PROIECT SECURITATE SI SANATATE IN

MUNCA IN PROIECTAREA UTILITATILOR

PUNCTUL DE PLECARE ÎN OPTIMIZAREA ACTIVITĂŢII DE PREVENIRE A
ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE ÎNTR-UN
SISTEM ÎL CONSTITUIE EVALUAREA RISCURILOR DIN SISTEMUL RESPECTIV.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul

analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri:
gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime posibile asupra organismului uman.
Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv
niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI
812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) şi stă la baza diferitelor metode
cu aplicabilitate practică. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în România după
standardul european amintit, în capitolul 6 precizează că „factorii ce trebuie luaţi
în considerare la evaluarea riscului sunt probabilitatea producerii unei leziuni sau
afectări a sănătăţii şi gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării
sănătăţii”.
Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă conţine următoarele prevederi care
vizează obligativitatea evaluării riscurilor:
- angajatorul are obligaţia „să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau
preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă” (art. 7, alin. 4, lit.
a);
- angajatorul are obligaţia „să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru
securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri
specifice” (art. 12, alin. 1, lit. a).
De asemenea, prin prevederile art. 13, lit. b, Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii
în muncă stabileşte faptul că, pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în
muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii
au obligaţia „să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri
tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe
care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii”.
RISCURILE SI TRATAREA RISCURILOR PENTRU SANTIERE SI
RETELE NATIONALE DE UTILITATI PUBLICE
Sectorul CONSTRUCȚII este un sector cu nivel ridicat de risc în care lucrătorii sunt expuşi unei
palete largi de riscuri de accidentare şi îmbolnăvire: riscuri mecanice, electrice, fizice,
chimice, biologice, ergonomice, psihosociale.
Accidente de muncă (AM) se produc în principal, prin:
cădere de la înălţime,
cădere de la acelaşi nivel,
implicare într-un accident auto,
electrocutare,
surpare, îngropare (în cursul executării săpăturilor),
lovire de materiale, obiecte aflate în cădere,
contact cu substanţe periculoase (intoxicaţii acute, arsuri chimice),
manipularea unor materiale grele,
incendiu, explozie.
Principalele boli profesionale şi boli legate de profesie specifice lucrărilor executate în construcţii sunt:
afecţiuni musculoscheletice (AMS) ale spatelui şi/sau membrelor superioare,
tromboflebită de efort a membrului superior,
intoxicaţii acute, subacute, cronice,
azbestoză, cancere, afecţiuni pulmonare benigne,
pneumoconioze, boli pulmonare obstructive cronice (BPOC),
conjunctivite, cheratite,
dermatoze, eczeme,
alergii cutanate sau respiratorii,
hipoacuzie, surditate,
boală de vibraţii,
hipotermie, degerături,
şoc caloric, colaps caloric, crampe calorice.
AMS sunt cele mai obişnuite forme de îmbolnăvire din sectorul construcţii. Se
estimează că tulburările musculoscheletice afectează 30% din forţa de muncă
din acest sector.
Cercetări recente au arătat că afecţiunile musculoscheletice au o prevalenţă mai
mare în unele domenii din construcţii sau grupe profesionale cum ar fi zidari,
tencuitori şi dulgheri.
AMS-urile sunt afecţiuni de etiologie multifactorială în care desfăşurarea unei
activităţi şi mediul de muncă sunt doi factori semnificativi dintr-o serie de factori
care pot contribui la apariţia şi dezvoltarea lor.
Există o mare varietate de AMS legate de profesie, de la afecţiuni ale spatelui cauzate
de manipularea manuală a maselor grele, până la afecţiuni ale membrelor
superioare cauzate, în principal, de activitatea repetitivă.
În tabelul următor sunt prezentate sintetic riscurile generale şi specifice sectorului
CONSTRUCȚII, factorii de risc, efectele acestora şi măsurile de prevenire în raport
cu fiecare categorie de riscuri în parte.
Identificarea și marcarea zonelor de risc;
· Respectarea succesiunii operațiilor în cadrul executării lucrărilor și a tehnologiilor;
· Utilizarea de indicatoare de securitate pentru pericole;
· Organizarea corespunzătoare a unor spaţii, precum cele pentru montare, depozitare;
· Utilizarea echipamentului individual de protecție corespunzător riscurilor identificate la locul de muncă și în condițiile de utilizare a
echipamentului de muncă (de ex. la utilizarea schelelor lucrătorii trebuie să folosească echipamentul individual de protecţie (EIP):
cască de protecţie, mănuşi de protecţie, încălţăminte cu bombeu întărit şi carâmb înalt).
Utilizarea echipamentelor de muncă conforme cu cerințele de securitate și sănătate aplicabile, prevăzute de reglementările legislative și
tehnice specifice;
· Elaborarea instrucțiunilor de lucru specifice condițiilor de utilizare a echipamentelor de muncă;
Amenajarea suprafeței de sprijin/teren necesară pentru utilizarea corespunzătoare a echipamentelor de muncă;
· Diagnosticarea tehnică și punerea în conformitate a echipamentelor de muncă;
Instruirea lucrătorilor, în conformitate cu instrucțiunile de lucru specifice echipamentelor de muncă și a instrucțiunilor prevăzute de Cartea
tehnică/ Manualul de utilizare;
Verificarea periodică a echipamentelor de muncă, inclusiv înainte de începerea lucrului;
· Utilizarea sistemelor de blindaj și de asigurare împotriva surpărilor de teren (maluri);
· Identificarea și marcarea zonelor de risc;
· Utilizarea de indicatoare de securitate pentru pericole;
· Dotarea echipamentelor de muncă cu dispozitive de semnalizare optică și acustică corespunzătoare riscurilor identificate la locul de
muncă;
Utilizarea echipamentului individual de protecție corespunzător riscurilor identificate la locul de muncă și în condițiile de utilizare a
echipamentului de muncă.
Semnalizarea de securitate și sănătate adecvată cu privire la riscul legat de cădere de la înălțime de la același nivel;
· Asigurarea de împrejmuiri, delimitare șantier/zone de lucru pentru prevenirea căderilor de la înălțime de la acelși nivel;
Utilizarea echipamentului individual de protecție (EIP) corespunzător, de ex.: încălțăminte de protecție cu inserție/bombeu metalic ;
· Asigurarea ordinii pe șantier ;
· Asigurarea de zone de acces și treceri/căi de circulație libere;
· Asigurarea suprafețelor/solului fără risc de alunecare;
Asigurarea iluminatului adecvat, amenajarea și delimitarea zonelor de depozitare a materialelor etc.
· Realizare de balizări/semnalizări privind prevenirea riscului legat de prăbușiri/surpări;
· Asigurarea de sisteme de sprijinire, consolidări, fixarea pământului pentru realizarea excavațiilor, întărirea malurilor/pereților,
baluzare, etc.
Semnalizarea zonelor de risc de cădere de obiecte și amenajarea de treceri provizorii pentru prevenirea riscurilor de cădere de obiecte;
Utilizarea de echipamente de muncă adecvate lucrărilor care se execută, de ex. utilizare de schele și eșafodaje conforme cu cerințele de
securitate și sănătate aplicabile; Utilizarea EIP adecvat, de ex. casca de protecție corespunzătoare riscurilor identificate;
2.Proiectarea si dezvoltarea retelei de drumuri urbane(riscuri de poluare)
În realizarea acestui obiectiv un loc important îl ocupă sistematizarea, proiectarea și realizarea arterelor de circulație.
Pentru satisfacerea cerințelor actuale și de perspectivă ale traficului rutier, realizarea arterelor de circulație urbane și
rurale trebuie făcută într-o concepție unitară, pe baze științifice, potrivit unor norme obligatorii, care să asigure
îmbunătățirea permanentă a condițiilor de viață și de muncă ale locuitorilor, păstrarea și valorificarea superioară a
rețelei de străzi existente, economisirea terenurilor, creșterea eficienței și siguranței transporturilor.
Sistematizarea, proiectarea și realizarea arterelor de circulație din municipii, orașe vor trebui să asigure integrarea
armonioasă a noilor obiective cu caracter economic, social-cultural sau de locuințe în cadrul arhitectural și al
sistemului stradal existent, respectînd particularitățile fiecărei localități.
Străzile din localitățile urbane au următoarele funcții și
caracteristici:
 străzi de categoria I - magistrală, care asigură preluarea fluxurilor ale
orașului, pe direcția principală de legătură cu drumul național care
traversează orașul, avînd 6 benzi de circulație, inclusiv liniile de tramvai și
alte mijloace de transport în comun;
b) străzi de categoria a II-a de legătură, care asigură circulația
generală a orașelor între zonele funcționale și de locuit, avand 4
benzi de circulație, inclusiv liniile de tramvai și alte mijloace de
transport în comun;
c) străzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de
circulație ale orașului din zonele funcționale și le dirijează spre
străzile de legătură sau magistrale, avînd 2 benzi de circulație;
d) străzi de categoria a IV-a de deservire locală, care asigură
accesul carosabil la blocurile de locuit, în curțile interioare ale
acestora, precum și în zonele cu trafic foarte redus, pentru
servicii curente și accidentale, avînd o singură bandă de
circulație.
Străzile de categoria I - magistrale se vor proiecta și realiza numai dacă realizarea lor se justifică din punct de vedere tehnico-economic și al intensității circulației și vor
fi în număr de cel mult două într-o localitate, amplasate, de regulă, pe direcțiile drumurilor naționale.
Încadrarea străzilor într-una din categoriile prevăzute în prezenta lege se face la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului
București, prin schițele și detaliile de sistematizare aprobate potrivit prevederilor Legii nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și
rurale.
Străzi de categoria I și a II-a, cu sau fără zonă verde mediană, precum și alte străzi cu un număr mai mare de benzi de circulație decît cele prevăzute în art. 10 sau cu
platformă de tramvai separată de partea carosabilă, artere ocolitoare, rocade, centuri de legătură și străpungeri, se vor putea realiza numai în cazurile în care
mărimea orașului, intensitatea traficului, configurația terenului, circulația pietonilor sau alte împrejurări determină necesitatea unor asemenea lucrări, cu
aprobarea prealabilă dată prin decret prezidențial.
La proiectarea străzilor noi din localitățile urbane se va adopta, de regulă, tipul de stradă de categoria a III-a, prevăzută cu trotuare de 2 m.
În funcție de intensitatea circulației și de eficiența economică a lucrărilor se pot adopta și tipuri de străzi de categoria I, prevăzute cu trotuare de pînă la 5 m lățime, sau
străzi de categoria a II-a, prevăzute, de regulă, cu trotuare de 4 m lățime.
Caracteristicile și condițiile tehnice de proiectare a străzilor din localitățile urbane, precum și capacitățile maxime de circulație pe acestea, sînt prevăzute în anexele nr. 1 și 2.
La proiectarea intersecțiilor se va ține seama de condițiile specifice de amenajare, corespunzător relațiilor dintre fluxurile concurente, precum și de condițiile de fluență, vizibilitate și
siguranță a circulației, prevăzute în normele tehnice în vigoare, potrivit anexei nr. 2.
Intersecțiile și piețele de circulație se pot realiza numai dacă soluțiile adoptate se justifică tehnic și economic și vor ocupa suprafața de teren strict necesară pentru asigurarea funcțiilor
acestora. În cazul intersecțiilor intens solicitate se pot prevedea treceri denivelate pentru pietoni și vehicule.
Realizarea intersecțiilor pe străzile din categoriile I și a II-a se face cu aprobarea comitetelor executive ale consiliilor populare sau al municipiului București.
Lucrările edilitare subterane se amplasează, de regulă, în afara părții carosabile a străzii.
Rețelele magistrale de distribuție sau colectare pentru apă, energie electrică, telefonie, gaze, termoficare vor fi amplasate în galerii vizibile și prevăzute cu puncte de branșare distribuite
la distanțe optime, potrivit studiilor de sistematizare, asigurînd lungimi minime ale branșamentelor, potrivit anexei nr. 3.
Rețelele de energie electrică de înaltă tensiune și canalizare se proiectează și se realizează pe trasee independente, corespunzător normelor tehnice.

Modernizarea străzilor se va realiza în conformitate cu prevederile schiței de sistematizare a localității și a studiului de circulație, cu menținerea alinierilor existente.
Pentru alinierea părții carosabile a străzii se pot efectua, potrivit dispozițiilor legale, unele corectări prin retrageri de garduri, fără demolări de clădiri, asigurîndu-se totodată un trotuar cu
lățime minimă.
Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București vor stabili, pe baza studiilor de circulație, măsuri pentru folosirea eficientă a sistemului stradal, prin
separarea și distribuirea fluxurilor de circulație în raport cu natura traficului, introducerea circulației cu sens unic, suprimarea unor intersecții secundare și apropiate pe străzile
cu trafic intens și de tranzit, precum și alte măsuri de organizare a circulației.
În vederea fundamentării studiilor de circulație în localități, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București vor asigura, cu concursul organelor de
miliție, înregistrarea periodică a traficului, potrivit normelor tehnice stabilite în acest scop.
Pentru circulația pietonilor se vor amenaja trotuare, cu o lățime cuprinsă între 1 și 5 m, în funcție de intensitatea circulației și de locul în care sînt amplasate acestea. Normele pentru
dimensionarea trotuarelor sînt cele prevăzute în anexa nr. 4.
La traversarea străzilor din categoriile I și a II-a din localitățile urbane, de către fluxuri mari de pietoni, pot fi prevăzute, după caz, refugii sau treceri prin pasaje denivelate.

În interiorul ansamblurilor de locuințe, accesul pietonilor la locuințe, dotări social-culturale, spații comerciale, locuri de odihnă și terenuri de joacă se poate asigura prin alei.
Amplasarea pe străzi a stîlpilor pentru instalații, a pomilor sau a zonelor verzi se va face pe o lățime de 1,50 - 2 m între partea carosabilă și trotuar.
Normele de iluminare a arterelor de circulație diferențiate în raport cu categoria acestora, precum și distanțele între stîlpii de iluminat public, se vor stabili prin decret prezidențial.
Soluțiile de transport în comun se stabilesc pe baza unui studiu comparativ de eficiență tehnico-economică și cu privire la cerințele de transport ale populației.
Transportul în comun se va realiza pe străzile de categoriile I și a II-a; străzile din categoria a III-a vor putea fi folosite în acest scop în cazuri excepționale, dacă străzile de categorie
superioară nu pot fi folosite în acest scop.
Liniile noi de tramvai se amplasează de regulă pe partea carosabilă a străzii și la nivelul ei, iar stațiile de tramvai se pot amenaja cu refugii pentru pietoni.
Pentru parcarea autovehiculelor se pot folosi curțile interioare ale clădirilor de locuit amenajate în mod corespunzător, străzile interioare, spațiile special amenajate în piețele din
cartierele de locuit și, după caz, trotuarele și străzile care nu sînt intens circulate.

În cadrul ansamblurilor de locuințe cu o populație de circa 8.000- 10.000 locuitori se pot prevedea amenajarea de parcuri, cu plantații diversificate, dotări corespunzătoare pentru
odihnă și agrement, terenuri de joacă pentru copii, precum și alte dotări pentru deservirea populației.
Vitezele de circulație luate în considerare la proiectare, intensitatea și natura traficului, precum și organizarea circulației, dispunerea și amenajarea intersecțiilor pe străzile din
localitățile urbane, se stabilesc prin studii de circulație, cu respectarea prevederilor din anexa nr. 1.
Dimensionarea numărului de benzi carosabile se face în funcție de intensitatea și caracteristicile traficului, cu respectarea capacităților maxime de circulație pe străzi prevăzute în
anexa nr. 2.
Elementele geometrice ale profilelor caracteristice ale străzilor din localitățile urbane sînt cele prevăzute în anexa nr. 5.
Suprafețele carosabile și ale trotuarelor din ansamblurile de locuințe se stabilesc in functie de anumite
criterii.
Alcătuirea sistemului rutier se va face în funcție de intensitatea și componența traficului, de factorii
climatici și de posibilitățile de folosire a materialelor locale și deșeurilor industriale, de realizarea pe
etape a lucrărilor, în conformitate cu anexa nr. 8.
Dimensionarea îmbrăcăminții, a fundației și a straturilor de bază se va face cu respectarea normelor
tehnice în vigoare pentru traficul de perspectivă pe o durată de cel puțin 15 ani.
Proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor publice si de exploatare se realizeaza intr-o conceptie
unitara, pe baza principiilor generale prevazute in Legea drumurilor, potrivit normelor stabilite prin
prezenta lege.
La proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor se va tine seama de functiunea pe care o au in
reteaua rutiera sau in exploatarea obiectivelor pe care le deservesc, de volumul, tipul si structura traficului
de perspectiva, utilizarea rationala a terenurilor agricole si forestire, sistematizarea teritoriului si a
localitatilor, de factorii economici si sociali, precum si de necesitatea desfasurarii circulatiei in conditii de
siguranta si confort.
Programele de dezvoltare a drumurilor publice si de exploatare, elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legii drumurilor, trebuie sa
asigure crearea unei retele rutiere omogene si unitare din punct de vedere functional si al caracteristicilor traseelor, legatura dintre
diferitele categorii de drumuri, localitati si centre industriale, cu respectarea normelor legale privind sistematizarea, proiectarea si
realizarea arterelor de circulatie urbana si rurala.

Construirea de drumuri noi, artere ocolitoare, rocade, pasaje denivelate, viaducte, largirea si modernizarea drumurilor publice si de
exploatare, precum si incadrarea drumurilor in clase tehnice, se fac numai cu aprobarea prealabila data prin decret prezidential.
Amplasarea instalatiilor de telecomunicatii, electrice, conducte, canale si altele asemenea in afara localitatilor se face, de regula, in zonele
de protectie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranta, cu respectarea normelor privind exploatarea lor, pe baza studiilor
elaborate de beneficiarii instalatiilor, cu acordul organului care are in administrare drumul public.
Executarea acestor lucrari se poate face numai pe baza aprobarii prevazute de lege.
Activităţile din mediul urban constituie surse de poluare pentru toţi factorii de mediu, de aceea aceste
activităţi trebuie controlate şi dirijate, astfel încât să se reducă la minim impactul asupra mediului.
Factorii de mediu aerul, apa, solul, flora, fauna suferă în continuare, sub impactul activităţii umane,
modificări cantitative şi calitative importante. În concordanţă cu cerinţele evoluţiei fireşti ale
dezvoltării, cu conceptele de participare ale societăţii civile la dezvoltarea durabilă şi echilibrată a
propriilor aşezări, cu conceptul de organizare din ţările Uniunii Europene, apare, s-a definit ideea de
amenajarea teritoriului.
SOLURI ŞI GEOLOGIE
Efecte posibile
Construcţie-Schimbarea temporară a folosinţei terenurilor (loturile ocupate de şantier, punctele de lucru şi
drumurile temporare de acces şi de transport, gropile de împrumut, stocarea pământului vegetal şi a
rocilor din excavaţii pentru utilizare ulterioară în lucrări de peisagistică sau umpluturi etc.) şi efecte
ulterioare cum ar fi deteriorarea profilului de sol Redistribuirea încărcării geologice, modificarea stării de
tensiune a masivelor, activarea alunecărilor de teren şi eroziunii pantelor Degradarea solului în zona
săpăturilor:
- Decopertarea şi îndepărtarea solului vegetal
-Compactarea solurilor –
Eroziunea solului şi alunecări de teren
Poluarea solului şi modificarea în continuare a calităţii solului sub acţiunea poluanţilor datorită:
-Împrăştierii pe sol sau infiltrării de substanţe poluante ca urmare a evacuărilor necontrolate sau accidentale
de hidrocarburi (uleiuri, lubrifianţi, combustibili, vopsele, solvenţi) pe amplasament şi pe drumurile publice
în urma utilizării şi întreţinerii maşinilor şi echipamentelor inclusiv la staţiile de preparare a asfalturilor şi
betoanelor, etc.
Depunerii pe sol a pulberilor potenţial contaminate cu alţi poluanţi atmosferici rezultaţi din săpături, traficul de
transport, staţiile de asfalt, betoniere, încărcarea şi descărcarea materiilor prime, etc. o Depunerii pe sol a
substanţelor poluante (SO2, NOx şi metale grele) din precipitaţii
- Împrăştierii pe sol a scurgerilor din reţeaua de canalizare şi de apă încărcată cu lianţi, lapte de ciment şi
suspensii de pe platformele de preparare a betoanelor sau din locurile în care se utilizează betoane.
-Infiltrării în sol a levigatului din depozitele necontrolate de deşeuri şi materiale de construcţie
Operare
Schimbări permanente ale folosinţei terenurilor
Erodarea şi poluarea solului pe traseul drumului, datorită scurgerii apelor meteorice pe taluzurile drumului
Degradarea solului pe traseu datorită lucrărilor de întreţinere a taluzurilor .
Poluare accidentală, incidentala şi sezonieră a solurilor în urma:
Împrăştierii pe sol şi infiltrării de substanţe poluante ca urmare a accidentelor rutiere sau defecţiunilor (mai ales, dar nu numai, din transportul mărfurilor lichide), scurgerilor incidentale de substanţe utilizate
la întreţinerea drumurilor, zăpezii topite încărcate cu produse chimice anti-inghet sau nisip
Depunerii pe sol a substanţelor poluante din trafic (SO2, NOx şi metale grele) în urma precipitaţiilor
Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare Unele dintre efectele descrise mai sus pot fi prevenite/ reduse prin următoarele:
Limitarea suprafeţelor de teren ocupate temporar sau permanent
Prevederea în proiect a măsurilor de protecţie împotriva alunecărilor de teren/eroziunii terenurilor şi a poluării solului şi apei prin dotări pentru interceptarea şi tratarea scurgerilor de apă de pe suprafaţa
drumului
Utilizarea unor echipamente şi echipamente de construcţie dotate cu motoare mai puţin poluante
Pentru alte efecte este necesara mai ales aplicarea unor măsuri de management adecvate dintre cele enumerate în continuare. În fiecare caz se recomandă elaborarea şi implementarea unui Plan de
management de mediu (care să cuprindă şi faza de construcţie) cu măsuri specifice proiectului.
Respectarea de câtre şoferii vehiculelor de transport şi utilajelor de construcţii a rutelor de transport prestabilite
Măsuri destinate prevenirii şi controlului poluării: Buna întreţinere a echipamentelor de transport şi construcţie, Manevrarea şi transportul materiilor prime şi materialelor din excavaţii, Depozitarea temporară
a stratului de sol vegetal decopertat şi a rocilor din excavaţii numai în locurile special destinate şi în condiţii adecvate, Managementul celorlalte deşeuri, Managementul staţiilor de preparare a
asfalturilor şi betoanelor
Prevenirea proceselor de eroziune a solurilor în timpul exploatării drumului prin întărirea şi reabilitarea la timp a structurii acestuia
Utilizarea unor produse anti-inghet mai puţin poluante
Interceptarea/ colectarea şi tratarea apei încărcate cu poluanţi în instalaţii adecvate; evacuarea efluentului tratat potrivit prevederilor legale
APĂ DE SUPRAFAŢĂ ŞI APĂ SUBTERANĂ
Efecte posibile
Construcţie
Redirecţionarea temporară a cursurilor de apă, perturbarea temporară a altor elemente morfologice şi/sau
caracteristici de curgere (viteză, nivel) şi de aici eventuale influente temporare asupra pânzei freatice; în
special în zona unor structuri hidrotehnice precum poduri, podeţe, viaducte, etc.; depinde de structura
caracteristicilor de proiectare şi/sau de metoda de construcţie adoptată.
Poluarea apelor de suprafata şi contaminarea apei subterane cu modificarea calităţilor fizice, chimice şi
biologice datorita acelorasi cauze descrise mai sus pentru soluri şi celor similare care afectează direct
caracteristicile apei si implicit ale mediului acvatic.
Deviere permanentă a albiei cursului de apă, modificare permanentă a altor elemente morfologice şi/sau caracteristici de curgere (viteză, nivel) şi de aici influente
asupra pânzei freatice (v. mai sus)
Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane datorită scurgerii pe taluzurile drumului a apelor meteorice care au spălat suprafaţa carosabilă. Poluare accidentală,
incidental şi sezonieră a apelor de suprafaţă şi subterane ca urmare a:
Substanţelor poluante provenite din accidente rutiere sau defecţiuni (mai ales, dar nu numai, din transportul mărfurilor lichide), scurgerilor incidentale de substanţe
utilizate la întreţinerea drumurilor, zăpezii topite încărcate cu produse chimice anti-inghet sau nisip o Depunerii substanţelor poluante din trafic (SO2, NOx şi
metale grele) în urma precipitaţiilor.
Efecte potenţiale pozitive În cazul proiectelor de modernizare de drumuri, în faza de exploatare pot fi identificate şi efecte benefice: Creşterea fluidităţii circulaţiei cu
efecte benefice de reducere a emisiilor poluante şi indirect a poluării apelor meteorice
Alte măsuri de prevenire/ reducere a poluării apelor inclusiv colectarea riguroasă şi tratarea apelor meteorice şi evacuarea efluentului epurat
Introducerea facilitaţilor de epurarea apelor în spatiile de servicii, parcări, etc.
Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare Bunele metode de proiectare şi construcţie cu scopul de a limita/ restricţiona activităţile ce conduc la
modificarea / perturbarea cursurilor de apă.
CALITATEA AERULUI
Efecte posibile
Construcţie
Poluare atmosferică datorită:
Pulberilor potenţial contaminate cu alţi poluanţi atmosferici rezultaţi din săpături, traficul de transport, staţiile de asfalt, betoniere, încărcarea şi descărcarea materiilor
prime etc.
Emisiilor de poluanţi atmosferici proveniţi din transport şi de la utilaje de construcţie motorizate; acestea constau din emisiile de pulberi de la motoare diesel, NOx,
compuşi organici volatili, monoxid de carbon şi diferiţi alţi poluanţi atmosferici periculoşi, inclusiv benzen.
Operare
Construcţia de drumuri noi şi modernizarea celor existente poate avea atât efecte pozitive cât şi efecte negative asupra calităţii aerului:
Efectele negative constau din poluare atmosferică datorită: emisiilor provenite de la vehicule şi prafului antrenat de roţile vehiculelor;
Dimpotrivă, devierea circulaţiei în afara zonelor construite poate crea o mai bună calitate a aerului în zonele în care circulaţia s-a redus semnificativ;
Natura şi însemnătatea efectelor proiectelor de construcţii rutiere asupra calităţi aerului trebuie evaluate cu grijă, luându-se în
considerare condiţiile iniţiale ale calităţii aerului din diferite puncte din zona de influenţă a proiectului şi noile condiţii de trafic:
În cazul unui drum nou: calitatea aerului se poate inrautati în imediata vecinătate a tronsonului de drum, dar se poate îmbunătăţi în zonele locuite traversate de
drumurile existente, datorită scăderii intensităţii traficului pe acestea.
În cazul modernizării drumurilor urbane, se poate obţine acelaşi efect: calitatea aerului poate fi influenţata negativ prin creşterea intensităţii traficului şi pozitiv prin
fluidizarea circulaţiei Impactul poluării atmosferice asupra factorilor de mediu precum sănătatea populaţiei (efecte asupra bolilor respiratorii inclusiv reacţiilor
alergice), vegetaţie (prin expunere la NOx datorită impurificării), solul, apele de suprafaţă şi subterane, construcţii (prin creşterea agresivităţii atmosferice
încărcate cu gaze acide NO2, SO2) este tratat în subcapitolele corespunzătoare. Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare
Reducerea emisiilor de gaze şi de pulberi prin:
Inspecţii tehnice auto la vehiculele de mărfuri şi utilajele de construcţii;
Aspersarea periodică cu apă în timpul transportului a materialului excavat şi spălarea cu apă a roţilor vehiculelor pentru diminuarea emisiilor de pulberi o
Supravegherea transportului materialelor vrac; supravegherea locurilor de depozitare a materialelor din săpături
Controlul încălzirii, preparării şi aşternerii straturilor de asfalt;
Controlul curăţeniei pe carosabilul drumurilor utilizate in perioada de constructie si a drumului care face obiectul proiectului in perioada de operare.
Reducerea impactului în zona critică de o parte si de alta a axului drumului prin:
Întreţinerea zonelor destinate serviciilor.
Acoperirea cu iarbă a zonelor critice, precum marginile de drum.
Surse de impact rezultat din efectele unor măsuri de prevenire/ reducere.
Dacă nu sunt atent controlate, stropirea cu apă şi spălarea roţilor vehiculelor nu ar face decât să
modifice modul de transport al pulberilor.
Norii de praf (pana de poluare cu pulberi) vor fi înlocuiti de noroi în apa care se scurge pe taluzuri şi care
apoi poate bălti în zonele mai joase.
ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
Efecte posibile
Construcţie Circulaţia vehiculelor motorizate, traficul şi activitatea utilajelor de construcţie vor genera zgomot ce poate
afecta muncitorii, populaţia şi animalele care staţionează sau se deplasează în vecinătatea punctelor de lucru.
Vibraţiile generate în faza de construcţie din activităţi precum detonări, excavaţii, extracţie de roci, fundarea diferitelor
structuri, plantarea pilonilor, trafic greu mai ales pe suprafeţe denivelate, pot:
-cauza diferite grade de deteriorare a faţadelor şi/sau structurii clădirilor.
-afecta maşinile sau echipamentele sensibile la vibraţii.
-cauza perturbarea activităţilor din vecinătatea sursei de vibraţii, disconfort pentru populaţie si chiar afectarea
sanatatii populaţiei in cazul vibraţiilor de nivel ridicat.
Operare
Zgomotul rutier generat de traficul motorizat poate crea disconfort pentru populaţia din localităţile traversate sau
limitrofe, mai ales în cazul drumurilor pe care se circulă mai rapid, în apropierea intersecţiilor şi pe porţiunile
ascendente; zgomotul poate afecta şi animalele din vecinătate.
Însă drumurile noi care redirijează circulaţia în afara localităţilor au şi un impact pozitiv de reducere a traficului si deci
a zgomotului în zonele locuite.
Se consideră în general că vibraţiile din exploatare (vibraţia drumului produsă de traficul rutier) nu pot cauza vibraţii
perceptibile pentru structura construcţiilor amplasate în apropierea unor suprafeţe de drum netede şi bine
întreţinute.
Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare Includerea criteriilor acustice în proiectarea drumului:
Suprafaţa carosabilului şi, dacă este cazul, tipurile de căptuşeli pentru tuneluri.
Relaţia reciprocă dintre geometria drumului şi cea a terenului înconjurător (în măsura în care aceasta este cunoscută în faza de proiectare)
Tipul şi poziţia barierelor antifonice ţinând cont de elementele micrometeorologice precum diferenţe de intensitate a vântului şi termocline sau alte elemente ca de
exemplu intrări şi ieşiri existente de pe proprietăţile învecinate, pentru care trebuie rezervate spaţii deschise.
Geometria structurilor din zona înconjurătoare.
Localizarea denivelărilor pentru reducerea vitezei amplasate de obicei în zonele construite şi care fac să crească poluarea sonoră, mai ales dacă pe drum circulă
vehicule mari si în special noaptea.
Barierele de protecţie sonoră vor trebui apoi descrise în Raportul IM pe tipuri (perdea de vegetaţie, panouri, etc.), caracteristici (material, grosime, lungime, înălţime),
poziţionarea exactă pe traseu, ce obiectiv va fi protejat (inclusiv cele izolate).
Acestea vor fi detaliate atât pentru perioade de construcţie cât si pentru perioada de operare. În anumite cazuri se pot propune măsuri de intervenţie asupra
receptorului (izolarea fonică a clădirilor).
Includerea măsurilor adecvate în Planul de management al construcţiei:
Stabilirea programului de lucru (ore pe zi) în care se vor desfăşura activităţile de construcţie de drum.
Organizarea traficului de şantier în vederea limitării frecvenţei de traversare a zonelor rezidenţiale.
Prevederea şi utilizarea unor bariere antifonice temporare acolo unde este cazul Limitarea impactului zgomotului
provenit din trafic asupra zonelor rezidenţiale din vecinătatea drumului prin:
Elaborarea unui plan de organizare a traficului de şantier în vederea limitării frecvenţei de traversare a zonelor
rezidenţiale.
Stabilirea şi controlul respectării limitelor de viteză si tonajului pentru camioanele care traversează zone rezidenţiale.
Efectuarea de măsurători de control al nivelului de zgomot rutier în vederea adoptării măsurilor de corecţie a poluării
fonice excesive.
Instalarea de panouri antifonice suplimentare fata de cele prevăzute iniţial de-a lungul carosabilului acolo unde este
necesar (de remarcat că geometria structurilor din zona înconjurătoare se modifică în timp).
CLIMĂ
Efecte posibile
Emisiile provenite de la vehiculele cu motor reprezintă o contribuţie importantă la concentraţiile de CO2 atmosferic şi deci la încălzirea globală. Nu este însă necesar să
se trateze acest aspect în cadrul EIM, atâta vreme cât emisiile atmosferice de poluanţi principali şi gaze cu efect de seră (SO2, CO2, NOx, pulberi) au fost
calculate prin analiza cererii şi au fost incluse în studiul de fezabilitate.
Dimpotrivă, condiţiile climatice/meteorologice pot influenţa activităţile de construcţie ca şi pe cele de exploatare şi întreţinere; în acest capitol trebuie discutate
asemenea influenţe.
De exemplu: diferenţele de intensitate a vântului si termoclinele pot influenţa nivelul de zgomot prin refractarea undelor sonore; temperaturile foarte ridicate pot
genera incendii ale vegetaţiei din vecinătatea traseului şi reacţii în lanţ provocate de fum şi accidente; consecinţele temperaturilor scăzute, viscolelor şi
îngheţului trebuie rezolvate prin măsuri adecvate de prevenire/ reducere a efectelor
Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare Prevederea prin proiect a tipului adecvat şi a poziţiei barierelor antifonice ţinând seama de elementele de
micrometeorologie precum intensitatea vântului şi termoclinele:
Instalare de parazăpezi permanente sau temporare.
Semnalizare adecvată şi includerea de sisteme de monitorizare şi avertizare.
Programarea activităţilor de construcţie corelat cu caracteristicile elementelor climatice.
FAUNA
Efecte posibile
Dispariţia ireversibilă a faunei sedentare sau care se deplasează lent din perimetrul noului drum şi din toate zonele de acces, zona şantierului, zonele de operare a echipamentelor grele utilizate în construcţie
şi săpături, depozitelor temporare de materiale generate din excavaţii, etc. Perturbări datorită activităţii generale, iluminatului pe timp de noapte, zgomotului şi vibraţiilor din zonele de
săpături/construcţie ce pot tulbura mamiferele, păsările şi reptilele din vecinătatea acestor zone:
Fragmentarea habitatelor cu efectele sale ulterioare: împiedicarea recolonizării zonelor de către speciile care au dispărut pe plan local; restricţionarea accesului la resurse disponibile sezonier sau răspândite
pe suprafeţe mari; divizarea unor populaţii continue mari în grupuri populaţionale mai mici şi mai izolate care la rândul lor devin vulnerabile la scădere endogamica (deprecierea vigorii si capacitaţii de
reproducţie a urmaşilor prin consangvinizare); creşterea riscului de declin populaţional şi dispariţie.
Modificarea habitatelor acvatice şi/sau terestre datorită efectelor poluării sau schimbărilor morfologice.
Modificări de comportament: Multe specii nu vor mai traversa spaţiile deschise din apropierea drumului datorită ameninţării răpitorilor.
Creşterea mortalităţii animalelor prin coliziune în traffic.
Stres cauzat de creşterea nivelului de zgomot şi vibraţii în rândul păsărilor, liliecilor şi altor mamifere mici care pot chiar să părăsească zonele apropiate drumului
Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare
Măsuri destinate atenuării efectelor directe asupra apelor de suprafaţă si subterane, solului, vegetaţiei, calităţii aerului şi măsuri de reducere a zgomotului (conform celor de mai sus).
Asigurarea de coridoare biologice /pasaje pentru deplasarea nestingherita a speciilor de faună, de exemplu coridoare de dirijare a liliecilor şi alte ecrane de protecţie pentru animale.
Asigurarea de coridoare verzi pentru reptile şi mamifere mici; se pot proiecta podeţe de scurgere care să permită şi utilizarea în acest scop. Asigurarea plaselor de siguranţă pentru porţiunile sensibile de drum
şi componentele structurale; de exemplu garduri pe marginea drumurilor pe segmentele în care sunt construite poduri noi.
Lucrările de construcţie să se desfăşoare în afara sezonului de reproducţie a animalelor protejate identificate în apropierea amplasamentului lucrărilor.
Reducerea probabilităţii accidentelor rutiere şi a mortalităţii directe.
FLORA

Efecte posibile
Efecte directe constând din:
Dispariţia ireversibilă a vegetaţiei din perimetrul noului drum şi din toate zonele drumurilor de acces, amplasamentele de şantier etc. (a se vedea capitolul Fauna de mai sus); tăierea sau scoaterea
copacilor/arbuştilor izolaţi şi distrugerea plantaţiilor de iarbă/flori în cazul proiectelor de modernizare a drumurilor urbane.
Distrugerea potenţială totală sau parţială a vegetaţiei de pe amplasamentul noului drum prin decopertarea solului, tăierea şi defrişarea vegetaţiei; distrugerea parţială a vegetaţiei în cazul proiectelor de
modernizare a drumurilor.
Efecte indirecte provocate de: depunerea pulberilor pe sol şi pe plante, expunerea la impurificare cu NOx, modificarea calităţii solului şi/sau apei subterane, modificări ale nivelului pânzei freatice, scurgere de
poluanţi, scurgeri de carburant şi deversări din fluxurile de evacuare, accidente care pot cauza distrugerea arborilor plantaţi pe marginea drumului.
Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare.
Măsurile de mai sus destinate prevenirii si reducerii efectelor asupra solului, apelor de suprafaţă şi subterane şi calităţii aerului si cele pentru prevenirea şi reducerea numărului de accidente şi incidente în
timpul construcţiei şi în traficul de serviciu.
Măsurile specifice de protecţie a vegetaţiei în etapele de construcţie şi operare, precum:
-conservare maximă a vegetaţiei arboricole (salvarea cât mai multor arbori şi arbuşti de la tăiere în zonele de lucru),
-îmbrăcarea arborilor şi arbuştilor cu plase protectoare şi stropirea lor cu apă pentru spălarea prafului depus.
Refacerea în cât mai mare măsură a vegetaţiei în zonele afectate.
Impiedicarea/ starpirea promptă şi eficientă a oricărei răspândiri ulterioare a speciilor invazive periculoase.