Stoica Florentin - Eugen

L2: Structura funcţională a M.A.C.

Studiu de caz: Motorul D110, elemente component, influenţa factorilor constructive
asupra performanţelor motorului, analiză comparativă cu motorul M.T.U. 396

Structura motorului cu aprindere prin compresie, de tipul M.A.C.-D110, precum şi elementele

component ale acestuia sunt prezentate în figura următoare:
Stoica Florentin - Eugen

Motorul M.A.C.-D110 este un motor cu ardere internă în care combustibilul se aprinde

datorită temeperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, şi nu prin utilizarea unui
dispozitiv auxiliar, aşa cum ar fi bujia în cazul motorului cu aprindere prin scânteie.
Funcţionarea motorului M.A.C.-D110
Comprimarea unui gaz conduce la creşterea temperaturii sale, aceasta fiind metoda prin care
se aprinde combustibilul în motoarele diesel. Aerul este aspirat în cilindri şi este comprimat de către
piston până la un raport de 25:1, mai ridicat decât cel al motoarelor cu aprindere prin scânteie. Spre
sfârşitul cursei de comprimare, motorina (combustibilul) este pulverizată în camera de ardere cu
ajutorul unui injector. Motorina se aprinde la contactul cu aerul deja încălzit prin comprimare până la
temperature de circa 700-900 °C. Arderea combustibilului duce la creşterea temperaturii şi presiunii,
care acţionează pistonul. În continuare, ca la motoarele obişnuite, biela transmite forţa pistonului
către arborele cotit, transformând mişcarea liniară în mişcare de rotaţie. Aspirarea aerului în cilindri
se face prin intermediul supapelor, dispuse la capul cilindrilor. Pentru mărirea puterii, majoritatea
motoarelor diesel moderne sunt supraalimentate cu scopul de a mări cantitatea de aer introdusă în
cilindri. Folosirea unui răcitor intermediar pentru aerul introdus în cilindri creşte densitatea aerului şi
conduce la un randament mai bun.
În timpul iernii, când afara este frig, motoarele diesel pornesc mai greu deoarece masa
metalică masivă a blocului motor (format din cilindri şi chiuloasă) absoarbe o mare parte din căldura
produsă prin comprimare, reducând temperature şi împiedicând aprinderea.
Influenţa factorilor constructivi asupra performanţelor motorului
1. Construcţia sistemului de admisie
Motoarele sunt, în general, policilindrice şi din această cauză elementele care realizează admisia
motoarelor se unesc într-o galerie din care pornesc ţevi particulare pentru fiecare cilindru în parte.
Existenţa unui singur filtru de aer le reuneşte într-o unică conductă. Construcţia sistemului de admisie
este mult mai simplă la M.A.C. decât la M.A.S. şi de aici apar mult mai puţine pierderi. Sursele de
pierderi gazodinamice ale curgerii fluidului motor sunt: filtrul de aer, difuzorul, obturatorul,
colectorul, galeria din chiuloasă şi trecerile pe lângă supapă.
2. Construcţia sistemului de evacuare
Sistemul de evacuare generează pierderi gazodinamice prin următoarele elemente: supapa de
evacuare, galeria de evacuare, colectorul de evacuare şi amortizorul de zgomote. La motoarele mai
recente se adaugă şi catalizatorul pentru combaterea emisiilor poluante. Amortizorul de zgomot
realizează o creştere importantă a contrapresiunii de evacuare, variind şi lucrul mecanic
corespunzător pompajului. De aceea este utilă realizarea unor atenuatoare de zgomote cu reducere
importantă a zgomotului, dar şi cu pierdere hidraulică redusă. O contrapresiune importantă pe galeria
de evacuare are o acţiune pe două direcţii: măreşte contrapresiunea şi, odată cu aceasta şi lucrul
mecanic şi creşte şi cantitatea de gaze arse reziduale.
Stoica Florentin - Eugen

3. Fazele distribuţiei
Fazele distribuţiei sunt momentele de deschidere şi închidere a supapelor de admisie şi evacuare şi au
o influenţă esenţială asupra perfecţiunii umplerii. Acestea se exprimă sub forma diagramei de
distribuţie. Deschiderea supapelor începe cu un avans pentru a permite o înălţime de ridicare relativă
mare în perioda optimă de admisie/ evacuare şi pentru a putea utiliza cât mai bine timpul avut la
dispoziţie.
4. Arhitectura camerei de ardere
Aceasta influenţează procesele de admisie şi evacuare, în special prin modul de montare al supapelor
şi dimeniunilor lor. În general, la intrarea amestecului proaspăt în camera de ardere se realizează un
vârtej, care mai consumă din energia întârziată la umplere De asemenea, modul de aşezare al
supapelor poate conduce la apariţia unor pierderi gazodinamice, cu influenţe asupra umplerii.
5. Raportul de comprimare
Influenţa raportului de comprimare este decisivă asupra umplerii, aceasta fiind direct proporţională cu
ε. Totuşi, la rapoarte de comprimare ridicate, creşte regimul termic al motorului, conducând la
încălziri ale traseului cu efecte negative asupra umplerii (creşterea temperaturii amestecului proaspăt
duce la reducerea densităţii).
6. Natura materialului pistonului şi supapei
Pentru priston şi chiuloasă, conductivitatea termină a acestora influenţează gradul de încălzire al
amestecului şi deci, şi coeficientul de umplere. Aliajele de aluminiu au o conductivitate ridicată faţă
de cele din fontă şi o temperatură mai scăzută, conducând la coeficienţi de umplere mai buni.