Otr Sem 2 Scurt

LEZIUNILE DENTARE NECARIOASE
1.Clasificarea leziunilor dentare

A. carioase
B. necarioase a)-defecte ereditare: -hipoplazie de smalt
-amelogenesis imperfecta
-dentinogenesis imperfecta
-dens evaginatus
b)-uzura dintilor -eroziune
-abraziune
-atritie
c)-discromii -endogene
-exogene
d)-traumatismele dentare
2. Uzura dentara
-modificarea morfologiei coronare si radiculare, prin oierdere lenta,progresiva,de substanta dura dentara la
nivelul suprafetelor expuse in mediul bucal,datorata unor cauze in afara proceselor carioase ori a leziunilor
traumatice.
-poate fi o consecinta fireasca a evolutiei fiziologice (in timp) sau provocata de o serie de cauze patologice
-EROZIUNE: prin solubilizare acida exogena sau endogena
-ATRITIE: uzura suprafetelor in contacte dento-dentare directe,fara interpozitie alimentara in masticatie sau fara
interventia altor factori exogeni
-ABRAZIUNE: uzura prin frictiunea oricarui corp exogen exercitata asupra suprafetelor dintilor implicati in
miscarile de incizie,triturare,apucare ori tinere a unor obiecte-sunt incluse si manoperele de igienizare orala prin
periaj dentar.
3.Eroziunea dentara
Este produsa prin pierderea de subst dura dentara de pe suprafetele expuse ,in urma unor
procese chimica care nu implica prezenta si actiunea microorganismelor din flora orala grupate la
nivelul placii microbiene dentare.Factorul cauzal al proceselor in cauza este un acid,a carui
provenienta poate fi de natura exogena sau endogena.
Datorata factorilor exogeni:
-prin dieta(aport alimentar)-acid citric,acetic,carbonic
-prin activitati profesionale-mediu cu concentratie mare de acizi
-prin utilizarea unor substante medicamentoase(aspirina efervescenta,vit. C,tablete cu Ph acid,medicatie acida in
hipoclorhidrie).
Datorata factorilor endogeni: prin regurgitatie gastrica,reflux gastric cronic,vomismente cronice repetate.
Apar frecvent in:
-afectiuni digestive (hernie hiatala,ulcer peptic,indigestii cronice)
-afectiuni neuro-psihice
-alcoolism cronic
-tulburari asociate sarcinii
-regurgitatii voluntare
Se produce afectarea fetelor orale ale dintilor maxilari superiori,fetele ocluzale si vestibulare ale dintilor
laterali inferiori.
1
4.Atritia dentara
Uzura mecanica a suprafetelor implicate in contacte dento-dentare directe,fara interpozitie alimentara in
masticatie sau fara interventia altor factori exogeni.
Depinde de:
-intensitatea fortelor exercitate
-calitatea structurilor dure dentare
-durata actiunii in cauza
a)atritia ocluzala si/sau incizala : zone de uzura ( « fatete ») cu suprafata aplatizata sau usor
adancita,circumscrise de margini bine definite,fatetele corespund cu exactitate unora similare,situate pe
suprafetele de contact cu dintii antagonisti
b)atritia interproximala
-apare la nivel ariilor de contact de pe fetele proximale ale dintilor adiacenti prin frictiuni
consecutive,deplasarilor dentare cauzate de fortele ocluzale si mobilitatea fiziologica.
5.Abraziunea si abfractia dentara
a)Abraziunea este uzura mecanica a substantelor dure dentare rezultata din frictiunea oricarui material sau
corp exogen(strain) exercitata asupra suprafetelor dintilor implicati in miscarile de
incizie,triturare,apucare(prindere) ori tinere a unor obiecte. Se produce datorita masticatiei,datorita obiceiurilor
profesionale ori personale sau datorita periajului dentar.
Sunt implicate:
A. Fata vestibulara,cervicala-cel mai frecvent
1.Leziuni discoidale sau lenticulare (“in farfurie”)
2.Leziuni cuneiforme (forma de “V”)
B. Incizala - utilizarea a doar 2-3 dinti antagonisti pentru apucarea,tinerea sau sectionarea unor obiecte s.a.
C. Ocluzala, cu modificarea reliefului cuspizilor,santurilor,fosetelor si crestelor marginale.
b)Abfractie - pierdere a structurilor dentare cauzate de forte la nivelul dintilor. Abfractia dentara se
manifesta sub forma unor leziuni in forma de V, la baza dintelui, in apropierea gingiei.Se poate
manifesta sub forma unor crapaturi. Inclestarea dintilor, mestecatul si muscatul pot exercita presiune
la nivelul dintilor. O data cu trecerea timpului, aceasta presiune poate cauza crapaturi la nivelul
smaltului dentar.
6.Leziunile distrofice
-acopera o arie foarte extinsa de aspecte clinice
-reprezinta actiunea unui “factor perturbator”al dezvoltarii normale a organului dentar,interesind diverse etape
ale perioadei formative a acestuia-avind ca rezultat “defecte”ale structurii dure dentare
Definitia data de “DECHAUME”-leziunile distrofice –toate acele modificari de numar, dimensiune, forma si
structura cauzate de tulburari produse in diferite etape ale formarii si dezvoltarii dintilor. Aceste modificari sint
evidente la nivelul structurilor dentare in momentul eruptiei - fie sub forma cicatriciala,fie sub forma evolutiva.
La acestea au fost adaugate si leziuni care survin ulterior eruptiei-la un interval de timp
2
7.Traumatismele dentare
-survin brusc,de cele mai multe ori accidental implicind leziuni asociate pe linga cele coronare,radiculare sau
mixte(corono-radiculare)
-tabloul clinic presupuneadesea -hemoragia
-leziunile parodontiului marginal
-plagile partilor moi
-fracturi ale diverselor componente ale oaselor maxilare
-aceste traumatisme intereseaza cel mai adesea dintii frontali-maxilari(superiori) fata de cei mandibulari; dintii
laterali sint mai putin expusi,dar nu imuni la aceste leziuni
Clasificarea afectiunilor traumatice dento-parodontale:
a)fisura coronara (la nivel smaltului,fara pierdere de substanta dura dentara)-longitudinale
b)fractura coronara nepenetranta/necomplicata - fara expunerea(descoperirea) pulpei dentare sau fara
deschiderea camerei pulpare
c)fractura coronara penetranta/complicata - cu expunerea pulpei dentare sau cu deschiderea camerei pulpare -
dinte cu pulpa vitala
-dinte cu pulpa necrotica
-dinte devital,cu tratam endodontic si cu restaurare coronara preexistente
d)fractura radiculara (orizontala,oblica,verticala) -poate fi asociata sau nu cu una dintre formele de leziune
coronara traumatica .
e)contuzie-leziunea suportului parodontal marginal,fara mobilitate sau dislocare a dintelui
f)subluxatie-leziunea suportului parodontal marginal,cu mobilitate anormala si dislocare partiala foarte reduse
ale dintelui
g)luxatie cu extruzie-dislocare partiala axiala accentuata a dintelui spre exteriorul alveolei
h)luxatie cu intruzie-dislocare partiala accentuata a dintelui spre interiorul alveolei
i)luxatie laterala-dislocare partiala accentuata a dintelui in afara axului sau normal-catre ocluzal sau vestibular.
j)avulsie traumatica-dislocare completa si lipsa dintelui din alveola ,cu sau fara fractura alveolara asociata
Etiologie
-este legata de un traumatism extern –prin lovituri sau caderi accidentale produse de joaca, activitati sportive
sau munca,accidente de circulatie
-mai rar traumatismul poate fi iatrogen ori masticator
-exista si cond favorizante pentru producerea leziunilor:-anomalii dento-maxilare,reducerea rezistentei
substantei dure dentare,parodontopatii marginale cronice
-mecanism de producere -direct -asupra structurilor dure dentare
-indirect-prin contacte ocluzale cu antagonistii (mai rar)
3
METODE DE DETECTIE A LEZIUNILOR DENTARE(CARIODETECTIE/TESTE
DIAGNOSTICE)
8.Detectia si inregistrarea /clasificarea pe criteriul leziunilor cavitare si necavitare
Metoda bazata pe inspectie si palpare ,clasifica leziunile detectate astfel:
-D1-leziune in smalt,fara prezenta cavitatii

-D2-leziune in smalt ,cu prezenta cavitatii
-D3-leziune superficiala in dentina-cavitara
-D4-leziune profunda in dentina,in apropierea camerei pulpare-cavitara
9.Detectia si inregistrarea /clasificarea pe criteriul evaluarii profunzimii leziunilor

1)Modificare usoara a transluciditatii smaltului , vizibila dupa uscare cu jet de aer 5 sec
2)Opacitate sau discolorare , invizibila sau greu vizibila , pe smalt umed, dar vizibila dupa uscare cu jet de aer
3)Opacitate sau discolorare , distinct vizibila, pe smalt umed, fara uscare cu jetde aer
4)Lipsa minima de substanta in suprafata smaltului , in zona de smalt opac saudiscolorat sau coloratie
brun- cenusie a dentinei alterate subiacente
5)Leziune cavitara in smalt opac sau discolorat cu expunerea dentinei alterate.
10.Detectia si inregistrarea /clasificarea pe criteriul evaluarii activitatii(evolutiei) leziunilor

Leziunile pot fi clasificate in :
1)active necavitare
2)active cavitare
3)inactive necavitare
4inactive cavitare
5)Restaurate ( obturate )
6)Restaurate, cu carie secundara marginala activa
7)Restaurate, cu carie secundara marginala inactiva.
11.Detectia si inregistrarea/clasificarea leziunilor carioase pe suprafata radiculara

Integritatea si aspectul suprafetei au fost luate in considerare din punct de vedere vizual (inspectie),fara a considera
culoarea un element definitoriu ,pentru diagnostic privind aspect necavitar/cavitar ori cel activ/inactiv ,iar textura
si consistenta la palpare (moale sau dura) a fost folosita pentru diagnostic privind stabilirea aspect evolutiv
(activ/inactiv)
Astfel,au fost identificate si definite urmatoarele categorii de leziuni carioase de radacina:

1.leziuni inactive fara distructia smaltului
2.leziuni inactive cu formarea de cavitate
3.leziuni active fara distructia ireversibila a smaltului
4.leziuni active cu distructia ireversibila a smaltului si formarea de cavitate ,care nu depaseste 1 mm
profunzime(apreciata vizual)
5.leziuni active cu formarea de cavitate care depaseste 1 mm profunzime,dar nu atinge camera pulpara
6.leziuni active cu formarea de cavitate care penetreaza camera pulpara
7.Obturatie pe suprafata radiculara, sau extinsa de pe o suprafata coronara
8.Obturatie pe suprafata radiculara, cu leziune carioasa marginala ACTIVA
9. Obturatie pe suprafata radiculara ,cu leziune carioasa marginala inactiva
4
12.Modalitati auxiliare(complementare) de cariodetectie
1. Metode radiologice –clinico-rx bitewing
-clinico-rx digitala (directa&indirecta)
-radiografica asistata de computer
2. Markerii coloranti (colorantii detectori de carie)
3. Transiluminarea: A.diafanoscopia B.FOTI C.DIFOTI
4. Metode electrice
5. Metoda cantitativa a fluorescentei LASER (Diagnodent)
6. Spectroscopia laser
7. Tehnici ultrasonice
13.Criteriile pentru evaluarea cariilor proximale evidentiate prin metoda Rx„bite-wing”

-este recomandata pentru aprecierea extinderii leziunilor ocluzale in dentina
Criteriile utilizate pentru evaluarea cariilor proximale evidentiate prin metoda Rx” bite –wing” sint
urmatoarele(MEJARE,KIDD-2008):
-R0-nu exista radiotransparenta
-R1-radiotransparenta limitata la ½ externa a smaltului
-R2-radiotransparenta in ½ interna a smaltului,inclusiv pina la jonctiunea smalt-dentina, dar fara afectarea
(intreruperea) jonctiunii
-R3-radiotransparenta in ½ externa a dentinei(pina la ½ distanta de camera pulpara)
-R4-radiotransparenta in ½ interna a dentinei(dincolo de ½ distanta de camera pulpara)
14.Avantajele cariodetectiei Rx prin tehnica „bite-wing”

1. -permite investigarea suprafetelor coronare inaccesibile prin metode vizual–tactile si creste eficienta
investigatiei
2. -permite evaluarea profunzimii leziunii si estimarea distantei pina la camera pulpara
3. -este o metoda neinvaziva,care nu afecteaza mecanic tesuturile incipient demineralizate (asa cum o poate
face ,eventual palparea neadecvata cu sonda)
4. -radiografia poate fi arhivata si reexaminata ulterior(element de comparatie pentru evaluarea evolutiei
leziunilor)
15.Dezavantajele cariodetectiei Rx prin tehnica „bite-wing”

1. -validitatea diagnosticului in leziunile incipiente este redusa.De aceea stadiile initiale ale leziunilor in smalt
nu pot fi detectate cu acuratete
2. -nu poate distinge intre leziunile initiale cu suprafata integra (necavitare),leziuni incipiente cu lipsa de
subst minima(cavitare) sau demineralizari necarioase(hipoplazii ale smaltului)
3. -de obicei,subevalueaza extinderea si gradul de demineralizare al leziunii
4. -pozitia topografica ,forma si extinderea leziunii ,corelate cu morfologia dintelui,pot influenta imaginea Rx
5. -nu poate determina daca o leziune este evolutiva sau stationara.Sint necesare cel putin 2 Rx consecutive
,cu aceeasi expunere si incidenta ,pt a determina acest aspect
6. -interpretarea Rx este supusa variatiilor subiective,in raport cu examinator
7. -nu poate servi exclusiv ca informatie pentru stabilirea diagnosticului ,ci trebuie corelata cu alte modalitati
de examinare
8. -poate prezenta riscurile examinarilor prin iradiere
5
16.Rx digitala in cariodetectie
In radiografia digitala,imaginea este obtinuta cu ajutorul unui senzor (cu dimensiune similara filmului pentru Rx
retroalveolara)expus radiatiei,in locul filmului radiografic.
Apoi,prin intermediul unui program de calculator,imaginea este impartita intr-un numar de zone dreptunghiulare
cu scalele respective de tonuri de gri.
Acestea sint digitalizate si proiectate pe un monitor de calculator, cu cat suprafata dreptunghiulara este mai mica
,cu atit rezolutia este mai buna.
Avantajul principal al Rx digitale este ca pot fi prelucrate prin algoritmuri speciale pe calculator(„filtre”) si
diversi parametri ai imaginii pot fi modificati, pentru o interpretare mai precisa a rezultatului.
Astfel s-a ajuns la imagini de Rx digitala cu contrast/rezolutie marite ,la imagini de Rx digitala negativa ,la
imagini Rx de substractie digitala.
17.Tomografia computerizata in cariodetectie

-este bazata pe principiul Rx digitale,aceasta modalitate de cariodetectie si diagnostic construieste sectiuni ale
dintelui la distante(grosimi) variabile.
Aceste sectiuni pot fi examinate pentru evidentierea prezentei radiotransparentelor (demineralizarilor)
De asemenea,sectiunile pot fi combinate si recompuse (cu ajutorul unui program special de calculator) intr-un
model virtual tridimensional,denumit pseudoholograma
Sectiunile si pseudohologramele permit depistarea adecvata a leziunilor initiale mici,atit primare cat si
secundare(recurente)
Exista 2 metode de CT utilizate in cariodetectie :
-TACT(„tuned aperture computed tomography”)
-LCBCT(„limited cone beam computed tomography”)
Ultima pare sa fie preferata si din ce in ce mai utilizata in investigatii stomatologice.
18.FOTI.DIFOTI in cariodetectie
-FOTI-transiluminare cu fibre optice -Ea utilizează o sursă foarte intensă de lumină, cablu de fibre optice pentru
transmisia fasciculului luminos şi o sondă de examinare cu diametru la vârf de 0,3 – 0,5 mm.
-Pentru rezultate optime,vârful sondei de examinare trebuie să fie plasat pe suprafetele V sau O, sub un unghi de
45º faţă de suprafetele proximale investigate, orientat apical. Prezenţa zonelor întunecate în smalţ sau dentină este
mai uşor de observat dacă lumina încăperii de lucru este închisa.
-DIFOTI („Digital Imaging Fiber-Optic Transillumination”) . Această tehnică a fost introdusă pentru a îmbunătăţi
performanţele obţinute prin FOTI, înlocuind examinarea vizuală (ochiul uman) cu un receptor CCD.
Permite:
 - detectarea proceselor carioase primare necavitare,cavitare incipiente si manifeste si secundare – carii
marginale cu localizare ocluzala sau proximala
 -evaluarea celorlalte leziuni necarioase cu pierdere de substanta
 -utilizeaza lumina alba
Imaginile difoti pot indica prezenta proceselor carioase incipiente inainte de a putea fi depistate radiologic precum
si fracturile si fisurile incipiente de pe toate suprafetele dentare.
19. LIF / QLF în cariodetecţie.
LIF
- are la baza un laser cu diode care emite un fascicul de lumina in zona rosie a spectrului cu lungime de unda de
655nm
-fluorescenta indusa in tesuturile carioase este masurata si intensitatea ei este o indicatie privind prezenta si
extinderea leziunii ; intensitatea este exprimata numeric prin cifre afisate pe display
6
-dispozitivul utilizat in practica se numeste DIAGNOdent, cu performante notabile in cariodetectie pe suprafetele
ocluzale
- o varianta modernizata actuala numita DIAGNOdent PEN permite investigarea eficienta si a suprafetelor
proximale
QLF
-metoda care poate detecta si monitoriza leziunile incipiente ocluzale in smalt adanci de pana la 400 nm
Metoda se bazeaza pe diferenta de fluorescenta dintre tesuturile dentare sanatoase(scazuta) si cele
cariate(crescuta).
Fasciculul laser este proiectat pe mai multi dinti timp de 10 secunde. Fluorescenta dintilor este fotografiata printr-
un filtru care transmite lungimea de unda de 540 nm.
Smaltul indemn devine galben,iar cariile incipiente din smalt si cele avansate apar sub forma unei arii negre in
contrast cu fluorescenta smaltului sanatos inconjurator.
Laser fluorescenta permite realizarea unui diagnostic diferential intre formele incipiente si formele
cavitare,sugerand directia de tratament adecvata situatiei clinice respective.
Sistemele computerizate permit afisarea unor valori numerice pe o scara de la 0 la 50:
0 : citire incorecta
1-5 : secretii,resturi alimentare,placa bacteriana ( e necesar periaj profesional,spalare si uscare corespunzatoare)
6-20 : leziuni necarioase ( se recomanda o igienizare profesionala riguroasa)
21-35 : demineralizari evidente,reversibile,cu potential de remineralizare prin terapie de fluorizare topica
36-50 : leziune caracterizata ca un proces carios activ,evolutiv.
20. Cariometria electrică în cariodetecţie.

Masuratorile electrice se bazeaza pe masurarea conductivitatii electrice a smaltului cariat in raport cu
conductivitatea electrica a smaltului sanatos. Dintele cariat are o conductivitate electrica mai mare direct
proportionala cu gradul de demineralizare a tesutului dur.
Masuratorile se efectueaza prin prin aplicarea pe dinte a doi electrozi,unul coronar si al doilea plasat pe mucoasa
vestibulara.
1.Electronic Caries Monitor (ECM) – masoara rezistenta electrica globala
-limitat la suprafete ocluzale si cele verticale libere
-foloseste curent alternativ cu frecventa fixa
ECM - util ca test la pacienti cu incidenta ocluzala mai mare decat cea proximala.
2.Electrical Impedance Spectroscopy (EIS)
Impedanta reflecta masura in care structurile dentare opun rezistenta la trecerea curentului electric.
Tesuturile dure dentare alterate ireversibil au o impedanta mult mai scazuta(opun rezistenta mai mica la trecerea
curentului electric) fata de cele indemne de leziune.
Metoda a fost aplicata in studii si cercetari pentru detectia cariilor proximale.
21. Clasificarea generala a metodelor de detectie a leziunilor dentare(cariodetectie)

A. METODE DE DETECTIE CLINICE DIRECTE
1. Metoda vizuala
2. Metoda vizual-tactila
3. Metoda vizuala cu separarea temporara a dintilor
4. Metoda vizuala cu separarea temporara a dintilor si amprentarea suprafetei proximale
5. Metoda vizuala cu camera intraorala
6. Metoda vizuala endoscopica (VIDEOSCOP)
7. Semnul firului de matase
8. Starea gingiei
B.METODE DE DETECTIE CLINICE INDIRECTE
1.Metode radiologice
7
2.Markerii coloranti
3.Transiluminarea
4.Metode electrice
5.Metoda cantitativa a fluorescentei laser
6.Spectroscopia laser
7.Tehnici ultrasonice
22. Diagnosticul leziunilor carioase necavitare din şanţuri şi gropiţe.

INCIPIENT: - usoara modificare de transluciditate,absenta demineralizarii smaltului,suprafata dentara aparent
sanatoasa,fara modificari detectabile prin mijloace de detectie uzuale
AVANSAT: - opacitatea sau colorarea suprafetei dentare,alb,dur si lucios (evolutie rapida) sau galben-bruna
(evolutie lenta,stationara).
Palparea intempestiva cu sonda nu este indicata.
23. Diagnosticul leziunilor carioase cavitare din şanţuri si gropite

-Leziune microcavitara de suprafata,in zonele de smalt opac sau colorat
-Leziune in dentina,fara subminarea cuspizilor,cu expunerea suprafetei dentinare si dentina alterata prezenta
-Leziune cavitara pana in zona profunda a dentinei,cu subminarea partiala a cuspizilor,lipsa substantei dure
dentare,prezenta dentinei alterate
-Leziune cavitara in zona dentinei circumpulpare cu iminenta de deschidere a camerei pulpare si instalarea
inflamatiei pulpare
24. Diagnosticul leziunilor carioase necavitare pe suprafeţele proximale.

25. Diagnosticul leziunilor carioase cavitare pe suprafeţele proximale.
Diagnosticul este dificil datorita contactului cu dintele vecin. Leziunile se descopera tarziu de obicei forme
cavitare cand au depasit smaltul si au atins dentina producand modificarea de culoare a crestei marginale.
-La frontali-inspectie vizuala directa,modificarea de culoare transpare prin stratul subtire de smalt
-Leziunile proximale se pot transforma in leziuni inactive – pete usor decolorate sau maro,dure,mai frecvente la
dintii care au pierdut contactul cu dintii vecini
-Leziunile sub punctul de contact sunt mai vizibile
26. Diagnosticul leziunilor carioase la nivel radicular.

-Forma necavitara-suprafata neteda,maro-deschis sau inchis
-cavitara superficiala-suprafata cementului este moale,neregulata,opaca,culoare variabila pana la maro-inchis,cu
un defect de suprafata <0,5 mm
-medie –suprafata moale,cu adancime >0,5 mm,fara semne de suferinta pulpara
-profunda – coloratie galbui la maro-inchis,cu implicatia pulpei radiculare.
27.Codurile ICDAS si abordarea CAMBRA

Codurile ICDAS
-“0”-suprafata dentara sanatoasa,fara semn evident de carie
-“1”-modificare in smalt limitata la colorarea santurilor si gropitelor vizibila doar prin uscare
-“2”-modificare vizuala distincta a smaltului umed
-“3”-distrugerea initiala a smaltului fara dentina vizibila.Dupa uscare intensa 5 sec este vizibila o pierdere a
integritatii suprafetei smaltului
-“4”-zona umbrita subiacenta situata in dentina,cu sau fara pierderea integritatii smaltului
-“5”- cavitate evidenta cu dentina vizibila.Lipsa de substanta in smaltul decolorat.
-“6”- cavitate extinsă cu dentina vizibila.Cavitatea este adanca si larga.Creasta marginala e prezenta sau nu.
8
Abordarea CAMBRA
-este evaluarea nivelului riscului carios pentru determinarea nevoii de intervenţie terapeutică, fiind o parte
integrantă a planului de tratament.
-această fişă de evaluare include toţi factorii ce pot fi observaţi cu uşurinţă sau
descoperiţi în timpul unei examinări orale de rutină.
-pentru evidenţierea mai bună a gradului de risc, sunt folosite cele trei culori: verde, ce indică un risc scăzut;
galben,risc mediu şi rosu, risc crescut pentru caria dentară.
Pentru fiecare factor, se completează în ultima coloană din dreapta „Riscul pacientului“ valoarea atribuită, 0
(pentru risc scazut), 1 (risc moderat) şi 10 (risc crescut).
Modelul CAMBRA nu se opreşte la evaluarea managementului de risc carios
(prin prevenţie),ci include şi depistarea precoce a leziunilor şi strategiile minim invazive în funcţie de poziţia
leziunii (ocluzală, aproximală, radiculară), extinderea leziunii (cavitară sau nu) şi starea activităţii leziunii (activă
sau inactiva)
În modelul CAMBRA se arată că modificările datorate cariei la nivelul dintelui, în faza incipientă, sunt
reversibile, de aceea caria dentară trebuie privită ca o afecţiune cu posibilităţi de intervenţie, de oprirea a evoluţiei
şi chiar de reversibilitate.
28.Caracteristicile grupului de risc scazut la carie

Un pacient cu risc scazut de carie prezinta:
-nici o leziune carioasa primara si/sau secundara
-nici o obturatie sau foarte putine in raport cu varsta dentara
-nici o extractie prin carie
29.Caracteristicile grupului de risc moderat la carie

Incadrarea în grupul de risc moderat este mai dificilă decât în celelalte două grupuri, fiind bazată pe o analiză a
balanţei între factorii identificaţi în evaluarea riscului carios.
Pacienţii din acest grup de risc, sunt expuşi mai multor factori de risc decât cei din grupul de risc scăzut, însă nu
prezintă semne ale unei activităţi carioase continue, ca cei din grupul de risc crescut.
Este posibil ca o persoană care nu prezintă nici o leziune carioasă cavitară, însă este expus la mai mult de doi
factori de risc, poate fi plasat în grupa de risc crescut.
Se recomandă:
• periaje profesionale periodice;
• consiliere pentru o dietă necariogenă;
• terapia de fluorizare poate fi adaugată pentru a fi siguri că balanţa se înclină către oprirea evoluţiei bolii carioase
(clătiri orale);
• dispensarizare cu evaluarea radiografică pentru activitatea carioasă mai frecvent decât pentru cei din grupul de
risc scăzut
• educaţie pentru sănătate, în vederea schimbării atitudinilor şi practicilor de igienizare personală favorabile
sănătăţii dentare.
30.Caracteristicile grupului de risc ridicat la carie
Pacienţii care prezintă curent leziuni carioase active, cel mai des de tip cavitar sunt incluşi în categoria pacienţilor
cu risc crescut.
9
Prezenţa leziunilor carioase detectabile clinic, de exemplu, este un indicator al bolii, fiind un indiciu foarte
puternic că afecţiunea va progresa către apariţia mai multor cavităţi carioase, cu excepţia situaţiei în care se
intervine prin terapie chimică pentru a reduce atacul microbian şi a stimula remineralizarea.
Este posibil ca cineva care nu prezintă leziuni cavitare, însă este expus la mai mulţi de doi factori de risc sa fie
inclus în acest grup de risc, în acest caz atenţia trebuie îndreptată către eliminarea sau reducerea posibilităţii de
apariţie a noilor leziuni carioase.
Pacientii cu risc crescut de carie prezinta:
-2 sau mai multe leziuni carioase primare
-un numar mare de restaurari coronare
-leziuni carioase complicate
-dinti lipsa ca urmare a extractiilor prin carie
-obiceiuri alimentare proaste
-flux salivar scazut
-numar mare de bacterii cariogene in saliva
-neglijenta fata de starea de sanatate dentara
-conditii socio-profesionale proaste
31.Caracteristicile grupului de risc foarte ridicat la carie

Aceştia sunt reprezentaţi de pacienţii cu risc crescut care prezintă suplimentar nevoi speciale sau prezintă afectare
salivară de tip hiposalivaţie severă.
Aceşti pacienţi trebuie urmăriţi şi conduşi mai agresiv decât cei din grupa precedentă.
Pentru aceşti pacienţi se pune accent pe refacerea capacităţii tampon salivare şi a rezervei de calciu şi fosfaţi
necesare remineralizării leziunilor necavitare, iar adiţional sunt recomandate terapii de clătiri orale cu rol de
tampon (de exemplu cu bicarbonat de Na) pentru refacerea şi purificarea funcţiilor tampon salivare
şi paste de dinţi cu calciu şi fosfaţi pentru înlocuirea componentelor salivare normale necesare remineralizării
structurii dentare după producţia de acid rezultată ca urmare a ingestiei alimentare.
10
ABORDAREA TERAPEUTICĂ MINIM INVAZIVĂ ŞI
MANAGEMENTUL MODERN AL BOLII CARIOASE
32.Prezentati conceptia clasica privind procesul carios si strategia conventionala de

abordare terapeutica
Conceptia clasica
-procesul carios=secventa ireversibila de etape,initiata de demineralizarea smaltului,in conditiile
oferite de existenta placii bacteriene dentare
-interventia terapeutica este strict restauratoare si invaziva:
 excizia chirurgicala a tesuturilor alterate si a unei cantitati importante de tesuturi dure
integre
 tratamentul plagii dentinare rezultate
 refacerea morfo-functionala coronara prin mat de restaurare
-nu exista diferenta de abordare intre leziunea carioasa necavitara si cea cavitara, intre leziunea
cavitara redusa(limitata) si cea extinsa
-nici un material de restaurare nu este “definitiv”-restaurarile deficitare se inlocuiesc printr-o
noua interventie invaziva
33.Prezentati conceptia actuala privind procesul carios si strategia moderna(minim invaziva)

de abordare terapeutica
Conceptia actuala
-procesul carios=proces dinamic,cu etape in care solubilizarea si reprecipitarea sarurilor
minerale din tesuturile dure dentare(demineralizare/remineralizare) se desfasoara alternativ,in
functie de pH-ul de la nivelul suprafetei dentare,corelat cu metabolismul ecosistemului
reprezentat de placa bacteriana
-nivelul valorii de pH la care are loc trecerea demineralizare/remineralizare este de 5,2-5,5(“pH
critic”)
-rolul placii bacteriene-microorganismele asociate cu boala carioasa exista in mod normal in
flora rezidenta bucala
-boala apare in urma unor modificari de intensitate/ durata crescuta a
unor factori-cheie locali care declanseaza dezechilibrul responsabil pentru initierea si
mentinerea demineralizarii
-placa bacteriana -actioneaza intr-un complex etiologic plurifactorial:prezenta substratului
metabolic optim necesar pentru flora microbiana acidogena,calitatea structurilor dure dentare si
a lichidului bucal,timpul de actiune.
34.Enumerati obiectivele terapiei restauratoare minim invazive si modalitatile generale de

realizare a acestor obiective
Obiective
1)Modificarea microflorei orale prin reducerea microorganismelor cariogene
11
2)Remineralizarea leziunilor incipiente(necavitare)
3)Restaurarea leziunilor cavitare prin preparatii modificate,cat mai conservatoare pentru
structurile dentare
4)Repararea restaurarilor defectuoase(prioritara fata de inlocuire)
Realizarea acestor obiective se obtine prin:

a)Prezervarea si conservarea substantei dure dentare:
-exereza stricta doar a substantei “infectate”(alterata ireversibil) si mentinerea
substantei “afectate”(alterata reversibil)
-extinderea minima a cavitatii preparate ,fara a indeparta substanta dura dentara
integra
b)Adeziune amelo-dentinara:
-cresterea rezistentei mecanice
-etanseitatea interfetei dinte/restaurare(previne microinfiltr marginala)
c)Biointegrare:
-restaurare morfofunctionala cu materiale biocompatibile,aderente,bioactive
(carioprofilaxie/remineralizare=prevenirea cariei secundare si/sau a recidivei de carie)
35.Prezentati conceptul de clasificare a leziunilor carioase(si al cavitatilor rezultate prin

preparare)utilizat actual in terapia restauratoare minim invaziva
Necavitare: (incipiente-reversibile):
 fara lipsa de substanta dura dentara decelabila macroscopic,clinic
 necesita modalitati de cariodetectie adecvate
 abordare terapeutica neconventionala
Cavitare: (ireversibile)
 lipsa de substanta dura dentara cu extindere si profunzime variabila(superficiale, medii,
profunde)
 abordarea terapeutica conventionala operatorie invaziva sau minim invaziva
36.Prezentati obiectivul terapiei restauratoare minim invazive de modificare a microflorei

orale prin reducerea microorganismelor cariogene
Necesita: -evaluarea nivelului de carioactivitate
-stabilirea profilului de risc cariogen
care se realiz prin:
-examinare clinica si complementara (cariodetectie riguroasa pentru identificarea tuturo
leziunilor carioase)
-teste paraclinice(indici de placa bacteriana,teste bacteriene salivare,teste de flux salivar )
Se obtine prin:
-masuri preventive: -agenti antiplaca si antibacterieni
-aplicatii topice de fluor
12
-corectarea dietei
-igienizarea buco-dentara eficienta (instruirea si motivarea pacientului)
-masuri terapeutice operatorii:
a.restaurari coronare tranzitorii (controlul bolii carioase prin eliminarea cariilor active):
-exereza dentinei “infectate”
-inchiderea etansa a leziunii(pentru a stimula remineralizarea)
b.restaurari coronare de durata (numai dupa stabilizarea carioactivitatii:absenta unor noi leziuni
primare si vindecarea leziunilor necavitare existente)
37.Prezentati obiectivul terapiei restauratoare minim invazive de remineralizare a leziunilor

carioase incipiente
Remineralizarea leziunilor incipiente
-se refera la leziunile necavitare in smalt si/sau la dentina “afectata”(leziuni reversibile)
-se realizeaza prin:-fluorizare locala
-sigilare (ideal:cu eliberare lenta de fluor)
-materiale bioactive(elibereaza ioni minerali)
38.Prezentati obiectivul terapiei restauratoare minim invazive de restaurare a leziunilor

cavitare prin preparatii modificate
-Preparatii cu contur modificat-cat mai conservatoare pentru structurile dentare
-Tratamentul restaurator trebuie precedat ,insotit si urmat de masuri carioprofilactice active:
o previn aparitia unor noi leziuni
o cresc longevitatea restaurarilor existente
-Necesita modificarea principiilor conventionale Black ale timpului chirurgical
-Modificarile de preparare sint legate de proprietatile materialelor si tehnicilor adezive
utilizate (adeziunea la smalt/adeziunea la dentina si rezolvarea problemelor legate de
microinfiltratia marginala)
-Forma de contur a preparatiei are caracter conservativ ,nu preventiv - insumeaza realizarea
accesului,deschiderea cavitatii si exereza structurilor dure alterate ireversibil.
-Forma de adeziune a preparatiei insumeaza :forma de retentie ,de rezistenta si finisarea
marginilor de smalt: -peretii cavitatii sint curbi,usor concavi spre deschidere,nu plani
-unghiurile interne ale cavitatii sint rotunjite ,nu bine exprimate(nete)
-marginile de smalt sint bizotate
-Bizotarea este optionala si selectiva ,in raport cu extinderea preparatiei si localizarea
marginilor de smalt-la aceeasi cavitate pot coexista margini nebizotate si bizotate.
39.Aspecte caracteristice privind forma cavitatilor preparate pentru restaurari adezive cu

materiale compozite in terapia minim invaziva
-Forma de contur a preparatiei are caracter conservativ ,nu preventiv - insumeaza realizarea
accesului,deschiderea cavitatii si exereza structurilor dure alterate ireversibil.
13
-Forma de adeziune a preparatiei insumeaza :forma de retentie ,de rezistenta si finisarea
marginilor de smalt: -peretii cavitatii sint curbi,usor concavi spre deschidere,nu plani
-unghiurile interne ale cavitatii sint rotunjite ,nu bine exprimate(nete)
-marginile de smalt sint bizotate
-Bizotarea este optionala si selectiva ,in raport cu extinderea preparatiei si localizarea
marginilor de smalt-la aceeasi cavitate pot coexista margini nebizotate si bizotate.
40.Argumente in favoarea bizotarii marginilor de smalt la preparatiile modificate pentru

obturatii cu materiale adezive in terapia restauratoare minim invaziva
a)aspect estetic superior (trecere de la suprafata restaurarii la cea dentara)
b)ameliorarea adeziunii la smalt (cresterea suprafetei de adeziune si a calitatii microretentiilor
realizate prin gravaj acid)
c)adaptarea marginala superioara (cresterea etanseitatii si scaderea riscului de microinfiltratie
- contractia de polimerizare si forta de adeziune pot actiona in acelasi sens, prevenind
desprinderea)
d)cresterea rezistentei marginilor de smalt restante (dispar zonele subtiri nesustinute, care se
fractureaza usor=dezadaptare)
e)scaderea riscului de carie secundara (eliminarea smaltului limitrof procesului carios)
41.Argumente impotriva bizotarii marginilor de smalt si contraindicatii pentru bizotarea

marginala la preparatiile modificate pentru obturatii cu materiale adezive in terapia
restauratoare minim invaziva
a)imperativele estetice sint neconditionate (doar la dintii frontali)
b)ameliorarea adeziunii poate fi obtinuta prin adezivi amelo-dentinari
c)scaderea riscului de dezadaptare si/sau microinfiltratie marginala nu este certificata clinic
concludent pe termen lung
d)uzura ocluzala prin atritie/abraziune favorizeaza pierderea materialului in strat subtire din
zonele marginale cu denundarea smaltului bizotat
e)cresterea riscului de fractura a marginilor subtiri de material ,in zonele de contacte (stopuri)
ocluzale
f)finisarea marginala a materialului este dificil de controlat
Contraindicatii pentru bizotarea marginala
-margini gingivale,situate sub 2 mm distanta de JSC
-margini juxta sau subgingivale,situate pe cementul radicular
-restaurari efectuate cu CIS sau compomeri
42.Care sint tipurile de preparatii modificate speciale pt leziunile proximale abordate prin
terapia restauratoare minim invaziva
a)tip”caseta”
b)tip”crevasa”(“slot”)
14
c)tip”sant”
d)tip”tunel”:- tunelizare partiala(inchisa proximal)
-tunelizare totala(deschisa proximal)
43.Care sint modalitatile si tehnicile neconventionale de realizare a preparatiilor modificate

in terapia resatauratoare minm invaziva
a)dispozitive de preparare oscilante(vibratii cu frecventa sonica):sonoabraziune
b)dispozitive cu jet de aer abraziv:aer-abraziune
c)dispozitive laser
d)tehnica ART ( Atraumatic Restorative Technique)
e)exereza chemo-mecanica (sistem “Carisolv”)
f)exereza foto-asistata (FACE)
44.Prezentati obiectivul terapiei restauratoare minim invazive de reparare a restaurarilor

defectuoase
In terapia minim invaziva,repararea devine prioritara fata de inlocuire
Decizia de interventie si optiunea terapeutica depind de:

a)simptomatologia pulpara coexistenta
b)calitatea restaurarii existente
c)valoarea functionala si prognosticul dintelui
d)gradul de carioactivitate si grupul de risc cariogen
e)considerente estetice
Variante de optiune terapeutica :-expectativa si monitorizare riguroasa

-reconturare,finisare,lustruire si sigilare
-extinderea marginala prin prepararea unei cavitati modificate
la nivelul interfetei restaurare/dinte si obturarea ei
-ablatia restaurarii defectuoase si inlocuirea ei
Crietrii de stabilire a necesitatii interventiei de inlocuire:

-discomfort sau dureri existente la dintele in cauza
-leziune cavitara deschisa ,cu expunerea dentinei
-spatiu marginal accesibil penetrarii si palparii cu sonda (0,25-0,50 mm) cu sau fara discolorare
marginala
-evidentierea obiectiva complementara (microscopie operatorie,Rx-incl digitala,
FOTI,DIFOTI,ECM,QLF) a leziunii carioase marginala cu progresie in dentina
45.Conceptul de interventie terapeutica minimala:definitie,obiective
15
Definitie: reprezinta o strategie terapeutica moderna actuala in abordarea leziunilor coronare
(inclusiv cervicale-radiculare) produse de caria simpla dentara.
Obiective
1)Identificarea leziunilor prezente
2)Prevenirea aparitiei leziunilor noi
3)Remineralizarea leziunilor reversibile
4)Controlul evolutiei leziunilor
46.Enumerati etapele de lucru pentru indeplinirea fiecarui obiectiv al conceptului de

interventie terapeutica minimala
1)Identificarea leziunilor prezente : -evaluarea riscului de carie

-detectia precoce a leziunilor
2)Prevenirea aparitiei leziunilor noi:-Modificarea dietei
-Igiena buco-dentara
-Protejarea si mentinerea prin sigilare si fluorizare
3)Remineralizarea leziunilor reversibile: Fluor,CIS

4)Controlul evolutiei leziunilor -Monitorizare /dispensarizare activa
-Reconditionare/reparare vs inlocuire
47.Care este schema de abordare actuală în managementul clinic al bolii carioase.

1)Diagnosticul afectiunii -modalitati de cariodetectie adecvate
2)Aspecte epidemiologice -evaluarea nivelului de carioactivitate
- stabilirea gradului de risc cariogen
3)Evaluarea contextului biologic -microflora orala si placa microbiana dentara
-lichid bucal
-interactiuni chimice intre dinte si mediul bucal
-eroziune dentara
4)Tratament non-operator =controlul progresiei afectiunii
-igienizarea buco-dentara:profesionala/individuala
-preparate antimicrobiene si anti-placa
-fluorizare
-controlul dietei alimentare
5)Interventie terapeutica operatorie-interventie terapeutica minimala(minim invaziva)
6)Controlul evolutiei afectiunii(la nivel individual/la nivel de populatie)
16
RESTAURAREA CORONARA ESTETICA PRIN INCRUSTATII SI FATETE DIN COMPOZIT SI CERAMICA
48.Principii de PREPARARE ale dintelui pentru INCRUSTATII estetice din COMPOZIT

1. Se vor elimina tesuturile dure dentare afectate de procesul carios
2. Se va realiza o cavitate care sa permita o grosime a materialului restaurator care sa reziste
la presiunile masticatorii (cel putin 1 mm in zonele nesupuse fortelor ocluzale si de
minimum 1,5 mm in zonele expuse acestor forte)
3. Intalnirea dintre peretii preparatiei trebuie sa se realizeze in unghiuri rotunjite pentru a
facilita realizarea piesei si a reduce riscul fracturilor
4. Peretii V si O ai cavitatii verticale de cls II sa fie usor DIVERGENTI spre OCLUZAL si SPRE
DINTELE VECIN, iar unghiul de intalnire dintre peretele gingival si cel axial sa fie bine
exprimat
5. Marginile cavitatii, de preferat, sa se termine in smalt (pentru a evita fracturarea)
6. Peretii cavitatii sa fie netezi,fara anfractuozitati
7. Peretele pulpar trebuie plasat la cel putin 1,5-2mm adancime si la cel putin 0,5 mm in
dentina
8. Plasarea peretelui axial se va face in raport cu extinderea procesului carios
9. Peretele pulpar nu neaparat trebuie sa fie plan. El va depinde de extinderea procesului
carios.
10.Daca peretele pulpar este la mai putin de 0,5 mm de tesutul pulpar,se va aplica un strat de
protectie pulpara.
49. AVANTAJELE si DEZAVANTAJELE incrustatiei din compozit in raport cu cea din ceramica
AVANTAJE inlay de COMPOZIT in raport cu cel de CERAMICA
1.Estetica este buna si se mentine timp indelungat
2.Nu abrazeaza antagonistii (sau abrazeaza,dar mai putin)
3.Cere un volum mai mic al preparatiei
4.Se adapteaza usor si se repara la fel de usor prin simplu adaos de rasina compozita
5.Tehnica de lucru este usoara
DEZAVANTAJE inlay de COMPOZIT in raport cu cel de CERAMICA
17
1.Rezistenta la abraziune inferioara inlayului din ceramica
2.Nu este rezistent pentru plasarea sa pe suprafete dentare supuse fortelor ocluzale.
50. AVANTAJELE si DEZAVANTAJELE incrustatiei din compozit in raport cu restaurarea

directa ( obturatia ) cu materiale compozite
AVANTAJE:
1. Ofera medicului posibilitatea de a controla limitele cervicale ale restauratiei,de a realiza o
adaptare corecta la pragul gingival si o morfologie corecta a fetei proximale ,realizarea
unui punct de contact optim si a unei ocluzii corecte
2. Prin modelare si finisare in laborator se pot imbunatati proprietatile sale fizice (cresterea
rezistentei la abraziune,la flexiune si a modulului de elasticitate)
3. E relative usor de obtinut si plasat in interiorul preparatiei si e simplu de obtinut o sigilare
buna a marginilor
DEZAVANTAJE :
1. o sedinta suplimentara de lucru si o restaurare provizorie
2. cost mai ridicat, legat de executia incrustatiei in laboratorul de tehnica dentara
51. ETAPELE metodei SEMI-DIRECTE de realizare ale INCRUSTATIILOR din COMPOZIT

1. prepararea cavitatii
2. spalare,uscare,izolare cu diga
3. lubrefierea cavitatii prin pensulare (lubrefiantul va fi intins cu un jet de aer)
4. aplicarea matricei transparente si a penei reflectorizante (pentru cavitati ocluzo-
proximale)
5. aplicarea rasinii compozite in cavitate si polimerizarea acesteia
6. scoaterea incrustatiei din cavitate cu o sonda dentara sau fir de ata,cu atentie sa nu se
fractureze marginile
7. polimerizarea incrustatiei timp de 60 sec, in afara cavitatii bucale
8. Termo- sau fotopolimerizarea incrustatiei la 110°C, 7 min, in cuptor pentru :
- imbunatatirea proprietatilor fizico- chimice ale materialului
- ↑ rezistentei la abraziune
- stabilitate dimensionala
- buna adaptare si sigilare marginala
9. proba incrustatiei in cavitatea bucala pentru a verifica :
- integritatea marginala a incrustatiei
- contactul proximal cu dintii vecini
- relatia ocluzala cu arcada antagonista
- culoarea
10. aplicarea adezivului de colaj si fotopolimerizarea lui
11. aplicarea primer-ului si fotopolimerizarea lui
12.Cimentarea incrustatiei
18
13.indepartarea excesului de ciment ocluzal si proximal
14. fotopolimerizare scurta
15. indepartarea excesului de ciment ( in aceasta faza rasina nu e total polimerizata, iar
incrustatia este sufficient de fixate pentru anu fi dislocata )
16. fotopolimerizare completa 3 min ( 1 min ocluzal, 1 min vestibular si 1 min oral)
17. se scoate diga si se finiseaza
18. instruirea pacientului asupra igienei orale si control la 2 saptamani
52. ETAPELE metodei INDIRECTE imediate de realizare ale INCRUSTATIILOR din COMPOZIT
1. prepararea cavitatii
2. amprentarea preparatiei si trimitere la laborator
3. inregistrarea dintilor antagonisti si a relatiei de ocluzie si trimitere la laborator
4. turnarea modelului din silicon special cu rigiditate crescuta si priza rapida, in laboratorul
de tehnica dentara
5. sectionarea fiecarui dinte restaurat , de pe model, cu o lama astfel incat contactul gingival
sa ramana intact, obtinand bonturi mobile pentru fiecare dinte restaurant
6. lubrefierea cavitatii de pe model
7. aplicarea rasinii compozite in cavitate pe model
8. termopolimerizarea ei in cuptor, 40 sec pentru fiecare fata
9. scoaterea incrustatiei de pe model prin usoara presiune dinspre proximal spre ocluzal
10. polimerizare in cuptor, la 100°C, 15 min in cuptorul CRC-100 sau 7 min la 110°C in cuptorul
DI 500 sau sistemul Ivomat de polimerizare caldura/ presiune
11. trimiterea incrustatiei la cabinetul medical
- relatia ocluzala cu arcada antagonista
- culoarea
13. aplicarea adezivului de colaj si fotopolimerizarea lui
14. aplicarea primer-ului si fotopolimerizarea lui
15. cimentarea incrustatiei
16. indepartarea excesului de ciment ocluzal si proximal
18. indepartarea excesului de ciment ( in aceasta faza rasina nu e total polimerizata, iar
incrustatia este sufficient de fixate pentru anu fi dislocata )
19. fotopolimerizare completa 3 min ( 1 min ocluzal, 1 min vestibular si 1 min oral)
21. instruirea pacientului asupra igienei orale si control la 2 saptamani
19
53. ETAPELE metodei de RECONSTRUCTIE INTERNA pentru realizarea INCRUSTATIILOR
din COMPOZIT
Se aplica la:
- dintii cu restauratie de amalgam sau compozit compromisa
- in cazurile de restauratie voluminoasa.
Etape de lucru :
1. anestezie daca e cazul
2. izolarea campului operator cu diga
3. inlaturarea restauratiei compromise si a linerului
4. indepartarea tesuturilor dentare alterate/restauratiei existente
5. protectia camerei pulpare cu strat de hidroxid de calciu daca peretele pulpar are o grosime
mai mica de 0,5mm sau CIS caci are avantajul eliberarii de fluor ca protectie impotriva
cariei secundare
6. gravarea acida cu acid fosforic 30- 40 %, 15sec; spalare abundenta cu apa; uscare scurta
7. aplicare adeziv de colaj si fotopolimerizarea lui
8. aplicare de primer si fotopolimerizarea lui
9. umplerea cavitatii cu compozit transparent care permite o restaurare transparenta, se
polimerizeaza rapid si este usor de modelat
10. realizarea preparatiei in materialul restaurator aplicat anterior cu freze diamantate, astfel
incat toate limitele preparatiei sa se afle in smalt, exceptie zona cervicala care uneori este
in cement. Dupa care se face finisarea preparatiei cu freze DURE sau instrumentar de
mana, mai ales peretele proximal si zona cervicala. Peretii proximali vor fi modelati
suplimentar cu discuri
11. amprentarea cavitatii
12. obturatie provizorie
13. realizarea inlay-ului estetic din compozit in laboratorul de tehnica dentara
- relatia ocluzala cu dintii antagonisti
- culoarea
15. bonding si fotopolimerizarea lui
16. primer si fotopolimerizarea lui
17. cimentarea incrustatiei
18. indepartarea excesului de cement ocluzal si proximal
20. indepartarea excesului de cement
21. fotopolimerizarea completa
23. instruirea pacientului asupra igienei orale si control la 2 saptamani.
20
54. AVANTAJELE generale ale INCRUSTATIILOR din COMPOZIT
1. necesita o preparatie minimala
2. permit o adaptare buna a restauratiei la marginile preparatiei
3. permit reducerea contractiei de priza a materialului compozit prin polimerizarea
incrustatiei in afara cavitatii bucale
4. efectul esthetic precum si comportamentul in timp sunt bune
5. materialul compozit este usor de manipulate
6. permit ajustari ulterioare ale suprafetelor ocluzale fiind usor de adaptat si reparat
7. sunt radioopace
8. pret de cost accesibil
9. tehnologia de laborator e mai simpla decat a celor din metal sau ceramic
55.INDICATIILE generale ale incrustatiilor din compozit

1. Restaurarea molarilor si premolarilor ambelor arcade
2. Dinti care prezinta margini de smalt necesare sigilarii cu o grosime de cel putin 0,5 mm
3. Restaurari conservative ale dintilor care au istm vestibule-oral de cel putin 1/3 din distanta
intercuspidiana
4. Restaurarile estetice la pacienti cu bruxism pentru a modera abraziunea dintilor
antagonisti
5. Inlocuirea unor restaurari din amalgam din motive estetice sau datorita unor defecte de
inchidere marginala sau fracturile peretilor
6. Inlocuirea restauratiilor din material compozite
56. ETAPELE de lucru pentru ADAPTAREA si FIXAREA INCRUSTATIILOR din COMPOZIT

1. Dupa ce inlay-ul din compozit a fost adus in cabinet , medicul verifica :
-culoarea restauratiei
-aspectul marginilor : netede, uniforme, continuii
2. inlaturare inlay PROVIZORIU
3. curatarea dintelui
4. aplicare inlay FINAL in preparatie si se verifica :
-culoarea dintelui
-contactul proximal cu fir de ata
-inchiderea marginala sa fie foarte precisa
-se verifica ocluzia cu hartia de articulatie.
5. izolare cu diga
6. spalarea preparatiei cu jet de apa
7. uscare cu jet de aer
8. se aplica inlay-ul pentru o reverificare
9. inainte de cimentare, inlay-ul este gravat, spalat, uscat, silanizat
21
10.preparatia gravata acid cu acid fosforic 30-40 %, 15 sec
11.spalare abundenta cu apa
12.uscare scurta
13. bonding si fotopolimerizare
14. primer si fotopolimerizare
15. aplicarea pe incrustatie a unui strat de compozit fotopolimerizabil
16. aplicarea inlay-ului in preparatie
17. se indeparteaza excesul grosier, ocluzal, iar proximal cu fir de ata
18. se fotopolimerizeaza PUNCTUAL, scurt, 5 sec
19. se indeparteaza excesul de ciment aparut
20. se face fotopolimerizarea finala de 3 min= 1 min ocluzal, 1 min vestibular si 1 min oral
21. se indeparteaza diga
22. verificarea restauratiei in ocluzie + FINISARI
23. Pacientul va fi instruit asupra igienei orale si chemat la control peste 2 saptamani.
57. Principii de PREPARARE ale dintelui ptr INCRUSTATII estetice din CERAMICA
Inainte de realizarea preparatiei e necesara :
- localizarea punctelor de contact ocluzal si a ariilor de stres masticator maxim
- determinarea stabilitatii ocluzale
- verificarea miscarii de lateralitate.
Principii de preparare :
1. preparatia este mult mai conservatoire ( se indeparteaza numai tesutul alterat)
2. NU este necesara RETENTIA prin frictiune
3. NU este necesara EXTENSIA PREVENTIVA, in zonele de autocuratire si curatire artificiala a
dintilor
4. SE PASTREAZA PRINCIPIUL REZISTENTEI
5. NU este necesara indepartarea peretilor de smalt subminati, se pot intari cu CIS
6. GROSIMEA OCLUZALA a INCRUSTATIEI trebuie sa reziste stresului ocluzal, sa fie de 1- 2,5
mm
7. NU e necesar un paralelism perfect al peretilor laterali ai cavitatii , ei trebuie sa fie usor
divergenti spre ocluzal ( 4°- 15° ) pentru a usura introducerea si indepartarea incrustatiei la
probarea ei
8. intalnirea peretilor incrustatiei in unghiuri rotunjite pentru usurinta fabricarii ei
9. marginile preparatiei NU trebuie bizotate
58. INDICATII generale ale INCRUSTATIILOR din CERAMICA

1. P care doresc estetica buna pe dinti posteriori
2. pentru leziuni carioase mici si moderate , la care profunzimea cavitatii sa fie de min 1,5-
2mm pentru a asigura rezistenta ceramicii la presiuni masticatorii
22
3. pentru leziuni carioase mari sau leziuni traumatice, cu conditia ca substanta dura dentara
restanta sa fie suficienta, peretii cavitatii sa aiba o grosime minima de 0,5- 1mm
4. la restaurarea dintilor care au ca antagonisti dinti cu lucrari protetice din ceramica,
datorita abraziunii marcate
5. la dinti la care datorita distructiei coronare mari, este greu de realizat forma de retentie
6. ca metoda de tratament pentru dintii cu fisuri, fracturi coronare
7. P cu igiena orala corespunzatoare si risc de carie mic
8. NUMAI la dinti la care se poate asigura o protectie pulpara
9. la dinti devitali, la care cavitatea de acces la camera pulpara a compromis rezistenta
dintelui
10.P cu alergie la metale sau compozit
59. CONTRAINDICATII generale ale INCRUSTATIILOR din CERAMICA

1. P cu bruxism si obiceiuri agresive ( cuie, creioane intre dinti )
2. P cu igiena orala deficitara
3. P cu risc ↑ la carie
4. dinti cu discromii importante
5. In cavitati la care rebordul gingival este situat prea mult subgingival si nu se poate obtine o
izolare eficienta a preparatiei
6. P cu probleme majore de sanatate : epilepsie, psihopatii, boli cr invalidante
7. acolo unde nu exista motivatia unei asemenea restaurari
8. P cu dificultati economice, inlay-ul ceramic este de 8 ori mai scump decat cel metallic.
60. AVANTAJELE generale ale INCRUSTATIILOR din CERAMICA

1. Inlocuitoare ideale ale tesuturilor dure dpdv estetic
2. Ideale pentru sanatatea parodontala
3. Preparatia e mai usor de realizat
4. rezistenta ↑ la abraziune
5. stabilitate in timp corespunzatoare
6. inchidere marginala superioara inlay-urilor metalice sau compozite.
7. realizarea punctului de contact interproximal este superioara celorlalte restauratii
8. permit refacerea punctelor de contact ocluzale STABILE si REZISTENTE
9. au radiotransparenta asemanatoare tesuturilor dure dentare
10.sunt biocompatibile si inerte in ecosistemul oral
61. DEZAVANTAJELE generale ale INCRUSTATIILOR din CERAMICA

1. timp de lucru mai lung si o atentie deosebita la preparare,realizare si cimentare
2. duritatea incrustatiei necimentate e relativa
3. necesita laborator de tehnica dentara dotat si technician competent
4. determina abrazarea dintilor antagonisti
23
5. dupa cimentare, adaptarea ocluzala poate duce la pierderea colorantului de suprafata
62. Diferente specifice in prepararea cavitatii ptr o incrustatie din ceramica, fata de cea ptr
amalgam sau cea ptr RDA
1.preparatia e mult mai conservatoare,se indeparteaza numai tesuturile alterate
2. nu e necesara retentia prin frictiune
3.nu e necesara indepartarea peretilor de smalt subminati,se poate face intarirea lor cu ionomeri
de sticla
4.nu e necesara extensia preventiva in zonele de autocuratire si curatire artificiala
5.se pastreaza principiul rezistentei
6.grosimea ocluzala a incrustatiei trebuie sa fie de 1-2,5 mm
7.peretii cavitatii sa fie usor divergenti fata de podeaua cavitatii
8.intalnirea dintre pereti se face in linii si unghiuri rotunjite
9.marginile preparatiei nu trebuie bizotate
63. ETAPELE metodei INDIRECTE propiu-zise ptr realizarea unei INCRUSTATII din CERAMICA
1. anestezie daca este cazul
2. realizarea preparatiei cu respectarea principiilor preparatiilor incrustatiilor ceramice
3. curatarea dintelui cu piatra ponce si clorhexidina
4. peretele pulpar in zonele cu grosime de 0,5mm, se acopera cu Ca ( OH ) , iar in zonele cu
smalt subminat se aplica CIS. Dar CIS-ul NU trebuie sa vina in contact cu smaltul, iar inlay-
ul NU trebuie sa fie plasat doar pe strat de CIS, ci trebuie sa vina in contact cu dentina si
smalt sanatos
5. toaleta si inspectia cavitatii. Daca un cuspid este subminat sau prezinta fisuri va fi redus.
Marginea preparatiei va fi in zona de convexitate maxima ocluzo- cervicala
6. deretentivizarea preparatiei prin aplicare de ceara sau compozit
7. amprentarea preparatiei si trimiterea ei la laboratorul de tehnica dentara
8. pe amprenta se toarna 2 modele de lucru
9. pe un model se realizeaza un inlay TEMPORAR din ACRILAT AUTOPOLIMERIZABIL, care
trebuie sa fie solubil in apa si NU pe baza de vaselina sau ulei
10. cand inlay-ul PERMANENT este gata este adus in cabinetul medical si medicul verifica :
- culoarea inlay-ului
- aspectul marginilor : uniforme, netede, continue
- daca fata interna a inlay-ului este gravata si uneori PRE-silanizata.
11. indepartarea inlay-ului TEMPORAR
12. curatarea dintelui cu pasta de finisat FARA fluor sau cu pulbere de piatra ponce
13. se aplica inlay-ul PERMANENT in preparatie si se verifica :
- culoarea dintelui
- contactul proximal cu fir de ata
- inchiderea marginala sa fie foarte precisa
24
- se verifica ocluzia cu hartia de articulatie.
14. izolare cu diga
15. spalare cu jet de apa
17. aplicarea inlay-ului pentru reverificare
18. gravarea, spalarea, uscarea si silanizarea inlay-ului
19. gravarea preparatiei cu acid fosforic 30- 40 %, 15 sec
20. spalarea preparatiei din abundenta cu jet de apa
21. uscare scurta
22. agent de colaj + fotopolimerizare
23. primer + fotopolimerizare
24. aplicarea pe inlay a unui strat de compozit fotopolimerizabil
26. indepartarea excesului proximal cu fir de ata
27. fotopolimerizare PUNCTUALA, scurta, 5 sec
28. se indeparteaza din nou excesul aparut
29. fotopolimerizare FINALA, 3 min= 1min ocluzal, 1min vestibular, 1min oral
30. indepartarea digai
31. verificarea restauratiei in ocluzie + finisari
32. P va fi instruit asupra igienei orale ( sa nu foloseasca clorhexidina) si chemat la control
dupa 2 saptamani.
64. AVANTAJELE si DEZAVANTAJELE metodei CAD/ CAM in realizarea INCRUSTATIILOR

din CERAMICA
AVANTAJE :
1. NU necesita laborator de tehnica dentara
2. necesita o singura sedinta de lucru
3. timp de lucru redus :
 incrustatie= 3 min
 MOD= 8 min
 Onlay= 12- 13 min
4. timp total de preparare si fabricare : 1-1,5 ore
5. NU necesita amprenta
6. piesa fiind confectionata din bloc de ceramica, posibilitatea fracturarii este mica.
DEZAVANTAJE :
1. necesita aparatura sofisticata
2. pret de cost ↑
3. sculptarea anatomica a restauratiei cere timp.
4. morfologia dentara este mult simplificata
25
5. ocluzia poate fi afectata
65. ETAPELE de lucru ptr ADAPTAREA si FIXAREA INCRUSTATIILOR din CERAMICA

1. inlay-ul adus de technician in cabinetul medical este verificat de medic astfel :
- culoarea
- aspectul marginilor : uniforme, continue, netede
- daca fata interna este gravata, uneori PRE-silanizata.
2. inlaturarea inlay-ului PROVIZORIU
3. curatarea dintelui cu pasta de finisat fara fluor sau pulbere de piatra ponce
4. aplicarea inlay-ului in preparatie si verificarea :
- culorii dintelui
- a inchiderii marginale, care trebuie sa fie foarte precisa, ceramica sa NU se extinda peste
marginile de smalt ale preparatiei
- punctului de contact interproximal cu fir de ata, mai intai pe model, apoi in gura P
- ocluziei cu hartie de articulatie.
5. izolare cu diga
8. reaplicarea inlay-ului pentru reverificare
9. gravarea, spalarea, uscarea si silanizarea inlay-ului
10. gravarea acida a preparatiei cu acid fosforic 30- 40 %, 15 sec
12. uscarea preparatiei cu jet de aer
13. aplicarea agentului de colaj+ fotopolimerizare
14. aplicarea primerului + fotopolimerizare
15. aplicarea pe inlay a unui strat fin de compozit fotopolimerizabil
17. indepartarea excesului proximal cu fir de ata
18. fotopolimerizarea PUNCTUALA , scurta, 5 sec
19. se indeparteaza din nou excesul aparut
20. fotopolimerizare FINALA 3 min= 1 min ocluzal, 1 min vestibular, 1 min oral
21. indepartarea digaii
22. verificarea restauratiei in ocluzie + finisari
23. instruirea P asupra igienei orale ( fara clorhexidina ) si chemarea la control dupa 2
saptamani.
66.Indicatiile si contraindicatiile fatetelor din compozit

Indicatiile fatetelor compozite
a)cazurile de uzura dentara prin abraziune,localizate in regiunea cervicala a dintilor anteriori
b)ca metoda de tratament a eroziunilor chimice
26
c)pata alba cretoasa ce nu beneficiaza de rezolvare prin tehnica de microabraziune
d)hipoplazii minore de smalt
e)fluoroza sau discromii determinate de administrare de tetraciclina sau de alte cauze ,la care
metodele de albire nu au dat rezultate scontate
f)in situatii clinice cu modificari de forma,volum si pozitie ale dintilor
g)pentru inchiderea unor treme sau diasteme
h)in functie de ocluzie-in sens ca:
- o ocluzie psalidodonta sau o ocluzie adanca –este favorabila fatetarii dintilor
maxilari ,dar mai putin avantajoasa pt fetele V ale dintilor frontali mandibulari
-tip de ocluzie este factor determinant in alegerea tipului de material compozit- in
ocluzia psalidodonta-pt dintii arcadei superioare –materiale compozite fotopolimerizabile cu
microumplutura
In ocluzia psalidodonta sau ocluzie adanca in acoperis ,la nivelul muchiei incizale si pe o
anumita lungime a fetei vestibulare care suporta forte mari –e necesar sa se utilizeze compozite
hibride sau cu macroumplutura
Contraindicatiile fatetarilor sint:

-discromii severe
-ocluzie cap la cap
-obiceiuri vicioase(roaderea unghiilor,a creionului,pipei),pacienti cu bruxism etc
67.Caracteristicile prepararii dintilor pt realizarea fatetelor din compozit

Tehnica de realiz a fatetelor compozite necesita o preparatie speciala cu urmatoarele
caracteristici:
Pentru obtinerea adincimii necesare unei fatete din compozit se utilizeaza:
- freze speciale cu limitator,cu benzi active diamantate si inactive netede –cu care
se fac in smalt santuri transversale sau verticale-cu grosimea de 0,3-0,5 mm la dintii vitali
-santurile obtinute se desfiinteaza cu o freza diamantata flacara cu varf rotunjit sau
cu o freza flacara obisnuita
-se lucreza fara anestezie pt a putea controla sensibilitatea dentara
1. Pe dintii in vestibulo-pozitie –e necesara o slefuire a unui strat mai gros de smalt, care sa
permita realizarea unei fatete
2.dintii palatinizati –vor fi fatetati fara o slefuire prealabila sau una minora
3.la dintii foarte inchisi la culoare-se va slefui o cantitate mai mare de smalt care sa permita
aplicarea unor agenti opacifianti sau coloranti
4.marginile proximale ale preparatiei trebuie sa se extinda suficient pt a permite mascarea
zonei afectate,dar e bine sa se pastreze punctul de contact
5.limita cervicala a preparatiei vestibulare se va realiza cu prag si aici reducerea stratului de
smalt este de 0,3 mm.Aceasta limita -poate fi plasata supragingival,subgingival sau la nivelul
marginii gingiei libere
27
6.in caz unor discromii dentare grave-se va indeparta zona inchisa la culoare de la baza
preparatiei
7.marginea incizala –va fi la nivelul crestei incizale si in aceasta zona se va slefui un strat de 0,5
mm de smalt.Cand este necesara in acelasi timp si o lungire a dintelui,slefuirea se extinde peste
marginea incizala spre lingual si se va termina cu prag lingual rotunjit.
68.Etapele tehnicii directe de fatetare in capa cu materiale compozite

Fatetarea directa in capa-necesita folosirea unei cape transparente care va fi adaptata la colet si
proximal pe suprafata preparata,inainte de realizarea demineralizarii.
-daca este vorba de aplicarea mai multor fatete de compozit ,este bine sa se recurga anterior la
pregatirea capelor pe un model de studiu
-daca dintii sint foarte inchisi la culoare –se pot utiliza-
-fie agenti opacifianti-ce impiedica trecerea luminii datorita oxidului de titan
-fie coloranti destinati sa modifice culoarea fatetei
-aceste substante sint rasini de culori si vascozitati diferite pe baza de BisGMA sau UDMA si cu
adaus de pigmenti sau coloranti.
Se prezinta sub forma de:-lacuri volatile-se pensuleaza pe suprafata dentara
-siropuri-se aplica prin pensulare dar au tendinta sa se acumuleze in
zonele cu concavitati
-geluri-aplicate prin pensulare sau cu ajutor unui instrument de metal
sau material plastic
Daca dintele e foarte inchis la culoare :

-se trece la aplicarea opacifiantului si se va aplica de la cervical spre incizal si proximal si datorita
opacitatii sale va fi fotopolimerizat 40 sec
-se aplica 2-3 straturi si fiecare se polimerizeaza separat.Excesul va fi indepartat cu o freza fina
diamantata.
Peste stratul opacifiant se va aplica din nou un adeziv care va fi fotopolimerizat 20 sec.
Pe preparatia pregatita se va aplica o cantitate de compozit cu ajutorul unei spatule umezite in
rasina adeziva,dupa care matricea este umpluta cu material compozit si va fi plasata pe dinte in
pozitia corecta.
Se va fotopolimeriza timp mai indelungat(60 sec) V si O si se indeparteaza excesul.
Finisarea fatetei se face cu freze diamantate efilate ,iar finisarea marginala cu discuri flexibile
dioxid de aluminiu.
Fateta-va fi adaptata in pozitie de RC,propulsie si lateralitate
Metoda-are avantajul- este mai rapida
-mai comoda
-contractie de priza a compozit este mai redusa
-are dezavantaj- ca cere o buna manualitate din partea operatorului
28
69.Etapele tehnicii directe de fatetare strat cu strat cu materiale compozite
 se aplica compozitul cu ajutorul unor spatule
 se aplica succesiv straturile de material compozit si se fotopolimerizeaza pe rand strat cu
strat dinspre Palatinal de 2-3 ori timp de 40-60 sec si apoi dinspre Vestibular.
 nu trebuie sa se realizeze o grosime exagerata a materialului ,mai ales la colet pt ca
excesul de material compozit poate duce la afectarea parodontiului marginal
 se procedeaza la modelarea a lobilor V si muchiei I
 finisarea se face cu freze de finisat efilate ,putin active la inceput ,iar finisarea finala se
face cu discuri flexibile din oxid de Al,benzi adezive,gume si paste de lustruit
 Fateta trebuie sa respecte curburile anatomice ale dintilor si sa se inscrie in curbura
normala a arcadei dentare
 Fatetarea –poate fi precedata de o tehnica de albire a dintilor
 At cind substratul dentar pe care urmeaza a fi aplicata fateta este foarte inchis ,se pot
utiliza agenti de mascare a culorii sub compozit ,opacifianti sau coloranti
 Fatetarea presupune urmatorii timpi:
-preparatia vestibulara
-demineralizarea stratului de smalt ce va fi acoperit de fateta
-aplicarea sistemului adeziv
-aplicarea stratului de opacifiant/colorant
-aplicarea materialului compozit si polimerizarea sa
-finisarea si lustruirea finala
-instruirea obligatorie a pacientului asupra metodelor de igiena indicate si a restrictiilor imediate
necesare
-control periodic al restauratiei
70.Avantajele si dezavantajele fatetarii directe cu materiale compozite

Avantajele fatetarii directe cu material compozit:
-se efectueaza in cabinet intr-o singura sedinta de tratament
-are sanse mai mari de a fi mai exacta decat metoda indirecta
-nu necesita laborator
-este mai ieftina
Dezavantajele metodei constau in faptul ca:
-efectul fizionomic este mai putin optim si rezistenta coloristica in timp este mai putin stabila
decat la fatetele realizate prin metoda indirecta
-este dificil de realizat protectia punctului de contact
-au rezistenta mecanica mai mica
71. Indicatiile fatetelor laminate ceramice

Indicaţiile faţetărilor din ceramică sunt:
1. Fracturi dentare Ia copii, fara interesarea dentinei;
29
2. Dinte unic devitalizat, intens colorat;
3. Eroziune forte a feţei vestibulare sau dinţi ce au avut anterior o restauraţie cervicala
4. Coloraţii forte care nu pot fi eliminate prin metodele de albire sau microabraziune
5. Pierdere importanta de substanta amelară;
6. Pierderi mari de subst cervicala
7. Diasteme, treme, malpoziţii uşoare ale dinţilor ce pot fi compensate prin faţete vestibulare
8. Modificari de formă şi volum ale dinţilor;
9. Malformaţii dentare, hipopiazii dentare;
10.Leziuni de uzură dentară.
72. Contraindicatiile fatetelor laminate ceramice

Contraindicaţii:
1. pierderi mari de substanta dură dentară cu descoperirea dentinei;
2. când la nivelul dinţilor frontali există presiuni Oc mari localizate în zona ce ar urma să
primească faţeta (ocluzie cap la cap);
3. la pacienţi cu bruxism, obiceiuri vicioase
4. la pacienţi cu carioactivitate crescută si absenţa motivaţiei faţetării
5. igienă bucală necorespunzatoare
73. Avantajele fatetelor laminate ceramic

Avantajele faţetelor din ceramică.
1. Aspect coloristic optim dpdv estetic,datorită posibilitatii alegerii culorii care este
considerata cea mai apropiată de culoarea dintelui precum şi a posibilitatii îmbunătatirii
aspectului coloristic graţie ameliorarilor de nuanţe;
2. Prezintă o rezistenta mare la eroziune;
3. Culoarea este stabilă în timp;
4. Riscul de fractură este asemenea risc de fractură a unei coroane ceramice;
5. Pentru realizarea sa se indepărteaza 0,5-0,75 mm substanta dură dentară, mai mult decât
pentru o faţetă de compozit dar mai puţin decât pentru realizarea unei coroane de
acoperire
6. Complicaţiile funcţionale postoperatorii sunt limitate deoarece faţeta ceramică se limi-
tează la faţa V a dintelui si la marginea sa I
7. Adeziunea intre portelanul gravat acid si compozit este la fel de puternica cu cea dintre
compozit si smaltul gravat acid
8. Atâta timp cât faţeta nu e fixată pe dinte ea este fragilă, dar o dată cimentată pe dinte ea
devine foarte rezistentă la tracţiune şi flexiune
9. In raport cu parodonţiul marginal ea poate fi plasata supragingival pentru că în mediul
bucal marginea ei devine invizibilă, dar poate fi plasată şi uşor subgingival
74. Dezavantajele fatetelor ceramice

1. Pentru efectuarea faţetei de ceramică se recurge la îndepărtarea de ţesut dur dentar;
2. Restaurarea nu poate fi fixată provizoriu
30
3. Dacă este fixată, toate corecturile ulterioare devin delicate şi cer rigurozitate,uneori devin
chiar imposibile
4. Indepărtarea unei faţete cimentate în vederea unor retuşuri nu este posibilă, ea se poate
îndepărta doar prin frezare şi apoi înlocuirea sa cu o altă sau cu o coroană;
5. Efectuarea faţetei V este o operatiune foarte delicată, fiind o piatră de încercare atât
pentru stabilirea culorii şi formei dar şi pentru modelaj superficial
6. Pret de cost relative ridicat
75. Obiectivele prepararii dintilor pentru realizarea fatetelor ceramice.
1. Prepararea fatetelor vestibulare din ceramic presupune,spre deosebire de prepararea unei
coronae, o tehnica mai usor de realizat
2. Să se obţină loc suficient pentru porţelan, fără supraextinderea sau bombarea excesivă a
refacerii;
3. Să permită mascarea limitelor preparaţiei;
4. Să se obţină un ax unic de inserţie al preparaţiei;
5. Atunci când se cere utilizarea unor cimenturi opacifiante sau colorante ce necesită un
volum suplimentar de aprox 0,2 mm să se realizeze spaţiul necesar acestora;
6. Să uşureze plasarea faţetei;
7. Să conserve cât mai mult smalţ posibil;
8. Să înlăture zona de smalţ mai bogată în fluor şi rezistentă la gravarea acidă.
76. Avantajele preparatiei cu prag vertical pentru realizarea fatetelor confectionate din
ceramica
Avantajele preparării cu prag vertical:
 Preparaţia cu prag vertical prezintă o margine plasată perpendicular pe axul apico-coronar
al dintelui, ceea ce permite crearea unui prag paralel cu axul lung al dintelui
 Realizarea unui prag vertical în 1/3 cervicala permite o refacere a formei anatomice a din-
telui în zona sa gingivală şi o formă exterioara cu aspect estetic maxim.
 Pragul vertical se extinde şi în 1/3 mijlocie a dintelui în spaţiul său interproximal, sub punc-
tul de contact, ceea ce permite realizarea unor contururi proximale concave şi realizarea
curburii naturale a dintelui
 Prepararea cu prag gingival permite, atunci când situaţia clinică o impune: plasarea
şanţurilor mai profund în ţesutul dentar, pentru a îmbunătăţi aspectul estetic al faţetei
 Tehnica preparării cu prag vertical permite o realizare a faţetei ceramice cu o grosime sufi-
cientă,rezistenta Ia fractură,pragul marginal ai faţetei fiind perpendicular pe direcţia de
acţiune a forţelor dezvoltate în timpul masticaţiei
77. Etapele de lucru pentru adaptarea si fixarea fatetelor din ceramica
1. Examinarea fatetei de catre medic
2. Curatarea suprafetei dentare ce va primi fateta
3. Curatarea intradosului fatetei ceramice dupa care acesta se umezeste
4. Proba fatetei pe dinte
5. Dacă forma şi culoarea faţetei sunt bune faţeta V poate fi fixată pe dinte.Dacă forma
trebuie modificata prin ajustări minore, acestea se efectueaza de preferinţă după
cimentare. In caz de modificari importante de formă, faţeta V va fi refăcută în laborator.
6. Fixarea se face după o nouă curatare a faţetei după care, in laborator aceasta se gravează
cu acid fosforic 32% si piesa de ceramica se acopera cu silan
7. Se prepară dintele care e spălat, uscat, izolat şi gravat cu acid fosforic 37% timp de 15 sec.
8. Suprafata dentară e spălată cu apă timp 15 sec şi uscată după care se aplică pe aceasta o
răşină adezivă
31
9. Pe suprafata de ceramică silanizată se aplică puţin adeziv şi se face o uşoara uscare a
acestuia
10.In faţeta V este injectat cu ajutor unei seringi un ciment fotopolimerizabil în strat fin şi ast-
fel faţeta este fixată, pe dintele pregătit anterior
11.După fixarea faţetei trebuie eliminat imediat excesul de ciment
12.Faţeta V. din nou se fotopolimerizeaza din 3 direcţii diferite (V-C, V-I şi L-I) 60 de sec de
fiecare dată.
13.Finisarea este foarte dificilă. Se elimină cu o chiureta resturile de ciment de la suprafaţa
faţetei V. (se mai pot utiliza freze de metal dur,discuri de finisat)
14.Se verifică ocluzia statică şi dinamică şi eventual se corijează.
15.control după 1-2 săptămâni, pentru eliminarea unui eventual exces rămas nedecelat.
DISCROMIILE DENTARE
TRATAMENTUL DISCROMIILOR DENTARE
78. Discromiile dentare prin modificari de structura si grosime ale tesuturilor dure dentare
(clasificare,enumerare)
1. De origine endogena-pot surveni inainte sau dupa formarea dintelui.Cele survenite inainte de
formarea dintelui constituie anomalii de dezvoltare
-hipoplazii de smalt
-amelogeneza imperfecta
-hipocalcificarile smaltului
-dentinogeneza imperfecta
32
2.De origine exogena
-anomalii de structura congenitale
-interventii iatrogene
-opacitati de smalt
-influenta patogena a mediului bucal
79. Discromiile dentare prin penetrarea si depozitarea de substante colorante in tesuturile
dure dentare-clasificare si enumerare
-conduc la coloratii diverse: verzui, brune, rosiatice, albastrui; acestea pot surveni inainte sau
dupa formarea dintilor si au origine congenitala sau dobindita.
1.cele de origine congenitala
- coloratie verzuie data de depozitele de biliverdina: (icter neonatal, incompatibilitate de Rh
;obstructia tubului digestiv)
-coloratie gri sau galben bruna apare in: icter,insuficienta renala cronica
-coloratie rosie : insuficienta renala cronica
-coloratie alb-albastruie apare in: cardiopatie congenitala
2.cele de origine dobindita
- substante medicamentoase cu administrare sistemica (tetraciclina , fluor)
- materiale utilizate in tratamentele dentare:
a.materiale de obturatie coronara (amalgamul de argint )
b.materiale de obturatie radiculara (iodoform)
- substante medicamentoase de uz stomatologic: nitrat de Ag, eugenol , fenol, crezol
-fisuri de smalt
-atritie, abraziune, eroziune
-carii cu evolutie lenta si rapida
80. Discromiile dentare prin depozitarea de substante colorante pe suprafata dintilor complet
formati dupa eruptie- clasificare, enumerare
Discromiile extrinseci produse de microorganisme cromogene
- coloratia galben-verzuie- pe dintii frontali maxilari, datorita bacilului pioceanic sau prin
degradarea pigmentilor sangvini, apare mai frecvent la pubertate, mai frecvent la fete fata de
baieti
-coloare bruna-neagra: are forma unei benzi paralele cu linia coletului; apare in cavitati bucale
relativ sanatoase; se indeparteaza mai usor decit cea galben verzuie
-coloratia galben-orange sau rosiatica: benzi paralele cu linia coletului, afecteaza copii cu igiena
orala deficitara, mai frecvent la baieti
Discromii extrinseci produse de coloranti alimentari:
-coloratie albastru-violeta sau neagra:cirese negre, afine;
-coloratia rosu-purpurie:mure, smeura ;
- coloratie bruna: cafea, ceai, coca cola;
-coloratie galben rosiatica:condimente –piper, sofran;
33
-coloratie brun galbena:solotie iod-iodurata;
-coloratie galben brun neagra:tutun
Discromii extrinseci produse de substante medicamentoase:
-coloratie bruna: staniu
-coloratie galben-bruna:clorhexidina
-coloratie violeta: permanganat de potasiu
Discromii extrinseci produse de factori poluanti de mediu:
-compusi chimici din pulberi,aerosoli sau fumul industrial
81. Discromiile dentare din anomaliile de structura ale smaltului

sunt descrise 3 tipuri de anomali : hipoplazii, hipomineralizare, displazii
Hipoplaziile de smalt survin ca urmare a factorilor de mediu care actioneaza pe cale generala sau
pe cale locala.Ele sunt leziuni stabile,neevolutive paralele cu marginea incizala sau cu creasta
marginala ocluzala.
Amelogeneza imperfecta(ereditara) constituie defecte de structura ale smaltului care pot apare
atat la dintii temporari,cat si la dintii permanenti. Ele sunt de 2 feluri: hipoplazice sau
hipocalcificate. Discolorarile datorate acestor afectiuni sunt de aspecte diferite,ce merg de la alb-
opac pana la galbui,cu suprafata smaltului neteda sau rugoasa. Acestea au tendinta de a se
inchide la culoare odata cu varsta,putand ajunge la o tenta neagra uneori.
Hipocalcificarile smaltului se manifesta prin discolorarile albe-opace,extinse pe toata suprafata
coronara sau localizate,sub forma de una sau mai multe pete paralele cu marginea incizala a
dintilor afectati.
82. Discromiile dentare din anomaliile de structura ale dentinei

Dentinogeneza imperfecta (“dentina opalescenta ereditara”) evidentiaza discromii
accentuate:dintii prezinta culoarea albastra-cenusie deschisa,pana la cea brun-inchisa.
Discromiile de origine endogena pot avea mai multe cauze:
-senescenta-depuneri de dentina secundara si tertiara,subtierea smaltului,acumularea de
pigmenti in structura smaltului si a dentinei
-necroza pulpara-apare culoare bruna sau gri a dintilor
-hemoragia pulpara post-traumatica
-rezorbtia interna- atunci cand dentina e rezorbita apare o colorare roza a smaltului.
83. Discromia tetraciclinica- descriere, forme clinice

- modificarile apar frecvent dupa administrare de tetraciclina, incepind din luna 4 pina la virsta
de 7ani.
-mecanismul de aparitie a discromiei are la baza reactia de chelare a ionilor de Ca din structurile
dure dentare in cursul de mineralizare;
- tetraciclina se acumuleaza partial in smalt iar cea mai mare parte in dentina;
34
- dupa eruptia dintelui, sub influenta luminii complexul Ca-tetraciclina-oxifosfat se oxideaza
formind un pigment rosu.
-coloratia este cu atit mai severa cu cit doza de tetraciclina administrata a fost mai mare
-discromia tetraciclinica depinde de: doza de antibiotic administrata, durata tratamentului,
derivatii de tetraciclina utilizati
-sunt descrise 4 grade de discromii tetraciclinice:
1. grad1 –coloratie galbena gri, sau bruna, uniforma pe toata suprafata coronara;
2. grad 2- coloratie mai intensa pe zonele afectate dar tot uniforma fara benzi nete;
3. grad3-coloratie neregulata, gri inchis sau albastrui, neuniforma cu aspect de benzi net
diferentiate;
4. grad 4-coloratie foarte intensa, benzi sau plaje neuniforme, exceptional violet inchis sau
brun intens
Tratament:
- forme usoare grad1,2, se rezolva prin tratamente de albire in serii de 3-4 sedinte in cabinet sau
o cura de albire la domiciliu de 4 saptamini;
- in formele moderate grad 3- coloratia se amelioreaza aproape total sau chiar dispare dupa 6-8
sedinte de albire in cabinet sau 5-6 sapt de cura de albire la domiciliu;
- formele severe grad4- permit doar o imbunatatire variabila a discolorarii prin metode de albire
a dintilor cure 4-6 luni, rezolvarea estetica necesita fatetare directa cu compozite sau indirecta
fatete compozite si ceramica cu strat opac sau colorat de baza, uneori coroane de invelis
fizionomice.
84. Fluoroza: descriere, forme clinice

Fluoroza –se caracterizeaza prin hipermineralizare de suprafata si sau porozitate amelara,
induse prin ingestie cronica a unei cantitati excesive de fluor in cursul formarii smaltului; in
formele severe porozitatea se intinde pina la jonctiunea smalt-dentina, deteriorind smaltul.
-Se descriu 3 clase de discromii dentare date de fluoroza:
Fluoroza simpla-forma usoara, dintii prezinta slaba coloratie galbuie sau bruna, asociata cu linii
fine transversale sau mici zone albe opace fara defecte de suprafata-smalt neted
Fluoroza opaca-forma moderata-dintii apar cu pete galben gri-brune, asociate cu zone albe-
opace iar suprafata smaltului este neregulata
Fluoroza cu porozitati forma severa- pe linga aspectele descrise la fluoroza opaca, dar mai
accentuate, dintii prezinta si smalt poros, friabil.
Tratament :
- forme usoare si moderate de fluoroza se rezolva prin tratamente de albire uneori si
microabraziunea
- in formele severe se poate ameliora prin tehnici de albire dar rezolvarea estetica finala
necesita restaurare coronara cu fatetare directa-materiale compozite sau indirecta fatete
compozite sau ceramice, uneori se impun coroane de invelis fizionomice
35
85. Discromiile produse de materiale utilizate in tratamentele dentare si substante
medicamentoase de uz stomatologic
materialele utilizate in tratamentele dentare:
Materiale de obturatie coronara: amalgamul de argint - poate modifica culoarea dintelui in bleu-
gri sau cenusiu-negru,prin penetrarea ionilor metalici in tubuli dentinari deschisi;
Materiale de obturatie radiculara:
bachelite -coloratie brun roscata, iodofor pot schimba culoarea dintilor;
Substante medicamentoase de uz stomatologic:
nitrat de argint - formeaza un precipitat negru de ioni de argint pe suprafata dentinei
eugenol , fenol crezol – pot determina o oarecare colorare a dentinei si a cementului;
86. Discromiile extrinseci produse de colorantii naturali sau alimentari

-coloratie albastra-violeta sau neagra: cirese negre, afine;
- coloratie rosu-purpuriu: mure, smeura, sfecla rosie;
- coloratie galben rosiatica-condimente precum piper rosu, sofran, boia;
- coloratie bruna-galbena-sulutie iod-iodurata-pe fata orala a dintilor;
- coloratie galben-brun-neagra- tutun,
Tratament : periaj profesional al suprafetelor, folosind paste abrazive aplicate pe periute
rotative care indeparteaza depozitele, responsabile pt discolorare
87. Discromiile extrinseci produse de substante medicamentoase

-coloratie bruna- reversibila : staniu (fluorura de Sn);
- coloratie galben bruna- solutii antiseptice (clorhexidina, tanin)
- coloratie verzui-orange-rosiatica.: antiseptice cu Hg-mercurocrom,
- coloratie violeta- permangant de potasiu.
Tratament : periaj profesional al suprafetelor, folosind paste abrazive aplicate pe periute
rotative care indeparteaza depozitele responsabile pt discolorare.
88. Discromii extrinseci produse de factorii poluanti de mediu

Compusi chimici din pulberile, aerosolii sau fumul industrial pot determina: aparitia de depozite
colorate pe dinti :
 Fe,Mg, Ag-coloratie neagra;
 Cu,I,Br coloratie bruna;
 Hg,Pb coloratie- gri-cenusiu-albastruie
NU produc modificari structurale ale tesuturilor dure dentare, de aceea beneficiaza de
tratament prin periaj profesional al suprafetelor implicate, folosind paste abrazive aplicate pe
periute rotative care indeparteaza cu usurinta depozitele responsabile pt discolorare.
89. Care sunt modalitatile de tratament de care pot beneficia discromiile dentare produse de
tetraciclina, in functie de forma clinica
36
 forme usoare grad 1,2, se rezolva de regula prin tratamente de albire in serii de 3-4
sedinte in cabinet sau o cura de albire la domiciliu de 4 saptamini;
 formele moderate grad 3- coloratia se amelioreaza aproape total sau chiar dispare dupa
6-8 sedinte de albire in cabinet sau 5-6 sapt de cura de albire la domiciliu;
 formele severe grad 4- permit doar o imbunatatire variabila a discolorarii prin metode de
albire a dintilor cure 4-6 luni, rezolvarea estetica necesita fatetare directa-mat compozite
sau indirecta fatete compozite si ceramica cu strat opac sau colorat de baza, uneori se
impune coroane de invelis fizionomice.
90. Modalitati de tratament de care pot beneficia discromiile dentare produse de fluoroza ,
dupa forma de manifestare clinica
 forme moderate si usoare de fluoroza se rezolva prin tratamente de albire uneori se
utilizeaza si microabraziunea
 in formele severe se poate ameliora discolorarea prin tehnici de albire, dar rezolvarea
estetica finala necesita restaurare coronara cu fatetare directa- materiale compozite sau
indirecta fatete compozite sau ceramice, uneori se impun coroane de invelis fizionomice.
91. Principii de baza si metode-tehnici de albire a dintilor vitali

-scopul principal urmarit este alterarea structurii tridimensionale si/ sau fragmentarea
moleculelor pigmentate prezente in structura smaltului si/sau a dentinei, cu ajutorul unor agenti
oxidanti puternici care modifica, culoarea dintilor fara sa afecteze structura lor; manoperele
terapeutice sunt denumite generic albirea dintilor-bleaching
- presupune o reactie de oxidare tip redox in care agentii chimici utilizati vor penetra smaltul si
dentina realizind permeabilizarea lor, vor reactiona cu subst colorante si vor conduce la disparitia
pigmentarii discromatice
- exista 3 tehnici de albire :
 “power bleaching” sau “in-office bleaching”, decolorare rapida, realizata in cabinet in mai
multe variante;
 “waiting room bleaching” sau “asissted bleaching”, decolorare realizata in cabinet timp de
30 min
 “home bleaching”, decolorare realizata la domiciliu la indicatia si sub monitorizarea
medicului.
92. Agentii chimici utilizati in tehnicile de albire a dintilor vitali

Peroxidul de hidrogen
- este un compus instabil din punct de vedere chimic, el poate fi asociat prin 2 tipuri de reactii
chimice:
- se utilizeaza in solutii apoase stabile sau sub forma de geluri,avand concentratia de 30-35%
- indicatie de electie-in tehnica de tip cabinet “power bleaching”.
Perboratul de sodiu
37
-este un agent oxidant disponibil sub forma unei pulberi sau in diferite preparate comerciale
tipizate;
- el este stabil cind este uscat
- in prezenta acizilor, aerului cald sau apei se descompune formind metaboratul de sodiu,peroxid
de hidrogen si oxigen liber;
- exista 3 tipuri: mono, tri, tetrahidrat care difera in privinta continutului de oxigen, acesta
determinind capacitati decolorante diferite;
- material de electie in decolorarile intracoronare de tip –“walking bleach”.
Peroxidul de carbamida
- contine peroxid de hidrogen stabilizat in solutie anhidra de glicerina si legat de uree,
- are capacitate mai mica de oxidare decit peroxidul de hidrogen, datorita concentratiei mai
scazute a subst de baza si absenta activatorilor;
- poate fi folosit in concentratii de 3-45% cel mai frecvent utilizate sunt: 10%,15%,20% pt tehnica
decolorarii la domiciliu si 30-40% pt tehnica decolorarii in sala de asteptare.
93. Indicatiile, limitele si contraindicatiile tratamentului de albire a dintilor vitali discromici

Indicatiile :
1. coloratii genetice-dintii galbeni, brun gri;
2. coloratii datorate varstei avansate
3. coloratii post-traumatice;
4. coloratii medicamentoase tetraciclinice-forme usoare, medii;
5. fluoroze (forme usoare,medii)
6. micsorarea diferentei de culoare intre dintii naturali restanti si cei cu proteze fixe unitare
estetice- fatete, coroane de invelis;
Contraindicatiile absolute :
1. dinti cu importante alterari structurale: fracturi, fisuri, leziunii distrofice;
2. dinti ce prezinta durere dentinara severa- hipersensibilitate sau hiperestezie;
3. la pacientii cu afectiunii generale grave
Contraindicatiile relative :
1. sarcina sau alaptare;
2. la dintii copiilor si tinerilor sub 14 ani la care camera pulpara este voluminoasa;
3. la dintii ce prezinta restaurari coronare voluminoase, din materiale compozite sau
amalgam
94. Care sunt masurile preoperatorii ale tratamentului de albire a dintilor vitali
1. examen clinic minutios, evaluarea calitatii smaltului dintilor ce vor fi supusi albirii
2. exereza dentinei alterate si restaurarea provizorie a leziunilor carioase prezente pe dintii
ce vor fi albiti
3. verificarea etansietatii reataurarilor prezente pe dintii ce vor fi albiti
38
4. efectuarea bilantului parodontal
5. examene complementare : Rx, teste de vitalitate
6. notarea in fisa a nuantei de culoare si o radiografie pentru nuanta actuala a dintilor
7. NU se lucreaza sub anestezie
8. P va fi monitorizat si va primi o serie de informatii :
 albirea va interesa doar dintii, NU si restaurarile preexistente, care ar putea necesita
inlocuire dupa albire
 Nuantele foarte inchise de discromie vor beneficia doar de o ameliorare variabila a
discromiei
 Dupa albire discromia poate sa reapara
 Unele pete nu raspund la tratamentul de albire
 Dintii cu restaurari din amalgam pot sa para prin contrast mai inchisi la culoare dupa
aplicarea tehnicilor de albire
 Pe toata durata procedurii de albire nu se fumeaza, nu se consuma alimente ce pot
determina colorarea dintilor- cafea, ceai, vin rosu etc.
95. Care sunt efectele secundare care pot apare ca urmare a albirii dintilor vitali
- substantele folosite pt albire pot modifica flora bucala pe termen lung
- la o folosire indelungata pot sa apara colonii de candida albicans
- pot apare hipertrofii gingivale
- aparitia sensibilitatii dureroase dentare (hiperestezia dentara cervicala)
- in timp efectul albirii se poate pierde (1-2 ani )fiind necesara o reinterventie
- iritatii la nivelul mucoasei
- tulburari in ATM datorita unei gutiere incorect realizate
- senzatie de greutate in stomac prin ingerarea unei cantitati din subst de albire
- rezorbtia radiculara
- potential citotoxic,genotoxic a unor substante
96. Care sunt etapele de lucru la tehnica de albire a dintilor vitali in cabinet
- se curata dintii prin efectuarea detartrajului, urmat de periaj profesional
- se alege culoarea pe care pacientul doreste sa o obtina ca urmare a tehnicii de albire
- se usuca si se izoleaza dintii cu diga
- se vaselineaza partile moi adiacente
- se lucreaza fara anestezie
- se evita pe toata durata tratamentului utilizarea unor preparate fluorurate
- se poate folosi pt eliberarea oxigenului activ o sursa de caldura si sau de lumina
- se poate recurge la demineralizarea suprafetelor coronare cu acid fosforic 35% timp de 35 min,
urmata de spalare si uscare
97. Care sunt etapele de lucru la tehnica de albire a dintilor VITALI in sala de asteptare
39
- se confectioneaza o gutiera in care se introduce gelul decolorat continind peroxid de carbamida
in concentratie de 30-40%
- gutiera se aplica la nivelul arcadei dentare si se elimina excesul de gel
- se mentine intre 30 de minute si 3 ore P aflindu-se in sala de asteptare
- se indeparteaza apoi gutiera si se evalueaza rezultatul obtinut
- se poate aplica in combinatie cu tratamentul de albire realizat la domiciliu
- se poate adresa si dintiilor DEvitali
Substante folosite pt albirea dintilor in sala de asteptare- peroxid de carbamida 35%, care se
descompumne rezultind peroxidul de hidrogen 10%.
98. Care sunt etapele de lucru la tehnica de albire a dintilor vitali la domiciliu
Derularea tratamentului este identica in primele etape cu tehnica “in office bleaching” fiind in
plus necesara realizarea gutierei.
Pentru realizarea acesteia se aplica urmatoarea tehnica:
- amprentarea arcadei supuse tehnicii de albire si confectionarea unui model de lucru
- realizarea sau nu a unui rezervor pt substanta in gutiera
- aplicarea foliei de material vinilinic cu grosimea de 0,7-1mm pe model
- termoformarea foliei
- rascroire la 1-2mm de festonul gingival
- proba gutierei in cavitatea orala.
Indicatiile date pacientului vor fi urmatoarele:
-efectuarea unui periaj riguros anterior aplicarii gutierei
-explicatii si demonstratii privind:
 modul in care se umple si se aplica gutiera
 cum se elimina excesul de substanta
 timpul optim de mentinere e 6-8 ore pe noapte sau de 2 ori a 4-5 ore interval pe zi
-prezentarea la control la 24 de ore de la inceperea tratamentului
-tratamentul se face initial la o singura arcada
-durata tratamentului 2-3 saptamani
99. Care sunt avantajele tehnicii de albire a dintilor vitali la domiciliu si precautiile care trebuie
luate la aplicarea acestei tehnici
Indicatiile ( precautiile ) date pacientului ce va beneficia de o metoda de albire la domiciliu vor
cuprinde obligatoriu urmatoarele:
-efectuarea unui periaj riguros anterior aplicarii gutierei
-explicatii si demonstratii privind:
 modul in care se umple si se aplica gutiera
 cum se elimina excesul de substanta
 timpul optim de mentinere e 6-8 ore pe noapte sau de 2 ori a 4-5 ore interval pe zi
-prezentarea la control la 24 de ore de la inceperea tratamentului
40
-tratamentul se face initial la o singura arcada
-durata tratamentului 2-3 saptamani
100. Care sunt indicatiile si etapele de lucru pt tehnica de tratament prin microabraziune
Microabraziunea este o metoda chimica si mecanica de rezolvare a discromiilor minore ce
afecteaza superficial smaltul si poate fi asociata cu tehnica de albire
-elimina petele albicioase determinate de fluoroza
Indicatii: coloratii genetice,traumatice; tetraciclinice grad 1,2; fluoroza forme usoare fara
modificari de structura.
Etape de lucru:
- periaj profesional si uscarea dintilor;
- izolarea optima-diga, clasic- se indica aplicarea bicarbonatului de sodiu pe suprafetele gingivale
adiacente, pt evitarea lezarii chimice a mucoasei;
- realizarea unui amestec de acid clorhidric 18% cu pulbere de piatra ponce care se intinde pe
suprafetele interesate sau utilizarea unui preparat comercial tipizat;
- pacientul si medicul vor purta ochelari si echipament de protectie;
- se folosesc cupe de cauciuc special concepute atasate la piesa de mina executind miscari
circulare cu turatie redusa si presiune moderata timp de 1 min;
- spalare abundenta sub izolare si aspiratie;
- se examineaza culoarea si aspectul obtinut;
- manopera se poate repeta de 10 ori, ceea ce duce la indepartarea a max 70-80 microni din
grosimea smaltului vestibular, obtinindu-se un aspect lucios si sticlos;
- dupa spalare si lustruire dintele este supus unei tehnici de fluorizare locala
41

Otr Sem 2 Scurt

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Otr Sem 2 Scurt

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LEZIUNILE DENTARE NECARIOASE

1.Clasificarea leziunilor dentare

5.Abraziunea si abfractia dentara

-D1-leziune in smalt,fara prezenta cavitatii

9.Detectia si inregistrarea /clasificarea pe criteriul evaluarii profunzimii leziunilor

10.Detectia si inregistrarea /clasificarea pe criteriul evaluarii activitatii(evolutiei) leziunilor

11.Detectia si inregistrarea/clasificarea leziunilor carioase pe suprafata radiculara

Astfel,au fost identificate si definite urmatoarele categorii de leziuni carioase de radacina:

13.Criteriile pentru evaluarea cariilor proximale evidentiate prin metoda Rx„bite-wing”

14.Avantajele cariodetectiei Rx prin tehnica „bite-wing”

15.Dezavantajele cariodetectiei Rx prin tehnica „bite-wing”

17.Tomografia computerizata in cariodetectie

19. LIF / QLF în cariodetecţie.

20. Cariometria electrică în cariodetecţie.

21. Clasificarea generala a metodelor de detectie a leziunilor dentare(cariodetectie)

22. Diagnosticul leziunilor carioase necavitare din şanţuri şi gropiţe.

23. Diagnosticul leziunilor carioase cavitare din şanţuri si gropite

24. Diagnosticul leziunilor carioase necavitare pe suprafeţele proximale.

26. Diagnosticul leziunilor carioase la nivel radicular.

27.Codurile ICDAS si abordarea CAMBRA

28.Caracteristicile grupului de risc scazut la carie

29.Caracteristicile grupului de risc moderat la carie

30.Caracteristicile grupului de risc ridicat la carie

31.Caracteristicile grupului de risc foarte ridicat la carie

32.Prezentati conceptia clasica privind procesul carios si strategia conventionala de

33.Prezentati conceptia actuala privind procesul carios si strategia moderna(minim invaziva)

34.Enumerati obiectivele terapiei restauratoare minim invazive si modalitatile generale de

Realizarea acestor obiective se obtine prin:

35.Prezentati conceptul de clasificare a leziunilor carioase(si al cavitatilor rezultate prin

36.Prezentati obiectivul terapiei restauratoare minim invazive de modificare a microflorei

37.Prezentati obiectivul terapiei restauratoare minim invazive de remineralizare a leziunilor

38.Prezentati obiectivul terapiei restauratoare minim invazive de restaurare a leziunilor

39.Aspecte caracteristice privind forma cavitatilor preparate pentru restaurari adezive cu

40.Argumente in favoarea bizotarii marginilor de smalt la preparatiile modificate pentru

41.Argumente impotriva bizotarii marginilor de smalt si contraindicatii pentru bizotarea

43.Care sint modalitatile si tehnicile neconventionale de realizare a preparatiilor modificate

44.Prezentati obiectivul terapiei restauratoare minim invazive de reparare a restaurarilor

Decizia de interventie si optiunea terapeutica depind de:

Variante de optiune terapeutica :-expectativa si monitorizare riguroasa

Crietrii de stabilire a necesitatii interventiei de inlocuire:

45.Conceptul de interventie terapeutica minimala:definitie,obiective

46.Enumerati etapele de lucru pentru indeplinirea fiecarui obiectiv al conceptului de

1)Identificarea leziunilor prezente : -evaluarea riscului de carie

3)Remineralizarea leziunilor reversibile: Fluor,CIS

47.Care este schema de abordare actuală în managementul clinic al bolii carioase.

48.Principii de PREPARARE ale dintelui pentru INCRUSTATII estetice din COMPOZIT

DEZAVANTAJE inlay de COMPOZIT in raport cu cel de CERAMICA

50. AVANTAJELE si DEZAVANTAJELE incrustatiei din compozit in raport cu restaurarea

51. ETAPELE metodei SEMI-DIRECTE de realizare ale INCRUSTATIILOR din COMPOZIT

55.INDICATIILE generale ale incrustatiilor din compozit

56. ETAPELE de lucru pentru ADAPTAREA si FIXAREA INCRUSTATIILOR din COMPOZIT

58. INDICATII generale ale INCRUSTATIILOR din CERAMICA

59. CONTRAINDICATII generale ale INCRUSTATIILOR din CERAMICA

60. AVANTAJELE generale ale INCRUSTATIILOR din CERAMICA

61. DEZAVANTAJELE generale ale INCRUSTATIILOR din CERAMICA

64. AVANTAJELE si DEZAVANTAJELE metodei CAD/ CAM in realizarea INCRUSTATIILOR

65. ETAPELE de lucru ptr ADAPTAREA si FIXAREA INCRUSTATIILOR din CERAMICA

66.Indicatiile si contraindicatiile fatetelor din compozit

Contraindicatiile fatetarilor sint:

67.Caracteristicile prepararii dintilor pt realizarea fatetelor din compozit

68.Etapele tehnicii directe de fatetare in capa cu materiale compozite

Daca dintele e foarte inchis la culoare :

70.Avantajele si dezavantajele fatetarii directe cu materiale compozite