UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

ELECTROLIZA APEI

Student: Matei Mihaela

Coordonator: Conf. dr. ing. Maior Iona

AN III, IEICM
CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................................................................3
LEGILE ELECTROLIZEI ..............................................................................................................................4
ELECTROLIZA APEI..................................................................................................................................5
ELECTROLIZA APEI IN MEDIUL ACID....................................................................................................8
ELECTROLIZA APEI IN MEDIUL ALCALIN...........................................................................................8
ELECTROLIZA APEI IN MEDIUL NEUTRU.......................................................................................8
ELECTROLIZA APEI SUB PRESIUNE...........................................................................................8
ELECTROLIZA APEI GAZOASE...............................................................................................8
APLICATII...............................................................................................................................................9
CONCLUZII............................................................................................................................................10
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................11

INTRODUCERE

2
Electroliza

Este procesul de orientare și separare a ionilor unui electrolit (substanță a cărei molecule prin
dizolvare sau topire se disociază în ioni, permițând trecerea curentului electric continuu) cu
ajutorul curentului electri continuu În procesul de electroliză, ionii pozitivi sau cationii sunt
dirijați înspre catod (pol negativ), iar ionii negativi sau anionii înspre anod (pol pozitiv) unde își
pierd sarcina și se depun sau intră în reacție chimică. La anod se produce un proces de oxidare,în
timp ce la catodunul de reducere.
Principalii componenți ai unei electrolize sunt:
 electrolitul: este substanța ce conține ioni liberi ce au rolul de a transporta
curentul electric în electrolizor.
 electrolizorul: este vasul în care se desfășoară electroliza;
 generatorul de curent continuu: furnizează energia electrică necesară pentru a
crea descărcarea ionică în electrolit. Curentul electric este transportat printr-un circuit
extern.
 electrozii: sunt conductorii electrici care reprezintă interfața fizică între circuitul
electric și electrolit. Ei sunt de două tipuri: catodul si anodul.
Electrolizi din metal,grafit sau din material semiconductor sunt folosiți pe scară largă. Pentru
alegerea celui mai bun electrolit pentru electroliză se ține cont de reactiile principale si secundare
care au loc în timpul electrolizei și, bineînțeles, de costul de fabricație. Procesul-cheie al
electrolizei este schimbul de atomi si ioni prin îndepărtarea sau adăugarea de electroni din
circuitul extern. Produsele necesare de electroliză sunt, în unele stării fizice diferite de la
electrolit la electrolit și pot fi eliminate de unele procedee fizice. De exemplu, la electroliza
soluției de clorula de sodiu , producția va fi gazoasa și constă în degajarea de hidrogen si clor .
Aceste producții gazoase formează bule pentru a fi colectate.
Un lichid ce conține ioni mobili (un electrolit) este produs prin:
 Dizolvarea sau reacția dintre un compus ionic și un solvent potrivit acestuia (ca apa de
exemplu), pentru a putea produce ioni mobili.
 Topirea sau fuzionarea unui compus ionic , pentru a forma o topitură, prin încălzire.
Potențialul electric se aplică asupra electrolitului prin scufundarea electrolizilor în electrolit, în
vasul de electroliză. La electrozi, electroni sunt absorbiți sau cedați de către atomi sau ioni.
Acești atomi care primesc sau pierd electroni pentru a fi încărcați trec în electrolit.

3
 (fig.1 Electroliza-schema generala)
LEGILE ELECTROLIZEI

La trecerea curentului electric printr-un electrolit,adică în timpul electrolizei, au loc cele 2

procese distinct:
- transportul curentului electric de către ioni;
- reacțiile chimice care se produc la electrozi.
Înainte de anul 1880, energia electrică avea o utilizare foarte limitată în industria chimică, cu
toate că primele cercetări de laborator în domeniul electrochimiei datează încă de la începutul
secolului al XIX-lea. Dezvoltarea largă a electrochimiei industriale a început abia după
inventarea și perfecționarea dinamului. Un rol important în dezvoltarea electrochimiei îi revine
lui M. Faraday care a formulat legile fundamentale ale electrolizei. Pe bază experimentală, M.
Faraday (1832-1833) a observat că există o relație între cantitatea de electricitate care trece
printr-un electrolit și cantitatea de substanță transformată prin electroliza. Aceste observații l-au
condus la enuntarea legilor elilectrozei sau legilor lui Faraday.

Legea I a lui Faraday

Cantitatea de substanță transformată la electrod este proporțională cu cantitatea care trece

prin electrolit.

m= kIt= kQ (1)
Unde:

 k este echivalentul electrochimic, care a legat de masa molara a echivalentului

prin expresia:
k = Me/F; Me (X)= M (X) 1/Z. (2)
 Q este cantitatea de electricitate (in C): Q = It,
 I este intensitatea curentului (A),
 t – timpul (s).
Astfel:
m = Me/F * It.
Deoarece:
Me = A/Z, m + AIt/ ZF,
A reprezinta masa atomica a elementului,

4
Z— numărul de electroni care participă în procesul de oxidare sau reducere.
Pentru verificarea experimentală a acestei legi, se trece un curent electric prin mai multe celule
electrolitice care sunt legate în serie și care conțin același electrolit. Se poate constata că în
fiecare celulă electrolitică cantitateade electrolit descompus este aceeași prentru aceeași durată de
electroliză. Dacă se dublează durată de electroliză (sau intensitatea de curent) cantitatea de
electrolit descompusă este dublată .
Legea a IIa a lui Faraday

În electrolizoarele unite în serie măsele substanțelor obținute la electrozi sunt direct

proporționale cu masele molare ale echivalenților chimici.

Echivalentii electrochimici sunt proportionali cu masele molare ale echivalentilor chimici:

k1 : k2 = Me1 : Me2 sau Me1/k1 = Me2/k2 = F. (3)
Pe această bază se poate determină constanta lui Faraday, adică cantitatea de electricitate
necesară pentru descompunerea unei mase molare a echivalentului substanței. Este posibil de
examinat electroliza în dependența de natură chimică a electrolitului (anionul electrolitului poate
fi radicalul unui acid oxigenat sau neoxigenat)

ELECTROLIZA APEI

Prima electroliză a fost realizată în 1789 de Deiman și van Troostwijk care au utilizat o
mașină electrostatică pentru a produce o diferență de potențial și electrozi din aur.După
inventarea pilei Volta în 1800, Nicholson și Carlisle au efectuat electroliză apei cu ajutorul
acestei noi surse de curent. După inventarea mașinii Gramme în 1869, producerea hidrogenului
prin electroliza a devenit mai ieftină. Lachinov în 1888 realizează prima instalație industrială
pentru obținere a hidrogenului și oxigenului folosind electroliză apei.Electroliza apei se face
pentru obținerea oxigenului și hidrogenului. Hidrogenul electrolitic are puritate foarte mare și se
folosește la diverse hidrogenări, la sinteză amoniacului etc. Obținerea oxigenului pe cale
electrochimică are importantă mai mică deoarece oxigenul obținut prin lichefierea aerului
prezintă o puritate suficientă pentru cele mai multe aplicații practice. Aproximativ 4% din
hidrogen este obținut prin electroliza apei. Majoritatea hidrogenului produs prin electroliza se
obține ca produs secundar de la obținerea clorului din saramură.

5
(fig.2 schema de principiu a compunerii unui sistem in care se realizeaza electoliza)

Electroliza apei se utilizează pentru a obține oxigen pe stația spațială internațională;

hidrogenul obținut este stocat pentru a fi utilizat mai târziu în pile de combustie sau pentru
recuperarea oxigenului din dioxidul de carbon (se obține apa și metan). Electrolizorul are puterea
de 1kW și folosește aproximativ 1 litru de apa pe zi pentru fiecare membru al echipajului,
energia electrică fiind obținută cu ajutorul panourilor fotovoltaice-puterea acestora fiind de 32
kw.Apa pură conduce slab curentul electric-are o conductivitate redusă. Din această cauza se
adaugă acid, baze sau săruri. Deși soluțiile acide sunt mai conductibile decât cele bazice,
problemele legate de coroziune fac că acizii (se utilizează acidul sulfuric) să nu fie utilizați decât
în cazuri speciale. Pentru obținerea hidrogenului se utilizează soluțiile apoase de KOH 25-30%.
Soluțiile alcaline au dezavantajul că își micșorează conductivitatea în timp datorită formării
carbonaților în prezența dioxidului de carbon din atmosferă.
Experimental s-a constatat din primul an de studiu al chimiei că prin electroliza apei acidulate se
optine hidrogen și oxigen.Deci în soluție șanț prezenți ionii proveniți prin ionizarea apei și a
acidului . Este singură tehnologie validată industrial pentru producerea hidrogenului. Celelalte
metode, cum sunt ciclurile termodinamice, fotoelectrochimice sau biochimice sunt în stadiu de
cercetare, iar, din punct de vedere ingineresc și economic, pentru acestea se întrevăd, în viitorul
apropiat, puține șanse de producere a hidrogenului în condiții industriale. Electroliza se
efectuează cu o soluție apoasă de KOH sau NaOH (25-30 %). Aceste soluții prezintă o
conductibilitate bună și sunt mai puțin corozive decât cele acide. Reacțiile care au loc la interfață
conductor electronic/ conductor ionic, în mediu bazic, sunt:

la catod: ; (3)

la anod: ; (4)
iar reactia globala este:
(5)

Reactoarele folosite la electroliza apei sunt compartimentate pentru a permite obținerea de

6
produși cât mai puri și pentru a optimiza condițiile de desfășurare a proceselor pentru fiecare
electrod în parte. Separarea spațiului catodic de cel anodic aduce însă și dezavantajul creșterii
tensiunii la borne, datorită rezistenței ohmice a separatorului interpolar.
Deoarece în condițiile unui electrolit alcalin, singurele procese de electrod sunt degajarea de
hidrogen și respectiv de oxigen, randamentul de curent este practic de 100 %. În această situație,
calea pentru a scădea consumul specific energetic constă în diminuarea tensiuni la borne EB,

care depinde de componentele exprimate în relația:

(6)
unde: Ee este tensiunea de echilibru (egala cu FEM);
si suprapotentialul anodic, respectiv catodic;
- caderea ohmica de tensiune, prin electrolit;
- caderea de tensiune datorata separatorului interpolar.

Suprapotentialele si sunt determinate, în principal, de proprietățile electrocataliticeale celor doi

electrozi și de densitatea de curent, depinde de structură și proprietățile separatorului interpolar,
iar este determinat de proprietățile ionic conductoare ale soluției apoase de KOH. S-a prezentat
o pilă de combustie ce permite transformarea energiei chimice în energie electrică prin arderea
hidrogenului în oxigen.Prin utilizarea pilelor de combustie hidrogenul devine combustibilul
viitorului ,iar apa este purtător de energie .Hidrogenul sub formă de gaz , poate fi transportat prin
conducte.Dar hidrogenul poate fi păstrat fie din în rezervoare subterane,că gaz fie sub formă
solidă, că hidruri.în acest mod problemă stocări energiei devine mai simplă. Hidrogenul este
utilizat la consumatori ,rezultatul fiind vaporide apa care apăr în urmă arderii lui .Vapori se ridic
în atmosferă iar apoi condensează ,căzând din nou pe pământ în apa mărilor și a oceanelor.Deci
în afară de faptul că hidrogenul permite stocarea energiei evită poluarea atmosferei .Se
preconizează că energia electrică necesară produceri hidrogenului și oxigenului în celule de
electroliză să provină din energia nucleară sau prin conversie directă din energie solară. Întrucât
electroliza are multiple aplicați este deosebit de important cunoașterea aspectului cantitativ al
fenomenului ,deci a legilor ce îl guvernează.Deci echivalentul electrochimic prezintă masă de
substanță depusă la electrod atunci când prin soluție trec o sarcină electrică egală cu unitatea
Pentru a stabili relația dintre măsele diferitelor metale care șanț depuse la electrod atunci când
prin soluție trece aceeași sarcină electrică , se consideră o experiență similară celei efectuate de
către Faraday.Se consideră trei celule electrolitice conținând soluții de azotat de argint ,sulfat de
cupru ,respectiv clorura de fier .Prin cântărire s-a determinat masă electrozilor inerți.Pentru ca
prin toate celulele să treacă un curent de aceeași intensitate se conectează celulele în serie După
un anumit timp de la începerea electrolizei catozii sunt cântăriți din nou iar prin diferență
se determina masă depusă din fiecare metal.Se constată că măsele de argint ,cupru și fier depuse
se află în aceleași rapoarte că și echivalenți chimici ai acestor elemente. Mai mult calculând
sarcină electrică care a trecut prin soluti efectuând produsul I(A)x t(s), se constată că pentru
adepune un echivalent-gram din oricare metal șanț necesare 96 487C.Această sarcină este
Faraday .

7
 (fig.3 aparat de electroliza a apei)

Electroliza apei în mediu acid

Dacă se electrolizează apa alcalinilizata (soluție diuluata de NaOH,fenomenele observate vor fi

aceleași: degajarea oxigenului și hidrogenului la cei doi electrolizi.

Electroliza apei în mediu neutru

Într-un tub în formă de U introdu o soluție diluata de sulfat de sodiu. Picură în soluție albastru de
bromtymol. La extremitățile tubului introdu electrozi de grafit pe care trebuie să-I legi la sursă de
curent continuu.

Electroliza apei în mediu salin

În cazul electrolizei apei în mediu salin ionii H3O+ și HO- se acumulează în spațiul anodic,
respectiv, catodic. În spațiul anodic ph-ul este acid, iar în cel catodic, ph-ul este bazic.
Cantitățile de O2 și H2 formate la electroliza apei (în mediu acid, bazic sau neutru) depind de
cantitatea de electricitate care trece prin vasul de electroliza.

Electroliza apei sub presiune

Electroliza apei sub presiune prentru obținerea hidrogenului și oxigenului gata comprimate,
prezintă interes practic cu atât mai mult cu cât tensiunea de lucru, în comparație cu electroliza la
presiune normală, nu crește, ci dimpotrivă, în anumite condiții de lucru, chiar scade.Micșorarea
tensiunii este mai evidența la densități mari de curent în domeniul presiunilor de 30-40 at. Ținând
cont de expresia potențialelor de electrod, tensiunea de electroliza trebuie să cresca cu presiunea,
deoarece pentru comprimarea gazelor este necesar un consum suplimentar de energie.La presiuni
mari, volumul gazelor din electrolit se micșorează considerabil, conducând la o reducere
8
substanțială a gradului de umplere a electrolitului. Astfel, căderea de tensiune pe electrolit scade.
Cum această scădere până la o presiune întrece că valoare creșterea tensiunii teoretice de
electroliza, rezultă o tensiune de lucru mai mică la presiuni ridicate decât la presiunea
atmosferica.Pentru electroliza apei sub presiune cel mai bine se pretează electrolizoarele filtru-
presă, operate la presiuni de 25-30 at.

(fig.4 electrolizoar filtru-presa)

Electroliza apei în stare gazoasă

Din punct de vedere termodinamic și cinetic este avantajoasă efectuare electrolizei apei la
temperatur înalte. Realizarea unui astfel de reactor pune serioase probleme materiale, atât pentru
construcția să cât și a electrozilor. Studiile au condus la realizarea unor reactoare
experimentale.Dar consumurile energetice încă împiedică utilizare lor.
APLICATII

Industrile electrochimice s-au dezvoltat în ultimile decenii deveniind o ramură cu o sferă largă
de aplicați deosebit de importante petru economia națională .Aplicarea electrochimiei permite să
se optina pe o cale relativ simplă și ieftină cantități mari de produse importante , cum sânt
hidrogenul ,oxigenul, claorul ,hidroxizi alcalini,peroxizii,oxiclorurile etc.
Prin electrolizarea substanțelor topite (în special a sărurilor) se obțin mari cantități de :sodiu
calciu ,magneziu ,aluminiu și alte metale .datorită metodelor electrochimice s-a reușit să se
realizeze pe scara industrială obținerea unor metale că: bariu cesiu litiu etc.O altă aplicație a
metodelor electrochimice o constituie obținerea metalelor pure , de exemplu :zinc ,nichel, argint
aur. Procedeele electrochimice se folosesc cu succes în unele procese de sinteză organică.De
asemenea .pentru combaterea coroziuni se folosesc cu eficientă acoperilile metalice care se e
fectueaza tot în băi de electroliza.
Electroliza are aplicații industriale in electrometalurgie pentru acoperirea cu straturi protectoare a
diferitelor metale feroase cu metale neferoase (exemplu = tablă galvanizată), sau de a se
extrage metaloizi (exemplu = extragerea clorurii de sodiu din apă). In metalurgie, se face prin
electroliză purificarea unor metale (de ex. cupru), proces care mai poartă și numele de rafinare.
Fabricarea sodei caustice/leșiei: se realizează prin electroliza solutiei de NaCl - clorură de
sodiu (saramură) .

Obținerea metalelor și nemetalelor

Metalele din grupele I, a II-a și a III-a principală se obțin industrial prin electroliza topiturilor.
9
Beriliul metalic se obține prin electroliza unui amestec topit de BeF2 și o fluorură alcalină iar
stronțiul, un alt metal al grupei a II-a se obține similar cu calciul

Metodă de purificare a metalelor

Una din aplicațiile electrolizei cu anozi activi (care se consumă în decursul electrolizei) este
electrorafinarea. Această metodă este utilizată în procesul de obținere a cuprului de mare puritate
și pentru recuperarea metalelor prețioase

Metodă de obținere a unor substanțe compuse

În prezent cea mai mare cantitate din necesarul mondial de hidroxid de sodiu și de potasiu de
obține prin electroliza soluțiilor apoase concentrate de clorura de sodiu, respectiv de potasiu.
Există 2 procedee de a obține substanțe compuse: unul ce se numește procedeul cu diafragma, și
unul ce se numește procedeul cu catod de mercur.

(fig.5-metoda de purificare a metalelor)

CONCLUZII

Electroliza este un proces destul de avantajos pentru că pe lângă hidrogenul și oxigenul

rezultat se poate utiliza eficient în alte procese tehnologice nefind lăsat liber în atmosferă . Prin
electroliza se obțin mai multe produse chimice importante: hidroxidul de sodiu rezultă prin
electroliza unei soluti apoase de clorura de sodiu odată cu clorul hidrogenul; tot pe cale se
hipocloritii de potasiu de sodiu (KClO3, NaClO3), permanganatul de potasiu (KMnO4); prin
descompunerea apei se obțin cantități de oxigen hidrogen etc.

10
 BIBLIOGRAFIE

1) electrolizoarele filtru-presawww.rasfoiesc.com/educatie/chimie/Electroliza-si-
aplicatiile-ei24.php

2) https://www.scribd.com/doc/230981481/Electroliza-Apei-Curs-Master-IPN-2

3) Referate.wyz.ro/referate/electroliza-2.html

4) https://www.scribd.com/doc/141007807/Referat-La-Chimie-Electroliza

5) https://www.scribd.com/doc/208409642/Electroliza-Apei

11
12
13