CAPITOLUL 2.

Legislația din domeniul securității şi sănătății în muncă specifică realizării

ARBORE CUPLARE.

2.1. Legislația europeană privind securitatea şi sănătatea în muncă aplicabilă domeniului de realizare
a reperului/produsului.

În tabelul următor sunt prezentate pe plan național și european, articolele din legile sau
Hotărârile de Guvern privind securitatea și sănătatea în muncă aplicabile procesului de realizare
piesei ”Arbore cuplare”.

ACTUL NORMATIV NAȚIONAL REGLEMENTARE COMUNITARĂ –

DIRECTIVĂ TRANSPUSĂ
Legea nr. 319/14 iulie 2006 – Legea securității si
89/391/CEE
sănătății in muncă;
Hotărârea de Guvern nr. 1425/11 octombrie
2006 (actualizată) pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii securității și 92/58/EEC
sănătății în muncă nr.319/2006, (modificată și
completată de HG 955/2010, HG 1242/2011);
Ordin Nr. 71 din 2 martie 1995 privind aprobarea
Normelor specifice de securitate a muncii pentru 2001/95 CE
prelucrarea metalelor prin aschiere, a Normelor
specifice de securitate a muncii;
Hotărârea de Guvern nr. 493/12 aprilie 2006
(actualizată) privind cerințele minime de
securitate și sănătate referitoare la expunerea
2003/10/CE
lucrătorilor la riscurile generate de
zgomot(modificată și completată de HG
601/2007);
Hotărârea de Guvern nr. 971/26 iulie 2006
privind cerințele minime pentru semnalizarea de 92/58/CEE
securitate și/sau de sănătate la locul de muncăƒ ;
Hotărârea de Guvern nr. 1048/09 august
2006 privind cerințele minime de securitate si
sănătate pentru utilizarea de către lucratori a 89/656/CEE
echipamentelor individuale de protecție la locul de
muncă;
Hotărârea de Guvern nr. 1051/09 august
2006 privind cerințele minime de securitate si
sănătate pentru manipularea manuală a maselor 90/269/CEE
care prezinta riscuri pentru lucrători, in special de
afecțiuni dorsolombare;
Hotărârea de Guvern nr. 1091/16 august
2006 privind cerințele minime de securitate si 89/654/CEE
sănătate pentru locul de muncă;
Hotărârea de Guvern nr. 1876/22 decembrie
2005 privind cerințele minime de securitate si
2002/44/CE
sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la
riscurile generate de vibrații (modificată și
completată de HG 601/2007);
Legea nr. 186/16 mai 2006 privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr.171/2005
pentru modificarea si competarea Legii nr. 94/33/CE
346/2002 privind asigurarea pentru accidente de
muncă si boli profesionale;
Ordonanța de Urgență nr. 99/29 iunie 2000 –
privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu
2006/25/CE
temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor
încadrate în muncă;
Ordin nr. 3/2007 pentru aprobarea Formularului
pentru înregistrarea accidentului de muncă – -
FIAM
Ordin nr. 455 din 14 iunie 2010 pentru
constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor
externe de prevenire si protecție si de avizare a
documentațiilor cu caracter tehnic de informare și -
instruire in domeniul securității si sănătății in
muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de
muncă;
LEGEA 307/2006 - privind apărarea împotriva
incendiilor;
ORDIN 163/2007 - Norma generala de aparare
impotriva incendiilor;
Hotărâre nr. 557 din 6 iunie 2007 privind
completarea masurilor destinate să promoveze
imbunatățirea securității si sănătății la locul de
muncă pentru salariații incadrati în baza unui 92/85/CEE
contract individual de muncă pe durata
determinată și pentru salariații temporari incadrati
la agenti de muncă temporară;
Hotărâre nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind
supravegherea sănătății lucratorilor (modificată și
94/33/CE
completată de HG 37/2008, HG 1169/2011, HG
1/2012);
LEGE nr. 346 din 5 iunie 2002
(*republicată*) privind asigurarea pentru accidente 89/391/CEE
de muncă si boli profesionale*);
HOTĂRÂRE nr. 1146 din 30 august 2006 privind
89/655/CEE;
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
95/63/CE;
utilizarea în muncă de către lucrători a 2001/45/CE
echipamentelor de muncă;

2.2. Legislația națională privind securitatea şi sănătatea în muncă aplicabilă domeniului de realizare a
reperului/produsului Arbore Cuplare.

Din NSSM 13 Norme de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la
cald prin forjare, au fost extase urmatoarele articole referitoare la postul de lucru sculler-matriter:
Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare
plastica la cald prin forjare, cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor
profesionale specifice activitatii de forjare.
(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea sau diminuarea
factorilor de risc existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia
(executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca).

Art. 2. - Prezentele norme se aplica la toate persoanele fizice sau juridice care desfasoara activitati
de forjare, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare a
acestora.

Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de
protectie a muncii.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de forjare, desfasurate in unitati, se vor aplica
prevederile normelor specifice prezentate in anexa 1.

Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca
urmare a modificarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, la nivelul unitatilor
sau la modificarea proceselor tehnologice.

Art. 5. - Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform prevederilor

Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 6. - Instruirea personalului din activitatea de deformare plastica la cald prin forjare, in domeniul
protectiei muncii, se va face conform prescriptiilor Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 7. - Acordarea echipamentului individual de protectie se va face conform prevederilor

Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie.

Art. 8. - Personalul din atelierele de forja va purta echipamentul de protectie si de lucru

corespunzator operatiilor pe care le executa.

Art. 54. - Toate matritele vor fi verificate inainte de a fi montate si vor fi inlaturate cele care prezinta
fisuri sau crapaturi.

Art. 55. - Montarea si demontarea matritelor se vor face cu dispozitive mecanizate adecvate acestei
operatii de catre reglori sau personal specializat. In timpul schimbarii matritelor, berbecul va fi
asigurat contra caderii. La aceasta operatie, vor asista seful de echipa, precum si manipulatorul
utilajului.

Art. 56. - (1) Fixarea matritelor pe masina se va face cu suruburi in buna stare, fara alte piese
intermediare.
(2) Daca acest lucru nu este posibil, se poate face fixarea si cu ajutorul penelor sau a bridelor
folosind contrapiese din mai multe bucati (daca s-a prevazut in proiect).

Art. 57. - Utilizarea berbecului pendular pentru baterea penelor de fixare a matritelor pe ciocane se
va face tinand seama de urmatoarele:
a) este interzis sa se lucreze cu berbecul pendular de batere a penelor fara instruirea
corespunzatoare si insusirea practica si teoretica a lucrarilor sau manipularilor ce trebuie executate;
b) Inainte de utilizarea berbecului pendular de batere a penelor este obligatoriu:
- sa se verifice starea berbecului (sa nu prezinte fisuri, rupturi sau margini stemuite);
- ochetii, tijele si lanturile de ridicare a berbecului pendular trebuie sa prezinte suprafete fara fisuri,
rupturi, deformatii sau posibilitatea de desprindere a berbecului din ele;
- In timpul cand nu este utilizat, berbecul va fi asezat numai pe pardoseala, in asa fel incat sa nu
blocheze caile de acces, sa nu se rastoarne sau sa alunece.

Art. 77. - Forjorul trebuie sa stea lateral fata de locul de prelucrare in asa fel incat sa poata urmari
procesul de forjare sau presare si sa fie protejat contra tunderului si zgurii improscate si contra
caldurii radiate de piesa. Fac exceptie ciocanele si presele mici care sunt deservite, in general, de un
singur lucrator, care trebuie in acelasi timp sa manevreze si presa si ciocanul.
Art. 78. - Ajutorii forjori se vor aseza lateral pentru a nu fi loviti de piesa ce, eventual, ar sari din
cleste in timpul prelucrarii.
Art. 79. - In timpul functionarii ciocanelor sau a altor masini pentru forjat sau matritat sunt interzise:
a) executarea reparatiilor acestora;
b) indepartarea deseurilor;
c) curatarea, stergerea si ungerea lor.

Art. 93. - Inainte de inceperea operatiei de retusare a matritelor sau a berbecilor de pe ciocanele
matritoare cu sabota fixa si mobila, seful de echipa trebuie sa execute urmatoarele:
a) verifica impanarea corecta a matritelor;
b) ridica berbecul ciocanului la punctul mort superior;
c) introduce dispozitivul de oprire sau pune siguranta (la ciocanele cu sabota mobila);
d) coboara berbecul pana la sprijinirea pe dispozitivul de sprijin prin inchidrea treptata a aerului
comprimat;
e) inchide complet admisia aerului comprimat, verificand inchiderea prin apasare pe pedala sau pe
maneta de comanda;
f) deschide robinetul de evacuare al instalatiei de alimentare cu aer comprimat dupa inchiderea
alimentarii cu aer a utilajului.
Art. 94. - Inainte de inceperea operatiei de retusare a matritelor sau a berbecilor, la presele cu
frictiune, seful de echipa trebuie sa execute urmatoarele:
a) verifica impanarea completa a matritelor;
b) ridica berbecul presei la punctul mort superior;
c) introduce dispozitivul de sprijin;
d) opreste motorul masinii si coboara incet berbecul pe dispozitivul de sprijin.
Art. 95. - Inainte de inceperea operatiei de retusare a matritelor si a stantelor la maxiprese si prese
de debavurat, seful de echipa executa urmatoarele:
a) verifica prinderea, respectiv fixarea corecta a suportilor, pastilelor, placilor si a poansoanelor
montate pe masina;
b) ridica berbecul la punctul mort superior;
c) opreste motorul de actionare.
Art. 96. - Lubrifierea matritelor se va face, pe cat posibil, cu pistoanele de pulverizare cu teava lunga
sau, in lipsa acestora, cu pamatuf cu coada lunga, utilizandu-se lubrifianti care produc cat mai putin
fum. Nu se vor folosi lubrifianti in cantitate prea mare spre a se evita stropirea prin improscare in
timpul lucrului.