Sunteți pe pagina 1din 4

http://www.tion.

ro/doi-studenti-timisoreni-cultiva-salata-verde-pe-apa-si-pregatesc-o-alternativa-bio-la-produsele-
din-supermarket/893026

Sunt curajoşi, inventivi, puşi pe treabă şi… aproape de succes. Doi studenţi au realizat lângă Timişoara un sistem
acvaponic, în care 50 de peşti exotici oferă condiţiile necesare pentru ca aproape 600 de plante – salată verde,
roşii, castraveţi şi ardei – să crească 100% bio. Florin Manca şi Sergiu Miron au pus astfel Timişoara pe harta
puţinelor (încă) locuri din lume unde se practică acvaponia.

„Principiul e simplu, nu l-am inventat noi şi nu avem pretenţia vreunei exclusivităţi: într-un bazin creştem
un număr de peşti exotici care, prin reziduurile lor, creează nutrienţii necesari pentru creşterea plantelor pe
care le avem într-un bazin alăturat”, explică principiul după care funcţionează acvaponia cei doi tineri. Unul
are 25 de ani şi celălalt 32. Au aflat despre sistem anul trecut, în octombrie şi, a doua zi, s-au pus pe treabă.

Studenţii au făcut mai multe încercări, primele nereuşite, dar nu au renunţat la ideea lor şi au vrut să afle cât
mai multe despre acvaponie. „Prima dată am încercat un sistem mic, într-o cameră din casă. Ne-am luat un
bazin şi am pus o primă cultură, dar nu ne-a ieşit. Nu ne-a ieşit nici a doua. Am făcut mai multe sisteme
până să-l obţinem pe cel actual. Prima dată am încercat un sistem de tăviţe, apoi unul de ţevi şi nu ne-au
ieşit. Am simţit că lucrurile merg aşa cum vrem noi abia acum două săptămâni, când am avut prima salată
ajunsă la maturitate. Între timp, la Peciu, în grădina părinţilor mei, am amenajat o seră şi am pus primele
plante în ea”, povesteşte Sergiu Miron, care este student la Psihologie.

Aventura becurilor pentru plante


Florin Manca spune că, forţaţi de lipsa banilor, au fost deseori nevoiţi să improvizeze sau să găsească
alternative ieftine la produsele specializate pentru aceste sisteme.

„La un moment dat am avut nevoie de becuri pentru a le da lumina necesară plantelor pe care le creşteam în
sistemul din casă. Nu am găsit nicăieri informaţii exacte despre ce tip de lumină era necesară, despre ce
intensitate e nevoie sau despre faptul că fiecărei plante îi trebuie un anumit tip de lumină – caldă sau rece -,
în funcţie de ce vrei să obţii de la ea. Am găsit în schimb, pe site-uri de profil, becuri speciale care costau
300 de euro, dar noi nu aveam bani. Atunci am mers în magazine şi am luat mai multe tipuri de becuri până
să găsim tipul de care aveam nevoie. Am luat sistemul nostru şi l-am împărţit cu polistiren în mai multe
părţi, am pus mai multe tipuri de lumină, am pus plantele să crească şi aşa ne-am putut da seama care e
lumina de care aveam nevoie. Cu becuri de doar 12 lei”, mai explică Florin. Faptul că n-ai bani te obligă să
fii inventiv, crede prietenul lui, Sergiu.

Investiţie de 1.500 de euro


După ce au observat că plantele din sistemul din casă cresc bine, cei doi tineri au extins totul la mărimea
unei sere.

„În bazinul cu peşti din seră avem cam 14 tone de apă, iar în cel cu plante, cam 3 tone. Cea mai mare
investiţie a fost în folia cumpărată, în polistiren şi în bazin, care a costat cam 400 de euro. Restul lucrurilor
l-am făcut improvizând şi folosind materiale pe care le-am găsit acasă. Toată investiţia noastră de până
acum se ridică la 1.500 de euro, toţi banii pe care i-am avut noi”, spune Sergiu. Cei doi studenţi plănuiesc să
plece la vară să lucreze în Germania şi pe litoral pentru a strânge banii necesari ca să extindă sistemul cu
încă două sere.

Ideea de la care au plecat a fost de fapt o provocare, spun ei. „Trebuie să scăpăm de plasticurile care se vând
în supermarketuri pe post de legume şi am fi bucuroşi dacă şi alţi oameni ar mai face asta. Vrem să
extindem sistemul şi să vindem produsele noastre, care sunt 100% bio, şi altora. Am văzut că în Franţa sau
în Spania sunt producători care îşi pun marfa în lădiţe şi, cu o maşină, şi-o duc la persoane direct acasă pe
bază de abonament. Ne gândim la acest sistem”, dezvăluie Florin, care este student în ultimul an la
Agronomie.
De la peşti şi salată bio la creveţi, scoici şi orhidee
Tinerii se bucură acum că s-a încălzit şi lucrează de zor la sera în care sunt peştii şi plantele. Nu se tem de
provocări şi vor să experimenteze lucruri noi.

„Era mai simplu să facem sistemul nostru fără peşti, dar aşa ai mai multe avantaje. Diferenţa dintre un
sistem acvaponic şi unul hidroponic este că în sistemul hidroponic plantele cresc tot pe apă, dar pentru asta
se adaugă substanţe nutritive în bazin. Puteam face asta, dar noi am vrut totul bio. În plus, este cumva şi mai
rentabil să creşti şi peşti, pentru că ai două produse de vânzare din start. Şi elimini costuri. Dai mâncare
peştilor, iar aceştia asigură plantelor nutrienţii de care au nevoie. Tot ce trebuie să facem este să fim foarte
atenţi şi să menţinem echilibrul între peşti şi plante. Dacă peştii fac prea multe resturi, e dăunător plantelor
şi atunci trebuie să extinzi bazinul cu plante. Pentru asta facem periodic analiza apei”, explică Florin Manca.

Şi, pentru că lucrurile merg bine, cei doi studenţi nu vor să se oprească aici. „Mai vrem ceva: în cele două
bazine din seră e foarte multă apă pe care o mai putem folosi şi ne-am hotărât să băgăm acolo într-o parte
creveţi, iar în cealaltă scoici sau peşti de acvariu. Ne-am gândit chiar să creştem în acest sistem şi nişte flori
precum orhideea”, adaugă Florin.

Acvaponia şi avantajele acestui sistem bio


Despre sistem: numai de bine. Se pare că acvaponia are numai avantaje. Nu doar cele trecute pe internet –
„consumul redus de apă în sistem, reprezentat doar de apa evaporată, consumată de plante şi pierderi
accidentale, producţia de plante se obţine aproape fără costuri suplimentare, doar pe baza furajelor care se
administrează animalelor acvatice, protecţia mediului, nemaifiind necesară evacuarea apelor uzate în mediul
înconjurător, gradul de ocupare al terenului agricol, de câteva ori mai mic decât în cazul culturilor pe sol sau
al acvaculturii tradiţionale, posibilitatea obţinerii unor producţii ecologice de plante, posibilitatea amplasării
în orice zonă geografică, în mediu rural sau urban”), ci şi cele trăite de cei doi.

„Nu trebuie să plivim buruieni, nu trebuie să adăugăm chimicale, nu trebuie să udăm plantele dacă nu plouă.
Creştem şi putem vinde două sau trei produse: peşti, legume sau flori”, îşi expun planurile cei doi tineri.

Ei visează la un hectar de teren plin cu astfel de sere şi la o altfel de mentalitate a timişenilor în ce priveşte
hrana: să opteze pentru cea bio, produsele ecologice.

„În două-trei zile avem primele salate mature şi vom lua salate din supermarketuri pentru a le compara.
Vom face şi analize în laboratorul facultăţii pentru a vedea diferenţele. Apoi le vom mânca şi vom oferi şi
celor care vor dori să le încerce”, promit cei doi.

Delia S. Barbu

Google / Acvaponia