Pediatrie si Nursing Specific , C1 - FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA

SI DEZVOLTAREA

Activitatea asistentei medicale pediatre se bazeaza pe principiile

cresterii si dezvoltarii, acestea permitindu-I sa ajute copilul sa se

adapteze la schimbarile interne si externe care-I insotesc diferitele

etape ale vietii.

Nevoile unui copil – de securitate, dragoste, confort – sunt manifestate

diferit de adult si exprimate in concordant cu gradul lui de dezvoltare.

Cresterea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep

de la conceptie si continua pina la moarte.

Fiecare stadiu de dezvoltare se caracterizeaza printr-un ritm si

comportamente propii fiecarui individ.

Cunoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit

planificarea interventiilor pentru promovarea sanatatii.

FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA SI

DEZVOLTAREA

 Conditii prenatale

o Cresterea si dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate

a mamei, de virsta acesteia, de consumul de tutun, alcool,

drguri, alimentatie

 Familia

o Asigura securitatea fizica si psihica

o Sustine dezvoltarea sociala si afectiva

o Promoveaza invatarea diferitelor roluri si comportamente

o Da informatii despre lume si societate

 Nutritia
 o O alimentative adecvata determina satisfacerea nevoilor

fiziologice si dezvoltarea ulterioara

 Odihna, somnul, activitatiile fizice

 Experienta de viata si procesul de invatare

 Mediu

o Clima

o Conditiile de locuit

o Situatia economica

ETAPELE CRESTERII SI DEZVOLTARII

PERIOADA CARACTERISTICI MAI IMPORTANTE

Intrauterina
 Perioada
 Corespunde organogenezei
embrion
ara 1-3
luni  Se produce dezvoltarea de baza a unor sisteme si
aparate, a capacitatii functionale
 Apar primele miscari active percepute de mama
la 4 ½ luni

 Dezvoltarea sistemului nervos central si a

 centrilor respiratorii
 Cresterea in lungime si greutate
 Perioda
fetala 3-  La sfirsitul acestei perioade fatul este capabil sa
6 luni treaca la viata extrauterina

 6-9 luni
Nou nascut  Creste in prima luna cu aproximativ 4 cm
0-30 zile  In a zecea zi atinge greutatea de la nastere in
primele zile avind loc scaderea fiziologica
 La sfirsitul lunii prezinta o crestere a greutatii cu
aproximativ 750 g
 Sunt prezente reflexele arhaice
 Deglutitie
 Supt
 Orientare
 Moro - reflexul de tresarire
 De apucare
 De extensie a capului
 Reactioneaza la stimuli senzoriali

 Plinsul este un mijloc de comunicare

 Discomfort
  Foame
 Sete
Sugar 1-12  Se produce o crestere fizica, cognitive si
luni psihosociala in ritm rapid
 Se trece de la un comportament reflex la unul
constient

 Progrese in ceea ce priveste motricitatea si

coordonarea miscarilor ajungind la 1 an sa se
aplece, sa se ridice
 Progrese auditive si vizuale
 Dezvoltarea limbajului
Copil mic 1-3  Mobilitatea crescuta – urca si coboara scarile cu
ani usurinta
 Motricitatea fina ii permite sa deseneze

 Gindirea egocentric e inlocuita cu gindirea

intuitiva
 Stie care comportament se pedepseste si care se
recompenseaza
 Vocabulary imbunatatit
 Numste culoril, partile corpului

 Construieste fraze
 Cauta contacte sociale
 Trece de la jocul asociativ la cel cooperative
 Lungimea de la nastere se dubleaza la 4=5 ani
 La 6 ani cintarete aproximativ 20 kg
Solar 6-14  Dupa 6-7 ani apare dentitia definitiva
ani
  Au loc transformari comportamentale de
personalitate

 Sunt solicitate memoria , atentia, gindirea, auzul

Pediatrie si Nursing Specific , C2 PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-

NASCUTULUI ,

PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-NASCUTULUI

  Primele ingrijiri ce se acorda nou – nascutului sunt

o Permeabilizarea cailor respiratorii superioare

o Legarea, sectionarea si pansarea cordonului ombilical

o Aprecierea starii fatului la nastere

o Profilaxia oftalmiei gonococice

o Observarea aspectului, comportamentului si eventualelor

malformatii

o Stabilirea sexului

o Masurarea si cintarirea

o Stabilirea sexului

 Stabilirea identitatii

 Ingrijirea tegumentelor

 Infasarea

Dupa expulzie , fatul va fi asezat pe un cimp steril pentru a I se acorda primele

ingrijiri, manevrele efectuindu-se cu multa blindete

Etape de Timpi de executie
executie
Aspirarea  Se introduce in cavitatea bucofaringeana o sonda
secretiilor din Nelaton numarul 12-14
nas si din gura

 Se aspira secretiile inainte de instalarea primei

respiratii
Pensarea si  Se aplica 2 pense hemostatice, prima la 10-15 cm de
sctionarea la insertia abdominal a ombilicului, iar a doua inspre
cordonului vulva parturientei
ombilical  Se sectioneaza cordonul ombilical cu forfeca
chirurgicala

 Se ligatureaza cordonul cu fir rezistent de in , cinepa

sau matase, fiert , mai intii circular la 2 cm deasupra
insertiei abdominal a cordonului , incrucisind firele de
2 ori, dupa care protejind copilul cu o mina se taie cu
foarfecele chirurgical curb cordonul la 1 cm deasupra
ligaturii
 Cu cele doua capete de fir libere se face un al doilea
nod de siguranta , peste suprafata bontului, dupa care
se sectioneaza firele – ligatura in dop de sampanie

 Se tamponeaza bontul cu betadina

Pansarea  Se aplica comprese sterile din tifon, crestate pe una
bontului din parti pina la jumatate
ombilical  Se aplica un strat nu prea gros pentru a nu impiedica
mumificarea cordonului ombilical

 Se trage o fasa peste pansamentul ombilical

 Pansamentul ombilical va fi controlat fecvent in

primele 24 de ore dupa nastere pentru a depista o
eventual hemoragie
Aprecierea  Se vor urmari si evalua cele 5 simptome ale scorului
starii fatului la APGAR notindu-se cu o, 1 sau 2 puncte ritmul
nastere cardiac, respiratia, tonicitatea muscular, reflexele de
iritatie, coloratia tegumentelor

Scor 0 1 2
Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau
perioade
de apnee
Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu
pina la
puternic
Cianoza Absenta La La
respirarea respirarea
de aer de oxigen
40%
Geamat Absent E aude cu Se aude
axpirator stetoscopul fara
stetoscop
Murmur Clar Diminuat Abia
 vezicular perceptibil

Scor > 8 = probabilitate mare de deces

Scor = 7 = pronostic rezervat

Scor < 6 = pronostic bun

 Nou nascutul cu scorul sub 7 necesita masuri de

reanimare
Prevenirea  Se indeparteaza secretiile palpebrale si oculare cu

oftalmiei ajutorul compreselor sterile umezite cu solutie de ser

gonococice fiziologic sau musetel

 Se instileaza dupa metoda Crede in fundurile de sac

conjunctival picaturi de solutie proaspata de nitrat de

argint 1%
  Dupa instilare pleoapele sunt usor masate, in sens

circular, dupa care se sterg ochii cu ser fiziologic

steril
Examinarea  Se stabileste sexul

sumara a n.n
 Se cerceteaza integritatea organismului pentru

descoperirea eventualelor malformatii vizibile

Determinarea  Se masoara cu pediometrul

datelor

antropometrice

 Se masoara circumferinta capului, toracelui,

abdomenului cu centimetrul

 Se cintareste

Stabilirea  Se fixeaza nou nascutului o bratara sau un colier ca

identitatii mijloc de identificare pe care se inscriu datele

masuratorilor
Ingrijirea  Se usuca tegumentele prin tamponare intr-un scutec

tegumentelor cald

 Se indeparteaza numai surplusul de vernix caseos,

aceasta avind rolul unui invelis protector impotriva

infectiilor si a pierderilor de caldura

Infasarea  Se infasa in scutece sterile , incalzite

Transportul la  Se transporta cu blindete in conditii de protectie

sala de nastere termica

 Se aseaza in pat , in salonul de nou-nascuti

EFECTUAREA VACCINARII B.C.G.

Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara,
fiind inclus in programul national de vaccinari. Vaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si
Guerin, inventatorii vaccinului) a fost fabricat plecand de la o cultura de bacili
Mycobacterulm tuberculosis bovis, de aceea intra in categoria de "vaccin viu atenuat".

Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este
utilizat si ca imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).
Vaccinul BCG – scurta istorie

Istoria vaccinului antituberculos incepe cu anul 1908, cand Albert Calmette si veterinarul
Camille Guérin incep sa lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis
patogen izolat dintr-o leziune de mastita tuberculoasa a unei vaci. Prin reinjectari la fiecare 3
saptamani, timp de 13 ani pe animale, ei au descoperit ca bacilul isi pierdea virulenta,
pastrandu-si insa capacitatea imunogena.

Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in
anul 1921, sub denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil
Calmette-Guerin). Folosirea lui incepe sa se practice rapid pe scara larga.
Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lübeck, unde 25% din cei 251 de copii
vaccinati mor de tuberculoza. Se pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin BCG
contaminat accidental in laborator cu bacili tubesculosi virulenti.
Accidentul este urmat de procesul lui Calmette, in care vaccinul BCG a fost incriminat drept
cauza a deceselor copiilor. Eroarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul BCG a fost
reabilitat.
Pediatrie si Nursing Specific , C3 TEHNICA INGRIJIRII COPIILOR PREMATURI

TEHNICA INGRIJIRII COPIILOR PREMATURI

 criterii de definire a prematurului

 criteriul temporal – virsta de gestatie mai mica de 37 saptamini

 greutatea la nastere mai mica de 2500 g cu cele 4 grade de prematuritate

- gradul I=2000-2500 g
- gradul II=1500-2000 g
- gradul III=1000-1500 g
- gradul IV=sub 1000 g
 criterii morfologice + neurologice
 dezvoltare incompleta a functiilor organismului
 lungimea prematurului este sub 47 cm
 perimetrul cranian sub 33 cm, cel toracic sub 30 cm
 capul este mic, de forma sferica, fontanelele sunt larg deschise

o fruntea incretita, fata mica, gura deschisa

o torace mic, abdomen mare , evazat
o tesut adipos subcutanat foarte slab dezvoltat
o este acoperit abundent cu lanugo
o dorm mult, miscarile sunt lente, glasul slab
o tulburarile de respiratie sunt evidente si starile de apnee mai frecvente
o este tahicardic cu 140-160 de pulsatii/min
o hemoglobina scazuta
o sistem nervos slab dezvoltat
o termoreglarea este imperfecta, prezinta tendinta permanenta la racire
o rezistenta la infectii este redusa
 prematuritatea se inscrie pe primul loc al morbiditatii si mortalitatii perinatale
 ingrijirea , asistenta si supravegherea impune
o o buna cunoastere a particularitatilor sale morfo-functionale si fiziopatologice
o asigurarea celor mai bune conditii de evitare a riscurilor de imbolnavire
o asigurarea mediului optim necesar recuperarii handicapului biologic
 in ordine cronologica de la nastere prematurului se impun urmatoarele gesturi
o la nastere
 incubator incalzit alaturi de sala de travaliu
 corpul in pozitie decliva cu capul mai jos
 aspirarea secretiilor nazofaringiene cu sonde Nelaton nr 12-14
  ligatura cordonului ombilical si sectionarea se face la 2-5 minute dupa
incetarea pulsatiilor , pentru a se asigura trecerea la fat a unei cantitati de
50-60 ml singe in plus din placenta
 scutece sterile , calde in care va fi primit
 pot exista 2 situatii particulare
o instalarea primei respiratii imediat
 cotatia APGAR la 1 minut si la 5 minute
 plasarea in incubatorul incalzit la o temperatura de 28-32 grade C,
umiditate 50%, in pozitie decliva
 fara oxigen daca respira bine si are tegumente roz
 fara toaleta generala doar toaleta ochilor – profilaxia oftalmiei gonococice
 masurarea temperaturii si parametrilor antropometrici se va face mai tirziu
dupa ce este incalzit cam la 3 ore dupa nastere
 tratament profilactic cu vitamina K im 5-10 mg
 aspirati +/- spalatura gastrica cu sonde adaptate gradului de prematuritate
 prelevari si investigatii imediate
 glicemia
 calcemia
 hemoleucograma+grupa sanguina – din cordonul ombilical
 secretii nazo-faringiene, lichid gastric, secretii oculae , ombilicale
pentru examen bacteriologic +/- virusologic
 grafie toraco-abdominala
o dificultati respiratorii imediate
 minore
 intirzierea primului tiat
 stimulare manuala a toracelui
 oxigen sub masca cu presiune controlata
 urmarirea scorului APGAR
 majore
 moarte aparenta sau instalare rapida , secundara unei detrese
respiratorii
 intubatie si ventilatie asistata
 punerea unui cateter ombilical venos
 prelevare de singe pentru ASTRUP
  injectare pe cateter de bicarbonat de sodiu 4,8 % 10 ml,
inainte de rezultatul ASTRUP
 perfuzie cu glucoza 10%
 oxigen
o in primele 48 de ore
 va fi transportat la salon
 salonul va avea temperatura de 28-32 grade C, umiditate 50%
 cu cit copilul este mai mic cu atit temperatura si umiditatea vor fi mai
mari
 patul va fi incalzit cu termofoare sau in incubatoare

deschiderea incubatorului daca este posibil trebuie evitata

 sunt prevazute si cu cintare propii care permit cintarirea fara sa fie miscat din loc
 ingrijirea prematurului nu este conditionata de incubator neaparat

 daca temperatura copilului scade sub 35 grade C se vor putea utiliza baile progresiv
incalzite pina la 40 grade pe timp de 15 minute , care pot fi repetate din 3 in 3 ore pina
se stabilizeaza temperatura copilului
 se vor supraveghea
o ritmul, tipul si frecventa respiratorie – respiratie periodica fara pauze prelungite
cu sinergie toraco-abdominala si frecventa maxima de 45 respiratii pe minut
o cotatia Silverman se va aprecia in caz de tulburari respiratorii

Scor 0 1 2

Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau

perioade de
apnee

Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu

pina la
 puternic

Cianoza Absenta La La
respirarea respirarea
de aer de oxigen
40%

Geamat Absent E aude cu Se aude

axpirator stetoscopul fara
stetoscop

Murmur Clar Diminuat Abia

vezicular perceptibil

Scor > 8 = probabilitate mare de deces

Scor = 7 = pronostic rezervat
Scor < 6 = pronostic bun

 in caz de pauze respiratorii

o stimularea bazei toracelui
o ventilatie cu masca

 in caz de detresa respiratorie

o supravegherea frecventa a pH si gazelor sanguine
o radiografii toracice
o corectia acidozei
o administrare de oxigen
o +/- ventilatie asistata
 control regulat al glicemiei
 alimentatia se va incepe variabil dupa 12, 24, 36 de ore sau in functie de gradul de
prematuritate

o se vor face prelevari din

 urina
 meconiu
  lichid gastric
o in caz de suspiciuni de infectii antibioterapie se va institui precoce, ulterior in
functie de antibiograma
 in prima saptamina
o se urmareste debutul si intensitatea icterului neonatal
o se monitorizeaza valorile bilirubinei cind valorile sunt crecute si se va institui
tratamentul in functie de valori
 fototerapie
 fenobarbital
 albumina umana +/- esangvinotransfuzie
o debutul alimentatiei si cresterea progresiva a ratiei alimentare
o profilaxia infectiei este esentiala
 dezinfectia incubatorului la 10-15 zile
 sterilizarea corecta a instrumentarului
 manevre manuale si instrumentale sterile
 igiena individuala riguroasa a personalului de ingrijire + controale
bacteriologice periodice
 imbracaminte sterila pentru prematuri
 antibioterapie dupa antibiograma
 la prematur orice stagnare ponderala sau scadere fara pierderi , in prezenta
unui aport alimentar adecvat ridica suspiciunea unei infectii
o profilaxia corecta a anemiei si rahitismului carential

 imbracamintea trebuie sa tina seama de stabilitatea termica a prematurului

 se confectioneaza din materiale moi, calduroase, usor lavabile – cu croiala speciala
 rufele prematurului trebuie incalzite in mod obligatoriu inainte de a le imbraca

Infasarea prematurului si controlul temperaturii

 schimbarea prematurului se face cit mai rar

 in timpul infasatului se tine acoperit partial
 scutecul curat va fi incalzit inainte
 in primele zile masurarea temperaturii se face la 3 ore
 toaleta generala se face la 24 ore
 prima baie se face dupa caderea bontului ombilical
 inlaturatrea deficientelor respiratorii
o in salonul prematurilor scosi din incubator trebuie asigurata o ventilatie buna
o temperatura si umiditatea vor fi controlate in permanenta
o pozitia in pat va fi in decubit lateral, cu toracele putin ridicat, se va schimba la 2-
3 ore
o cu ocazia schimbarii se vor provoca citeva tipete pentru destinderea alveolelor
pulmonare
o pentru prevenirea crizelor de cianoza si asfixie se va avea grija ca infasarea sa se
faca lejer
o la prematurii cu tulburari respiratorii se administreaza analeptice cardiovasculare
si respiratorii, asociate cu bai calde la indicatia medicului
 combaterea hemoragiilor
o prematurul cu greutate foarte mica face boala hemoragica a nou-nascutului
o aceasta se datoreaza carentei de vitamina K
o hemoragiile apar de obicei in a 2-3 zi de la nastere sub forma digestiva – melena,
hematemeza
o combaterea incepe inca din timpul travaliului prin administrare de de vitamina K
mamei
o imediata dupa nastere si in primele zile se administreaza si nou-nascutului
vitamina K injectabila, plasma proaspata si microtransfuzii de singe la indicatia
medicului
 prevenire infectiilor
o este una din sarcinile cele mai importante ale ingrijirii prematurilor
o rezistenta lor scazuta ii predispune la numeroase infectii
o se izoleaza de ceilalti copii in saloane speciale
o aerul se va dezinfecta cu raze ultraviolete de 3-4 ori / zi, cite 15-20 minute
o curatenia in saloane se face cu matura umed
o mobilierul si dusumeaua se vor spala cu solutii dezinfectante
o incubatoarele se spala la 7 zile, se vor iradia cu cuart
o se interzice intrarea persoanelor straine
 o la intrarea in salon personalul care ingrijeste se va spala pe miini cu apa si sapun
o vor purta masca si boneta, masca se schimba la 3-4 ore
o vor pune un halat de protectie
o peste pantofi vor imbraca botosei
o echipamentul de protectie este strict individual pentru fiecare prematur
o hainele prematurului se splala separat
o cada, cintarul, pediometrul, masa de infasat se dezinfecteaza dupa fiecare copil
o o atentie deosebita trebuie acordata ingrijirii tegumentelor
o baile partiale , iar apoi dupa caderea bontului ombilical baile generale se vor
face zilnic
o plicile se controleaza regulat si se ung cu ulei steril
o la cel mai mic semn de infectie se izoleaza , iar restul copiilor se tin in carantina
 alimentatia
o trebuie sa se tina cont de stadiul de prematuritate a functiei de nutritie
o organele aparatului digestiv sunt slab dezvoltate
o musculatura limbii si a cavitatii bucale sunt hipotonici de aceea are dificultati la
supt si deglutie
o capacitatea stomacului este foarte redusa
o prezinta toleranta scazuta la lipidenecesarul de lichide este de 150 ml/24h din
care retine numai 25-50 ml, restul eliminindu-se
 cantitatea
o ratia alimentara 75 cal/kgcorp , ajunginduse la 120 cal/kgcorp
o pe linga laptele matern va fi hidratat cu apa cu zahar
 ritmul de administrare
o diferit fata de nou-nascutul la termen
o in primele 24 ore dupa nastere nu primeste nimic
o in urmatoarele 12-24 ore i se administreaza apa zaharata sau glucoza 5% cite o
lingurita din ora in ora
o a doua zi se poate incepe alimentatia cu lapte de mama cite o lingurita de 8-10
ori/zi
o alimentatia se incepe in functie de greutatea copilului
o prematurii socati la nastere sau cu insuficienta cardio-respiratorie vor fi
alimentati cu lapte doar dupa 48-72 ore
 tehnica alimentatiei
o variaza dupa posibilitatile individuale
o prematurii cu peste 2000 g se pun la sin pentru 15-20 min
o mama va fi educata ca inainte de a pne copilul la sin sa se spele pe miini cu apa,
sapun si peria de unghii
o sinul va fi spalat cu ceaide musetel
o cei care nu pot suge vor fi alimentati cu lingurita, pipeta sau prin gavaj
o alimentatia prin sonda – gavajul
 poate fi continua sau discontinua
 se foloseste in general la prematurii mici
 greutate la nastere sub 1500 g
 virsta gestationala sub 12 saptaminiabsenta reflexului de supt +/-
deglutitie
 se folosesc sonde Nelaton nr. 6,8,10
 se prefera introducerea sondei pe nas
 dupa introducerea sondei se aspira continutul gastric si se masoara
reziduul gastric
 daca reziduul gastric = volumul calculat pentru o masa , nu se va
administra o noua cantitate de lapte
 daca reziduul gastric reprezinta 25% din volumul unei mese,
cantitatea de lapte se va scadea
 la cei care necesita gavajul aceasta se va initia la 4-12 ore de la nastere cu
citiva ml de apa distilata pentru a tatona toleranta gastrica
 alimentatia prin sonda va fi inlocuita cu cea la tetina progresiv dupa
asigurarea ca
 reflexul de supt si deglutitia sunt suficiente
 prematurul nu oboseste sau se cianozeaza la alimentatie
 prematurul primeste si retine ratia calculata
 la prematurii care nu tolereaza gavajul discontinuu se va folosi gavajul
continuu prin sonda nazo-gastrica
 ritmul gavajului fiind constant si reglat prin pompa de perfuzie in general
0,5 1 ml /ora la prematurii cu greutate sub 1000 g
 se vor lua precautii suplimentare
  tubulatura se schimba la 8-12 ore
 laptele se inlocuieste cu priza proaspata la 3-4 ore
 pentru a evita staza gastrica se controleaza la 2-3 ore reziduul
gastric prin aspiratie
 pentru sonda nazo-duodenala pozitia sondei se verifica radiologic
o in acest caz laptele matern se va stoarce sau se aspira la intervale regulate pentru
a se asigura mentinerea secretiei lacatate a mamei
o laptele de mama trebuie intrebuintat cit mai repede
o dupa ce maninca se curta gurita de resturile de lapte ramase
o se culca in d.l.s si peste 10-15 min se intoarce in cel drept fiind tinut tot timpul
sub supraveghere
o daca laptele de mama este insuficient se poate adauga o alimentatie
complementara cu lapte praf
o la mamele cu lactatie suficienta punerea la sin se va face progresiv, prin tatonare
in general la greutati variabile 2200-2500 g
o numarul de mese va fi adaptat la gradul de prematuritate
 12-10 mese /zi pentru prematurul de gradul IV
 10-8 mese /zi pentru prematurul de gradul III si II
 8-7 mese /zi pentru prematurul de gradul I

BAIA SI INFASATUL SUGARULUI

 Baia generala a sugarului intruneste aceleasi conditii ca si cele ale nou nascutului
 In afara baii generale dupa fiecare emisie de scaun sau urina sugarului I se va efectua
toaleta partiala a regiunii perineale , interfesiere si a coapselor
 Se vor pregati materialele necesare, apa sa fie la 37-38 grade Celsius, cantitatea de apa
trebuie sa fie suficienta sa acopere umerii copilului

 In baie sugarul va fi sprijinit pe mina stinga a mamei si va fi spalat cu mina dreapta

  Durata baii sugarului nu trebuie sa depaseasca 5-6 mnute
 Dupa baie sugarul va fi sters si imbracat

Pediatrie si Nursing Specific , C4 TEHNICA ALIMENTATIEI SUGARULUI

TEHNICA ALIMENTATIEI SUGARULUI

Nutritie: totalitatea modificarilor suportate de alimente in organism, sau totalitatea

schimburilor dintre mediul extern si organism.
Ratia alimentara zilnica: totalul hranei si a apei primite de un copil in 24 ore. Se compune
din ratia cantitativa si ratia calitativa.
Ratia cantitativa (calorica): calorii/kgc/zi; sugar: 100-115kcal/kg/zi.
Factori care influenteaza ratia:tipul alimentatiei, temperatura mediului, activitatea motorie,
starea de boala, constitutia.
Ratia calitativa: totalitatea principiilor nutritive care alcatuiesc ratia cantitativa, cuprinde
trofinele alimentare (proteine, lipide, glucide), fibre alimentare, apa, minerale si vitamine.
Este influentata de aceeasi factori ca si ratia cantitativa. In practica se tine cont in mod special
sa se asigure un raport echilibrat intre trofine, raport care se modifica in functie de varsta.

Alimentatia naturala
Alaptarea exclusiva- reprezinta alimentatia nou nascutului si sugarului cu lapte de mama, fara
nici un alt aliment solid sau lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de 6 luni; recomandabil
pana la varsta de 1 an; optim pana la varsta de 2 ani. Laptele uman este considerat alimentul
ideal pentru hranirea sugarului in primele 6 luni.
Colostrul: reprezinta laptele produs de glandele mamare in primele zile dupa nastere, la
inceput in cantitate mica, ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua 3-4 postnatal; treptat
compozitia colostrului se modifica, dupa 30 zile de la nastere devenind lapte matur, definitiv.
Laptele de mama matur: lichid alb, cu densitate 1030, pH:7; contine la 1 litru: 11g proteine,
45g lipide, 70g glucide, 2g minerale.
Proteinele: - reprezentate de cazeina (40%)- albumine, globuline; si proteinele din lactoser
(60%)- imunoglobuline.
Lipidele - contin 98% trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si
cholesterol; Glucidele- din 70 g glucide/L lapte de mama- 60 g/L sunt reprezentate de lactoza,
iar 10g/L de oligozaharide.
Mineralele - reprezinta 2g/l lapte de mama; reprezentate atat de macroelemente (Na, K, Ca,
Mg) cat si de oligoelemente (Fe, Cu, I, Zn) intr-un raport echilibrat, care le determina o
absorbtie optima (raport Ca/P=2/1).
Vitaminele - sunt in cantitati optime, exceptie facand Vit D si K.
Fermentii - reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza (enzime care suplinesc activitatea
enzimelor pancreatice, insuficente la nou-nascut), aldolaza, catalaza, lizozim (rol
bacteriostatic).
Valoarea calorica: 700kcal/L
Superioritatea alaptarii exclusive: laptele de mama este un aliment biologic activ (“viu”)
avand enzime, anticorpi, vitamine; este steril, perfect adaptat nevoilor nutritive si
posibilitatilor digestive ale sugarului, avand o proportie echilibrata in proteine, lipide, glucide;
are valoare biologica crescuta; previne infectiile enterale si greselile alimetare; permite un
mod de alimentare simplu; asigura o buna toleranta digestiva, favorizeaza dezvoltarea
relatiilor afective mama-copil; previne aparitia imbolnavirilor prin factori antiinfectiosi;
previne obezitatea; contine un factor de crestere pentru bacillus bifidus, care opreste
dezvoltarea altor germeni patogeni; previne aparitia anemiei feriprive.
Tehnica alimentatiei naturale - toti nou nascutii sunt candidati pentru a fi alimentati la sanul
mamei. Orice nou-nascut, indiferent de greutate, care poate sa suga, va fi pus la sanul mamei.

Nou nascutul va fi pus la san inca in prima jumatate de ora de la nastere (recomandare OMS),
la inceput cate 5 min.la fiecare san, dupa care timpul va fi majorat la 10min, apoi se creste
treptat; se considera ca un supt nu trebuie sa se prelungeasca peste 20min.
Pozitia in care alapteaza mama: in primele 7 zile pozitie culcat in decubit lateral de partea
sanului din care alapteaza, copilul paralel cu mama si capul sprijinit pe cotul mamei; dupa
aceasta varsta- pozitie sezanda.

Un copil trebuie pus la san de 8-12ori/24 ore; se evacueaza 1-2 picaturi de lapte din mamelon
si apoi se lasa 1-2 picaturi in gura copilului stimuland suptul. Se introduce mamelonul si o
parte din areola in gura copilului, mama va apasa cu degetul sanul deasupra mamelonului
pentru ca nasul sugarului sa ramana neacoperit.
Practicarea sistemului rooming-in; sugarul ar trebui sa doarma cu mama pentru a se hrani “la
cerere”, inclusiv noaptea. Interdictia de a da nou-nascutului alt aliment sau alt lichid in afara
de laptele de mama, cu exceptia celor indicate medical. Se interzice sugarilor alimentati la
san: biberonul, suzeta, tetina.
Momentul alaptarii este un moment de intimitate al cuplului mama-copil; trebuie sa decurga
intr-o atmosfera de liniste si calm, intr-o incapere separata, netulburata de agitatia casei. Chiar
daca mama simte ca are putin lapte, acesta este totusi de ajuns pentru nou-nascut, cu exceptia
sa fie alaptat frecvent. Dupa supt mama va provoca eructatia prin bataia cu palma pe spatele
copilului, in pozitie verticala, urmata de decubit lateral stang pentru a mai eructa si apoi, in
decubit lateral drept pentru a usura evacuarea stomacului.
Se incearca stimularea secretiei lactate printr-un regim adecvat al femeii care
alapteaza: femeia care alapteaza este sub protectia statului, care-i asigura concediu pre si
postnatal pana la varsta copilului de 2 ani; se vor respecta orele de odihna si somn; alimentatie
echilibrata cantitativ (plus 200Kcal/zi, supliment lichidian) si calitativ; se vor evita:
conservele, condimentele, cafeaua, tutunul, consumul de usturoi, conopida, precum si
medicamentele care trec prin lapte la sugar (luminal, aspirina, opiacee, ioduri, bromuri,
atropina); se vor respecta regulile de igiena corporala si a mamelonului: mama va spala
mamelonul inainte de supt cu ceai de musetel, iar dupa supt se va dezinfecta cu alcool 70% si
se acopera cu tifon steril; se va purta sutien adaptat pentru alaptat; in caz de
mameloane ombilicate se vor folosi adaptoare pentru a se forma mamelonul; folosirea unui
stimulant al secretiei lactate; alaptarea freventa 8-12 ori/zi; mama sa fie relaxata; mama sa nu
slabeasca mai mult de 1-2 kg/luna.
Contraindicatiile si obstacolele in alaptarea exclusiva. Laptele de mama este indicat la
orice nou-nascut si sugar.
Contraindicatiile din partea mamei: TBC evolutiva; Boli infectioase grave (HIV
pozitiv); Boli cronice grave: cardiopatii decompensate, anemii grave, diabet zaharat, tumori,
hemopatii maligne, insuficienta hepatica, boli renale grave; Medicatie: antitiroidiene de
sinteza, cicline, ioduri, metronidazol, rezerpina, sulfonamide, biseptolul, anticoagulante-
Trombostop (nu se contraindica heparina cu greutata moleculara mica), chimioterapia; Mama
HBs+ dupa unii autori; Mama cu sifilis isi poate alapta copilul; Epilepsia, psihoza de lactatie;
O noua sarcina dupa luna a 6-a.
Contraindicatiile din partea sugarului: intoleranta la lactoza, galactozemie, fenilcetonuria;
icterul secundar inhibitorilor laptelui matern nu reprezinta o contraindicatie pentru alaptat,
eventual se incalzeste laptele muls la 40 grade C.
Obstacolele din partea mamei:
agalactia si hipogalactia: - agalactia- lipsa completa a secretiei lactate este extrem de rara, pe
cand hipogalactia (primara, secundara) este relativ frecventa; malformatiile mamelonului
(mamelon scurt, ombilicat) se poate corecta cu protectoare din silicon;in cazul in care nou
nascutul nu poate fi pus la supt, mama se va mulge si va alimenta nou nascutul cu ligurita;
fisurile si eroziunile- se previn prin punerea corecta la san; leziunile profunde vor fi
tamponate cu creionul de AgNO3, se pot aplica creme - Garmastan, se suspenda alaptatul doar
temporar;
galactoforita si mastita- necesita antibioterapie si uneori drenaj chirurgical, alaptarea directa
la san va fi suprimata.
Obstacole din partea copilului: malformatiile gurii: gura de lup, buza de iepure (– se poate
utiliza tetina lunga, care acopera partial defectul), frenul lingual scurt, existenta dintilor
congenitali; prematuri, dismaturi- nu au forta de suctiune necesara; sugarii “lenesi” care
necesita a fi stimulati prin ciupirea obrazului sau li se administreaza cu 20-30 min inaintea
meselor sol. Cofeina 0,5% o lingurita; rinite acute, rinofarigite, adenoidite- necesita
dezobstructie naso-faringiana.
Ratia in alaptarea exclusiva: in primele 10 zile- formula Finkelstein: L: (n-1)x70-
80; 70ml=pentru greutate 3000-3250g la nastere; 80ml=pentru greutate la nastere peste
3250g; n=nr. zilelor sugarului; peste 10 zile-dupa nevoile lichidiene: 150-180ml/kg/zi, fara a
depasi 1 litru; dupa nevoile calorice: trimestrul I :100-110kcal/kg/zi; trimestrul II:90-
100kcal/kg/zi, trim. III-IV 80-90kcal/kg/zi.
Semne care confirma ca sugarul primeste suficient lapte: peste 6 mictiuni/24 ore; 4-8
scaune/24 ore; intre supturi copilul este “multumit”; crestere in greutate: 100-200g/saptamana,
in primul trimestru de viata.
Semne care indica faptul ca sugarul nu primeste destul lapte:
Semne sigure: crestere in greutate deficitara; la 2 saptamani este sub greutatea de la nastere;
urini concentrate, in cantitate mica; sub 6 mictiuni/24 ore, urina galbena, urat mirositoare.
Semne posibile: sugar nesatisfacut la sfarsitul suptului; sugar care plange frecvent; mese
foarte frecvente-foarte lungi; scaune tari, uscate, verzi; scaune rare, in cantitate mica; nu vine
laptele din san; sanii nu si-au marit volumul in timpul sarcinii; lactatia nu s-a instalat dupa
nastere. Uneori este nevoie de “proba suptului” prin cantarire, inainte si dupa supt, pentru a
aprecia cantitatea de lapte de mama primita.
Suplimente pentru alimentatia exclusiva: Vitamina D 400UI (1picatura)/zi in sezonul cald
si 800UI/zi in sezonul rece, incepand din primele zile de viata; Fier 25-50mg Fe elemental/zi
de la varsta de 6 luni pana la minimum 9 luni, la indicatia medicului; Florura de sodiu-
0,25mg/zi dupa varsta de 6 luni in cazul in care se poate asigura continuitatea administrarii.
Incidentele si accidentele alaptarii exclusive:
Regurgitarile: eliminarea de lapte nedigerat, in cantitate mica, fara efort; se intalnesc la
sugarii flamanzi care sug foarte repede, se creaza aerofagie, care se elimina prin eructatie cu
antrenarea laptelui proaspat ingerat; daca sunt frecvente si abundente pot duce la
subalimentatie si malnutriti;
Varsaturile: apar la copiii excitabili, care sug repede si lacom; se numesc habituale daca apar
uneori zilnic si dupa fiecare supt; trebuie excluse alte cauze; uneori dispar fara tratament la 3-
4 luni, alteori persista pana la 1 an chiar cu de supt);
Colicile abdominale: se intalnesc in primele 3 luni, apar la copiii cu aerofagie; se manifesta
prin tipat puternic, agitatie, grimase si frecarea picioarelor, au incidenta vesperala si nocturna
(orele 18-20). Se considera colica abdiminala daca apare cel putin de 3 ori/saptamana si
dureaza minimum 3 ore. Colicile abdominale alarmeaza parintii. Tratamentul este
simptomatic: administrare de spasmolitice, calmante dupa supt, comprese calde pe abdomen.
Majoritatea autorilor considera colicile “fiziologice” si nu prescriu nici un tratament; Refuzul
sanului: se constata la sugarii cu anorexie nervoasa, dupa administrare de ceai sau lapte cu
biberonul, daca laptele are un gust neplacut datorita alimentatiei mamei, se administreaza
calmante, uneori laptele muls;
Constipatia: se administreaza sucuri indulcite, supozitoare cu glicerina la ora fixa, fapt ce
determina reflex conditionat de defecare;
Diaree postprandiala: in timpul suptului sau dupa, se elimina scaun galben, acid, cu gaze;
sugarul prezinta curba ponderala ascendenta; dispare la 3-4 luni. Tratament: calciu carbonic 3-
1 varf de cutit/zi sau 20-30ml lapte praf sau supa de morcov inainte de punerea la san;
Supraalimentatia: este bine tolerata, pana apare diaree, “dispepsie de supraalimentatie”-
copilul se pune la o dieta hidrica scurta de 6-12 ore. Tratament: reglarea orelor de supt si a
duratei suptului;
Subalimentatia: este necesar efectuarea “probei suptului”, de obicei este vorba de
hipogalactie, in caz contrar trebuie efectuate investigatii pentru stabilirea cauzei.

Alimentatia artificiala si diversificata

- Alimentatia artificiala .
Cand alimentatia naturala este imposibila, sugarul va trebui sa primeasca alt tip de lapte
(substitute de lapte matern): lapte de vaca sau preparate industriale de lapte. Rezultatele sunt
inferioare alaptarii exclusive: mortalitate si morbiditate generala mai crescute, malnutritia,
anemia, rahitismul sunt mai frecvente.
Laptele de vaca (LV) are neajunsurile lui care, sintetizate, constau in: Cantitate de
proteine de trei ori mai mare decat in laptele uman, dar cu randament mai scazut de
utilizare, dezechilibru intre aminoacizi, necesita transformarea hepatica in uree,
glucoza, acizi, ceea ce determina: suprasolicitare
hepatica, hiperamoniemie, acidoza metabolica, deshidratare hipertona (toate mai
frecvente la nounascut si sugarul mic); Incarcatura osmotica mare (proteine + saruri
minerale) cu suprasolicitare renala;
Cantitate mica de glucide, necesitand suplimentare cu zahar 5 %, cu urmatoarele
consecinte: dezvoltarea gustului pentru dulce, favorizarea cariilor dentare;
stimularea adipocitelor (obezitate).
Pentru toate aceste motive s-au impus corectii reprezentate de procedee casnice
(diluarea, zahararea si acidularea LV) sau industriale (larga gama a substitutelor de
LU). Procedeele casnice vizeaza: scaderea concentratiei de proteine prin adaos de
mucilagiu de orez (2-3 %) si cresterea continutului glucidic prin suplimentarea cu
zahar 5 %.
Didactic formulele de lapte se clasifica in : I – formule de start sau de prima varsta,
recomandate sugarilor sanatosi de la nastere la 4-6 luni; II - formule de continuare
(varsta a – II a) de la 4 –6 luni pana la un an, date in paralel cu alimentatia
diversificata; III - formule speciale (“ lapturi – medicament” ); IV - formule pentru
prematuri.

Ratia alimentara se va calcula dupa nevoile calorice (trim.I:110-120kcal/kg/zi,

trim.II: 100- 110kcal/kg/zi, trim.III-IV: 90-100kcal/kg/zi) sau dupa nevoile
lichidiene (150-180ml/kg/zi, fara a depasi 1 litru). Numarul de mese: 6-7 mese in
luna I, 6 mese in luna II-III, apoi 5 mese pana la varsta de 1 an.
Practica alimentatiei artificiale: se folosesc biberoane, preferabil de sticla, usor
sterilizate la cald sau rece, tetine cu orificiu adaptat (curgerea picatura cu picatura),
se prepara instant si se pot tine la frigider 24 ore in biberoane etanse, folosesc ca
lichid de dilutie apa fiarta si racita la 50 –60%, concentratia este de 4.5 – 5 g la 30
ml de apa (3 masuri la 90 ml pentru o concentratie de 13 –15 %).
Alimentatia artificiala va fi suplimentata cu vitamina D, fier, eventual fluor. Laptele
de capra, bivolita, oaie, sunt improprii sugarului.
Incidentele alimentatiei cu substitute de lapte matern.
Intoleranta la laptele de vaca –
incident rar, se manifesta sub diverse forme: soc anafilactic (stare de soc, colaps,
varsaturi explozive, diaree eritem urticariform, edem facial), diaree dupa orice
ingestie de lapte, intoleranta la proteinele LV (pierdere de sange prin scaun, anemie).
Anorexia – destul de frecventa, se administreaza sucuri de
fructe, laptele se aciduleaza, se scimba preparatul.
Colicile abdominale – consecinta prezentei lactoglobulinei in laptele de vaca.
Supraalimentatia – prin administrarea unor preparate de lapte praf in concentratii
mai mari decat este recomandat cantitativ si calitativ.
Subalimentatia – consecinta diluarii prea mari a LV sau a nerespectarii indicatiilor
din prospect.
Constipatia – digestia defectuoasa a cazeinei din LV.
Rahitismul, malnutritia, anemia carentiala si bolile diareice – sunt mai frecvente.

- Alimentatia diversificata - trecerea de la o alimentatie predominant (exclusiv)

lactata la alimentatia consistenta. Momentul diversificarii difera in functie de laptele
primit de sugar si este la: 5- 6 luni pentru sugarul alimentat la san sau cu formule de
lapte, 4 – 4 ,5 luni pentru cel alimentat cu LP
standard sau LV.
Conditii de diversificare : sugar perfect sanatos, introducere progresiva mai lenta (5
– 7 zile) pentru sugarul diversificat la 4 – 4,5 luni si mai rapida la cel diversificat
peste varsta de 5 luni, primele alimente sa fie lichide sau semilichide, folosirea
linguritei pentru alimente solide, pregatind astfel sugarul pentru etapa superioara,
evitarea introducerii a doua alimente noi in aceeasi zi, nu se folosesc conservanti,
hidratarea intre mese cu alimente neindulcite, nu se va adauga sare in timpul
prepararii mancarii, evitarea folosirii inaintea varstei de 6-8 luni a fainurilor cu
gluten (grau, orz, ovaz, secara) in favoarea celor fara gluten (faina de porumb, orez).
Se evita astfel manifestarile precoce ale celiachiei, boala conditionata genetic.
Alimentul nou introdus va fi propus nu impus (evita anorexia psihogena).

Alimentele folosite in diversificare vor fi alese in functie de starea de nutritie a

sugarului:
a) Pentru sugarul eutrofic: cereale (orez Nestle), supa si piure de legume (morcov,
patrunjel, telina, cartof, dovlecel, spanac, fasole verde, soia, linte, mazare, salata
verde, rosie), supa de oase, carne (pui, vitel, vita, ficat de pasare), piure de fructe:
mere, portocale, piersica, gref, banane, ananas.
Sunt evitate: zmeura, capsunile, fragii (datorita potentialului lor alergizant), perele,
prunele, pepenele, ciresele (risc de diaree), afumaturile, prajeli la cuptor, alimentele
solide dure, mici,rotunde sau lipicioase (stafide, nuci, seminte, floricele de porumb
datorita riscului de aspiratie si inec).
b) Alimentatia sugarilor cu stare de nutritie deficitara va fi diversificata cu un fainos
cu lapte (faina de orez) cu valoare energetica crescuta sau - ideal – cu cereale
fortifiate cu fier.

Carnea (vita, pasare) va fi introdusa la sugarii diversificati la 4 –4.5 luni inca de la

inceput (sursa de proteine si fier) de 3 –4 ori / sapt., initial 30- 40 g/zi. La 9-10 luni
poate fi oferita si ciorba de perisoare.
Ficatul de pasare se poate introduce la 6 luni cu prudenta datorita faptului ca fiind
principala bariera de detoxifiere exista riscul unor contaminari.
Peste alb, proaspat se da in jurul varstei de un an.
Galbenusul de ou , fiert tare se introduce la varsta de 7-8 luni, progresiv .
Albusul se va da dupa varsta de un an (potential alergic).
Branza de vaci va fi oferita la 4 – 5 luni in combinatie cu orezul pasat pentru sugarii
distrofici sau cu piure de legume. Dupa 8 –9 luni poate fi oferita cu mamaligita si
cateva lingurite de smantana.
Iaurtul (de preferat preparat in casa) se poate da dupa varsta de 7 luni cu biscuiti si 5
% zahar (se evita iaurturile cu fructe din comert).
Introducerea alimentelor noi va fi adaptata preferintelor fiecarui copil.
Se vor evita compromisurile pentru modificarea gustului (zahar in piureul de
legume).
Initial mesele de diversificare, pana la acceptarea totala, vor fi suplimentate cu
laptele primit anterior.

Alimentele pentru sugari vor fi pasate pana la aparitia dintilor si apoi triturate.
De evitat:
 dulciurile concentrate la sugar si copilul sub trei ani,
 bauturi racoritoare si bauturi cu arome de fructe din comert, rantasuri,
 sosuri grase,
 condimente,
 alimente care provoaca aspiratia (alune, seminte, boabe de porumb,
bomboane, floricele, pufuleti),
 alimente alergizante: ciocolata, cacao, fructele mentionate.

Mierea de albine va fi evitata sub un an (risc de contaminare cu Clostridium

botulinicum).

Preparatele industriale (papele) pentru sugar au: pret ridicat, sunt instant, au
compozitie standardizata dupa criterii internationale, securizare toxica,
bacteriologica, si trebuie folosite in decurs de 24 ore de la deschidere.
Se vor urmari curbele de crestere, starea generala, aspectul scaunelor.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE LA SUGAR SI

COPILUL MIC

 urmarirea functiilor vitale si vegetative la copil este de maxima importanta,

avind in vedere ca in functie de acestea se inscriu debutul unei boli, evolutia
bolii, complicatiile ce pot surveni
 functiile vitale si vegetative la copil ca si la adult sunt urmarite de asistenta
medicala careia ii revine sarcina sa le noteze si in F O

 foile de observatie itilizate in pediatrie sunt diferite fata de cele ale adultilor
Obiective Tehnici de efectuat

Supravegherea  se pregateste
temperaturii termometrul
 pregatirea individual
materialului  inainte de
necesar intrebuintare
 asigurarea termometrul va fi
dezinfectiei clatit si sters si se
termometrului va controla
nivelul
mercurului, care
trebuie sa fie la
36 0 C
 termometrul se
pastreaza in
 masurarea borcan cu
temperaturii cloramina 5%,
care se schimba
din 2 in 2 zile,
dupa spalarea
borcanului
 temperatura in
cazul in care nu
sunt indicatii
special se
masoara de 2 ori
in 24 de ore ,
dimineata intre
orele 6-7 si seara
intre orele 17-18
 tehnica de
masurare –
termometrul se
introduce in rectal
la sugar si copilul
mic

 temometrul
lubrefiat se
 mentine in rect 10
minute timp in
care termometrul
si copilul vor fi
fixate de catre cel
care masoara
temperatura
 temperature
rectala este cu 0, -
0,5 grade Celsius
mai mare decit
cea axilara

Supravegherea pulsului  se realizeaza prin

 ritmul masurarii comprimarea unei
artere pe un plan
dur

( radial, cubitala,
temporal, humerala,
femurala, caotida)
 in mod obisnuit
pulsul se masoara
 tehnica masurarii de 2 ori pe zi
dupa virsta odata cu
temperatura

ATENTIE!!!!! In timpul
masurarii pulsului
copilul nu trebuie sa fie
agitat deoarece plinsul
 interpretarea si agitatia accelereaza
valorilor obtinute bataile inimii
prin masurare in  la nou nascut si la
raport cu virsta sugar in primele
luni de viata se va
masura in timpul
somnului la
nivelul fontanelei
 la copil pulsatiile
inimii se pot
percepe si numara
 aplicind mina pe
regiunea
precordiala
 valori normale ale
pulsului la copil

 n n =130-140
 1 an=100-120
 2 ani=100-110
 3-4ani=90-110
 5-7ani=80-100
 8-10 ani= 80-90

 11-16 ani=80

Supravegherea  Se realizeaza prin

respiratiei inspectie in
 Tehnica timpul somnului
masurarii  Se dezbraca pe
respiratiei fata anterioara a
abdomenului si
toracelui si se
aplica mina pe
toracele copilului
 Respiratia se
masoara de obicei
 Interpretarea dimineata si
valorilor obtinute serara, dar si de
prin masurare cite ori este
nevoie la indicatia
medicului
 Nn=45-55
 1 an=30-40
 3 ani=30
 In plus se va
urmari

 simetria
miscarilor
respiratorii
 frecventa
respiratorie
 ritmul respirator

 amplitudinea
 respiratory

Supravegherea  se masoara cu
tensiunii arteriale ajutorul
tensiometrului
pentru copii,
procedind ca la
adult
 la copii TA se
poate calcula
orientativ dupa
formula

 T=80+2A A=
virsta copilului

Supravegherea  In primele zile

scaunului la sugar si dupa nastere nou
copilul mic nascutul elimina
 Aprecierea un scaun de
scunului nou culoare verde-
nascutului brun inchis
– meconiu - care
prezinta produsul
secretiilorglandel
or intestinale,
 Aprecierea amestecate cu bila
scaunului si cellule
sugarului descuamate din
timpul vietii
intrauterine
 Sugarul alimentat
la sin elimina
scaune de culoare
galben aurie, care
prin oxidarea
bilirubinei in
contact cu aerul
devine verzuie
 Scaunul sugarului
se prezinta ca o
pasta moale ,
omogena, cu
grunji mici, albi
sau galbui –
 aspect de jumari
 Aprecierea de oua – cu miros
scaunelor acru
modificate  Numarul
scaunelor in 24
ore este de 3-4
pina la 6 luni
 Daca sugarul este
alimentat artificial
scaunul va avea
culoare galben
deschisa , va fi
mai consistent si
indor
 Numarul
scaunelor in 24
ore se va reduce
la 1-2
 Din momentul in
care se vor
introduce
fainoasele in
alimentatia
sugarului scaunul
devine brun
inchis
 Scaunele
patologice
prezinta
 Notarea modificari de
scaunului in foaia consistent,
de observatie a cantitate,
copilului compozitie si
culoare

 Scaunele muco-
grunjoase au
consistent
semilichida ,
neomogena, cu
particule solide cu
mult mucus sub
forma de
 filamente si
flocoane, au
culoare galben
verzuie, ele se pot
elimina in numar
de 5-10 in 24 ore
 Scaunele lichide
si semilichide
sunt eliminate in
jet si prezinta un
caracter spumos,
pot sa contina
grunji sau mucus
numarul lor poate
sa creasca pina la
30 /24h
 Scaunele mucoase
sunt lichide , cu
mucus sub forma
de gramezi
viscoase , galbui,
cenusii sau sub
forma de placi
 scaunele muco-
purulente contin
mucozitati si
puroi, au culoare
galben verzuie
 scaunele muco-
sangvinolente pot
fi formate din
mucus, grunji de
materii fecale si
singe in cantitate
mai mica sau mai
mare , sau numai
din mucus si
singe
 pe linga numarul
scaunelor se va
nota si aspectul
scaunelor

 scaun normal I
  scaun
semiconsistent /
 scaun apos –
 grunjoas Z
 mucos X
 scaun cu singe S,
se noteaza cu
culoare rosie

 suma scaunelor in
numar mare ce s-
au produs si au
fost notate pe o
foaie separata /24
h, va fi trecuta in
foaia de
temperature la
rubric scaune
corespunzator
aspectului de
exemplu 12X
adica 12 scaune
mucoase/24 h

 semnele ce pot
insoti eliminarea
scaunului dureri
abdominal,
tenesme vor fi
comunicate
medicului

Controlul diurezei  se va recolta urina

/ 24 h, folosindu-
se o tehnica cit
mai putin
traumatic

 se va insista
asupra spalarii si
dezinfectiei zonei
genito-urinare
 se vor folosi
 recipient special
pentru recoltarea
urinei

 nu se va recolta
urina prin sondaj
ureteral, deoarece
tehnica preteaza
la infectii
iatrogene
 se vor acorda
ingrijiri necesare
tegumentelor
iritate din cauza
aplicarii pungilor
pentru colectarea
urinei


Pediatrie si Nursing Specific , C5 TEHNICI DE INGRIJIRE A COPILULUI MIC

TEHNICI DE INGRIJIRE A COPILULUI MIC

SUPRAVEGHEREA DEZVOLTARII PSIHOMOTORII A COPILULUI

 scop – aprecierea gradului de dezvoltare motorize si psihica a copilului, in

concordant cu virsta

 se va urmari

o motricitatea generala si cea fina

 comportamentul
  dezvoltarea vorbirii si a limbajului

INTERVENTII LA DOMICILIU

 asigurarea conditiilor de mediu

o camera separate, calduroasa, mobilier limitat

 alimentatia

o sa se faca la aceleasi ore

o stimularea participarii active a copilului

o calcularea corecta a ratiei alimentare in functie de virsta

o respectarea principiilor de diversificare a alimentatiei

 igiena corporala – baia

o zilnic la aceeasi ora, de preferat seara

o vanita va fi utilizata numai in acest scop

o temperature camerei 22-24 0 c

o temperature apei 370c

 durata nu va depasi 5-8 minute

 nivelul apei sa nu depaseasca umerii copilului

 linga vanita vor fi pregatite cele necesare

 dupa baie uscarea se face prin tamponare

o stergerea ochilor se face cu compresa sterile dinspre exterior spre

interior

o orificile nazale si auditive se vor curate cu tampoane de vata

 somnul

o respectarea orelor de somn in functie de virsta

o asigurarea unui mediu adecvat pentru somn

 regimul de viata

o trebuie sa se tina cont de particularitatile fiecarui copil, va fi

individualizat in functie de virsta si de starea de sanatate

o se va evita prelungirea starii de veghe

 imbracamintea

o lenjeria de corp va fi confectionata din bumbac

 va fi adecvata virstei si anotimpului

 usor de manevrat

o spalat zilnic, fiarta si calcata

 educarea sfincterelor

o dupa virsta de 5-6 luni copilul va fi asezat cu regularitate pe olita, la

aceleasi ore, dupa alimentative sau cind se trezeste

 aprecierea dezvoltarii fizice

o greutatea, inaltimea si perimetrele vor fi masurate periodic

o se vor aprecia functionalitatea diferitelor organe

o se va urmari eruptia dentara

 aprecierea dezvoltarii psiho-motorii

o constituie criteriul in aprecierea gradului de maturitate al sistemului

nervos

o aprecierea cuprinde

 motricitate

 postura
 coordonare

 dezvoltare senzoriala

 comportament

 limbaj

 aprecierea gradului de nutritie

o elemente de referinta

 tesut dipos

 turgor

 tegumente si mucoase

 climatul familial

o parintii vor creea un climat de afectivitate, protective, calm

o se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictive sau de respingere

 calirea organismului

o factori utilizati

 apa
 aer

 soare

o se incepe de la 2-3 luni

o de preferat utilizarea mai multor factori o data

 imunizarile active

o contribuie la cresterea rezistentei specific a organismului

o se fac dupa calendarul stability de MS

o principalele vaccinari sunt: BCG,DTP, antipoliomelitic, antirujeolic,

antigripal, antihepatitica

 prevenirea accidentelor

o supravegherea atenta si constanta de catre parinti

o sa se evite plasarea copilului pe scaun

o sa nu se ofere jucarii din mai multe piese de dimensiuni mici

 o sa se masoare temperature apei la baie si a alimentelor lichide

o sa se indeparteze de linga copil obiecte ce ar putea fi introduce in gura

o alimentarea sa se faca corespunzator cu rabdare

o sa nu se plaseze prea multe perne in patul copilului

o sa nu se lase la indemina copiilor medicamente

o sa se tina copilul in brate cu ambele miini

 sa se protejeze prizele electrice

 sa se indeparteze obiectele taioase, ascutite

 in timpul somnului sa se ridice barele laterale ale patului

 in timpul transportului cu masina sa se imobilizeze copilul in hamuri

Cu ocazia vizitelor la domiciliul nou nascutilor si sugarului asistenta medicala

trebuie

 sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijiriilor necesare

 sa verifice intelegerea informatiilor

 sa motiveze importanta acestor ingrijiri

 sa evalueze starea de sanatate a copilului, gradul de crestere, dezvoltare si

maturitate
SARCINILE ASISTENTEI PEDIATRE PRIVIND INGRIJIREA COPIILOR IN

SECTIA DE PEDIATRIE

 activitatea asistentei medicale in sectia de pediatrie cuprinde o serie de sarcini

bine conturate, a caror realizare implica o responsabilitate deosebita

 ingrijirea copilului implica o serie de actiuni menite sa inlocuiasca mama, in

cazul in care copilul este internat fara mama

 pentru fiecare copil internat trebuie planificat timp sufficient

 munca asistentei medicale pediatre pe linga o foarte buna pregatire

profesionala, cere si foarte multa dariure si dragoste pentru copiii

OBIECTIVE TIMPI DE EXECUTIE

Asigurarea conditiilor  Copilul va fi

de mediu preluat de
asistenta de salon
de la cea de la
internari
 Verifica lenjeria
 Va instala copilul
in pat

Ingrijirile generale  Asigura toate

necesare copilului ingrijirile generale
bolnav necesare

 Asigura igiena
corporala prin baie
partial ori de cite
ori este nevoie
 Copilul se aseaza
pe saltea rezistenta
in decubit dorsal,
fara perna

Supravegherea
bolnavului  Apreciaza
 Evaloarea dezvoltarea
dezvoltarii somatica a
psoho-somatice copilului la
si motorii internare prin
cintarire,
masurarea
lungimii si a
perimetrelor

 Inregistreaza
valorile in foaia de
observatie
 Observa din punct
de vedere clinic
copilul
 Masoara functiile
vitale si vegetative
si le inregistreaza
in foaia de
 Evaluarea temperature
clinica generala  Anunta medical
despre orice
modificare aparuta
 Observa in mod
 deosebit prezenta
si evolutia
 Evaluarea simptomelor
simptomelor specific bolii
spacifice bolii pentru care este
tratat copilul
 Apreciaza efectul
terapiei asupra
simptomelor bolii

 Comunica
medicului toate
modificarile
survenite

Recolteaza produsele  La indicatia

biologice si patologice medicului

Administreaza  La indicatia
medicamentele medicului

Alimentatia copilului  Imbraca

 Asigurarea echipamentul de
igienei protective
corespunzatoare corespunzator
alimentarii pentru alimentatie
 Asigurarea  Verifica daca
regimului alimentele trimise
prescris de la bucatarie
sunt
corespunzatoare
 Are grija ca
temperature
 Respectarea alimentului sa fie
tehnicii corecte potrivita
de alimentare  Verifica orificiul
corespunzatoare tetinelor la sugari
virstei  Repartizeaza
alimentele in vase
separate pentru
copii mari
 Alimenteaza
correct sugarii si
copii mici
 Supravegheaza
 alimentarea
copiilor care se
autoservesc
 Aprecierea
tolerantei ATENTIE!!!
digestive a Nu se lasa biberonul
copilului copiilor culcati pe
spate , care maninca
singuri in acest mod
Nu se bruscheaza copii
sa manince
 Inregistrarea Nu se introduce
cantitativa a cantitati exaggerate de
consumului de alimente in gura
alimente copiilor
 In timpul
alimentarii se
apreciaza apetitul
copilului, prezenta
greturilor,
varsaturilor si a
scaunelor diareice
 Apreciaza
cantitatea de
alimente ingerate
 Inscrie in foaia de
observatie
cantitatea de
alimente
consummate

 Transmite
medicului
observatiile cu
privire la
alimentare

Educatie sanitara  Efectueza

instruirea mamei
in timpul
spitalizarii

 Pe tot parcursul
ingrijirii copilului
asistenta medicala
 pediatra este
obligate sa se
poarte blind cu
copilul

OBSERVAREA CLINICA GENERALA A COPILULUI BOLNAV

 Asistenta medicala pediatra trebuie sa observe starea clinica a copilului sis a

raspunda urmatoarelor obiective

OBIECTIVE TIMPI DE EXECUTIE

Observarea faciesului si  Se observa

a starii generale faciesul pozitia in
pat,
comportamentul

Observarea  Se observa starea

tegumentelor si a de igiena,
mucoaselor integritatea,
culoarea,
umiditatea,
elasticitatea,
prezenta
eruptiilor

Observarea sistemului  Se va percepe

ganglionar limfatic si prezenta
recunoasterea aparitiei principalelor
manifestarilor grupuri
patologice ganglionare

 Anunta medical
despre orice
modificare

Observarea sistemului  Controleaza

osteoarticular integritatea
membrelor si
scheletului in
general

Observarea aparatului  Observa

respirator conformatia
toracelui,
prezenta
simptomelor
functionale
respiratorii -
durere, dispnee,
tuse, expectoratie
– ritmul
respirator

Observarea aparatului  Se urmareste

cardiovascular prezenta
 Recunoasterea simptomelor
simptomelor de cardiac – dispnee
imbolnavire la effort,
palpitatii, durere,
cianoza
 Recunoaste  Masoara pulsul si
complicatiile tensiunea arterial
afectiunilor la indicatia
cardiace medicului
 Observa aparitia
simptomelor de
insuficienta
cardiac – cianoza,
agitatie, dispnee,
 tuse, vene
jugulare
turgescente

 Apreciaza
evolutia
simptomelor
amintite in raport
cu medicatia si
alimentatia

Observarea tubului  Observa zona

digestive abdominal –
 Recunoasterea dimensiunea
unei afectiuni a abdominal,
tubului digestive participarea la
miscarile
respiratorii,
prezenta de ude
peristaltice
 Prezenta
simptomelor
functionale
digestive –
varsaturi, diaree,
constipatie

 Evolutia acestor
simptome in
 Recunoasterea raport cu
simptomelor de alimentatia si
deshidratare medicatia
 Apreciaza
tensiunea
fontanelei la
sugar, scaderea in
greutate,
persistent pliului
cutanat, fata trista
cu ochi infundati
in orbite, uneori
 Recunoasterea febra
simptomelor de
 abdomen acut
 Se sesizeaza
urmatoarele

 Durere intense
sub forma de
colici
 Oprirea emisiunii
de fecale si gaze
 Meteorismul
abdominal
 Varsaturi repetate
– ocluzia
 Durere intense cu
aparitia duritatii –
de lemn – a
peretelui
abdominal –
peritonita
 Asistenta anunta
de urgent medical

ATENTIE!!!!!!
 Daca nu se iau
masuri in
maximum 6 ore
de la aparitia
acestor simptome
bolnavul poate
deceda

 Atenuarea durerii
dupa citeva ore si
aparitia
meteorismului
abdominal sunt
semen de
agravare in
evolutia bolii

Observarea aparatului  Se observa

urogenital regiunea
urogenitala
 Se masoara
diureza
  Se apreciaza
 Recunoasterea macroscopic
simptomelor urina
 Se efectuaza
examenul sumar
de urina
 Se masoara
densitatea urinei
 Se observa
numarul
mictiunilor si
prezenta
simptomelor care
arata o infectie

 Se informeaza
medical

Observarea sistemului  Se observa

nervos si a organelor de motricitate
simt generala

 Se sesizeaza
deficientele
vizuale, auditive,
de sensibilitate
tactile, termica si
dureroasa,
precum si
tulburarile de
comportament

Participarea asistentei  Pentru a fi

medicale pediatre la examinat medical
examinarea copilului copilul va fi
sustinut in
pozitile
corespunzatoare

 Va fi tinut in
brate , fiind
imobilizat la
 membre

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR LA COPIL

 Se efectueaza in conditii mai deosebite

 De multe ori se intimpina greutati datorita reactiilor de aparare si a lipsei de

colaborare

 Personalul medico-sanitar trebuie sa aibe o atitudine adecvata, sa posede

aptitudini si deprinderi pentru a putea colabora cu copiii in vederea

administrarii medicamentelor

 Trebuie sa aibe in permanenta in vedere prevenirea intoxicatiilor accidentale

care survin mai frecvent la aceasta virsta si sa efectueze in permanenta

educatia copiilor si a apartintorilor in acest sens

Obiective Timpi de executie

Administrarea orala  Asistenta se spala pe

a medicamentelor miini
 Pregatirea
asistentei in
vederea  Pregateste lingurite de
administrarii dimensiuni adecvate –
medicamentel lingurita 5 g, lingura
or de supa 15 g
 Cresterea
accesibilitatii
 de
administrare  Piseaza tabletele si le
divide dupa indicatia
medicului
 Corecteaza gustul
neplacut prin adaus de
zahar, miere, lichide cu
gust placut, inglobate
intr-un aliment pastos

NU SE ADMINISTREAZA
TABLETE, DRAJEURI
NEPISATE LA COPII
SUB 2 ANI

 Aseaza in jurul gitului

un prosop
 se asigura pozitia
corespunzatoare virstei
copilului, decubit
 Pregatirea dorsal cu trunchiul
copilului in usor ridicat pentru
vederea sugari si pozitie
administrarii sezinda pentru copilul
medicamentel mic
or

 asigura imobilizarea
cu blindete si rabdare
 se ia lingurita cu
medicamentul pregatit
pentru administrare
 asigura deschiderea
gurii prin stimularea
buzelor sau prin
comunicare verbal
 introduce lingurita
aproape de baza limbii
si varsa continutul
avind grija ca aceasta
sa intre pe calea
digestive
  premite inchiderea
cavitatii bucale
 Administrarea retagind lingurita din
medicamentul cavitatea bucala
ui
NU SE ADMINISTREAZA
CONTINUTUL
LINGURITEI IN TIMPUL
INSPIRATIEI

 urmareste deglutitia
medicamentelor prin
observarea miscarilor
de inghitire
 face controlul cavitatii
bucale
 repune copilul in
pozitie comoda
 aduna materialul
folosit
 supravegheaza efectul
imediat al
medicamentului

IN CAZ DE ASPIRARE
ACCIDENTALA A
MEDICAMENTELOR CU
PATRUNDERE PE
CAILE RESPIRATORII,
SE INTOARCE COPILUL
IN DECUBIT VENTRAL
SUSTINUT CU MINA
STINGA SI I SE APLICA
TAPOTARI REPETATE
IN ZONA OCCIPITALA
SI TORACICA
POSTERIOARA

Administrarea
medicamentelor
prin injectii  explica copilului de ce
intramusculare I se face injectia –
pentru ca trebuie,
  pregatirea pentru ca este bolnav,
psihica a nu pentru ca a fost rau,
copilului neascultator
 alegerea  masa muscular fesiera
locului cadranul superoextern
injectiei
 nu se administreaza pe
fata anterioara a
coapsei
 se aseaza copilul in
decubit ventral
 se fixeaza membrele
inferioare cu mina pe
fata posterioara a
articulatiei
genunchiului si
regiunea toraco-
 imobilizarea lombara
copilului cu NU SE PREGATESTE
ajutor MATERIALUL PENTRU
INJECTIE IN FATA
COPILULUI
SE EXPUN CIT MAI
PUTIN SERINGA SI ACUL
IN FATA COPILULUI

Administrarea  asistenta se spala pe

supozitoarelor miini
 asigurarea  dezbraca copilul
igienei observind zona
perianala
 inspecteaza daca
 pregatirea acesta nu prezinta
supozitorului leziuni, infectii , urme
de fecale
 efectueaza igiena
regiunii perianale
 dezambaleaza
supozitorul,
apreciindu-I
dimensiunea si gradul
de lubrefiere
 se adapteaza
 dimensiunile
supozitorului la
 pregatirea posibilitatiile copilului
pozitiei
copilului
 se aseaza copilul in
decubit ventral
 administrarea  se departeaza usor cu
supozitorului mina stinga fesele
copilului
 se introduce cu mina
dreapta complet
supozitorul in orificiul
anal

 stringe apoi fesele

intre police si degetele
miinii drepte asteptind
1 minut
 supravegheaza
reactiile copilului , iar
 supravegherea daca acesta este mai
copilului mare ii explica cum
trebuie sa invinga
pentru moment
senzatia de defecare
 asistenta aduna
aterialele folosite
 se spala pe miini

Administrarea  se spala pe miini

intravenoasa a  pregateste materialul
medicamentelor necesar

 mănuşi, garou,
leucoplast, atelă
(pentru imobilizare),
tăviţa
 renală, aleză;
 tampoane sterile;
 fluturaş, canule, vacu-
test;
 seringă 5, 10ml cu
/fără ser fiziologic
heparinat (verificare
sau prelevare de
sânge);
 trusa de perfuzie şi
soluţii perfuzabile;
 soluţie dezinfectantă
Betadină, acool iodat;
 anestezie locală
unguent EMLA
(amestec eutectic de
lidocaina 2.5% şi
prilocaina 2.5%).

 Alege locul cel mai

favorabil punctiei
venoase, inspectind cu
atentie regiunea
vaselor epicraniene,
plica cotului, fata
dorsal a pumnului sau
a piciorului, vena
jugulara

 Imobilizeaza cu
blindete copilul pentru
punctionarea venei

 Efectueaza injectarea
intravenoasa sau
montarea perfuziei
 In cazul apliarii
perfuziei, imobilizeaza
copilul pentru
mentinerea perfuziei
astfel

 Pentru brat , picior

fixeaza atela
  Pentru venele
epicraniene infasa
copilul cu bratele pe
linga corp
 Fixeaza un colac sub
capul copilului

LA INDICATIA
MEDICULUI COPIII
AGITATI SUNT SEDATI
IN PREALABIL PENTRU
A EVITA INCIDENTELE
SAU ACCIDENTELE DE
TEHNICA

Organizarea muncii  Asistenta medicala

pe sectie in vederea adduce medicamentele
administrarii prescrise de medic de
medicamentelor la la farmacie
copii  Verifica medicatia la
farmacie
 Verifica daca in
ambalaj corespunde
medicamentul
 Verifica termenul de
valabilitate al
medicamentului

NU SE ADMINISTREAZA
MEDICAMENTE CARE
PREZINTA MODIFICARI
DE TRANSPARENTA,
CULOARE, MIROS SAU
CU DETERIORARI ALE
AMBALAJULUI

 Repartizeaza pe sectie
medicamentele in
cutiute special pentru
fiecare copil separate
 Verifica doza prescrisa
de medic pentru
administrarea per doza
 Verifica intervalul
 recomandat pentru
administrare
 Cuprinde toate
tratamentele cu orele
de administrare
specific fiecarui
bolnav
 Efectueaza personal
tratamentul fiecarui
bolnav
 Supravegheaza
bolnavul si observa
aparitia reactiilor
alergice saa de
intolerant
 Anunta pe loc medical
in cazul aparitiei unor
simptome suspecte
 Inregistreaza in caietul
de predare pacientul,
medicamentul, doza ,
ora si reactia
bolnavului

PENTRU PREVENIREA
INTOXICATIILOR
MEDICAMENTOASE
ACCIDENTALE
 NU SE LASA
MEDICAMENTELE
LA DISCRETIA
COPIILOR IN
SALOANE

 MEDICAMENTELE
SE PASTREAZA IN
ORDINE SI IN
LOCURI
INACCESIBILE
COPIILOR
INGRIJIREA COPILULUI CU RAHITISM

Rahitism – boala metabolic generala, determinate de carenta de vitamina D

 Aceasta boala apare la sugarul si copilul mic, mai frecvent intre 3 luni si 18

luni

 Copilul cu rahitism este foarte receptive la infectii, tulburari digestive si de

nutritive si prezinta anemie carentiala

 Tratamentul rahitismului se efectueaza de regula la domiciliu, internarea fiind

realizata numai in cazuri severe

 Asistenta de pediatrie si ocrotire aplica planul de ingrijire, urmarind

urmatoarele obiective generale

Obiective Timpi de executie

Evaluare  Verifica si
 Conditiile de consemneaza in
mediu caietul de lucru
carateristicile
 Regimul de viata incaperii in care
pe care il are traieste copilul,
familia avind in vedere
volumul,
luminozitatea,
 gradul de poluare
a aerului din
camera,
temperature,
umiditatea, gradul
de igiena
 Verifica si
apreciaza daca
regimul de viata al
copilului este
stability pe baza
idicatiilor
medicului, daca se
respecta si cum se
respecta
 Invata mama cum
sa pegateasca
alimentele

 Explica tot ce
considera ca nu se
aplica correct

Administrarea  Respecta schema

tratamentului terapeutica
medicamentos recomandata de
medic si inscrisa
in fisa medicala

 Tratamentul
injectabil cu
vitamina D se
efectueaza si in
cursul
imbolnavirilor
preadaugate,
exceptie
insuficienta
hepatica si renala
 Nu se efectueaza
in timpul
vaccinarii
antipoliomelitice
(AP)
 Tratamentul oral
 cu vitamina D este
contraindicate in
tulburarile acute si
cornice de
digestive
 Vitamina D
administrate oral
se poate face in
timpul
administrarii
vaccinului AP,
forma uleioasa
administrate oral
se absoarbe mai
bine daca se
asociaza cu
laptele, in timpul
meselor

 In timpul
tratamentului cu
vitamina D se
urmaresc somnul,
tegumentele, ,
scaunul,
varsaturile,
apetitul copilului
 Nu se efectueaza
tratament cu 10-14
zile inainte de
cura heliomarina

 Se informeaza de
cantitatea de
vitamina D luata
de copil prin
preparatele de
lapte imbogatite
cu vitamina D

 Mobilizeaza la
 dispensarul
medical copilul
pentru
consultative si
tratament

 Se deplaseaza la
domiciliul
copilului pentru
efectuarea
tratamentului,
daca medical
recomanda acest
lucru

Asigurarea ingrijirilor  Efectueaza sau

cu character general, demonstreaza
pentru vindecarea apartinatorilor
rahitismului
 Masajul grupelor
muscular
hipotrofice
 Exercitii simple de
stimulare
neuromotorie
corespunzatoare
virstei
 Exercitii de
corectare a
sechelelor dupa
virsta de 15 luni –
pentru piciorul
plat

 Explica exercitiile
si miscarile
interzise de medic

 Verifica daca se
respecta aceste
recomandari

Educatia sanitara a  Aceasta vizeaza

apartinatorilor
 mediul si regimul
 de viata al
copilului
 tratamentul
medicamentos
 ingrijirile generale
necesare
 alimentatia
corecta

 metodele de
realizare a
educatiei se aleg
corespunzator cu
nivelul cultural al
familiei

Transmiterea tuturor  in cazul vizitarii

datelor obtinute cu copilului la
ocazia vizitei domiciliu se
medicului la copilul consemneaza
bolnav rezultatul in
caietul de lucru si
se informeaza
medical despre
situatia gasita pe
teren, consemnind
datele si in fisa
copilului

INGRIJIREA COPILULUI CU TULBURARI ACUTE DE DIGESTIE

Copilul care prezinta tulburari acute de digestive pierde prin scaun si varsaturi,

apa si saruri minerale, ceea ce determina aparitia simptomelor de deshidratare si

dezechilibru hidroelectrolitic.
Starea de nutritie a copilului este deficitara el prezentind scaderi in greutate.

Rezistenta la infectii este scazuta, de aceea pot intervenii infectii intercurente.

Obiective Etape de executie

Asigurarea conditiilor  avind in vedere

de mediu numarul crescut
corespunzatoare pe tot al scaunelor si
parcursul vizitei varsaturilor se
medicului la copilul ingrijeste ca
bolnav exista suficiente
schimburi de corp
si pat pentru a
mentine copilul in
permanenta stare
de igiena

copilul nu se lasa in
scutece sau haine
murdare de fecale si
urina
 verifica la
intervale scurte
de timp daca
copilul a
prezentat
emisiuni de fecale
si urina, sau
varsaturi
 daca copilul este
mai mare, il
educa si il ajuta
sa foloseasca olita

 se verifica
aspectul
scaunului dupa
fiecare emisie
Prevenirea si ingrijirea
eritemului fesier
 in conditiile in
care scaunele
copilului sunt
foarte frecvente si
acide tegumentele
din zona
perineala se irita
repede si intens

 asistenta aplica
dupa fiecare baie
partial a regiunii
perineale
ungvente cu
amidon, jecolan

NU SE APLICA
PUDRA DE TALC
DEOARECE USUCA
TEGUMENTELE SI
ACCENTUEAZA
IRITATIA
 aceste ungvente
nu se aplica pe
pielea nespalata
de materiile
fecale

Supravegherea  copilul va fi
copilului bolnav cintarit zilnic
 evaluarea clinica  se va inregistra in
generala foaia de
temperatura
greutatea
 se observa
 recunoasterea scaunul, varsatura
simptomelor sau meteorismul
functionale abdominal
digestive,  se observa daca
prezentei sau apar simptome de
aparitia deshidratare
 simptomelor de  facies toxic
deshidratare

 pliu cutanat
persistent

 prabusirea TA
 pierderea
cunostiintei
 tegumente reci,
palide sau
cianotice,
transpirate
 vene colabate

 se masoara TA
 se observa
culoarea si
aspectul
tegumentelor
 se observa starea
de constienta

 se observa
aparitia eruptiilor
cutanate
hemoragice,
singerari
prelungite la locul
injectiei

Recoltarea produselor  recolteaza scaun

biologice si patologice la indicatia
medicului pentru
coprocultura

 efectueaza si alte
recoltari la
indicatia
medicului

Administrarea  se administreaza
medicamentelor medicatia
 prescrisa de
medic, avind in
vedere ca
medicamentul sa
fie ingerat in
totalitate de copil
 asistenta medicala
trebuie sa
procedeze cu
grija si rabdare
astfel ca dupa
administrare
medicamentul sa
nu fie varsat –
dizolva
medicamentul in
solutie usor
indulcita, din care
se administreaza
treptat cu
lingurita toata
cantitatea
 antibioticele
prescrise de
medic se
administreaza
numai dupa
recoltarea
coproculturii
 in cazul in care
copilul varsa si nu
permite
administrarea
orala a medicatiei
se incearca mai
intii restabilirea
tolerantei
digestive

 se pregateste o
solutie de glucoza
cu ser fiziologic,
din aceasta
solutie se
 administreaza cu
lingurita la
intervale scurte
de timp 1-2-3
minute, 100 ml,
observindu-se
tolerant digestive,
apoi se observa
daca copilul poate
ingera 2-3
lingurite odata
fara a mai avea
senzatie de voma
 dupa 3-4 ore de
rehidratare in
acest fel copilul
poate ingera
lichide fara a mai
varsa
 din acest moment
se poate incerca
cu multa grija
administrarea
medicamentelor

TEHNICA NU
REUSESTE DACA
 nu se respecta
administrarea
solutiei in
cantitati mici cu
lingurita

 nu se respecta
intervalul de timp
dintre
administrari

Alimentarea bolnavului  administreaza

alimental
recomandat de
medic
 copilul nu va fi
grabit si nici
 bruscat

 se va urmari
tolerant digestive

Educatia sanitara  educa mama

privind profilaxia
imbolnavirilor
digestive
 se explica si se
demonstreaza

 prepararea si
administrarea
alimentelor
dietetice
 modul
administrarii
medicamentelor
prescrise
 mijloace de
prevenire a
intoxicatiilor
accidentale cu
medicamente la
domiciliu
 alimentatia
corecta
corespunzatoare
virstei
 recuperarea
dezvoltarii
psihomotorii
 posibilitatea
administrarii
vitaminei D si a
vaccinarilor in
curs la sugar si
copilul mic

 explica regimul
de viata al
copilului
convalescent
INGRIJIREA COPILULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA

Malnutritie – tulburare secundara a cresterii si dezvoltarii postnatale datorate

imposibilitatii organismuluide a-si acoperi necesitatiile nutritionale.

Insuficienta proceselor de crestere si dezvoltare determina

 tulburari functionale si structurale ale tractului digestive

 slabirea puterii de aparare a organismului insotita de aparitia numeroaselor

infectii supraadaugate

 deficite minerale si vitaminice cu aparitia unor boli associate ca – anemii

carentiale, rahitism, alte avitaminoze.

Obiective Etape de executie

Recuperarea tolerantei  monteaza o

digestive si a perfuzie la
pierderilor indicatia
hidroelectrolitice medicului
 supravegheaza
bolnavul
 administreaza
regimul alimentar
dietetic
recomandat de
medic
 observa tolerant
digestive a
copilului pentru
fiecare aliment in
parte
  observa si
inregistreaza
cantitatea de
preparate dietetic
tolerate de copil
pe masa si pe zi

Recuperarea
deficitului ponderal si
statural  alimenteaza
 asigura
copilul respectind
alimentatia recomandarile
corespunzatoare medicale de regim
virstei si  urmareste in
tolerantei permanenta
digestive tolerant digestiva
a copilului la
imbogatirea
cantitativa sau
calitativa a
regimului
alimentar
 se cintareste zilnic
copilul si se
inregistreaza
valoarea in foaia
de observatie
 masoara lungimea
 prevenirea si perimetrele in
consumului de ritmul cerut de
calorii prin medic
 sesizeaza toate
 agitatie modificarile
 termoreglere privind evolutia
ponderala si
 infectii tolerant digestive
a copilului
 informeaza
medical despre
toate modificarile
 se ingrijeste sa
asigure liniste si
atmosfera calma
in jurul copilului,
evitind starea de
 agitatie

 verifica si mentine
temperature
aerului din salon

Prevenirea infectiilor  imbraca

 respectarea echipament steril
masurilor  poart masca
obligatorii formata din 4
privind igiena straturi de tifon
personala care sa acopere
nasul
 masca se schimba
dupa 30 minute de
folosire
 nu intra in salon
daca prezinta
 respectarea infectii ale cailor
circulatiei respiratorii,
personalului tulburari digestive,
afectiuni septic
cutanate
 interzice circulatia
 depistarea, personalului
izolarea, tratarea sanitary mediu ,
tuturor infectiilor auxiliary de
survenite la copii ingrijire de la
pe parcursul compartimentele
internarii de septic in sectia
de distrofici
 efectueaza
curatenie generala
si dezinfectie
ciclica saptaminal
 urmareste aparitia
simptomelor
specifice
diferitelor infectii
 se izoleaza copii
in spatii rezervate
pentru carantina

 se aplica masuri
de dezinfectie in
 salonul
contaminat

Prevenirea  efectueaza
imbolnavirilor profilaxia
carentiale rahitismului
 rahitism respectind dozajul
prescris de medic
 respecta
 anemie alimentatia
 efectueaza
 avitaminoze tratamentul
antianemic
prescris

administrarea fierului
oral poate produce
scaderi ale tolerantei
digestive
 dupa externarea
copilului educa
parintii sa
efectueze
alimentative
bogata in vitamine

Recuperarea  executa exercitii

deficientelor de stimulare
psihomotorii corespunzatoare
virstei pentru copii
care prezinta
retardari

Educatia sanitara  educa parintii in

vederea prevenirii
recaderilor

 explica si
demonstreaza cum
trebuie alimentat
si ingrijit copilul
pentru prevenirea
infectiilor si a
complicatiilor
INGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII

Convulsiile – toate manifestarile paroxistice traduse din punct de vedere clinic

prin accese de contractii musculare tonico-clonice partiale sau generalizate, insotite

sau nu de pierderea cunostintei.

Convulsia este simptomul comun al unei game foarte largi de boli ce

intereseaza direct sau indirect sistemul nervos central.

Asistenta medicala trebuie sa recunoasca un acces convulsivant sis a sties a

intervina in caz de urgenta.

Obiective Etape de executie

Asigurarea asistentei  va chema medical

medicale

Asigurarea unei  va indeparta cu

perfecte linisti tact apartinatorii
ambiante adunati in jurul
copilului

Impiedicarea  va culca copilul

autotraumatizarii pe pat cu capul
intr-o parte

 va introduce intre
arcadele dentare o
 spatula invelita in
fasa, batista

Impiedicarea  va desface haina

strangularii prin la git
imbracamintea de corp

Mentinerea  se va fixa limba

permeabilitatii cailor pentru evitarea
respiratorii libere inghitirii

 se vor aspira
secretiile cu
ajutorul
aspiratorului de
secretii

Supravegherea  va observa
bolnavului simptomatologia
din timpul
accesului spre a
putea transmite
medicului

 va masura pulsul

Evitarea unor greseli  nu se va

de tratament administra oxygen
 nu se vor efectua
manevre de
resuscitare cardio-
respiratorie

 nu se vor
administra
analeptice
cardiovasculare

Administrarea unor  la indicatia se

medicamente medicului se
 in febra administreaza
Diazepam
 in colaps  nu se
administreaza
fenobarbital
 daca s-a
 administrat
fenobarbital nu se
mai face pe urma
diazepam ,
produce stop
cardio-respirator
 paracetamol,
aspirina

 adrenalina

Atitudinea dupa criza  va lasa bolnavul

convulsivanta linistit dupa criza
convulsivanta

 va efectua toaleta
partiala

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA PEDIATRICA:

Un adult care necesita resuscitare cardiopulmonara de obicei sufera de o

tulburare cardiaca primara sau de aritmie care a stopat activiatatea inimii.

Un copil care necesita resuscitare, de obicei sufera de hipoxie cauzata de

dificultati in respiratie sau chiar de oprirea respiratiei.

Majoritatea crizelor pediatrice care necesita resuscitare pot fi prevenite.

Acestea includ accidente rutiere, inecare, arsuri, inhalare de fum, caderi, otraviri,

sufocare ( ingerare de corpuri straine mici, ca jucariile si mancarea).

Alte cauze care stau la baza opririi respiratiei la copii includ laringospasmul, si

edeme din cauza infectiilor la nivelul tractului superior respirator, si sindromul

mortii subite la copil.

 Avand la baza acelasi pricipiu, resuscitarea atat la adulti cat si la copii si nou-

nascuti, are ca scop sa restaureze functia cardiopulmonara, pompand inima victimei,

si ventiland plamanii pana cand functia lor naturala se reia. Totusi tehnicile de

efectuare a resuscitarii difera de la caz la caz daca este vorba de copii, adulti sau

nou-nascuti.

Sansele de supravietuire cresc cu cat resuscitarea este initiata mai rapid, si cu

cat sunt mai repede implementate sistemele avansate de suport al vietii. Totusi,

oricat de repede s-ar vrea sa se actioneze aplicand manevrele de resuscitare asupra

unui copil, mai intai trebuie sa se determine daca in deficienta respiratorie a

pacientului este vorba de o obstructie mecanica sau de o infectie,( ca de exemplu

epiglotita).Epiglotita nu necesita resuscitare dar necesita interventie medicala

imediata.Resuscitarea se aplica doar cand copilul nu respira.

Materiale necesare :

- resuscitarea nu necesita echipament special, ci doar o suprafata dura pe care sa fie

plasat pacientul

Implementare :

 se va scutura usor de umeri copilul aparent inconstient si se va striga la el

pentru a obtine un raspuns sau o reactie. Daca copilul este constient dar are

dificultati de respiratie, va fi ajutat sa stea intr-o pozitie care sa-i usureze

respiratia( daca nu s-a asezat deja singur in aceasta pozitie)

  se va chema ajutor pentru a primi asistenta de urgenta. Daca este o singura

persoana si copilul nu respira, se va aplica resuscitarea timp de 1 minut inainte

de a chema ajutoare. Se va pozitiona copilul in decubit dorsal pe o suprafata

dura, de obicei pe pamant. Suprafata ar trebui sa ofere rezistenta necesara

compresiei adecvate a inimii

 daca trebuie ca copilul sa fie intors dintr-o pozitie in care a fost gasit, i se va

tine bine capul si gatul si va fi intors cu totul, ca pe un intreg pentru a evita sa-

i fie afectata coloana vertebrala

Eliberarea cailor aeriene:

 se va ingenunchea langa umarul copilului. Se va pune o mana pe fruntea

copilului si cu cealalta mana i se va deschide usor gura apasandu-i-se pe

barbie

 se va evita presarea gatului copilului cu degetele pentru a nu-i obstructiona

caile aeriene

 nu se va lasa niciodata gura copilului total inchisa

 daca se suspecteaza o afectare a gatului, se va folosi manevra de deschidere a

gurii actionand asupra falcilor pentru a nu misca gatul copilului. Pentru a face

asta, se va ingenunchea langa capul copilului . Se vor tine coatele pe pamant,

se vor pune degetele mari de la maini la colturile gurii copilului si se vor plasa

doua sau trei degete ale fiecarei maini sub falca inferioara, apoi se vor trage

falcile in sus
  in timp ce se va mentine o cale aeriana deschisa, se va pune urechea langa

gura si nasul copilului pentru a-i simti respiratia.Se va urmari daca pieptul se

misca, se asculta expiratia si se incerca sa se simta aerul expirat pe obrazul

resuscitatorului

 daca copilul respira, se va mentne calea aeriana deschisa si se va monitoriza

respiratia

 daca se suspecteaza ca exista o obstructie mecanica care blocheaza respiratia,

indiferent daca copilul este constient sau nu, se incearca eliberarea caii aeriene

asa cum s-ar proceda in cazul unui adult, dar cu doua exceptii: nu se va folosi

manevra de cautare oarba a obiectului ( sa fie cautat cu degetele daca nu este

intai vizualizat deoarece poate complica lucrurile), si se vor adapta tehnicile la

dimensiunile copilului

Restaurarea ventilatiei :

 daca copilul nu respira, i se va mentine gura deschisa, se va inspira adnac , se

va apasa cu doua degete pe narile copilului pentru a i le pensa si apoi se va

acoperi gura copilului cu cea a salvatorului

 astfel pozitionat, salvatorul va efectua doua expiratii lente si cu pauza intre ele

 daca prima incercare de acest fel esueaza in a-i reda copilullui respiratia

spontana, se va repozitiona capul astfel incat sa aiba gura deschisa si se va

incerca din nou

  daca si a doua incercare esueaza se poate deduce ca exista un obiect care

obstrueaza caile respiratorii si se vor repeta pasii de eliberare a cailor

respiratorii

 daca se inlatura corpul strain, se verifica apoi respiratia si pulsul.Daca nu are

puls , se aplica manevra de compresie a pieptului

Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :

 se va evalua starea circulatiei sangvine palpand artera carotida pentru a simti

pulsul

 se va localiza artera carotida cu doua-trei degete de la o singura mana. De

cealalta mana resuscitatorul se va ajuta pentru a-i mentine capul intr-o pozitie

care pastreaza gura deschisa. Se vor pune degetele pe mijlocul gatului

copilului, pe partea cea mai apropiata si se trece usor cu degetele peste sanţul

format intre trahee si muschii sternocleidomastoidieni. Se va palpa artera 5-10

secunde pentru a simti pulsul copilului

 daca se simte pulsul copilului, se va continua sa i se faca respiratie gura la

gura, oferindu-i cate respiratie la fiecare 3 secunde ( 20respiratii/minut)

 daca nu se simte pulsul copilului, se va incepe procedura de compresie a

pieptului

 se va ingenunchea langa pieptul copilului. Cu ajutorul mainii mai apropiate de

picioarele copilului, se va localiza marginea cea mai de jos a diafragmului, pe

partea pe care se afla resuscitatorul

  se vor tine lipite indexul si degetul din mijloc, si miscandu-le in susul

diafragmului, inspre locul unde coastele se intersecteaza cu sternul, se va pune

degetul din mijloc in acel loc si indexul langa el

 se va ridica mana si se va pozitiona podul palmei chiar deasupra locului unde

fusese indexul. Podul palmei trebuie sa fie aliniat cu axa strenului

 se va folosi podul palmei de la o singura mana si se va aplica o conmpresie pe

pieptul copilului, apasandu-l in jos ( 2,5-4 cm). Compresiile se vor aplica in

serii de cate 5, la o rata de 100 de presari pe minut

 dupa fiecare 5 compresii, i se va face respiratie gura la gura. Se va aplica

Aplicati o respiratie gura la gura la fiecare 5 compresii fie ca este un singur

salvator , fie ca sunt doi

 dupa 20 de cicluri (1minut) de resuscitare cardio-pulmonara se va palpa din

nou pulsul pentru a detecta bataile inimii. Daca nu se simte pulsul, se vor

continua compresiile pieptului si respiratia gura la gura.Daca se simte pulsul,

se va verifica daca exista respiratie spontana. Daca nu exista, se va aplica o

respiratie gura la gura la fiecare 3 secunde si se va continua monitorizarea

pulsului. Daca copilul incepe sa respire spontan, i se va mentine gura deschisa

si i se va monitoriza atat respiratia cat si pulsul

Consideratii speciale :

 calea respiratorie a unui copil mic poate fi foarte usor blocata de limba sa. In

acest caz, simpla deschidere a gurii, poate elimina obstructia

  cand se vor efectua compresiile cardiace, se vor face miscari line , egale.Se

vor tine degetele mainii in sus si se va presa pieptul copilului doar cu podul

palmei. De asemenea, se vor cronometra miscarile pentru ca perioada de

compresie si de relaxare sa fie egale, astfel incat aceste compresii sa fie

eficiente si corect realizate

 daca un copil are dificultati respiratorii si unul din parinti este prezent, se va

incerca sa se afle daca copilul a avut recent febra, sau vreo infectie la nivelul

tractului superior respirator. Daca da, se poate suspecta existenta epiglotitei.In

acest caz, nu se va incerca manipularea caiilor respiratorii pentru ca poate

aparea laringospasmul care sa obstructioneze complet calea respiratorie. Se va

aseza copilul intr-o pozitie comfortabila, si i se va monitoriza respiratia, pana

cand este asigurata asistenta specializata

 se va insista in incercarea de a indeparta o obstructionare a cailor respiratorii.

Pe masura ce se dezvolta hipoxia, muschii copilului se vor relaxa, usurand

indepartarea obiectului strain

Efectuarea CPR la nou-nascuti ( copii pana intr-un an )

Eliberarea cailor aeriene :

 pentru a indeparta o obstuctie la acest nivel, se va tine copilul cu fata in jos pe

antebratul, tinandu-l cu capul mai jos fata de trunchi. Antebratul se va sustine

pe coapsa
  se va folosi podul palmei de la mana ramasa libera si se vor aplica 5 lovituri

usoare intre umeri. Bataile acestea pe spate sunt mai sigure la nou-nascuti

decat actiunile la nivel abdominal, din cauza dimensiunilor reduse ale

ficatului, a apropierii prea mari cu organele vitale, si din cauza masei

musculare abdominale reduse

 daca calea respiratorie ramane blocata, salvatorul va pune copilul intre mainile

si antebratele sale si ii va aplica lovituri usoare pe spate

 pastrandu-i-se capul mai jos fata de trunchi, i se vor aplica 5 lovituri usoare in

zona mediana a sternului, folosind doar al doilea si al treilea deget de la mana,

pentru a creste presiunea intratoracica suficient incat sa-i declanseze tusea,

prin care va elimina obiectul care blocheaza calea. Se va tine capul copilului

ferm ca sa se previna ranirea lui in vreun fel

 se va repeta operatiunea pana cand obstructia este indepartata sau pana cand

copilul isi pierde cunostinta

 nu se va face manevra de cautare oarba a obniectului strain fara a fi vizualizat,

deoarece, la un nou-nascut aceasta manevra poate impinge obiectul mai in

spate pe calea respiratorie agravand obstructia. Se va indeparta doar un obiect

care se va vedea clar

Revenirea cunostintei copilului (readucerea lui in simtiri) :

 daca copilul isi va pierde cunostinta, va fi pozitionat astfel incat sa tina gura

deschisa si i se va aplica respiratia gura la gura de 2 ori

  daca nu isi revine se va repozitiona capul in pozitia corecta si i se vor aplica

din nou respiratii gura la gura. Daca si aceasta procedura esueaza, se va repeta

procedura de indepartare a obiectului strain

 daca corpul strain este indepartat se va evalua pulsul si respiratia

 se vor continua eforturile de resuscitare daca este nevoie

Asigurarea ventilatiei :

 se va etansa nasul si gura copilului cu gura salvatorului

 se va aplica o respiratie usoara si scurta pentru ca plamanii unui copil mic

acumuleaza un volum de aer mult mai mic decat in cazul adultilor. Daca

pieptul copilului incepe sa se ridice si sa coboare, inseamna ca acea cantitatea

de aer oferita de este adecvata

 se va continua respiratia gura la gura aplicandu-i cate o respiratie la fiecare 3

secunde (20 respiratii/minut), daca i se poate detecta pulsul

Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :

 se va evalua pulsul copilului palpand artera brahiala, localizata pe interiorul

partii superioare a bratului, intre cot si umar. Daca se simte pulsul, se va

continua respiratia gura la gura dar fara a initia compresiile pieptului copilului.

Acestea se vor incepe doar daca nu se poate detecta pulsul copilului

 pentru a localiza inima copilului, se va trage o linie imaginara intre

mameloanele copilului. Se vor pune trei degete direct dedesubt si

perpendicular pe aceasta linie dintre mameloane. Apoi se va ridica indexul,

pentru ca degetul mijociu si al treilea sa fie una in partea de dedesubt a liniei

imaginare. Se vor utiliza aceste doua degete pentru a apasa sternul ( 1.3 – 2.5

cm) cu cel putin 100 compresii/minut

 se va asigura o respiratie la fiecare 5 compresii aplicate. Se va mentine acest

ritm chiar daca este un singur salvator sau daca sunt doi. Aceasta proportie

permite circa 100 compresii/minut si 20 respiratii /minut la un nou nascut