege ~i sa lege pjicatei~e oamenilor, dup:a cum spune nemincinoasa ,guri - a ,Domnului nostru Iisus Hristos (Inanptare'{J' Leg ii, 1652! cap, 322).. Iar a, .treia parte din canon S,R 0 dea aceluia care a s.tiv!llw't jp1acateW!e,.

Duhovnicul sa aibi un loc sfant unde si, spovedeasca pe oameni, De obioei, spovedania se face in Sf1nt~ Biserics, In fatal. iooenei :M'§ nmi torulu i. nostru Usus Hristos. Preotul este dater C~ pe fiecare 3a,~1 pri messes Ia spovedanie cu fata vesela, cu blande'"e ,i leu evlavie, .Jer nu cu miimilie ~~ eu fata IH)So:morita.'~' (Ib:~d .. , 321),. Iar de, va fi vreun om b olnav de moarte, e::i. va chema ,p,reol'wl si=l apovedeasca, iar acesta Dll. va merge, macar de nu at' fi duhovnic, atunci .p,icate·ille eel ui c'e a murit neap ovedit raman asuprs preotului, ,.,~:i preotul trebuie s Ii s e p olc,iH fruBca. tre i ani s] merani i 100 pe zi t; (Pravila bisericeascd de la Govor~'1 164.g~ pag, .4 7)~

P',i,RI,NT.ELE CLE,OPA

Credineiosii sunt datori sa spullit toste pacat.ele: ~i sa :nu~,i schimbe dnhovnicul, decat cu binecuvantare ,i din motive intemeiate. ,,;,O.r.i,can!~ om sau femeie de-si va lisa. duhovnieul sin mi, oarecare vini $i se ve duce sl se spovedeasca Ia el m.ll~ s i se desparta de Biseriea, 'impreuni eu acela ce il primeste 'pe el" (Ibid .• 1.]1)" eel ce 8-3), spovedit ~i a primit canonisirea ,i dezlegarea trebnnoare 'ma, a mai rep eta p'icareRe licU'~e.~, ~,U'nul ca acesta nu este obljgat sa, le repete ta alta mirbJrjslre~;' (SfintuJ S'~m'm,on al Tesalonicului, Tratat asupra tuturor ,dagm,lor:~, cap, ~X~ 24).,

UnH s.uat de parere ca, In chip exceptional, "cand cineva din mireni asisti le moartea neprev jj,zuta u cuiva, daca acela nu are atunci C'~ ~ sa se Inirtruiseasci, Sf: :p OilOO sp ovedi celu ice asi stm 11 ad i e,i mireannlui, Cat apoi acesta s a marturi Sf asc a pacare le c elni mort la duhovnic, I u.and dezlegare pen tru un1aodoi ;" (Pravila bisericeascd, manuscris, de Arhi In. Nicodim Sachelarie),

Sa; se ~twe, ca ~,,",es.re I\W o spovedanie ]3Iici,roaSla sau fulsi'~ ~i anume, c,&'Hd ,c'ineva cautd un daiho'l),nic lesne I ria/or" care dezleags, nu dupa legea ~ui Dumnezeu, L dup~ pilfereD sa, sau are aeeleasi 'piCH)WL Acestia ISle fundi ,anm_ndoi in osindi~ mal tau decit daca nu s-er

l spovedit, Cand cel ce se ,marturlselte tz'u spune toate iicatele sale sau le spun€! pe jumli.taft!t sau lff.'j'ttstijica n I'mn eiun i, ducand 1'0 eroare pe duh ovnic ", c,(;2nd se Of' spovedi iii calecsiv mai WlU/J.t' oameni la duhovnic,

,punlJnd pa,cfJ'l:eie in ,gand~ 'fir~ a le auzi preotul si a ~e precia :p e toate in. Iumina S fintelor Cancans ,~i ,8,

l~lE VORBESTE

Iegilor morale, in 'to,ilte aceste trei cazu 1'1 , Taina Spovedaniei nu este savir~ita canonic ~i pacattele raman nedezlegate (lb,:rnd.), rcici spovedanla se face numai individual.

Aile conditii canonice a~e Sfintei Spovedanii sent ,i acestea: spovedama se face numai individual ~! nlciodeta in grup, tn. public .. cum este obiceiul 'in unele pirti. 'CTedin(;io~,H sunt datori s:a~~:i eerceteze co:n~tru ilta din e.opillrie ~i s~ noteze pe hartie toate pic atele acute, pennu a nu nita nici unu . Marturisirea se face i. totdeauna cu post ~i tugaciune, Inainte de it manca~ ,atilt preotul c§; ~j credinciosul,

Ea. se face in oriee zi ~i ori de cate. ori 116 mustra constiinta, indiferent de vrednic ia preotul ui, c iei harul Duhului Smnt s!var~e§te taina, Spovedania se face [a. nevoie ~i fii;'i :pOSI." chiar daca nu este cineva vrednic de Sfinta t:m;p,irt.i~anie; ,cacI numai prin spovedanie se spala ,i se dezl,eagi :picate:·'ie,.

'5. Ca re este ehela Sft n te~ Spevedanit 1.1 care sout efeetele ,ei'?

t, c"p~ I-'vjjpmr.a Stl'nru~ul Nicodim Aghioritul, Taina Poeaintei se imparte in patru pil1i $,i anurne:

a. Dnrerea inimii ,i parerea de rau a celui ce a rncut pIBcatul ~

b. Sp ovedania prin vi u grai ~i indmviduaJ la duhovnic;

c .. Implinirea canonului dat de duhovnic:

d, Dezlegarea. sa chela Sfintei Spovedanii, care se face pe capul celui ce s-a spovedit prin punerea

P'ARINTELE CLEO'PA 91

InainUor ~i semnul Sfintei Cruci, eel mai mare efect ,a~ S povedaniei este dezlegarea ~i iertarea l~,a~atelor C~~Ul ce s-a marturisi t~ d.upa cuv,ant~! Dcmnului, care zice:

iiflora veti ierta piicatele se 007' ierta lor ~i' ciirora le ve/.i ftneJ tinute 110r fi (Matei 16, 19 :;. loan 20." 23) ,i

96\t Pe cine nu are vole du ['ravDieDI si. dezle~ge spovedan"'e'?

'N u are voi e s a. dezlege pe eel ee nu se hot ara'$~e a piris,w pica1tmii ~i a face canonul, De asemenea, nu ir-e VOle s ii dezlege p. acei carora Ie a .. a,' " ii canonisi rea pani. ce preotul duhovnic va cerceta eanoanele ~i prav~ lele bisericesti, spre a se orienta. asupra

'anonhdrU lor (Sf. V,asUe". can, 84~ Cartagina, 43; an.om1ulli 02 a] Siaodu ui V Ecumen ic, PI~,a vi [a I isericeascs de Arhim, Nicodim Sachelarie Stan .. ~~ imeon Tesalonlceanul) ..

97., Care este eel mal Important ,(i mal c)(ositor ca;no:n ee 'fLNbuie rdat la, Sfimta. Spove;oo

[il ~ vremile vechi, cand erestinii aveau mare "'vna s,j evlavie s:a. se imparta~easca mal des, ell fint{~l~ Taine, eel mai greu canon pentru erestinii de tunci era oprirea pe un 'limp mai scull s au mai lung c la Sfllnta t~i dumnezeiasca impirta~anie" 'De aceea ,i r noanele Pirinti 0-- vechi, ca Sfantul Vasile eel Mare,

I1ntul Grigore de Nyssa etc .. opreau pe cei 'p'icito~,i ntru pac~tellie grele de la Sf§n't-.a jmpart~anie~ .. nneori ftna Ia 10~ 15 sau chiar 20 de ani, §i le aplicau la

NE' ,rORB',E$TE

spovedaeie cele patm trept de csnonisire: plinger1ea

a usa bisericii, aseuharea, itl;grenuncherea in pridvoru l bi serici j. ~i starea impreuna 100 credinciosi W 1[DJ, 'trw serica, A bia la urmi ti • ,- rimeau la 8fln~a Imp irta§.a' . ire (vezi Sfintul Grigone al Neoeezareei Canonul 1),

Acum, mns,i~ cind eredin fa a s a bi t ~:i crestinii cei mai multi zac in adanc~.~ nesi ]1ti1"] i r~i a ]ipsed de ev lavie fatal de' S fanta Imp irfa§IU]] e ICU. Trupal ~ i S§n,gele '~~.i Hristos, cred e i. eel mai mare canon pentru Indreptarea sufletelor lor este parasireap1acatelor spovedite ~i lupta en ele pani la moarte, liar postal, mga'ciunea, nlUostenia, mdanflre ~ i, alte nevointe sa H tie dea dupa putere, dup'i s:~are'a lor de sanitate ~'ru, dop',i greutatea pkatelor lieure, potrivit cu sC1!unp,a'tatea si iconomia Sfln'te~o,r Canoane,

Deei, eel mai mare §,j mai de folos canon Ia spovedai lie este pirisin~~a ~:~ uta fu'~i de paeatele ficure, preeum ,-,i plingerea Ior pina 13 moarte, lei de ii 'Yom opri pe eredinciosl numai de Ia Sfi:ota ~j dnmnezeiasca . .imp irtaj,an ie, atip:a sau amp,! ani, si nu IDe vem da canon sim!ti't ;,i [00 oarecare osteneala potdvlt cu gravitatea parcatelOf lor, ei, nemaiavand evlavsa ~i ri"V'na eelor dintaj 'Cfe,t~Di pentru eele sfinte, primesc UfOJf' depirta['e~a de ;s ranta, ,f mpriirtafanie ~] r,iman.1n nesimtire fap de pacate~e lor,

IDe aeeea, trebuie a-i stirn.'· ~'i a-i tndemna pe credinciosi s i faca canonul cuveni t. Dar mai mul t decat mate, 51 a ,P araseasca pl,ac.a~e] e, ca p,irasi rea paca't.e1or, dupa Sfintii P5riU'~i.~ este adevarata poeiin.~i"

'°3·· .. , 7-,·

Sflntul, .oan Gura de Aur zice eli,: "Oellnai cumplit lucru al picatului este a petrece 'in paeat ~i eel mai tan lueru a1 caderii este a DlIUl se scula dh paeat" (Cuvint Ia Prooroeul lona; la Dani ill, mao cei trei co coni $i pentru pocii.tiii' tn F'u/U1 Sf!ntului loan Gura de Aur, Buzau,

lr8·'33')

"_ ',I·' ,1 .• 1

Asadar, daca eel mai cumpHt lucrn este a petrece m piC-at,. apoi eel mAru~ fb:~los;' tor lucru este cancJn"~ p~lris,iri ~ paeamlui. Daca eel mai rill. lucru al eaderi i este ,8 zace in cadere, 8J'p oi ce mai mare ~i mai folositor canon este a, ne ridiea din c adere ~

98., Astiizi, se pot apU.ea intocmai Canoane e sta,b~lite d,le Bis,erica?

Sfintele Cancan e, artlt cele apostoli ce, cat ~,~ ale Sinoadelor ecumenice locale fm ale Sfintilot Parinti, intotdeaunaeu fOB,t, sun I ,m, vor fi dreptare de nlantu.~Ie ~i ,eiJJiuzntoare ale :Sllllfletelol[,; iar noua tuturor n~ se cuvine a ne supnne ,i a, pazi dumnezeiestile Canoane CU, nestramutare, ."cii eei ce nu le pizesc se 8U.pUn sub

i fri ..,. ~. ,. " "":10 (P "d' /'" M"'" "'" . ,.

n. , -u:ofaJte certari 1,1 carnOD1Slrl . I: ' " . _ '(J lO~ _,' ,. anastl rea

Neamt,r ed, 18,44, fila 8). in caznri except to ale s:i urmeze porunea ierarhnlui lee _ 'lu·', ~;~ a duhovnlculel.

,g'~ Nu eumva prin aeestea ere,UnU se

d .... _." x, d '1!)t .... ~ d P " II T ~ ?

n epa" dl!3Z., .. _ e ~lSterlca, II .. e ' . rearcu,ra te~e aloe ~,'

Nu Sfintele Canoane sunt prieina departarii restinilor de Biserica lui Hristos, ci nepazirea scU'mpit,a,tU ,i a iceeomiei ce lor rindui re de Canoane

NE VORBE$TE

Ii tndeparreazi pe pteOl. i ,i pie popor de Biseriea lui Hristos,

Sfintele Canoane, dintotdeauna, SUfJJt spre folosul ,:w mintuirea sufletelor, chiar ~ ~ acelea care ,au. numai valoare istorica "I: nu se mai pun in aplicare az .". Canoane e istorice ne ar.ati cum au fast puse p e atunci in aplieare de Sfm~ii Pirinp ~] de condueatori i B i serici i erestine, cand Biserica era a tacati de erez i ~i

,. AI· · 11

pngoaee, .. '" coest . Utero nu esme IDle sp,re onentarea ceJOf'

Ice: pastorese azi Biserica lui Hri stos, art a t to Rasari t cat ..... A

§,IIO, . ,pus,.,

Canoanele care conpn in ele dogme ~i legi morale ICU nimic nu ~i~alll pierdut valoarea Ble sunt (:81 niste faruri de lun1inii ale Bisericii, spre mdreptarea corabiei celei vj care este Biserica lui Hristos, cie plute~te in valurile veaeuri 101 spre Iimanul mantuirii

Deei nimeni nn. are voie sit Invlnuwasca S'U tele §"w dMmnCzew.te§.tUe Canoane P entru r,iuta.tea e'e stipl!n~te azi pe cei ce DU an ftrnlca de D mnezeu Un lucru trebuie ~inUJt minte Preoti i ~i pastorii sa C'rulDOaSCa bine scurnp\ltat'ea ,i iconomia Sfintelor Canoane §,i sa le puna in practica dupa vreme ,,' de la caz la caz IOU fiecare suflet ranit de p,icate,.

Studentii teologi ar tn:~bu·' sa cunoasca cat mai bine cum sl aplice seumpatatea ~i ieonomi a Canoanelor, care S-,3U pus de Dnhul Sfant in B iserica lui HriS:tOSE Marie p rime] die este atat p entru preoti, cat §i p entm pi,sto.r.ru.1H lor, daci. mi rCun08'C cit de putin Sfintele Canoane, precnm §:m "Eel ul ClUB trebuie S la le aplice. Ca,cl zice 8mnJ _'.1. Ioan Gura de AUf ;~ci mare

PARINTE'LE CLEOPA

primejdie este pentm un preot ft, DU, .Clln09fjte Cano\an,e~,e ~t mare p.r.apastie este acolo unde Canoanele 'D~ sitipa'nesc. De aceea ~:i fiecare episcop, cand se hirotoneste, marturiseste ea va pazi Canoanele Bisencli" (Canonu12 al Sinodului VII Bcumenie).

101 .. Ce ne :pute~ti slpuRe d,tspre IpoV'le.daDia in c'omun, ee se ,pr',actica "'0 unele oeurl, fari a .. ,:i .irtdril~ croom cio,d pi,catele: in d.]vid ual Ii Ii I~i deslegare peeapal fieciru.ia,?'

Asemenea spovedanie este necanonica, nu are valoare de Taina, iar p,ac:atele: :ralll,an ' edlezle,gate,,, Asemenea practici trebuie ICU totul 'parisj~e pentru a nu se desfiinta Taina Sfintei Spovedanii si a a unca in osand[ atit pe preot, cat ~i pe eredinci os.

lilt, Dati, cineva rim,an:e in 3Ice]lea§i p,icate d upi martnrislre ',i nu se ploe ale'~ te, este 'V~n 0'1 9 t credlne '0801. sau dubovnireul? iB acest cas cum este mal bme 'si, se proeedeze? Si-) pt'imeasJci ill cOlfttinuar'e pentru ;8 DU se deznAd,ijd' ,j san ;5,a-1 trimiti ~a, un a= t du I lovD'ie?

'D2U;ii cineva, dup a marturis'rure~ staruie mereu in ace easi pie.ate. san. ~i in. allele mai grele $.i daca preotul ,~-a meut datoria ,i 1=30 smtnit inde~jun8 sa 11araseasca pa,c.arui, ier el :n.u a asculta " atnnci preotul nu este vinovat, Ear dana preotul nu 1 ~a ~daroit indeajuns ~i nu l-e canenisit du:pli legea lui Dumaezeu ~ i din nepisan~a lui acela cade in aceleasi sau .alt-e Ilicate :mai grele, atunei ~i preotul ale p,iCBt ~.:i Sf.

oslndefw ca unul ce mi a pus, doetorii le necesare pe ranile pSlcatelor ..

Mar darei preotul ~i-ra dat toa.ti silinta sa~m ajute sufleteste pe eel ce penece in nepassre ~'i nepo,cAinta~ i'nsi fira de fO,ios" atunci este bine a -1 trimi re ilia aU doctor mai Iscusit, poate prm acela "'i va da Dnmnezeu eredinciosului Indreptare. insa nu degraba sa-l depar _, teze de el, c;'~ sa. procedeze en blandete ~'i cu indel.ungil. rabdare ca sa, 8u=1 arunee in deznadejde,

-11:2. Ce d,atorii are dullovnieul fati de fill sai Idaholv' ,ice,ti, ,I ce daterii au Oi.1 d klovnice"ti i'a,i

d- d h ' ~ ,. e' g,_'OVDlC'i

Duhovnicul are mares latorie f2!ra de. fiii saj duhovnicesti de 3~ i supra veghea, de a= i invi'~a pururea ~i de a Sf' ruga '~ui Dumnezeu pentru nflJin.tuin:!l, lor, 18r fiii dubovnioe~tj au ~:i ei datoria de a asculta inva -3.= turile .: uhovnicului 10'-, de a-i cere tnto,tciear:u:na sfat cew binecuvintar-e pentru toate, de a-si face canonul 'rind1l!it~ de a se sili spire lndreptarea lor ~m, de a se ruga pentm pirinte:lte lor duhovnicese,

103 .. ICURI tr,ebuie 'Intel easl duhevnicta til. v,iala B,isericli Ort.(Jdoxe~?'

Duhovnicia "~,teste judecatosie interna ;1 suflebdu' crestin care are tmpi:ripa lui Dumnezeu in ~,iuntru~ sau;, avand ea judecator constiir ta sa, adica ~t~ in.t,a de sine" in raport co legile Domnului, cu ajutorul cirora preotul poate . aee deosebire Intre b ine si rin.. intrudH cre,tinul nu se p oate eunoaste exact pre sine, met

P,A,R1NT,E,LE' CLEO'.PA

97

egea lui Dumnezeu nu 0 ~e pe deplin ~~i nici

plicarea la faptele sale nu. 0 poate face lira paninil"e.

Pentru a-sl complete ooeas-ta judeca ta ilterni", ap eleaza t , un judecater extern, asemenea Iui ~ dar seperior lui prin harul Duhului 8m - t, 'p e care il consul ta ~i de la cave cere oeea ce-i lipseste - iertare, lumina ~i ndevar",

Acesta este duhovn i cul ) a Can! i misiune este sa,

cxamineze, sa iodmme, s:a judece tn numele lu"

ristos, si dea sen in t3. dez egirii: san nedezlegari! pacate~~or '- necendlpona , sau. co d-~tirOn,a:- ,. toate lmplinmdu-se ~n cadru legf or lu i Du mnezeu date ~ ui de Sflnta Scriptura ,i Stlnta Traditie J' afara •.. ;In:lt nu p oate sm fire legare sau dezle gare de pacate, fum ~ ~ ta ~j adevar biserieesc (loan 14;, 15-30; 15, 1 ]::; Pravda B.iseri,(;eQSca de amim .. , Nicodim Sachela ie).

1 (l4,. 'Cind are 'v'oie eredlnclos oJ, ,s8-,i seh hll be duhtlvnieul?

Eatl ee spun Canoanele Tn legaturi ell aceasta: .~Oricare 011), i",i va lisa. duhov _ ieul sin £iri anumita vini ,;~ se va spovedi la altul, sa se d.esparta de Biseriea tmplieuni cu ace ,81, ee TIl primeste la el"

A

tPravtla Bisericeasoi de la Govora, cap, 118)., In caz

ci duhovnicul, dupa lmJ~ti. rabdare ~j_ siaruire, nu observi niei 0 tndre:p1are Ia eredincios, m astfel de peni tent trebuie trimis la aU dll1h.o:vnj c ~ sub moti v cit nu

'e pneep e a-i vindeca rinile sale ,sof1ete~ti.

D,ICI cineva a fOIst afurisi t (exclus din Biseri c i) de episcepul sau, nu are voie sat fie primit de alt

NE VORB'E$TE

episcop mal tnainte de a fl. iertat de epi scopul is am. i'nsa e~ poate s i I,P eleze la sinod ca, s Ii se apere ~i sinodu I, poate da 0 alta h.otirare (A,nti'ohiaJ ,6). Stan~ul.Sjntteon 31 Tesalenienlui 'spune ca, npreotul trebuie sa. a,fur.~sea8ea (sa opreasca) de Ia cele sfinte pe eel vlnovat cIDld, este .rinduit de Canoane, ca sa nu se iRca:rce de pacate s,trim,e .. Ca nu esee aceea (,ab .. lare, ci pricini de pierzare, Ci nu se c. vine a fi nOI mai miloativi decaf SfmtH . irinti. Arhiereul sau duhovnicnl, fiind stipini't de acel easi pacate ca ~:i ce] pie care i:~ spovedeste, S,R nn socoteasca ci ~ se vor ierta lui acele placa~e, daca va fl tn.gaduitor ,i-i, va usura pe p\ica'to~ij IcineAnd legile Donmului. Ci pentru ale sale pacate ,si oeara iertare iar legea lui Dumnezeu sa >0 apljee cu dreptate, Poate fi ingidlui tor numai atunci c!nd p'aci;to~'llll se va hotiri a se indrepta de Ia rau ~:m ,Ell se smeri iom poc,iintir' (Tra:tat asupra uauror ,dogme'lo,~, cap, 9;; 30).,

1051 Cu ". tre b ui.1e sa se p ro eedeze cn ace ~ credinti.o,1 care 9. U s,ii'll.ir,lt plea te :gr'lde Ii t,oltu,i eer ICU s:tl .. rui.oJti Stan ta 1m I: lirtl" an 'Ie?

en eei care au pacate grele §, ~ totusi cer starui tor Sfiinta rmplrti§~ani,el' iati ICMl trebnie procedet. Daca se VOT spovedi enrat, CD. mare durere de in im,aj cu Iaenmi ~ffi cu ca'hlti, duhovnicul care ] -a opri t nn dmp de la cele sflnte, potrivit S fintelor Canoane, poate s"a le firu,ca acest pogo'fimant Adic i si. ilnparti. canonul dat si nurnarul ani lor de pocai'm~a in trei pir~i, dupa ell' n am spus mai i.nainte,. 0' parte s,i 0. puna spn

pARIN'T'ELE ,CLEOPA

99

lnii,ostmvin;;a §1 iubirea de oameni a lui Dmnnezeu~, e,i iimeni dintre oameni nu este rerlt de p,ictl't; a doua parte a eanoaul ui sa IimAni asupra celui ce a :savir~i t piicatele;, iar a treia parte de canon. s i to ie d uhovnieul usupra sa, ca eel ce are putere de la arhiereu sa lege §,] sa dezlege, dopa cum zice nemincinoasa gura a

omnului ncstm Iisus Hristos (indr:eptllrea legii;

Targovi ~re, 1(52) ..

DUhovnic.ul~, pentru 11 se orienta mai bme In

legittu:i cu sCURllP\itatea $m po.,gori;mantul pe care Il

ace' de la cez la caz cu eel. ce se spovedesc ~j se pocliiesc, este bine s,a, ci~easci cu in te egere S:finle-]'€ aneane ,i mai ales canonul I02 a] S] nodu bl ~ al V '3

1 a Ecumenic, iar n cidecam s.a se bazez )0

iceperea sa" cici ,~"_ubolvnicul are purere a lege ~i ·1

.. D 1 . 'Ii"

dezlega o.umai 1D conformitate ell legea :, 0 . I nu Ul .,

A,adar canonisirea trebuie menta numa i potriv ~ ~ u ~nvi*itu,'a Sfintei Scripmri, petri vit CD Sfin~tel~ anoene i~. inV,Hi,!mrHe Sfintilo:r Pa,dnti, eaei ald'e:~ ovedania si :p ociinta DU ar aduce nici un folos red~neiosu'~ui. ,i nicl d1ll1hoVDlcuiw' "

... d'l!· ""

106. Cum. trebuie prneedat en ac!el eree IOCIO,"

're nu p'rimesc caIlD: •• 3 spo'Ved,anie? Dar' c' eel re sunt boin.a,vj ,~ nu. pot' aee canonul?

Cei ce nu vor a,l pnmeasca un canon La Smota povedanie dup,a 'multi sfituire'J de vor [amane tn

11 lidim~lcia lor, :nu li se poate face dezlegarea de 'ate, cum spune 8fin1tul Nw,codilll Agbiorirul in .v o;o/atur-a catre duhovn.tc~ Celor bolnavi, iDsa, li se

. .,

00

poate mice usnrare de. caneanele CW;'6 cer osteneals tru~easca~ precum: post, metanii, privegheri, milestenie, daca nu IU de unde da etc.; fnsi pentru osteneala dnhulni nn soot SCll.tW.1 I, a<.~ci de sfintl3! rugaciune, cea di~to~delunat, ~.i de multumire catre Dumnezeu pentru suferlntb.l pie care 0 au, Dupi cum am zis, canonul eel or bolnavi se p oate schbnba, nu ins a si 0 bl izatia de a

. y [~- ~

[-,erta, a se ruga ~i a muJtumi neincetat lui Dumnezeu

p entru toate, cici prin aceasta se vor 11l00.Wt.

1011 De ~ite erl pe an trebuie s,1 se speve .. · deascl mireni'''?

Spovedania nu esee le.gat! de termene sau soroaee annmite din [cursu armlui, Putem alerga la dnhovnic ori de Icate orl s':m,tim nevoia sa ne usuram sufleud de povara pat~atei or ~i sa primim min;.eiiere~ harului ,.I nide"dea iertarii .. en ,cit ne spovedim mai des, en atit mai bine,

De obieei 'insi, spovedsnia este ~,eg.a.ti de cele patru posturi .. Porenca a patra a Bisericii tnvata. sa ne mi~tsim. pacateleo de patru ori pe an, in cele patru p_os.ruri. Cei rnai spori t.i 'In ev lavie sa. g,e spovedeasca in fiecare luna, Iar ceilal ti ~.,m.lacar to data p e an" ~i aneme ~n Postul P84iiiof (Marturisif";ea IOrt()doxli~ partea I, intrielbarea 90).

_ 108~ De eate or.i pe an trebuie sa. D@'

ilnp'irta'fim du pi. rindu:ia a. Bis,ericfi?

Sflinta "mpiirta,anie, Hind strdns ie,gafai de Spovedanie, se poate da, co deslegarea duhovnilculu~l' i 1. cele patru posturi, sau eel mal des. 0 da·ta pe luna

PARINT'ELE C'LEOPA

101

pentru cei mai e:v laviosi §iW eel mai rar la S fintele Pasti ~ ins,! numai d.upi siv,ar~irea canonulu.i dat. S,Bntulloan. Gura de Aur re-eon1lndl§ c.redinc],o~ih;)[t sa se impartssea .. c~a eel mai des de Idouaspre-zec e. ori pe an, I a eel e douasprezece praznice 1mplrate~t[ ~ en dezlegarea duhovnieului lor; ;,1os,1 ell friei ~j cu eutremur, ca sa, nu ~uim ,os!ndl 'in loc de brana si moarte in lac de via~i'" (lmpdr,i're. de' ,grdu~ Cuv. 53 ;~i 5'4).

109, Care _D·t cOIllJ.dltiile p[rintip.a~e peatru a. primi. ci ~ .eva ,eu vt'letinicie Trupul ~i SaI1lJ:ge~e

Domnului'?

~ - ~

Pre,gitlrea pentru 86nbl Impartasan ie este - e

doni relliur~: trupleasei ~i sufleteasca In general c consta din urmatoareie pirPi=

a . .spove.dania) marturisirea ·pla.cate~or, tar,~1 d

care 'nnneni nu se poate implarti;ij.i~ nici ehiar clericul, lumai copiii 'plan!! la [,a:pte ani suet scutiti de

spovedanie,

b. impacQY'ea cu to'fi oamenii. 'N imeni nu se

poate impirti.~i certat ICO cineva §.i neimp1icat s au

... . '-a'dd ""'b .,

vane! riutate~ uri ~i ,~,p.n":-·_.:· e razt .. unare asupra Cluva ..

Dumaezeu, fi.ind dragoste, primeste Is cele sfinte

~J • II'" Ii f..-.-¥W!I A d

J uma~ pie eel care latta ;~1 '~1 aiesc m [ ,agoste"

c. lnjrlJ;nar;ea de la mlincare de dulce .~i· de fa

orice po/ta ,Ii' ,necur:a/.ie· trupetl:s,f:li. SotH sunt datori sa \ ina eel putin ,.pte zile de curaf,ie inainle de Stanta i nlpiil1ie,aniie §:ID. inean-[ei zlle dupa S Bota Imp,irta-

u

~tln~e~

102

103

Du!pa cum am spus, eo. ce Bunt opd'p un bmp' de Ia smn'm imparti~mil[~e se pot; mmplirta$'~ cu pogoramsm numai tn caz de primejdie de moarte, adliea de aecidente, de operatie, internare in spital pentru mai

. nlt timp etc, De asemenea, femeile Insircinat1e se pot i'mpla:rta~i tn luna a noua, oriee oprire canonica ar a yea, cu condi t.~a, ca dupli nastere s.i tina, 'in eontinuare canonul dat de duhovnlc,

111. Ca re diutre ere,tini nu se pot imp ifti~j nlei ch;~a' maiute de'IDDarte?

Iu 'p~" fi. imp,arti;iti. nici ehiar pe patul de moarte, crestinii ortodocsi care refuza cele sfinte; cern cane S,-IU 1 epad at de cn~diDti; eel care a 1 paras ·'t Biserica ~i s-au dus Ia secte; cei dementi, adic,1, C 'i care 'DU pot judeca C1l1. mintea ~,i. nu s.e pott spoved i; ce i m agonie care nu ,au apueat s I file mai il1aillte sp oved i ~ i ~i i'mJP(artii~ti;. cei indrilci ti (demonizati); cei care hulesd pe Dumnezeu ~i il injuri, chiar $i pe 'p'am[. de moerte; eel care au ,slvir~it pic:are. hnpotriva Sflntuhli Dub. Plana in ceasul m.ol1H §;i. nu s-an pocifut;, cei demidij dniti care vor s a, .. ~i :puna (;apat zile lor; eel cu totnl robiti pini la moarte de betie, de ~·~'e:~le pacate trupesti, furii de cele sfinte ~:i cei care nu vor ,g.a ierte eicl paoli la rnoarte pe aproap ele lor,

112,. ICe alte sfafu r.i D.'e m,a,j putetl d a in lega,tura co dub,l(Jvn\icul "j duh1ovni1ci.a?

Nici un cleric (duhov.n"'e) nu poate dezlega la spovedanie pe eel leg,a! de altul, deciit numai dac a eel

114

NE VORB'E3TE

ee l-a legal I. murit Situ. l-a legat pe nedrept .,i este dezlegat de episeopul sau, Alta inv~'ri tuI',a, 3, Biserici i zice a, a': ."Ca1lllitil. sa. gise,ti un duhovnic bun" duhovnicese, si, fle mv!ta.t ~i iscusit 1n fapte, sa cunoasca bine :r,ani le sut1ete~ti ca s,1 §.tie si dea 0 doctorie cu prieepere' ~~, precum at fi facut cMd. ar f avut 0 rana trupeasca. Caci. s-au v,izut nmlt~ in ziua de

. ~ - .

azi, care, necunoscdnd boala, au omora t duhovniceste

pe mul'~1 din cei bolnavi ~ preeum zice $1 Hri stos, ~,c~~d un orb pova,tuie~rte pe alt orb, amandai cad in gr--oapla~~,

Cind vei gisi un duhovme bun, sa nu teo ma:m duci la altul, caci, daea DegmJltlltore~tm l11armtis"ke~a, 'o.u te pop folosi, Daca cineva s-a :martuli~it la un duhovnic

d . l' .'. di

e o:m.m mu te on ~;J,,- nn pricini, ,ei ai ~ilzut: In aceleasi

pa.cilte~ te rusineei de el "J te duci lao altul ea sa te rusinezi ml:~ pu t~·n si si primesti un canon mai usor, acesda "ma.~. r,au manie pe Dumnezeu".

UnH cxe~ti:ni obisnaiese sa caute duhevni ci foarte mgidui'Wri,) care iarti. fili canon ~\~ ch'm,ar le dau

III -. ~

I~ Sfinta. Imp;ilrti§anile~ Unii ca aeesti a Sf: pierd pe sine

,i se fac plerzare 31 pentnl,al~H, dar ,,~vveme~, judecatii ("osandei) ~o" esse in veac", zice S tin-ta SCJf~phrra,. Al F,l ~ unel tesc v~,tle.,ugl[d mai cu mij'esttie~ caci se due la un duhovnie @i. spun. nnele ,picate',!, apoi se due la altul ~i spun al.te~ p,acate, talcuind.u -le tm asa fel incil£ s a Ie inmp~eze ·£im adeviraJ.ta lor vini.. A ~~ii ,spun repede pica.tele lor ~ ca duhovnicul g,a nm.l le bage Tn seams, nici si cerceteze co de-amanuntul prj cinile ,i urmari le

I """ -

ace ior pacate ~i a s.tfel. sa p .. O\fi:~i f ~a:miduiti A~tii eeea

. ~ '. r-

ce este ~~ maru rlu" nu voiesc ~,a le mirruris,easca pe

I oate, ei ascund p e cele mai marl. Teate aceste nnel tiri ale diavolului cauta pe oriee CaL]J~ sa d;[]ca la :pfiet:zm~ sufletele oamenilor slabi in credlinta,.

Duhovnicul tmiO este decit un manor inaintea In;!

Dumnezeu, un OfJWl prin care Duhul Sfint lucreaz 5, talna iertmii ,pic-a~emo'r., Duhovnieul taleuieste ~i apl ie a. ~e,gea 111ll~ Dumnezen pentru vindecarea sufletnl ui omenesc, ,~;'Da(:i dahovnical constata pe cineva ta nu este since!') tare datoria sa~,l respinga de la spovedanie", Daca nu ,M" face asa ar ullllB'ernnaJ. ca. dahovnicul nu sluj efjte p e Dumnezeu cu eredlin.ti", ell i ~bni cura ta -ei, devQ1ta.tifL

'Poeiinp este una. din cele sapte Taine pe C3Jre 00 lucreaza Duhnl Stint in. chip nevazut prin slujba viznta. a duhovnicului. 'Clnd te spovedesti nu eumva sa -fi apleci urechea ,13 glasul diavel ului care ]'ti ~opte,re m minte, ~d,cmd:: ,~,O',are ce va ziee dnhovnicul eand va auzi astfel de p,aC3:te?1" 'U neeri diavolul ii ~opte~te eredinciosului prin oameni rai ~i hS:rfitori cum ca, druhovnieuI IT spune almira, pieatele de la spovedanie, La aceasta si-i=i ,aduci aminte fiecare de, bo gamill ce ,i =,3 marturisit paeatele sale in mffij locul BisericU 'CI glas tare malntea tuturor celor de fara ~m,; in timp ee si le mirWrisea" mmgeml Do mnu 1 ui ti stergea pic,:rtteMe m.ui cele :mirturisite in. fa,a tuturor, cum spune St1nm:~, loan g'clrarui in COv" 4 din Filocalia, vo,ru .. IX,.

801. se I~t~e ~i aceasta, ci duhovnicul nu poate dezlega pe c!el. ce .0)0.-1 dezmeagi Dnmnezeu ~,:'. niei nu poate IDe,ga pe eel ce DU s-a legat pe sine prin c ilc.area p oruneilor lui Dumnezeu,.

N,E VORBE.$T'E

Asadar ~ in eele spuse pin! aic ~ este clar ,ei nici ldubovnjcu], afari de pricinile eratate mai sus, nu Sf poste sehimba, nlcl canonul dar de un duhovnic nu- I poa't·~ dezlega alml, cat timp dnhovn j cui lui ttiiwleste'. Iar daca cineva se sminteste de vreo slabici une a duhovnicului sin, §in nu mai are evlavie la el, atunei daea are un. motiv bine In emeiat, se poate duce :~ a al t duhovnic, insi DWDtd, C~ binecu vantmn:,;a d[Whovmdc;uluj djntii.. La noul duhovnie este dator s.a fiel 0 spcvedanie generala din copHirie, ca acela sa-l poata eunoaste bine Ii ,astfel sa-i r.a:nd 1 iasea un canon, potrivit, spre Indrepterea lui.

113,,, In Cit eouditH se speved es c ~i Sf im,pi r .. ti,es,c ,eol,piii'? ,D'ar cei I, ,itrani ~i, greu holna,vi.?

~ Copiii mici ]plaII;!, Ia sase-sapte ani, daci soot b o tezat i, se tmpirti~Jesc mi sp evedanie, la 3 0 sau 40 de zile, Spovedania 10:1' in.oepe de fa varsta de 7 ani. ~ei 'bitrfini ~~, bolnavi este bine ~,i se ilnpl8rti§easca m a tel, la trei -petm siptlmani,- de,ca nu au vreo oprire de la Sflllta Mm,).irta~anie., Daea au paca.te. cu. totul grele de :moarte" SfiniH Pirhl!ti rlndui.esc sa se i'mpirUi: .. §iea.sca nwnai, pe paml de moarte sau Cum va hotari duhovnicel lor ~

lJ.'~\j ICum se C1Ivine. a se spovedl §: a se ~mpirtl,i ciJ1ugirii, dupa rindui:aJa SHn'dlo~' P,a,rinfj,?' Cit de d,efj se -pot 'i.p,irtl,i, mOD,~hU, selliDlona,hH :Si cili girU, bolna,lli?'

Tot elf! am spus pilla aeum despre aceasta sranta taini este valabil ~i pentru c:alug,ad i i···· onahii ~] schimonahii :s:un'E datori a se '~'mp;itta~i cu Trupnl ~;~ Sangele Domnulni mai des de cat 111in~:nH" insa cu pregatirea cuveni ta, d~:pl Sfintele Canoane, si ell dezlegarea duhovnicului 101 ..

Calugarii Sf pot impirti~~ eel mai des 10 dati pe luna san, cum spune St1ntul Ioan GuI' ft, de Aur, in Cuvsntul ,53 din impdrlire de grdu, la cele douasprezeoe praznice imp,i'ri'[e~t:i. Schimonahii,

... d bi . b 1 .' .. b' ~ ;Q. •• ..... ,_., "". 1

m . eosee iJ eel ~O navr, §oi I':, ,a:tr,~nll se pot Im'p,art,a~l cei

mai des, 0. da~i pe s ilP,tama:oa" dupa traditia no astra minastlveasci., Aeeasta ne inV3.,ta, ~] povituirw le din Lltu rghier; zicind: "PreolH de popor sa i'D1ve'lJe.' pe credineiosii lor ca, in cuget eurat, parte barbateasca ~i fe me i ase it" si se tmpitti,easci, de va fi ell puHnli, la praznicele cele impir.ate~ti de peste an, iar de nu, macar in eele patJu posturi de peste an s! se pneg,iteasci de 'mmJp,arta,jrea eu Sfintele Taine, insJa, ell cuvenita pre-gil,tire ~:w, en lnvoirea duhovnicului :~,or s,a.

c: ',"" . ."

L,ac:a, aceasta ii

- ~ .

liS, Cum trebale si se preg:atea.sci e eri,eii., reolii Ii d.ia,ton;" pentru Sfiuta, Llturghle?

Despre roaflte acestea aerie pe Iarg tn povituiri le Sfintei Limrghii din Liturghier. In general, cle "jcul de mir este dame sa respects urmatoarele: S.i se spovedeasea Ia duhovnieal sau in.ainte ell 0 zi de S flinta Liturghi e; sa ,aibi dezlegare de la d uhovn ic pentru savi:r~in~a celor sfinte; sa t~n:a Icurat]le inair te $.

108

N,E VOR'BE,$TE

dOIla Sf"anta tmpirti$anie cateva zile; s,l fie impacat ell enoriasii sai §'~ co toti oamenii; s,I-~i citeasca din timp reate rugsciu ,i~,e r,anduite pentru Sfanta Ilnparta~anie; ;sa faci in ajunul fiecare~ s1irbitori Vecemia ~i Utrenia la biserica; sa savlr~easci orice sluj b a", mai aJJ3S S £inta Liturghie fiiT,a graba ~d cu toata evlavia; sa.-$i pregsteasca din timp pres curl ~i. vin natural pentru cele sfinte; si-~i pregateasca temeini o in cursul saptalI.ninii pred ~ ca dumini cali sau a sirbitori i, prin care este da' for 13i-"i 'hr,aneasrca, duhovniceste enoriasii sai..

1.-- ,,, Care este relul ,i hnplo rt 9J n ia p red.~cii in. bis.ler~c,1 ?

Piecare PV80t este dater si catehi zeze ~~cu timp ~i lara timp" pe credinciosii siJ~, ,cici credinta Mine prin auz,. iar {lJ,;zul prin vestirea cuvsntulu; lui .D'umne.z;e,U, (Rom, ill 7.; m 0)., Al tfel, poporul piere din. lips a_.e c Ino§tinJi ,8 cuvintului dumnezeiese. iar preo nil va da greu r~spuns Ia tnfrk~o§aJta judecata, Auzl ce S..p1 ne Dumnezeu prm gura proorocului: Fiinded at le_padat rCu:no,ttnla ~ i Eu te voi lepdda sil nu maifii preot, cilci ai uitat legea Domnului tat, (Osea 4'i 16). Catehezel e si predicile in general" trebuie sa se mei pie temeiu~ SfiDtei Senpturi ~i d~rupi mv,ltitm~i~e Sfintilor P,irin~L Sa fie bine ,gindm,le~ simtite, traits de preot, eft s,a P oati convinge ," pe credinciosi.

Predicile s·i file ealde, mln.giietoare, pe InlelesuJ tuturor presarate cu istorioare 'Pmcj:ce usor de ti-'-ut minte, Si lJasi dw_n inima, ca ,sa mearga la il1imi i 0 IDMe importantl· eu, mai ales aeum cand, s-au inmul'ti~

" '.

P"A RINT'E LE C LE OP'A

sectele, predicile eatehetiee cn tema, ca sa ~tie poporul dreapta cred,inti 0110 doxa ,i sa se poata feri de cursele

secrarilor,

11' • in cite 'feluri este dater a predica preolul?

Preoml este dator a predica ;in trei felnri ~~ anume: cu cuvintnl, cu serisul ~i cu v~,a"ta, dupa. invititura, Srtlntului loan Gut,§, de Aur ~ Cu gura este dasoe sa i[nvete pe credinciosi cuvantul Domnu lui ~ dogmele - eaneanele ~i mvil~Ururne S finti lor Pi'rin~i. ,01 s\crisul sau ell mana, este datal' :di. scrie cele ce 3 inv,atat din Sfinm 8CT~ptura. ~rUl dela Sfintii parjnti. Iar cu viata este dater sa prediee prin trairea sa persona] a, du p" putere, despre cele ce Mnvala'!. aducand -si arnin c c :' cDvanmi DomnoIui.l, Care zice: eel .'. "e va fa' si 11 I' frnJ,alal aceta mare se 'va chema intru irnpiiriilia Ceru~rilo'r r(M,atei ,5". 19). A§a sa l'uminezf lumina l!OtJstr:ii l""na.tntea oamenilor, en \lazo:nd faptele voastre cele bune, sa laude.' pe 1'ratliJ It'os.tru eel din ceruri (M,ltei 5, I 6)~ Cea mal pu,temica este prediea prin

viata preotului,

1_8~ Se peste mintui cinev'a fi .... , d __ hovnic ,I (ira spovedanie?

N·-'.~ Nimelli ,miU se poate miotui~ mci mireni~ nici cilugMi~ nici clerici, flr-a spovedania pacatelor §i fira dez1l1egarea de la duhovm,c; dupi, euvantul Domnului care zice: L,UJl/i' Duh Sl8ntJ edrora te v.eti ierta plicatele se Vior iena ~i' cdrora le v,e.fi tine, tinute v;or fi

NE VDR'B,EST,E

{loan 2.0)) 23) .. $~ m ,alt loc; Or,iciite 1'f!1.i l'egu pe

-,...... fi I . ... ;'.' ... .' ~

pamam. vo'r _ -J ,ega't:e g'l l:n cer .$,[ oricate 'veJ' dezl ega

pee pij'mlint vorfi ,de~legate Qi fn eer (Matei 18 ~ 1:8)~

De ei, loom va intra cmeva in Imp. idi tia eerurilor,

~ - .

nefiind dezlegat pe pimant de pacatele sale? !C,a,

3JceasJa pntere S-aJ, dat numai eel or aJ.e~,ru ~ adi ca, apostelilor, episcopilor ed, preotilor, iar nu mirenilor, Toti trebuie sa avem duhovnicii nostri ~i. sa ne spovedim regular, chiar §t,~, aeeia carora li se pare ca n.u au pi.c&rem

A~a ne inv2'ta St1nmI ,A:po'S:~o,] ~i E~an_ghe~j sf Ioan: De; vOim zice cd pac.at nu av,t'r,nl lM~' ,i'nfeilim pit

. ..... ...J .... ' .,'

'H'~ lnf,~'He ~~ €laeV,£]'l11; 11.u teste t~l Hoi. De' oom

marturi3i pdcatele noostre. credincios ~'i drept este Dumnezeu ca sd ne terte naua plic,Q:tele noastre si sa

'iIiJI IP.!' ,II J. 'iIIP.! -, _

ne euraleasca pe ,no~ ae toat« nedreptatea (I Ioan 1 ~

8~9)" Iar Sfi:nwl S,i'meon Tesalcniceanul ar:~ta, zieind:

T'· bu'.... -

'" ott tre' I ~ te sa ne poeaim, si mireni sl cal ugari si

prcop §i. arhierei. T,oti ~ii. ne .paci~m, (ap ovedi m) ca sa me mintuim~~ ('Tn_l'1CU asupm tuturor (l'og'me,lo:r~ cap, 251 ~ Despre Taina :Poca:m,t,ei).. Fari spovedanie, nimeni nn se peste msntui, deoarece toft nUtlt,e gr-e~iJn. (Iacob 3,;. 2). Tot omul este z i\mis,:Ht ~i na8cut in .p'icate (Fac '0 2-:''111 .. fl 5"'0-1 s: 'M- -_ i 7' '1'~· 'R-- -.-- 3- 111) sn-

~. uC i. ,{) ~, l!!. 'tI, If s;~ ,- " !lJI1" ' '.' 3IJteI ',~ II :,. 0111 i,. 1, , tanta

Scriptura ne arati ci p{icatui oduce moarte (Iaeo b I!, I 5) ~Iru, ei n.im.i!c necurat llU 'Va intra in impi!ir:atitJ, lui I Jnmneze',Um

Deci s:a tinem minte ci 'npi.c:atulli este calcarea, I t'gjj l'uru, Dumnezeu ~i este urscitme $i necludifie n~i~~llte:3! Lui;'> §,:~, ei minia Domnului vine asnpra eel or

]11

r.ai "i 'picito~i care mor nesp oV1ecH,t[ ~.~ m:ri _p ocijnt~L Pieato'iii~, prin spovedanie ~:i poc.iinta, intorc nlinia DCa. dreap,ta, a hii Dumnezeu ~i ca:p,~Ua 1111ntuirea sufletelor lor"

119'~ Dub(lvD'i,cul pnate· opri de la ~u,cra'rea ceJ.or SHute, pe un ,elerif:? Ce trebnle sa fac'a dabovnieullft aeeas,ti. situ,at~e?'

Cele mai mati p"icate acute de clerici, ante a lepid81ea de eredinta ortodoxs, uciderea, desfranarea, profanarea eelor sfi:nm (~erosnia~ sacrilegiul, etc, ),~ trebuie sa. fie spovedite nnmai I;; arhierei, precum ~i al te ,pacate grele care no le pricep e d uhovnicu [" In toate aceste S\iWJ8'PW, sa se ~ini, sea ma de s fat u] arhierenlui, pentm ci 'lucrarea duhovniciei este rnai rues, a arhiereu lui, Duhovnieul nu poate opri de [a siv,ii'{firea celer sffnte pe vreun d iacon sau preot, pentru oriee plieat~ ci trebnie ,si= 1. trimi ta, le episcopul locului SHU mat SBnrul Sin.ad, dup,a; regula Bisericii noastre Ortodoxe,

120" ere parere av,ep desp re acel el erie~ care d au prea des ,I flrA eereetarea CD ven.iti S:fi.n,ta Imps rtaf,anie la eredi.ncioli?

.

Preotii care dan S mUla Mmp~htafM.ie credin-

c;]o~Uor fir!. cercetarea cuvenita si mra. eanonisire sunt datori sl eiteasea cu ,Rtenti,e' Povdtuir! le di'f1 Li'turgJ1 ier care privese pregatirea sufleteasca si ttupleas'c~, ,R credinciosilor pentm Stlnta ~mJP'irM~~ani.e. Preotii sunt

AI;;!i tori iii!' va· ii'¥1111II"'nf"j; g; ""C':; b nne Sfintel m C' an .n..eiI,n1l'!!;, iC!'~' p'if'\Q' .... ci~ l"'!-a

lIIi a, Wi, I: ~,_ 1~1w_".VI",6..·" :., ,i!,.; ..... , Il:I. ,,,,",,,III!!;.;! '-" iIl:"IV~.L~ ""lI. - Ji.,QI!I;..o!!lJ,~i)

112

HE VOR:B.E$TE

Bisericii Ortodoxe, ier la nevoie sa consulte pe episeopnl Iocului, pe care sunt datori si.-l asculte toata viata, PrectH trebuie si citeasca inv.a:~a.tura Smntului ·.o.an 'Guri de .Aur despre tel.uJ. cum trebuie da·~i. Srnnta. ]mpirtaJ.anile, lata. ce ziee e·1 in Cuvantul :5'S din cartea sa. lmparti:r:e de grtiu:' .Nu mica munca zace asupra voastra, preotilor, daca, ~.tiind a cineva vreo rau~ate n vle~~ in.gidu~. sa se imp,art.a~leasca de Masa aceasta Sangele lui Hristos din. .mina voastrs se va cere. Macar vreun volevod de-ar fi, rnaear eperh, macar oe.;] incorona,t IC~ coroaas, daci co. nevrednieie se apropie (de cele sfinte], opreste-L Mai mare sti:ipanire ai to decal acela a-s ci decwt eel indlri,cit rna i fin este oel ce a pieatuit ~,i se apropie, C,a. acela, pentru ci este nm,dr,icit) nu se menceste; mar 3J(;ei'_ ia ,cind se apron'mle cu

redo" .. ,~.

nev icre, itt munea ve,s:n Ilea se dau Dec" nu numai

p e acestia si~ i oprim, ci in scurr pe toti care ii Yom vedea ca se apropie Ie'L. nevrednicie, 'N] ei unul sa nu ia cs I udal' ca s i nu patimeasca, ca Iuda "~'I.

~i iar.a4i zice: "N u da sabie ~n loc de :hrani. Ci

~ d" .

macar . - In nebume de va veni acela sa Sf tmpirtafeas=

lei; opreste-l, Sla nu te temi, Teme- le de Dumnezeu, nu de om. Iar daci 'to nu tDdrime~ti s,a-l opresti, adu-I Ia mine, Nu voi iogidlui ,si se mea aeeste .. De suflet 11l!( voi des:paqi mai in;5dnte decil voi da Sa'l1ge' stapane.s.c leu nevredniete, [S.i s,ingele meu tot ]J voi v irsa, mai i - ainte decit vo;i da a,ioge. a$a de i'n.ftico~a~ celui caruia no. i se cnvine .. Iar da.ca mull iscodin - _. cineva nu a ,tiut pe oe]. riui' n este niei 0' vina",

PAR/NT'ELE CLEOP'A

11.3

De aceea, duhovnicul trebuie sa fie cu. mare grij it 18 spovedanie, socotii d bme pe cine trebuie si opreasea ~:i cui s 5.-1 dea .'ce~.le· sfinte ell vrednicie, Daci cineva duce 0 viati tmolaUl ,i cauta prin .n~elliicinne sa primeasea 'Sianta impirti§anie;, va intra satana in eJ (loan 13 t 2.7), ,Iseminindu-se leu Iuda, Daea cineva este pe pawl de moarte ~i nu m~u poate vorbi, i se poate da SBnta 'Impirti,anie pie ·marturi,a. celor din juml sau, com ci bolnavul este 10m credincios, c! s-a spovedit regular ,i a do-tit cele sfinte, Ce], 11la~ mare pac!tos., dacD p e patul de moarte se spovedeste, plan,gind amar, asemenea ItAlharului de pe cruce, poate f unparti§it~ Iar daca cineva nici pe patul de moart ou vrea si se 'tmpace cu aproap ele sao rc fu zii ce I e sfinte, nu trebuie impart~it.

In ee privefte purtarea Sfintelor Taine de catre mi renl ~ chiar cu, voia preotulni, iata ce spune Pravda Bisericeascd: .~~Plleotu1. care va da S fiinta.. Ta ~ na a In ru Dumnezeu (j:mparta,an'j,a) eitetului celui destoinic, sau omului simplu sa 0 poarte el incoace si incolo pentru oarecare treburi, iar nu ~nsu~i preotul sdi 0 p carte eu. m.lci de Dumnezeu, unnl ca. acela S,ft se p ocaiasca trei ani" (Praviia Biseriaeascdde ia Govo'ra~ 35),

~. ,~ '"'. n-.....·m "'" "'.... .

yl '~ar,a'l: J.ti~·~orulll care VB imparta~l pe once om"

fie mic, fie mare, tlnir sau bitt,an~ PMa ce nu va Ina 9tire despre dinsuM die· ilia dehovnicul lui de esre destoinic saa nu, unul ca acesta s i. se . zgoneasca din preotie, adie! s.a Sf po eli-aslci cinei ani: iar daca din negUjlenta va nnpi~irti$i,. chiar de-at' fi cocon mic, ~apte ani sl 3.Th bi po canie' (op, cit. .35), "N'u este ing,idui, .H

114

se tine Sfintele Taine in cas i, mai ales in familie, sau a Ie purta ta sine §:~ din in' elungarea de vreme sa :se negl ijeze pis:trarea lor, ci nnmai le biserica pie S imta Masi .5.1 se pastreze cele sfhue; caci credinciosii, cand tree pe linga biseriea, se mchina lu~ Hristos .. In vreme de nevoie, de persecutii, de foe, de cntremure san ca'- d ~e due cele Sfinte Ia bolnavi acass poate preotul sa ta .,I~U sine cele S finte, dar ~'ru. atunci en mare cinste si gIlJa, pe cit posibi mergdnd cu ale ca 13 vohodul eel mare, en lumanarlea apr' si ioaEn .. '; flT,i, a c!inta vreun ciftig lumesc" (Sf6nhd Simeon Tesaloni .. ceanul, cap. 9)

nNu se cuvine a li mrghisi prin case particulate de.. caJtn:~ leplj.soo~~ .. san preoti" (Laodiceea, 58). .Deoarece aJ Vl-lea Sinod Ecumenic supune caterisirii pie :preotji care s,luJesc $i boteaza prin parae li 8Je. , Calif; sunt in easels particulare, fi.r.i invoirea episcopului, ,i noi hotatam aceasta. Cacm pe ~a~d Stlnm :Biserm,ca Ortndoxs fndrepteaza Ctlvintu[ 8lJdevhului §-i pastreaza adevarul ~i tnvap moralitetee v~lelU~~ i, . apoi este uri r si necuvios Intru neascul tare ~i anarhie (elericii) furi~6ndu.~,se prin case). sa rupi buna ri~dUiati ,.fi si 0 umple de mul Llit tulburare ~i sminteala, Pentru aeeasta prezentul sinod, de acord cu ~inodu.l Bcumenic al Vl-lea, canonul 3 L, eli hotirit sa fie lepad~ti din cler cei ce Iiturghisesc prin paraclise, care sunt prin ease, lep'adtwea din cler lacindu -se de c,~tre ep';' scopul locului, Iar daca unit dintre acestia patrund jn 'case ~i vor indirazni sa liturghiseesca film voia ep':' scopului, aceia si se cateriseasca, iar m irenii

PARlNT ·LE ,CLEOPA

11.5

1211 Spun Sfi.n1i:i Piriu'U c'i, eel ]IJJ:a:i greu se min tulese elerieii" adiei arhierel], p re Ollti.i ,I duhoVDicll. Ce ole puteti spune in aC1!.9'stil, p,rivinti?

SfmPi ~m dumnezeieetii Par~nti spunintr-adevar aa se vor mautoi cu anevoie preop i, duhovni cii si tot[ pastori i de suflete, Datoriilepsstori lor de snflete sunt m~ te si grele fati, de sine, :ata de : amilie, La~i de clericii care depind de ei :§-i eu care co laboreaza in slujba Domnn ui, precnm ~i fa'~a de poporul incr-edin raot . lor spJr~ a-I duee spre 'rna: mire. ~i multi pisb:w.i se lasH tn~ela,tru de Uicomie, care este r,ld ae in a tumor picate:~or (I: Tim, 6,; 10), pri , care smintesc pe eredinciosi I,· nedreptatesc pe colaborat rii lor, preoti diaeoni, ,eintireti etc,

Teare venirurlle biserieii sunt 0 propri et a e a m ul Dumnezeu; iar preotul nu este decat un iconom aill lor

. ~ b J' ""'1..... ... d 1· '"

~l esse 0. .. ugat sa e Imparta 100 reptate a, totw cei ee au

nevoie si merits impartifir-ea din ele, eel Ice esee nedrept fata de eolab oratorii ,sai se pedepseste ell afurisiree din slujba sa 3i dac i nu se indreapti se cateriseste, ne,a unnl ce a ucis pe fratele sau" (Constitutii Apcstolice, 91J.

Ce pot s i spun eu mai mult in aceasta pri vinia 7.

Fieeare preot duhovnic "i. jp"as.tor de suflete '-I ie rnai bine decit mine ce are de; Be·u t, D eci, s i.-i aj use Dumnezeu s,i-~i lndeplineasca da. toriile fa.t§ de Hristos, lata. de familie, fa~ de sine, fa ta die societates

116

N,E VO,RB'E$TE

in care ttiie~te ;~i mai ales fafi de sufletele incredintare lui spre mlntuire~ ~pr.e a dobsndi cat mai mul tru, pentm I,mplr,it~a lui Dumnezeu.

1:22.. Ce tliebui,e sil :faeip il,to.ri i de lu8et· pentro a dOlbin,di Irmp'iripa IU'i D u mnez:e'u'?

Trei Bunt Iucrorile de c,apetenwe pentru 'mintu'rnrea ,sutlme]lor noastre: credinta dreapta in Dumnezeu, f3iptele cele bnne si smerenia Adica, ca:nd vem lucra 'totlte porunci~e lui Hristos, ~,i zicem ~'n inima noastrs eii :slUgi netrebnice sunteml fiilu:lca ,nu am ffif.'Ut decta ceea ce eram datori sa faeem, tlupa ,l!UM ne inmla D,(},mnul (Linea 17,~ 10).,

'DESP'RB S UFE.RMNT A~ lS:"MT'E, S I V'llt"AJITOR,IE

l23~, De cite ielllrl esee :suferinta in. :~,'Ume?

'De doua fe:~ud.:: suferin'~a mater i ala ~ trupeasca, ~:i. rs,uferinta mom1a~ adica snfleteasea, precum; mustrarea de consti inti; intdMa.rea~ d.eznidejdea~, tndorn ala, mania", ura etc, Sufedn~le om.ene~t[ se pot 'impa:l1i toci to doui piI1i:: unele sp,re' tndrep~a'['ea ~i l ~lJlnuri rea celor buni ~i a,~tele spre pedeapsa ~ I arvunirea osindei vesnice a, eelor rii (Clili1ma predtcatorulut de D'N',. C~ Chiriceseu ~i Pr, C,. Nazarie, p, 2.'9t-293),

I, -1:4" a, p' ,- ee esee Itits. '$uf,erinti me

~ '" , eDu-U t I'"

pi'mln't?

Zice dreptul Iov: Omul teste nascut pentru aufe,ritl:la' (Iov 5.~ 1)., I~ S fMltuJ Pavel zice C';! tOlata

jQptUYl! esse ,in 1!,u!errin:l,i (Rom, 8, 2,1)., Suferin~:le din 1 ume sun~ unnlf~ ale pacatului {Mol" 4:" g; :P8~ 1~ 14-161:, Pi]de 22" g,; Ier, 4, 1. ,8). Suferin-~ei,e sunt 'p edepse pentru pilca.te (Lev, 26) 24=28;~ 11 Regi 7:~, 14).. Dar de vom primi mOire sufer.mte1.e ell, ralbdare ,i multumire, n~ ver aduee mare fo105 dubovni,cesc. spre ,mantui:m:e,a 8UJOetu~ lui. I'n general, vedem cit" en cat se Inmultesc plca'tele

118

NE VORB'E$TE

~j t,auta'pl,c tn Iame, ell ,a~at se inlnulrese snferintele, adica fosmetea, cutremurele, razbcaiele, bolile de t-ot felnl §:i meertea. Grija nOaJstri, a crestini lor, este s,a, pir.as~m, p!catele, sa ne i~picim merei en Dumnezeu §] sa avem ft'",ci de Dumnezeu, smerenie ~.i rabdare ~i atunei toate suferintele noastre ae vor tU1PU tina §,j ne VOl' fi de mare folos spre mantuire"

] 25+ Su ferin ta este 0 arv U]I] i a Dl U RenO)" vesnice ssu & lspi,ire a p,i1catelor?' Care este ratiu'Rea ,i seepul suferiD'te-i.?

Seopnl suferintei p entru cre$', ini este unul singur: ispif:Wr'ea paca'~e~or pe ]plinlant prin to~ fe I ul de. boll, necazu 1 §,i dureri, spre c'Ura~i rea ~\~ manh.l'rn:rea 811ft] etul i, Pentru eel rai, care nu voiesc sa se in drepteze , si Sf! po ca~asca, suferinta de pe pam!nt rimine ca. 0 arvnna a suferir [elor celor vesnice, Fat

'" .' bd"·

pentru eel ce pnmese su I enn ta eu ri., I," are ~ ~ eu

nmltumire de ~a Dumnezen ~i se lntorc I~ poc,a int§, suferinta, de orice fel ar fi, e site cea mai bun a. Ica,·~,e. de indreptare ~i is,pi!j,ire a picatrt!l,or, izba,vindu-i prin aceasta de chinurile cele vesnice,

N'Qi vedem eli oei car-e sufera mai milt pe' pa.mint~1 81UJnt mai imp1aca'p co COfi1Jt~ in ~a ~ 1111!a'~ bnni, mai smeriti, mai tari in 18p~~te., maj aproape de Dumnezeu ~,] se mantuiesc mai usor, precum dreptul Iov, is a.mcu~

,azarj Sfim H Aposroli, muceaicii, cuviosii si atatia, al fii. mar cei ee tri",esc. bine, au ,sa:ni tate" au averi ~,i tot ce doresc pe pimint, sent de~ (1 bicei slabi ]':n credin ta, nemilestivi, tirani, lacomt, egoisti, Bile te.m de moarte ~[

Illor tn . ~'i'"' ate zrele D lII~m 0"'" ~'nd'" - esni ..... ';;

, " Pi W"';"ii;!I, , ~ •• :,~ J. ';I< oJ) ... """ ': ,o:l!,GL __ '~_a V-,yw.~JI";"u,.

x CLEO'FA

Pi1.,RINTELE

Suferinta ne este d1:lUlui tii de sus spre mantulre" spre ispitire, spre iertarea plc~te~or §i spre le~::~lrere duhovniceasca, nurnai dac,i 0 primim cu D_lUltumlre, ca din milia lui Dumnezeu, precum spune ~i prooroeul David: Totagul Tau ,.1 varga Ta, aces-tea m .. tlu m(1n,giJi(Jt (Ps, 22, .s)~ Deci, roiagul ~ i varga suferintei, pe eei buni ~,m credinciosi ti mingai e~ Ii sporeste i'~ fapte bane, Ii curite},re de picate ~:~,=i invrednice~te de mai mare cununa ~/ risplam In oer, Iar pentru cei rii, toiagul snferln$,ei este ehemare la poe iin~, este pedeapsa peste pedeapsa -$i triu in. gu:ri; pentru lei DI~, voiesc sil se apropie de Domnul (Ps .. 31 'I 10),

116.. Cum trebuie :si r:abd ~ _,m boa la, nedreptatea oeara, sa ricia, ,'~ orl ee fel de sU' eri 0 t,pe pimlRt?

Mai intii si, avem cf,edinta, ca suferi nta, de rice fel ar fi ea, ne este rlndu'rnti de Dumnezeu, Tatal nostru

- ~ .......!l '-IF

Cel ceresc, SPJ1e mintuire" iar' 'no. spre osan a vesmea

Apei trebuie si primim suferinta eu r,i)bd~r~ ~.i '~~ mult,umir-e, Iar riihdarea no-astra tre bu ie s.a fie insot~ ttl de cuviosie ,:~ tnfr&lrul~ (II Petru 1- 2.~7); sa fie ID'nso~iti

de bucurie (Col, I, .1 E) 3i de nidej de, _

Rabdarea hi suferinlJi sporeste i'n, noi prin

~ IIl-

rugaeinne, prin spovedanie ,i Sfanta Mmpirti$anm,e;,

prin citirea ciqi1,or sfinre, 'i· rill cugetarea a pat]~ne Domnulu] nostm Iisus Hristes 61 ale tuturor sfintllor _ ui; pria cercetarea celor ce sunt in suferin Le mai grele de'Cat a" enoastre §i prin cugetarea la, fericirea vesnica in rai, Pentru ca aIm cale de mantuire n , este decat

120

numai pnn cruce, prio sufermti, prin rabdare ,i jenfa, p.r~cu:m spune Mlfituitorul: lntru rabdarea voastrii veIl do ban dt' s,ujlfte,le voastre (Luea '2 I, 1'9). eel ce va rdbda pdna In sfli:rlit aceta se va nu!int:ui (Matei 24~ J3)s

127. Din ee pirie iui sufer.i cop,Ui :B,ev:ino'Va:fi?

Ce plcote ispi"elc ,ei?'

Citi m la Iesire: DumnezetJ este rallnitor. ,EI ,.:tisplate.~te ¢cate.le' parinfilor in fit i lor pdnil la at

treilea ,3i chiar al patrulea neam (20~ 5)., Si jata~i:

Dumnezeu aduce fo'radelegUe piiriJ1Ji.lor peste fit '~i peste JUi jUlorJ pima la al treilea $i' al patruiea -nea,~ (Ies, .3 4; t, · eut S,~ 19; P'S,., 3,6, 28; 10.8, 1.3; .Is. 14, 21). Marele prooroc Jeremia zice; Tu ar:i#i mila la mit .,i pentru ,[drdde;[egile parin1il(J.'r raspliitefli in ,sarllll

copulor lor dup:ci e.i (Ier, 32~ 1 :8;, N um. 14,., 1:8;, Iov S, 4,; 2I, 19'; Is, ,3" 16)~ Proorocul Isaia zice: Pregli,t1li J11ace'lui feciorito« ,din pricina ja,.~de'legilor piirintilor lor (Is. 14, 21)~

A,adar, din aceste ,mirtuJrii ale S finte~ Scripturi se p oate fnt,elege desml de cla din ce pricina sufera copiii cei nevinovap ,i ,3J],e carOl paeate Ie 'wsp1a§1esc d.

128~ Cum alina, Biserlea suferl i fa, tomenreas'ea "i ee da'forie a re cr,e~tin ul fata de eel itt IS uferm ~i?

It' ~ ,

Biserica alini ~i vindeca suferi n~eJh~~ oameailor prin 'tot 'emu1. de rugaeiuni cake Prea Bunul Dumnezeu (Dent, 4, 2'9~3 ;,.1 Par,ll., 7.t i31~ 116; Ps. 3,3" 11; 4,9, rs- 16; 190, 15-16:; Is" 19, 22; Jacob 5, 14). Biserica ill

randuit difm1e rugic'~uni pentru aliaarea suferintei,

P'ARINT,EL .

- 1.211

Cea mai '!"~po'rtanta rugsciune ~,~ sh ~bi pentru cei bolnavi esee Taina Sfintului Maslu, precum §i diferite Inoftfe p entm dobindirea sinim:tii.

Crestinul are <0 mar-e datorie fa,ta de cei din suferinta, ca sl-" ajUle dupi a sa, p tere, ,ala! prin mijloaee materiale, pre cum: imbricirnint:e, hrana, o\spltM-e, ilngriju'e, bani etc., cit ~i prin m.~h)\a,ce spirituale, precum: rogiciu..ue pentru cei bolnavi, imbii'rhatare prin euvin ;'e duhovn cesti, compatirnire, mingiiere ete., ~ a cum ne tnva;i.-i S,rnn'ltul Ap ostol Pavel, care zice: Bucura[i'- va cu cei ce ,5€' b.ucu,il si pliingeli c,w cet ce piling (Rom. 12~ 15)..

2';;, Ce 'in'ieJeg:em p"riD ispite ,;0 de ee es· e lis,at o.ul s~ fie ispiti.t?'

Ispitele sunt moereiri cue vin asupra omului de 181 diavol ~,i de la siugile lui, oameni W cei ra:~ (Iacob 1 ~ t3; Matlei 4, 1; 16, 23; Mareu 8, 33; I Cor. 7 ,5; nee. 11, 3; I Tes, ]',. 5);0 Omo este tng::aduit de Dumnezeu sa fieisp itit ~nsp1ie tncercarea credintei ~" (I Petru 1 6~7);, spre ,,~tne.en:~area dragestei fa~i de Dumnezeu" (Deut, I]r'j, 3):; spre incercarea supuneril noastre (Deut, 8", 2?:; spre incercarea nedorirli de ci~ ig (Iov I, '9; 12),. De.' fapt, '~s,pitde eorespund '~ntotde8una 81 abrmeiun~ i firii omenesti, Celor mai tan in, rCn:=d]n'ta~ le r,andui!e~te Dumnezeu ispjte mai grele, ca sa sporeasce in sf~enie ,i sa se lnvrednieeasca die cummi mai mari ~ Ier celor s!ab1. in cred;Ll1~i. ~i rabdare, le rindlui€~te pronia d"ivini ispite usoare, ca si le poata b~ruw ,i s,i nu deznidijduias;ca.,

N'E' VOR,BEl}TE

IOim ce spnne Sfintu Apostol Pavel: Ispiui pe voi nu ,Q ajuns, decat ispita ameneasca. Dar credincios €;gte Dumnezeu, Care nu va va lasa pe voi ,;sa va ispititi mat mult decat pute,.i~· ci fmpreuna cu ispita va trimite Ii aiutam/j ca s .. o pu'teli' sufen (I Cor, 10, 13). Acelasi lucru ~PU-i e si proorocul David: Nu l'lJ lasa Domnul toiagul p,iiclitolilor peste soarta dreptilor piina 10, spir§i~, co sa nu-si ti,uta drepti! spire jarijde~ leg! miJlni'le lor CPs., 124~ 3)" Dreptul Iov spune Itft cei credinciosi sunt tmpoviraJti cu diferite isp i tie prin ingiduint,a lui Dumnezeu (Iov i, 8; Iscob I, 2; I Petro

I j! 6)., Dar niciodata Dumnezeu m - 'i giduw}e Ia ce W, alesi ispite peste purerile 10:r"

'm 30. Care sunt ad.eva ratele lzveare ale ispl,itelor?'

Trei ~un:t Izvoarele ispitelor: Pofia tr,up'ului~, pofta ochilar; trufi:a viletii, cum spune Sfintum Apostol ~~ Bvanghelist loan (I loan 2" 16); sau: .Jubirea de p~,aceri, iabiree de ~d)avi ,i iublrea de argint, din care se naste tot I'aur~'~ eum spune Stlnnd 10\80 Damsschin I(Fii'ocalial vol, rVi p, 188).. Cu aceste trei felu -j de i .pite a incercat atana si=L ispiteasca ~~ pe Hristos (Matei 4" 2-1 ),

131.1 Care su n t dJIlII,maD'n lee II e lup fi "i De: ispite5c :piQ,lla :mo.arte?

Trei sunt diU~manU care ne 1 upta ,$i ne ispi tesc Plana la moarte: d~,avlolw, plaeerile lumii si trupul. oti acesti trei dusman i ne lupta prin ~ spi ee de tot felul ~:i

PAR'INTELE CLE,OPA

Pi tini soot acei crestini care reusesc, cu darul lui Hristos, si iasa biruitori in lupta ell ispitele ~i placeri lie aeestui veae, CI de n-ar pazi Domnul cetatea, r,:i zadar s-ar osteni, zice Duhul Sfant prin gura psalmistulul, Dar, ajluta:ndu - ne Mantui torul, "jn'~ mene a nu va strica eetatea noastra" (Antifon, glas 3)~

13,l. 'Care s nt eele mai marl [spite: eu carene lup,ti aieq;t~ "r,ei du,mani ai sufletelor noastre'?

Diavolul. izvorul a tot raul ~ ne ispiteste indeo _, sebi IC'I ganduri de necredinja, de hu:~a~ de indoiala, de deznftdlej de, de mindrme. ~i de sJ a va des arta, Iar indirect, diavolul ne ispiteste prin oameni Cwt galldiMr" de trufie, de sJava de,~art~l,. de 111 anile ~ ~ de des ff£huu'C.; ell, i ub ire a de argint, ell licomia de .: vel'S, cu in v id i a l' cearta, osindirea, bmbulia si alte e. P in uup ~ ~ 'spit,q,te diavolal en. lenevirea, laoornia pantecelui, betia, desfranarea, moleseala 'YO in tei ~ nesimtirea inimii, 'tr,H:udi:via ,,~ aUeMe de aeest fet,

133'1' Din tit,e :parp este ispftl t ere,:tin ul?

Dupa ,mirtturia SfAotului Meletie MirtU'risitoru,~" crestinul este :wsp;wti' de diavolul d in, opt pls:rti, ~i anume:

De sus ne ispitim ci,ndl ne silim ls nevointe ~i virtuti peste puterile noastre proprii. Ad'ili.ca post panl la epuizare, osteneala peste masura trupuhii priveghere de. toats noaptea ,i alte fapte bune, la carle abia ajung cei desivir~iti..

124

De jos ~ e ispitirn de diavoli prin moleseala ~] lenevire Ia 1 ucrarea faptelor bun e, . labindu -ne astfem vom·Pi, rat iun ee , mastrarea ooDfti ~nlei, barba4ia §,:L s.tiruin~a ·in. lupta cea r uhovniceasca. Din st~gfl ne lspi tesc dia volf prin pat~mi trup e~ti de tot' elu1 ~ prin betie, ~ooomie, ~gfircenie, min'~[e, u_ra~ dizbunare ~:m tot felul de r8ultatd tmpesti si sufletesf ~ Se numesc asa pentru ea vin direct de: ta dia volul 3i fiecare I~'ru di usor ~eama. de, cursele eelui viclean, Din partea dreapta 'De ispitese diavolii prin patimi suflce"~ ~i TaJio:nale 8'U.btiri, greu de deslusit ,~i foarte greu de cunoseut ~i. birui t, cum sunt; mindria~ trufia, p irer,ea de sine, slava de~arti, ositldirlea altora, riZVf,atirea ulintii, neascultarea, egoismul, eresuri lei' seete t" lncrederea prea mare in mila lui Dumnezeu, cugetarea inaJta, h~da; indoia a~. necredinta, visnrBe, vedeni i le, vrlj itoria ~i altele, Aceste patimi 2viflid. la temelie mlndrj a din care a cizut Lucifer tr adinc sunt foarte CD anevole de

CUDOSCUl ,i timklni.t .

Dtn fala" ne lspitesc Ii ne tulbura diavolfi cu ~alucirlea eelor vii·toare; adicl ne arunca in grij i, in

b.... .. I ... ,'11 ~

- ann en asupra .wtOf;I. :§i in ostene It trup e~ti peste

pnterl pentru nziua de miine·t~',. lea 3m [CU111 Dumnezeu nu ne-ar puna Ie .gr~ja 'in 'roat! viata Cei ispittji de aceste ginduri ,ldUni, averi pentru bi·t1:;ane~, se ostenesc numai pentru VlUP aceasta, se tern ci au vor avea ce :m!nca "i. ce bea, i:$i avorteaza copiii, s.punind ca DU vor avea cu oe-i hr~Ani~ se cearta pentru a veri, sun. foarte z'giroifi ,i iublto.r.i de bani, nu faa 'Dlno·scenic ~.~ Bunt e,go'";,tL

PARINT'ElE CLEO'.PA

125

Dim spate He &Sp'tesc diavolil ell aducerile aminte ale p icatelo~ ~i patimilor care ne-au 8 apinit i,! tinerete, tndeminioou-ne sa. Ie faeem din nou, C:a ne aduc aminte diavQ,Jlii de. persoanele en care em picitui t, de loCld ~D care am gresi t, de pricin Hie pacatelor care ne-au ;S'taipinit N e. aduc aminte de cei .cu care am lost certati, de cuvintele ell care ne-au sup\amt, lea sa 'in,cepem dill, nou a-i uri:; ne aduc amin re de p,ic31tele trupesti pe care le-arn facut, de fetele care ne-au smintit, de betii $1' alte r.autit~ din trecue, imbol.dindu-ne vOlmta s.a eadem im aceleasi picate de.

, b ... · ·t [cave [cu greu ne-am iz avit.

Dinlauntru, :adici din inima, ne ispi tesc vrijnl&,U cei nevizuti 100 toate padmile care stipa.nes.c jnima, precum; mAnia.,. riutatea, pofta, liizbunarea~ impietl"irea,1' zavistia, mindrlBl ,~i celelalte, cum spu ~ .. ' . -, 'onl_nu ~.:

Iar ce iese dtn ,gum:~ iese din ini'm,d~. §i acestea spurcii pe om. ,Caci din in,ima ies gIJ:nduri.l e cele rete, uciaerlJe de:sjriindrileJ, marturtile ndncinolBel hulele. ~ ~ (Mate] is, 18-19)~ ;S,i in WIt. Ioc zice: Co [din prlsosul inimii griJie,te gura (Ma1tei 12, 34). De aceea 3·m proorocul David se ruga, zi'c2i'md': In:i'"rn:a curatli zidegte intru mine, DumnezeuleJ, gi Duh drept innoie~te intru ceie dinlauntru ale mele (Ps, SO; .1 ) •.

Din afara" ne i sp,il:e:s,c ~i ne biruiese ,cUavolii prin cele cincii simtirl" care s'OOt ferestrele sufletului, Mai ales. prin vedere, prm auzire "m prin limb i .. Despre ispitele ce intra ~n inima prin s,im'~Ii auzim pe proorocul Isaia, zicind: Doamne, a intrat moartea prin fer-ea.trel,t noastre ~ Despre lochi zice :Man.tuito.rui::

"

126

NE YO,R,BE$T'E

Cela ce eautd spre femeie spre a 0 pofti pe ea. lata a preacurvit cu dllnsa lntru inima sa (M al ei 5, 28) ar despre 1 imba aUZRn pe Apostolul lata b, zicand; De nu greseste cineva t» cuvdnr acesta este bdrbat desavar,itl puternic a-si fn/rana g.i tot trupul (Iacob 3, 2),

Iata,~ dar, ci din toate p&.1He' arun ca satana sigetm]e' ispi telor aSU!prm noasttra~ c a uland si ne raneasci prin paeate §:~ sa 'De b"ra,ga in pierzare, Noi, 'in s tii, suntem datori sa ne marturisim toate eugetele eele rele ma, duhoV11JJilc ;§:,i s ii, al ungim de la no l ispi tele diavolulul cu ru.gaclunea~ ell postul, Cl" smereni a, cu ,p,izmrea mintii ,i en citirea carti~or sfmt,e,. Iar daca, totusi, sigetile ispitelor nu se d.ep,arteaza. de la noi este seme ci ridac:mDi~e patimilor sunt v rn j in minrea ~i ]'n inima no Blstri. Este senm ci 'inea nu ne-am spovedit curat ,gandurml:e ~,m ,R odrasli pacatul in noi, in acest caz tate nevoie de mai fierbinte rugaei une, ell ,~,aerimm ~i post, pinii nu pune pi,a"ca'hll stl'p6nioo JP e noi (Dupa Rltzboiul' nevazut, de Smntul Nircodim-D ,Aghiori[ I I,~ ed 1937 pag, 82)~

134~ Care lunt is.,p,itele: eel. :mai greu de euneseut Ii de birlidt?

Ce mai greu de cunoscut si de bi ruit sunt ispitele raponale ale S I _I. , etul ui, adi ci: ,gindutHe de hu~,i, de lndoiala in credinta, de deznadejde; apoi iSP'L ta parerii de sine, lei . igetarea ina! tl - de sine, 1l1cn~derea in sine ~i ahe e, Iar dinh'e ~s<piteh:= trupe~ti,

'" ] mai greu de bimit ,i eel mai primejdies este gindul '. sftaniTii,. pentru ca este legat de fire, de trup, Apoi,

pentru ci ce ce se :mindrefte intru sine este lasa de Dumnezeu sa cadi In des frana:rle ,. De aeeea Sfintii Parintru, ne poruncesc SSJ, fugim de orice prilej de dles,fiinwre; de once cuget trupesc, p,ina fit, I devi ne pilcat~ sl ne ferim de orice persoana care ne smineeste "i ne impiiDle spre cumpli tul pica! a1 desfrinirli..

135 ... De ee 9{re sataaa atita uri ala: ~ ra mnulul rJi de ee H ingi.duie DUOlDe1jeU s i is:piteas.ci. ',i si 9.migeascl prio "iea': 'fiptura Sa?

Satana nu are putere ~i dezlegare ".·~l stip,aneasci~ s.a ~ni·e~e sau sa sileasca vo int I omul ui 'na pac~t., El numai n ispiteste prin trot felu de mestesegiri, niluciri~ adueeri-aminte, pl'wn imaginatii, prin simturi, prin slabicinnile firii, prin plaeeri pit-in g,IDlduri. Satana mciodati on se ara.~i omului Tn fata,~ l1U se descopera direct em. du,man .al omn ui, Ci tl lu 't3 pe ascuns, indirect sau prin oamenii rai, folosind tot felul de mestesnguri diavel esti, ca si nu fie descoperit ca el insu,i doreste ,cidere~ ~i, pierzarea noastra

E se l1rum,e"te Ispitttor ,i tatim mineiunai, pentru ,ci prin ispite si prin curse mineinoase ne trage la pleat Satana doar rorteaza, vointa noastra, atali patimile ~i pomirile trup esti ijl;i su t1ete~~i ale firii no a stre, creeaza ocazii de p,lcar" ne aduce mereu aminte de caderile noastre, dar nn are voie ,i dezlegare de 11 Dumnezeu sa ne sileasea la pacal,. ca, atunci JlOfu n-am aves nici a. yin!,!, niei to osanda si ntmeni o-ar scap"a de cursele lui. lnsa~, dacit omul sUibefle m vomp ~:] in rugaciune daca se tndulceste

118

NE VORB'ESTE

de momelile diavol101ui ,i aecepra p ~catul; anmci nu diavolul este de vima" ci o!mul.

De aceea i 5,..·8 mndu],t omnlui in.gO" pazmtor ca s,a-l ajute, I s-a dat hand Duhu]ui Sfilnt ca s 1-1 tntareasca, :i 8-,8 .. ranouit B.jser.i~i" S,P ovedanie, adic a baie de curi·twe a pacatelor ~i duhovnic 81-1 dezlege ~i s,a-l StltuiUICi. De aceea i S-IR butirit plat!, dacl biruieste, sau oslndu; dalci este biruit, Dumnezeu a ingiduit diavol~uhli sa, wspiteuci pe om, Cit ,ss-l Cae! mai tare In,lcredinti." ca omul 51·-31 puna toati nadejdea .. mantuirmi numai in. Dumnezeu, iar no in pure.rile sale, ~m ea omnl credineios sa-§i agoniseasea mai multi pJ1ati de Ia Dumnezeu Dumnezeu lass pe satana 3i-,1 ispiteasea pe om, dar n"lcioda'm . i' U i:ngiduie diavolul ui sa-l ~ sp(itears1ci. mai pres us' de puterea eredinjei sale (I Cor, 10, ~3) Numaii pe eel mandru ,~i necredincios n bts,i

n,."" ..... I!::.' ,. '.. d- d· 11,: ·1 1

vunmezeu s a de lSpUlt e UtVOu peste paten e 8 a e,

C'.!li se]i~ 1 "em' ~-::IIC""'~ (!'II It":a .... Ji""(e·4 .... ~ aiutorul l ; Dumne u ."

'" I ~"" 0, : .... Ji."'"',g.~~~ ~ ... iii'· oj,.,' ~ ~,Q;. ,w,.J1 ur _. = lUI .. · sun ze it

al slujlterilor Lui. Omuiui m~di i s-a dat putere sa se impotriveasc,a diavolului, sl- m biruiasca ~,~, sa .. I ahinge de la leI (Bfes, 6, 11 ~ 6; l 16; , aeob 4, 7; . ' Petru. S.~ '9);,

. 3'1 Clare suni eele mla! impo,rtanl:e anne co care biruim is.piteJe diav,o UIDi'?

Dorua sunt cele mat puterni(1€ arme eu care biruun toate cursele §i ispuele diavohdui. int.i,! este

'fII1J,A,· .... ~ ~. ,.

$;,anta rugac~une $," ,apol smerensa ..

Noi ne rugam. nem,ceIat TatiJui ceresc, zicand: Sf

- . ..J'<IIE,j'Iie • .,... - ,. "'!it ..... • .l..J:::: - t d' I

nu ne Ui"~ .•... pe no: In tspua, ,Cl' 11,e tzoaveste .e c.e:

viclean (M'atem 61, 1.3).. Adica cerem Tatalui sa nu ne

- .

PARINTELE CLEOPA

.,[A ~'

, ~

me ~n ispire peste 'puterHe noastre si .sa .~~ izb~v~a~ca.

de toate cursele di.avolului cele lPh~e d: V1lcle:$~.~:,

D'. m 'in 0:'" ce vreme de isp1im trebuie sa ne rugam

ecl~. . _ ~ .' , ..

staruiiltor,. en '1acrimi, cu post ~:i cu ~jl1robHea uumn.

SoC ; 'f . Panntii ne recomands sa zseem pet1J}aIleD:t nntn - , d iu .'... ...

rug8ciunea lui Iisus, mai ales,. in timp c.~. ·~:s'p.lt~.~ .. ~a

numele Dornan lui, ca 0 sable scoate d.1n inimile

noastre ,i taie ispitele VI~jm3iului.. _ ... ~. _.

A doua mua foarte puternics impotnva _ lSI) I .te.ll~r

diav,ole~ti este smerenia. Auzi oe zice David; Smeri-

- .... , ~t (P i 14' 16,)' ·Clnd suntem

tl~m-am $i .m-a manlut, .. rS~ -, ... "" -- ,~' .. ,.".".'

mvaffiui t~ ·w. ispite ~i patimi, S,B ne sm~rim du~ mima,

d'·. '!'" ..... .f.i!; socotim cei rna "l'~ p' a'''''c';'to~,1i z:.'wlclnd ca oentru

3;, '~ca sa By Q- ~ .' I .. I . ",-,.. '-. '.'. - . .w. '''11., - ~_

·p(ic.atele si 'mindria noastdi. suntem ispi ~i t], ~;:. atune ~ ~ll fugi diavolul de la noi, ca. eel mal t~'rle .es,~,e .. ars vrij~1Il1 de smerenie, de rugic~un~1l! ell la~rt~ ~l de post. Al·te arme 1m vreme ~d~ ispite ~unt. ._Iabd~rea ispitelor ell harbip.le~ ma:rtu~~Slrea [. .~~s~ a ga:ndur~lor ~ ci tirea cirtii,or sfinte, 0 colirea pricinilor de paeat,

Smota, imp·lrd~a -:1 IDle, tioeJlea~ ~nsuiinarea de cele

pimaote," ~i altele i

l37,,, 'Care suot .oloasele ispitelor In lupta 'oos$fra e-_ vriJjmaf,d. diavol?

Primal tolos este ci iara die ispite $,1 rara de illu.pti ell i8plmte~e nu ne putem .o:m~tui~ mel nu avem pe:mltru c~ sa fim tncWlunali. Fha ispi te ~i lupUi. duhovn lce~siCa, nu este posibili min'wirea su"fi,etului. De aceea zicea un. pirinte din pustie: ",inli:tUJi. ispi~eh~ ~.'ru nu se va mlnrum tot omrmr' (Paseric, ed, 1930),.

130

Apoi, ispitele ne deprind mestesugul luptei duhovnieesti, ne cilesc· in vi,a1i~ De ,~juti sa, crestem suflereste, Ispitele ne sporese credinta, ne m.v.ati ~i De silesc sa" e rugsm mad maU; sa fim treji si sil i[ori la bruseriCi, 13 post, Is citin~a, c.Artilor stinte; ispi tele ne trimit mai des la spovedanie, la sfatuire 6i . a S'fanta .im.parti§~ulnle~ Ispitele ne smeresc, ne af'ati ,cit suntem de slabi ~:i neputinciosi, cAnd suntem singuri '. Ispitele sporesc dl'rbdarea-, rugicfunea, laerimile, smerenia ~i credinta noastra, Ia i ratiunea, scopul ~i folosnl ispi telor pe p\imint

1.38. Piriu·te C1eopa., ee este 'vrl(~jitD:ria ,1 dl.e eii'te felori eaJ'ie?

Prin cn.v,inm·! vdij:[ _ erie 'inJelege,m .~, vocarea puterii demonice in aj'~wrul oamenilor, in local lui Demnezeu, co scopul Implinirii anumitor dorinte ornenesti. V dijdoria s-,a practicer ,aUlt Ia poporul evreu im timpul Legit V echinhii Testament, cAt §ffi la erestinii din Legea Darului, .piini in vremea noasrra, tn Legea Veche a cerut 2I:Juton.d diavolului, ,apelind la vrajitoare.~, regele Saul, pentru care a fost aspru p edepsit de Dumnezeu, Vrij] tori au fast atlt Valaam, cat si eei trei magi care practi can, astrologia.

Dnpa lnv.i~ahlra Sfiinb!liui Nicodim Aghioritul, vrij itmria se imparte in mai multe ,p1arti ~i anume:

V r.aj.ite ta proprio-zisi prin care' se intelege· chemarea diavoUlor pentru a descoperi oamenilor c . mori ascunse, 11 ~ eruri pierdute fm al tele de acest fel, Ghicirea, 211 doilea fel de vriijiiro,fte, prin care unii

131

P1RINTELE

.,. .• - -- -. .'~ ·..1Ii~n palma

oameni spun eele viitoare prm s:nme~e l!h: _.~._ ',,, " -~.

numita chi_r,omau·tie ~.~ prin alte obieete (bobi, cart, de

joe, cafea etc),

DescantaFea" spiritismul, adica chemarea

ajutolO ui diavolHor tn ~amere. obscure .sau. ... ~a morminte~ pentru a pedepsi pe cei ce, .s:unt ~ vla~~ Descintatorii p 'etrund ci eheama sufte'te,~e m:orplof' d~ iad, p.rec;um ghic'torii din til c .. pul Proofocului S,mluil

([ Regi 21 ~ 3), penttu. a ~fta cele viitoare san p eotr~ ~ se dzbuna pe cineva, Tn zilele noestre se ~'r.actw!c.,a des,cintecul ern randnl ,credlinciofilo.r, pre-cum. stmgerea carbunilor, rostirea anumitor cuvinte arr esreea. e cu m.gRciuni pentru cei bo lnavi ji care pretm-r' d Cia, s. mt

¥ •• [Ih~ni •.

"VI,aj 1 tl' eill.C . ,', .' .

Ghitia, ad.fuca ghicirea seu vraJ uon prrn hie] Ll1 ~

sfinte precum ghicirea prin Psaltire, numru~a . l' Zi

,- 1 11)...." •••

: .d:es1ch·':devea pravilejJ.~'); gnicirea cu obiec e' e ums ncu,

~um ar fi resturi de vesminte clericale, eheia biserici i.!

cenusa din ca,de~'nitl" scrierea 1UlO: nume pe toaca~ ·~,e clopote p' e zldl,uri 00 biserica, s au mtrodooerea lor m

_ ~_ ~ '1 ;II [I!I

candela etc, Fermeci,toria,~ adica vrijl:~rea unor nnen

spre a se casiitori unii ICU altii sau a se desp!rt~". p~m in.vocar-ea ajutoruln~ diav1olesc, numiti popular ~,.urSillta" .

Ghicirea prin mimntaiele an imalel or , numita ,Joonoscopia~' In aeest fel de vrijitoIht in~i ~i visurile, zodiile, eeasurile bnne ~:~ rele, ghicirea pnn membrele trupului, numita ~.i prevestire (tiu~ru:~ un~:~~hID~or, zbaterea ochiului, mancarimea pa]m,elor)., Balerel.e

prin care se tnte1ege pnrtarea Ia man.a sau 16 piept a nnor semne satanice, 8\',e, chei, obiecte (amulete) sau.

132

NE VO'RBE$TE'

buciti de staB vopsite spre jp',azirea de boli, de primejdii ~,i de' pagube, dupa ce mai tntsi s-a Invocat asupra lor puterea diavolului, Chematorii de demoni (c indonii) . sunl. cei ... ce ghicesc cele viitoare prin chemarea diavolilo '-'" Entre aeestia se 'ftumir,et cei ce fac focnri mmntea easel or ,:i sar prin foe, ghicitorii din pintejoe preeum ~i cei ce gh icesc in maruntaiele animalelor S,B. lau mana vitelor, vrajitorie c€ se

practice 'in zilele noastre -

Astrologia este 0 vrlj itorie practicata din cele mai vechi timpuri ,pial ,t1llStizi. Prin astrologie se inte1ege. ghicirea celor viitoare prin mi~c3rHle s;t~:lelor, pl an etel Of ~ vAmWri~OJ ~ norilor ~~ ale celor lal e. renomene ale uni. ersalui, Astrologii pretii d ci fiecare 10m are 0 stea proprie,

lati citeva din eele 'mal obisnu! te fe~,uri de v~ajitorH,. une e aproape uitate, altele practic8'w ~ru in zile e noastre, pe care h!: eombatem $i de can, trebu ie '" ii, fugim, fii~d iscodiri diavolesti care amagesc ~i .ln~a,li pie mul ~i crestini spire tBJ, lor pierzare.

_ ,~9ii ~(J.ate~~~httr .. ,~dleV\ir', s,. ajute diav,o]ul p,e o,a~meDI pr,ID vraJI, mai .'0,11" decAl ne ajuti puteree

,i harul ltd Dumnezeu? '.

_ S,i se $tm!e cit diavolii no. au nici .0 putere de a ,"~nde~~ p.e ci~va; de a ~,~coper.i pagube san pe

auficaton, Ell mi pot D1Cl0daUi sa faca minuni

adevarate, ci numai [CD n51uciri mincinoase ~ r §,ali pe cei necredi i cioi~.i §l~' s~aJbi, In credinlit Acest adevar ni-l ,ax,am dlrunnezie11cscul pirrnnrJte . om IGura de Auf', ~i'lcind~

p'lR'INTE'LE ClE,OPA

"Nu vezi cum d'avolli. n-au putut sa vindece nici chiar pel vraftorii ,i fenneciitorii care le slujeau lor, de besici ~e ~i de bubele date de MaiSIe in Egipt~ ,~i pe tine oare an s,l te vindece? (I~., 9,~ l l). S'i daca, dracii nu se 'mi~ostru:V6SC de sufi1etul tiu cum se vor intl'ism pentru durerea trupului tau?' Da,cit dracii se silesc s:l re

izgoneasca pe tine din impi1ratia lui Dumnezeu, cum te vor 'ruzb:lvi pe tine de. boli? 'Risuri sunt acestea §~ basme, Deci nu te amagi, cr~tine, ci niciodati lupnl nu se poate face osle nici di.avoini nu se face c andlva doctor ~ Ca mai lesne peate focul s.l lnghete ~~ :zapada s'a incalreasci" declt dia:volul sateV'· ndece pe tine cu adevarat" (impli1'"li re de grau, psg. 32-4).,

Deci, noi ,cind. ne imbomavim, SHU uven

necaznri san suntem nedrepti..i ti, seu a v'· 11,· pagu be, sau feciori de cisitori t, sau al tie greutati in "anl]] ie ~ sa on mai alergam 18 ajutorul diavolului. ,i at slugilor lui, care suitt ~,~ji1mH ,i ghicito:rii, ci La biserica sa aiergim $- Ia preolp~ la mgacinne :;'1 Ia post, ,.i indata ne va ajum Bunul nostru T;ati- Care ne-a zidir cici are

mili de. noi.

140.. Care SUD,·t ~-rmlrjle :piea,tului vriji ;e;rie,i?

Cei ce fac 'waji ~i cei ce aiea-rgi la v.riji'wr~ fac un mar-e 'p ieat "'mplOtriv:a DUhului Stint;. caci lasi pe Dunmezeu §i cer ajiutoro~ d~a"oliloI,. Se lefl'p,idi, de

slujitorii lui Hristos, adica die sfinlltii preoti, ~i se due Ia slujitorii satanei, ,Ad~,c,a" las.! apa cea vie, preotnl ~j 'bam I ' m~ti tuirii din Biseriicl si, pentru interesele lor piti~e iii omenesti cer ajutorul vriljma~ilor lui

134

N'E VOR'BE,$TE

- . ristos, adica, a~, vrijikDf.H.'C)f ~i vrij~;~oarelor. Se leapada de ,adevlr ~,rn pr.wmese 'in. loc mineiuna c~~.~

~ ~ , - ~~

~~'are ,cuv~tellie v.r,~jitornor soot minciuna ~,i amagire d 12voleasca.

':1n. pleat asa de mare imp otriva Duhnhii Stant ~u S€_ 'lana celor vinovatl nit; tn '}i,eac ulde acum, nlci U'l eel ce ~a sa vina~ dupa cum spune ' istos, de nu se VOl' p,Qlcih toata, v [,a:fa. Pentru un astfel de pa,cat vin

· upra celor VmOVBbp,. care alearga hi "riji tot felul de r!u~ti si primejdii Mai iD.tai. musttareac~~ iintei eli a~ ~,asa't pe Dumaezeu fi au cerut ajutor vrajm2§ului

Ul Dcmaezeu, ,

, AP'Oli, este oprirea pe mai mul .' ani de la Sfanta

n1p1irUi,anie) de la 7 pilla la 1. S si ch '. ar 20 d~ an': .

A · Y -- - 1..

" . poi, cei ce ere ,i ah:~m,g:,a( Ia 'Vf'aj i, alUD,ga din inima

or dam 1 1111'1.' 00" 't'lr'llMIi'Ii,,o,.,,ou ~Ci[· ;;,,,...l...... • -.... • .,

, , ., - - ~ 'U ' .uJILIIJ.III."",~ .... · - Y.' iiliUlllC- In casa ,1 In 'rn.nlmB or

duhnl d' iav 1if'Ii:~~I""~IUl" ApO .. ii eei - fa .... "."

,,' _·iIl '~.' ...,.~w, • , ".~, ~_ oe ' _Co vrsJl ~l cred in,

I utorul 10' r' s' 13'" le np a'" ..:!II v d H ,. .' -

r "', '''. Q ., .y8 lie I" nstos '1 se unesc cu

dia volul. Apoi, cei ce fac vrij W ,,:w a earga. Ia acestea DU se cade a se mai nnmi crestial, ci aposrat~. A, '" ',. ..'"

• • _ '!rI ~ - ._~,!l,. pUH" ce~

v lDavat - de ,~cest greu picat sunt pedepsi ti de

Dumnezeu [eu boli g;fiele@·faraleseeusuferrnnta"'I':n--

fi '1 1 ,~. ~

: am] ta or, c~ pagub e ~i :n.ein'f,elegere" co. s.amc·ie ~i

1110a~te cwnpb~i. ;~i daJCa nu se spovedesc Ia preot si n ' -i~ ~lan~ pacatW aeesta cu lacrin1i 'tolala viata, nu se pot mannn.

V i'a~ itori i ~:i cei ee ered ~i aleaFgi la ajutoml dla':.~ IU~Ul, daci nu se piri8[tSC de aceasta ~i nu se ~'ocal esc, ,,;se ~eapadi cu total d~n Biseri.ca? ', Mica, se despart de Hristos ~i se dan de bunavoie in. ·m.amde

PAR..JN'TELE !CLEOP'A

135

vrij masului ~ iar dacii mor in acest p,icat" nici nUl se fngroap\a. cu preot; ci, asemenea celor :p,igini ~i lepadati de credinp, spre vesnica MOT oS'indA in muncile iadului IaJti unnir,: le grozave ale vr~ji:torilei.

,14,' ~ Ce canon ,rlnduiesc SfiD1ti Pirio'fj vr.ij i,torilor Iii eelor ee aleargi Is vri;j I l'

Cel mai aspru pedepseste pe vrijiitorl SfBDtul

V ·"11 1 M 11" .... 1 .... '[ 72 C 1

as,h,e ce' ... latie. ,Ilata ce spune e In canonw , .• .: "," e

ce se dl pe sine vTijiro[rilor)i sao. unora ca acestora, se va canonisi cu canonnl ueigasilor" .. (Stintul Vasile 72; Smo,tul Grigore de Nys'sa" 3:;, Laodiceea, 3,6). E~ pune pe vrajitori in. randnl ucigasilor de oameni si a celor

, -

lepadati de Dumaezeu, adica ii opreste d,e cele sfinte

de la ~ 0 lao 20 d,e ani, n canonnl 65" acelasi Sfint Vasile eel Mare zice: ;;,Cel ce spune vrajitorH (descSnti) se va canenisi en. rimpul ucigasului, adica 20 de ani; apIUc-Andu~ i-se astfel, dulP~· cum se vide~,te slngur la flee-are pacat", or Pravila Mare de ma, Govora zice: ,,,F emeia ce va fermeca pe striini. si pe ari sai (se opreste die ce I e sfinte) ani 9' ~i metanii 5:00 pe zi·n (p, 115),

1M" cancnul 6,1 al Sinedului al VI-~ea Ecumenic

"'"

opreste de Sfiinta ,mpirt~an~'e pe cei ce merg Ia

ghieitori, Ia caJtt:m de joe 3i altele asemenea, spre ,9, afla cele viitoare, thnp de sase ani de zile, Iar ~ ~daci V,(Jf s.tarui i'n acestea ~i nu se vor fen de aceste mestesuguri pierzatoare ~i :(.tagineiti~ hotar.im sa se Iepede CD. totu L die la Biserica, precum ~,i Sfintele Canoane inY-a.ta, .. ,. ",

~

Sfml'hl'~ Ioan Pcstitorul scurteaza canonul vrijitori1or

,36

NE VORB'E$TE

si 3~ c~lor ce a]"eargi la vriji, numai 13 3 ani opr. ire de, cele sfinte, daca se mirturiSIe.sc de plical daca n pifasesG definiti v ,ii daca ti D, post zilnic p,inl la orele 3 dnpa 'masa ~i fac cate 250 de metanii pe zi, .

Dar ",d, St1nta Scripmra anita cl,t degre1Ul. pedepse'$te Dumnezeu pe cei ce alergau Ia vrajitor~, eli au zi Ice zice: P e jermeclitori nu - i lilsali so, trliiascii (Ies, 22, 1,8). Sj iari~i zice: $i barbatul sau femeia,

0'1 icare dirure ei 3,(!! 'Vor face des.ct1ntatori sa« v~-iiji't()ri~ cu ~oarte so; se omoare; pe amando! cu pietre sa=i

ucideti C'n vinovati tl'!lin;",W (' Q'ii,ji' 2'9' "'7)' S,· ,;, "" ~

, "w- t",. V'!t.'Wt ~ o,;?I~KI~~ I 'II;;> 'Y ~ ,_' ~ , "1 'II'ar~~'

," " .-~ . __ .•• ~ .. ",I. ',. .I' ay iii

Sl1fl,etul care Sit! va duce la ,de8lcllntatori sau La vriijit()ri~ ell s,ii curveasca in urma ,1(J'r~ Eu v;oiinto.arc€

1~/a M eo impotriva nifletului aceluia 11-1 vO'I pierde din pop'orullut' (Lev,. 20, 6).

Vedem ci pe imp,iratul Mansse 1 ~a pedeps t Dumnezen cu robie aroMa ,i grea in . abilon, ea t re ce a. pe flU lui prin Joc 3i fdeea ,descdntet:e $i /el.urite ~rizji .f~ a focut graUQri din pa'nte,ee § i v"'iijit~'rt Ii a znmu/Ilt t, face rliu inatmea DOcmnulut ca ,8a .. .! inlaMe

p'e el de la fmpar-li.lj'e (II Paral, 33", 6)m Pe :'mpiaratuI '. aul l-a pedepsit Dumnezeu cu pierderea imp iritie':" ~:i , u moarte de ocars, pentru e,i a lasat pe Dumnezeu ~'m a, , h~~at femeie .griwtoare din pintece, iMlnind, ghiciun l~(f. ei (I Regi 28, .7). Iar p'e tmp ar.a)tul 'Ohozia s='a ninm.a.t Dumnezeu foarte tare, c! a trimis sa intrebe pe

vraj:i~oarea din HerOD. .

14,;%. S,punefl~ne mal pe larg d.lespre pica,tul ieirii co ,ea,rti sfinte" saa CUDl se tiultle,fl

PARINTELE C.LEOP'A

137

"des~hidcerea pravl ei", eare se 'obi~nuie§,te ast~lzi inl re ered:iodQ,t.

'Vrijirea 'CU lacruri ~i leu cl11i sfinte este all pa rule a fel de vrijitor'~ e ~~, se cheama ~tgb,iltia"'~ Acesti vcijirori amesteca vrijil,e lor ell. rug;icumi~, 'W psalmi si '00 alte cuvinte sfinte, adresate catre Maica Domnului §i. citte s,finp; eft sa IPoati, in§eilla mai user pe cei 81~b~ in ,credinti. Acest fel de vI'ajm il obisrmiese mai allies femeile eele rele, batrind,e ~.~, tig.incile" pentru a amagi pe eel slabi ta minte,

Ia.ta. ce zice despre acestea Sfintul ][OQ'n G'ur,a de Aur: ,-,Tu ziei el bitrina aceea este ere$tina ii omul acela este ghieiter crestin ,f]i c,and. desca:nta, sau deschid cartel, no zic, wei mill. scriu alt nume, decil numele lui Hristos, al Nbcitoarei de Dumnezeu ~i al sfintilo ; deci ce riu fae lei? La aceasta it~ tasprund ci pentru aceasta se covine mai on seami sa U'ra~ti. pe femeia cea rea ~i pe aeel r'au fermecater ~\w. ghicitor (din IC[_rp), fiindea folosesc spre ocara si neciaste numele Iui . Dumnezen ~

Cre$tinm fiind, luereaza CI pa..ganiL Pentru ci ,i diavolii, ICD. toate ci, numese numele lu~ Dumnezeu, msi tot diavol fu sunt, Unii, voind a se indrepra, zic ca teste crestina femeia care ,3" dlesc,intat $i nimic al ta nn ziee, tari numai numele lui Dumnezeu.Eu pentru aeeea mai vinos 0 Ufasc ~,i ml intorc de la rea; Ie! i'Dtr,ebuint,eaza numele lui Dumnezeu spre oca i. Numinde-se pe da:ns:a crestina, se arata pe sine ca lucreazs cele ale pagAnilor' tHristottia; 0"., cit, p~ 305-320).

138

.. . ~ei. ce. gbioesc prin deschid.erea Paaltirii ljIi iii a.l~r cartt sfinte, se opresc de fmp~anie pin! la 7

ani, .P e~~ ti Psal ti rea. este 0 carte ,sfinti, eu mnlte proof.?cii ~, ea, insuflati de Duhul Stant ~j este pentru . n~c~une, tar ~u .pentru ghicit $i ca,tigat bani spre osanda. AceIae,~ p,ac.a:t lac §:w unii p'neotru care "des,chid ca~ea~', cum. se spune in popor, l1i cad sub grea ps anda, atit ei, eat ~i eel care cer s i , e deschidi. S tinta.

v,an.gbelie.,

,143~ Pentru ee au eaz:ut (!:~ el;noii in 'vrij;itor.ie? .' Pentru ci a sUibwt in ei eredinta ~i ft,· ca de ·.llmllezeu; pentru oj nn. se tol8,gi tndeajuns cTef,tinii e _ a.:'Uizi,ca si-ii i'mpimeasci cererile lor prin rngal~l une, _ Jar no. prin ghicjre; pentru ci nu citesc · ianta Scriptuf,a sa vadi ce o\sindl a'[~nnO"~,na v .. c-- ..... 't·, •

• - .. '-:!I' 1~"" rio.;- ,nlJlon

n ,p'e~tru cHi nu merg regtdat la 'b[~serici, nu 88

u . ovedese in cele pa'tto posturi ,i nu cer la nevoi e

a~. ~i ru~~cliun.ile preotWui. Mai aleargi unii . re~,tLlnl la __l~~lClt pentru c.a. au nitat figadu]opele p e carle

~-~,da~ lUI Hrisaos la .SfincuI Botez. ciind all spus: ~ Iepa~ de s~~. ~I de mate [tmCruriklui, ~i de

-,ata sJulIllrea lUI De asemene - - . 1 ~

- ' " . ." . _;)I' '.' .• ",.,.. . g~......' D"..,aJ." mar ,a ea:rgiS!

. ~tmu b. <yut~l :~volulni cand nu Ii se rmplin~1:e ~a !OF la_ ~!s~casau pentru ca uita de moarte ~i e z~.ua udec6fl'l lui Hri ">10, ' .. -

- - "t . ". 8, .. 08.

~e aceea, SfiilltJ;i E'irinti neindeamn! sa a£crglim . mal ~a D~ezeu, numai la Blserica §i la preop, iar ladiavoli §illa slugile lor. Iar Stantul loaQ!Gurii de

ur ne 8Bmi[e~,t·.Q_ Z._~[II"o,~_A~ 'lTa'"" roo. "g....... fl-- h.·: • d'-.

'"I ....... , .JI. '1,.00 ww, " ",V I' _,,' .If'" curan : e

aceasm tn~eLa.ciune",.,. $i cand voiesti a calca pragul casei tale, g,i zici mai im]t~li aeest Cu.vint: -(Mi l,ep(ad die tine, satani, §i de cinstirea ta, "i. de slujirea 1& ,~i 'ma uaesc en tine, Hristoase!» p'ari eugetarea aceasta nici.od.ati sa on iesi din cls,i. Aceasta sa ~ ii fie toiag, aceasta ann~ aceasta eetate de ap,arare, "i i'mpreuna eu aceste cuvinte fa Ii semnul crucii J~ e fruntee tao C,a. a~il, de te vel int.r,arma. premtindeni, nu numai om, ci chiar diavolul de te ''''3 :i:ntMni, nu va putea sa . e vatiole pe tine'" (Hristoitla,., p,. 316-317).,

144. Cum po·t c·r.qtinU 'si se iz·b:a.veas'ci de' 'vrij i.torii (I de b)t reloI de farmeee i vedite die diavolul'?

eel ce crede [co ta.rle in Dumnezeu, eel ce se roagi neincetat Iui Dumnezeu ~i a~eargi re ~lat la Sfitnta. Biserica; nu va cere nic io dati ~jlutorul dru!avo;~uluj §,it al vriJimriLor ~ care sunt vrij I~H lui Dumnezeu i,

Deci, ceil ee au credin'Pi tare in Dumnezeu, sa-J ceara n.cincetat aj utorul, Iar cei slabi in credinta, care au cerut vreodata ajurond vrijlitorilor) daca vor 8:3 se 'minmillasca~ m~d tntai sl se spovedeasca de. acest pacat ~i s'a ceara canon .. Apoi, sa nu maw, apeleze la ajuto:rul satanei in orice nevoie ar fi, ci nmmai la Dumnezeu sa. alerge, Apoi sa se roage c:~it fila]. Inl1!~t eu rugaciuni ~ij Iacrimi d~n, inima (Dent. 4,,; 29; Ps. 11g~ 5:8, Ier, 29~ 13) ,i a~8 ell rabdare .,i cu c:r:edinti se VOl' izbavi de vrij i $i vor primi darul Dubului Sfint.

40

145. eire sunt vis I ril.e fi v'edemJile" care: este deosebwea. mtre ellr,i de cite 'felurl IUDt?

Va rispun~ en cavintele Sfllnm,~.ui loan Scir,arul; care zice: .Visul este ~i'tM"ea mintii in vremea nemiscarii trupului, Iar nanJuc'~rea (vedenia falsi) este amagirea ochilcr, cind doarme cugetarea, 'Nilucire,a este iesirea mintii cand trupul vegheaza, Nalucirea este 0 vedere a eeva fir,i ipostas (nereal) 'n (F.ilocalia vol IX, Cuv e 3,. p, 75) lata dar ee sum v.rusek $i vedeniile. E)e sunt de doui ,eluri: vise ,,~ vedenii bune §~W rele .. In deosebirea dintt,e ele este aceasta:

_ Visele ~~ vedeniile bane sunt de 181 Dumnezeu, prin care Sf: deseopera voea Lui cea mare, numai IDa cei CiS sunt CD 'totu~ desavi1l~li .,~ - s.fmli ~~ care fac poruneile Lui, precum a. lost dreptul Iosif clruia. i s-a arita! Arbanghelu1 Gavriil In vis, poruncindu-i sii fuga cu Pruncul Iisas §: en Fecioara M'arl,a in E,gipt Visele bune. vin die la fngeri ~i ne amintesc de moarte ,fji de osindi, iar dup1a ce ne desteptam, ne iindeanmi la rugaciune ~i la ,pociinJ!. Dimpouivi, visele $i nil~eir,~le rele surd de Ia diavoli, p eficup in ingeri de lumina SIU in sfiopr, carle ne amagesc in somn ca snntem boom Ii vrednici de rai; 1,8:r dUpl8 oe ne de~teptam l).Jle scufunda in mindrire I~i in bucurie" (Filocal.ia vol, IX, Cuv. 3~, p, 76) ..

46. Este pr.iea:t si creada. ere,tioi'". iD vis,e ,Ii vedenii?'

Spune SfWnml loan Scarsrul ca ~~oel os crede in vise, este asemenea celui oe ale'argi dopa umbra sa ,i

P.ARINTEL.E C,lEOIPA.

41

in.oealicl s= 0 prmda", Tot el spune ci ",dia.voli i slavei desarte sunt tn visuri prcoro ci, Ei 1nchipuiesc" ca. niste vicleni, cele vUtoare ei m me vestesc mai dinainte, bur da,ci sa tmpUneslc vedeniile ne m~l1unlm §i ne mandr-im cu gindul, ca ~,i cum am avea darul mainre-· vederfi (prooroc.ie~).. Cei ice asoolti· de dia;v,,)lul~ acestia s-au f"acut, adeseori prooroci mincinosi" . $,+ mai depane zice; .Diavolii DU stiu nimic din eele viitoare dintr-o c.uno,tinp de mai ma.iMe,. cic.i $1 deetorii pot si prevada (viz and. gravitates. bolii) ~,i sa ne spnna mosrtea de mai Inmnte?'., Apoi 1Inchei,e", zi,carui: J1C,ftnd inoepem sa credem in vi sele diavolilcr, ei t,w bat joe die noi, chiar ~i cand. suntem treji. eel ce crede visurilor ~Ii nWlucirUor din somn este cu totul neceJicat. lar eel ce nu crede nici unora este filosof" (Fi.l'ocaUa,~

vot'lX, ccv. 3, ]p. 76)~

Deci, este pi,cat sa, credem tn visun ~i in vedenii,

c-i prin aeestea .; e amig~c. foarte ~Of diaveli i ~i ne arunci in picam:~ eel cumplit al mi:ndriei ~i a1 slavei dieijarte[!! cind omul se increde m sine mai mult decit m cuvinrul. lui :Dunmezeu. Cu. acest me,te,ug ispititor, diavolul a. t1Imigi~, pe mul ti crestini '$i c,ilugiri~ .arnncindu-i apoi in p'fapastia pierzirH .. Iar daea cineva are totusi mdo~aJa de visul sau vedenia S8.." sa se sp'ovede,asca 13 duhovnic ~'i sa-i cears sfatul lui, ci prin dnhovnic graie$~e Dumnezeu

147. Din cite prl cini Sf! in ,ea ,8 oa.01Jenii. de vede'oD ,i de ·vis.uri. I ~arte?

141

Din ~ruptte~ pricini ee tn~a1a c1ie,trnn.~i de vedenii ,i 'V i'sur~~ ea 3i cum If fi de la Dumnezeu, si anume: din mindrie; din slava de~8:rti~ care este prima f~iei a 'lulndriej,;, din eauza :mmtii slabe ~i neiscusite a crestinilor; din cauza :mvnei nesocotite a unor crestini ~ care Sf roa.gi :Si postesc mulr ca sa ai bii vedeni i, de

Sfin 1 m S· 1" Cu boal ..... b 1 ,4l;

- .-- - - .. .., ". .' . ",' . . - " - ~ a - . e! ,,,e

care spune 'L ,tJJ saac z inn: ;;" mare t OtL~_ 'O,::j,"

'I " , " .. ,"}r:;V"rmGl of'"e'f'ij f'e",·a_, '~jI IF'''~fi''Ii,''''''-'; ~,:~ 1I:jI',1I'"'Io1 Y' le- U'V' 5"8"·")

ce:a. ce are [". lI.,l!l~ ry _ ~ ,II! .. t $'~V""iU.4£U.4~ ¥ v., A1!! .". '."""

A eincea prieina R a:migirii prin vedeni n ~:[ visuri este

'~I "..:all"" d"~ L •• • !!'. d'''' "". .'

ne~JG11J111lj[~.n~a. ,!J1J6 · _WJ}OVntCl 31 In ~I a:r,a:m:lI:Cla nn Dr

credineiosi, mai ales 3! ce or mandrl~ dln care ca,lmZ§, usor ,sun:t vinati de diavolnl; 3! §:asea. pricina vine din caUZR vietii de sine aseunse a; unora ~i din nemarturlsirea cnmti, a gjndurilot, le dllrwh 0 vnic " 1M ultima pric,imi prin care se tn~ala, crestinii 100. visuri "~I vedenii mineinoase este necunostinta de sine ~i lipsa de citire a Sfintei Seripturi si a. Sfin~mor Pirinti.

Despre acestea spune ~i rn.'~ei~eptlll11~ Sirah, zicand;

V~" -"1' ..~"' .', ··t ,d . "i£'iin""" ,,', , . ". "';""1' ". '

~" rsun e cete rete SU.D . ~~\l racnme, ca vraji e ~]

deseantecele, ~,i pe multi ViSUIU"e i-an tlll~ela\t si au clizu.t to'ti ,cei Of au n,adij,dui'[ intr-tnsele'' (Sirah 34,~ 1 ~,7)., eel C.6 crede Iesne In. visuri ~i in vedeni i, far,a

"" - - - ]'iIt ~ cercetare ei 1['I..(''!l'~ C' -a'" I['IQ, i!""'a·" II\"'IJI~i'!'1IJ ~i ji).~a- 'P'''''''a" la t'g,'~ m,-U- .... ei

l11.U~I!J.a. ............ r~lll.-a.· 't'~ 1iJ11QI~, Ii::t!. ......,. 'I;;li'. UVUil<~-..e' . OJIV ' ~ llyJ!, 'I"i' " L"~,

1- ",,'.. d~' d"'~:Q "" 1" 7 .' ""

ee merg a vraji 31'" escanteee, acnca pana a, ..•. am sa SiS

opreasca de la SOnta ·Imp,arta$anie ..

CUPRINS

Desp ,r"" ~ 1Ii'I'r-- eatie. .... ;;;;,~,~"",,s.,~ '0'-' m ~I~ 1- 1111" rai ~ ··L ,; ad 7·

_.!JI " ',,", """ ..... ""'t "-", '!;;.!~l\Ii.",",\IL.'I!w'''." . 'IllL U , ,U ':¢" l.iCII, _ .•• "' •• ,,', •• "",.,

De spre cred.ill~ii J nid.,~j de ~ dragoste si h a r '" " 29

Despre rugaiciune :jID 8,'finta Liturghie ", " .

Despre p,ic.at, Spovedanie Sftnta Inlp'ir~fi~la n i ~ r.. ~ I Despre su:feri:Dlil; ispite ~j vrijito'ric ..... " .... II •• I I J

Tehnoredactare computerizata la Sfinta ,MaD~~,t;~I,"p\m S:·····~""~,°tr.1 .'~.

. . . _ .. " _4!7:1 W!,IJ, """"" :l.U'a.!JI . J.a

Tiplritlla TIpo:grafia MitropuHtarnl Trinitss in colsborare en

d

.

. .

[MUW. npRI~'T

T!~r.1'!ia MULTlPRINT g,A. !StIr- ~lirn m .. ;fj4. la~i • 700i~

~i: '1J23~'-:~l'1·I;Z~~ .. ~$SI3. F~:(: O~i!,211252