Multstimate dle Preşedinte !

Stimaţi membri ai Comisiei de Master!

Dragi prieteni şi colegi, onorată asistenţă !

Teza de master cu tema “Opera istorică a lui Ștefan Ciobanu”, pusă în dezbatere în şedinţa de
astăzi, este consacrată unei probleme care nu a constituit deocamdată obiectul unei cercetări speciale în
istoriografie.

Actualitatea temei investigate. Actualitatea ştiinţifică a cercetării îşi găseşte expresia majora
şi în intenţia noastră de a realiza o lucrare complexă consacrată operelor lui Ștefan Ciobanu.
Având în vedere complexitatea şi caracterul multilateral al problemei în cauză, gradul, dar mai
ales modul în care ea este tratată în literatura istorică, obiectivul principal pe care ni 1-am propus în
prezentul studiu constă în cercetarea operei și personalității savantului
Abordând tema de faţă, am pus accentul pe analiza cât mai amplă a izvoarelor istorice şi a
materialului factologic păstrat în diferite fonduri ale ANRM, precum şi a literaturii ştiinţifice
publicate, pentru a elucida rolul şi însemnătatea lui Ștefan Ciobanu pentru Basarabia.
Analiza izvoarelor. Drept sursă principală în studierea temei ne-au servit izvoarele inedite
depozitate în diferite fonduri ale ANRM, fiind folosite, în special, fondurile 727 şi 919, în care se
păstrează preţioase informaţii pe problema de studiu.
Istoriografia. Lucrările privind istoria coloniilor germane in Basarabia nu sunt chiar atât de multe,
precum şi-ar dori cercetătorul. In ele, perioada iniţială a istoriei coloniştilor germani pe teritoriul noii patrii
se descrie în linii generale, fără a se face o analiză critică. Totuşi, ele permit efectuarea cercetătorilor
istorice care să prezinte cu un nivel înalt de veridicitate panorama vieţii acestor colonii cu 150-130 de ani
în urmă. în ultimul timp se poate constata că soarta populaţiei germane a Basarabiei a căpătat conturi reale
ale unei probleme ştiinţifice căreia i-au fost consacrate numeroase studii ale istoricilor germani
(N.Zigmund, Ia.Bekker, A.Ziebert, A.Caiman, C.Ştumpp, A.Klaus, P.Cheppen, A.Zasciuc, V.Cludt,
A.Veliţîn, A.S. Berg, N.Varadinov, ruşilor N.Zabotkin, P. Baţiuşkov) şi români (L.Marian , I.Nistor etc.)
Izvorul principal în studierea acestei teme este „Colecţia completă de legi a Imperiului Rus”, unde sunt
concentrate toate documentele în baza cărora s-a construit coloniile germane.
In categoria speciala de izvoare publicate pot fi incluse si amintirile primilor colonişti – V.Kludt,
A.Claus, I.Prinţ, Ia.Ştah. Către începutul primului război mondial interesul faţă de localităţile de sud ale
Basarabiei a crescut considerabil – Germania având mari speranţe la ajutorul coloniştilor germani în Rusia.
In ajunul celui dea-l doilea război mondial creşte interesul faţă de istoria aşezării germanilor pe
teritoriul Basarabiei, germanii fiind priviţi ca o importantă mişcare spre Est. În această direcţie au elucidat
problemele colonizării germane a Basarabiei şi G.Bruner28,I. Şuliţ29, N.Stumpp30, E.Şmidf'31 şi alţii.
Începând cu anii 90 si până în prezent, au fost publicate mai multe articole despre coloniştii

1
germani dar o lucrare de sinteză dedicate acestei probleme lipseşte.
Segmentul cronologic În cadrul lucrării noastre ne-am oprit asupra cadrului cronologic
cuprins între anii 1883 – 1950, din următoarele considerente. Limita cronologică inferioară începe
cu anul 1883, anul de naștere a subiectului cercetat, autor al unor lucrări importante despre literatura
română veche, cultura românească în Basarabia sub ocupație rusească, susținător frecvent al
introducerii limbii române în școlile din Basarabia, vicepreședinte al Academiei Române între
1944-1948. Limita cronologică superioară se stabilește în anul 1950, an în care s-a stins din viață
Ștefan Ciobanu.
Structura lucrării. Obiectivele şi sarcinile tezei prezentate pentru susţinere cu tema
„Opera istorica a lui Ștefan Ciobanu’’. Primul capitol al lucării se numește „Istoriografie și izvoare”
și vizează aprecierea operei istorice a lui Ștefan Ciobanu în perioada interbelică, în perioada
comunistă și în dupa 1991.
Capitolul doi vizează caracteristica generală a evidețierea rolului lui Ștefan Ciobanu în lupta
pentru eliberarea națională și promovarea culturii, implicînd analiza rolului în literatură, cultură și
discursul didactic istoric. Analiza acestora ne va permite elucidarea aportului savantului pentru
Basarabia.
Capitolul trei este intitulat „Ideile istorice ale lui Ștefan Ciobanu. Lucările generale” și se
referă la analiza lucrărilor precum: Basarabia, Cultura românescă sub stăpînirea rusească , Dimitrie
Cantemir și Unirea Basarabiei.
Suportul metodologic si tehnico-ştiinţific al lucrării îl constituie concepţiile ştiinţifice
moderne privind legităţile dezvoltării societăţii umane. In cercetarea si cunoaşterea fenomenelor
istorice am reieşit din considerentul ca obligaţiunea istoricului este de a analiza fenomenele istorice
din punct de vedere a categoriei „umanului” si a „duratei in timp” ceea cei da posibilitatea sa
pătrundă adânc in sufletul vremi si sa perceapă perfect trasaturile epocii.
La elaborarea temei ne-am condus de următoarele principii: principiul ştiinţific, istorico-
cronologic, logica, realistă, transcedentală, hermeneutică.
Obiectivele propuse au fost realizate prin aplicarea analizei si sintezei si a celei comparativ-istorice.
Concluzii. Analiza izvoarelor de arhivă inedite şi celor publicate, literaturii monografice ne-
u permis să facem următoarele concluzii:
1. Ştefan Ciobanu şi-a început activitatea pe tărâmul pedagogic într-o perioadă marcată de
frământări, evenimente, reforme etc. Datorită tăriei sale de caracter a reuşit să se afirme
ca om al Ţării, al şcolii, al cauzei căreia îi slujea. Nu a ezitat să lupte pentru apărarea
valorilor naţionale, fiind unul din fruntaşii promotori ai intereselor naţionale ale
românilor basarabeni. Exemplul, faptele şi curajul lui Ştefan Ciobanu merită a fi preluate
drept exemplu pentru noi, generaţia în creştere.

2
 2. El a fost primul care a structurat, deși într-o formă foarte schematică, aparițiilor cărților
autorilor care au scrisîn limba română în timpul aflării Basarabiei sub gubernarea Rusiei.
Ștefan Ciobanu are un merit deosebit în rezolvarea problemei privind naționalizarea
școlilor basarabene și a reformei învățământului.
3. Ștefan Ciobanu a avut un rol deosebit de mare în promovarea culturilor basarabene și
anume prin desțelenirea paraginii trecutului de robie, care mai persită în unele privințe
din Basarabia; dezvăluirea și înfățișarea sufletului românesc basarabean în ceața
vremurilor apuse și în splendoarea luminii de astăzi.
4. Ştefan Ciobanu a dat silinţa să adune tot ce i s-a părut că a fost un reflex al vieţii
naţionale, care respiră cu deosebire în masele cele mari ale poporului de jos. Ştefan
Ciobanu speră că această lucrare va contribui cu ceva la cunoaşterea mai de aproape a
sufletului poporului Românesc din Basarabia, atît de mult ignorant şi de aceea atît de
mult expus aprecierilor greşite.
5. Ştefan Ciobanu a făcut evident faptul că năzuinţa spre cultură a însemnat, în primul rând,
o loialitate faţă de expresia primă şi ultimă a identităţii – limba maternă. Ştefan Ciobanu
a prezentat documentat rolul formativ al şcolii (ca şi al cărţilor didactice / şi al celor
bisericeşti), rolul publicaţiilor periodice şi al teatrului.
6. Ştefan Ciobanu a dat silinţa să adune tot ce i s-a părut că a fost un reflex al vieţii
naţionale, care respiră cu deosebire în masele cele mari ale poporului de jos. Lucrările
lui Ştefan Ciobanu vor contribui cu ceva la cunoaşterea mai de aproape a sufletului
poporului Românesc din Basarabia, atît de mult ignorant şi de aceea atît de mult expus
aprecierilor greşite.
7. Rolul lui Ștefan Ciobanu pentru Basarabia a fost în dezlațuirea paraginii trecutului de
robie, care mai persista în unele privințe în Basarabia, dezvăluirea și înfățișarea
sufletului românesc basarabean în ceața vremerilor apuse și în splendoarea luminii de
astăzi. De asemenea el a îndrumat fii basarabiei pe căile românismului și ale statului
national roman și și-a adus aportul în crearea legăturilor sufletești în între locuitorii
Basarabiei fără deosebire de naționalitate și religie. A fost un luptator care a stat la straja
Basarabiei luptînd pentru interesele ei.
Cuvânt de încheiere. În încheiere vreau să mulţumesc întregii Comisii de Master pentru
posibilitatea de a susţine teza de master, colegilor de facultate pentru susţinere, şi nu în ultimul rând,
conducătorului ştiinţific, dlui Candu Teodor, pentru ajutorul şi sprijinul acordat pe parcursul celor 2
ani de elaborare a acestei lucrări.