1.

Reactori nucleari:– de cercetare:

• flux ridicat de neutroni
• putere termica redusa
– energetici:
• flux cit mai mic de neutroni
• putere termica ridicata

-----
2.
• 1W ~ 3,1 x 1010 fisiuni/s.
• CANDU 6: putere datorată fisiunilor de 2180 MW => 6,8 x 1019 fisiuni/s.
Neutroni prompţi: apar direct în momentul fisiunii => majoritatea neutronilor, timpul de apariţie al acestora fiind de ordinul a
10-17 s.
Neutroni întârziaţi: o parte din neutroni pot fi emişi în lanţul de dezintegrare al fragmentelor de fisiune cu o întârziere faţă
de momentul fisiunii dată de timpul de înjumătăţire al produşilor de fisiune => sunt în proporţie de aproximativ 0,05% din
numărul total de neutroni apăruţi la fisiune: au un rol foarte important în controlul reactorului.
Probabilitatea fisiunii este mereu superioară în cazul neutronilor termici.
Rata volumetrica a cald. Prod. in combustibil=puterea produsa in comb. raportata la volumul combustibilului- q [MW/m3].
Puterea liniara = puterea termica produsa raportata la unitatea de lungime a elementului combustibil - q [kW/m].
Fluxul termic = puterea termica generata pe unitatea de suprafata a elementului combustibil (caldura transferata in
unitatea de timp si pe unitatea de suprafata a elementului combustibil ) - q [kW/m2].
Desitatea de putere = puterea termica produsa raportata la volumul zonei active - P″′ (Q″′) [kW/m3]: determina
performantele termice ale ZA – cit de compact e reactorul -> reactor compact ->dimensiune redusa-cost redus investitie.
Putere specifica = puterea termica produsa raportata la masa atomilor grei [kW/kg; MW/t]: f.importanta pt comb. imbogatit
– parametru cheie fata de costul ciclului de combustibil.
Puterea neutronică = puterea proporţională cu rata de fisiune la momentul t
Puterea termică = rata de producere a căldurii la momentul t
Puterea termica a unui reactor poate fi marita printr-o distributie mai uniforma a ratei volumetrice a caldurii produse in
combustibil.
CANDU: -Reflector; -Ardere diferenţiată a combustibilului; -Bare absorbante; -Încărcare bidirecţională a combustibilului
Puterea liniara este direct legata de temperatura maxima in combustibil, deci de limitarea temperaturii maxime in
combustibil.
Fluxul termic este limitat de valoarea fluxului termic critic. Fluxul termic maxim dicteaza diametrul si grosimea elementelor
de combustibil.
Surse de caldura dupa oprirea reactorului: - continuarea proceselor de fisiune cauzate de neutronii întârziaţi; - energia
eliberata de dezintegrarea produselor de fisiune
3. Eliberarea produselor de fisiune gazoase:
La fiecare fisiune => un atom de uraniu dispare => este înlocuit de doi atomi noi – produse de fisiune. Produsele de fisiune
care rămân în formă solidă la temperatura de funcţionare a combustibilului sunt relativ imobile. Produsele de fisiune
gazoase sunt insolubile în combustibil tinzând să formeze bule de gaz => rata de formare a acestor bule depinde de difuzia
acestora prin matricea combustibilului către frontierele granulelor de UO2 şi de mobilitatea lor de-a lungul acestor frontiere.
Temperatura suprafeţei combustibilului este definită de condiţiile de răcire, iar temperatura în centru combustibilului este
definită de condiţii tehnologice (valoare maxim admisibilă): integrala de conductivitate este definită în acest caz => q’
h**deltaTg=q'' delta Tg=q'/(2*pi*Rc*h*)
Principalele caracteristici ale elementului combustibil CANDU sunt următoarele:
• -pastile din UO2 natural de densitate ridicată, tipic 97-98% din densitatea teoretică,pastile din UO2 natural de densitate
ridicată, tipic 97-98% din densitatea teoretică,pentru asigurarea stabilităţii dimensionale.
-teacă subţire, colapsabilă, din zircaloy-4 pentru realizarea unei economii ridicate de neutroni (costuri reduse de exploatare)
şi un bun transfer termic (buna reţinere a produselor de fisiune gazoase în combustibil)
- elemntul combustibil nu are rezervor pentru acumularea gazelor de fisiune ⇒se acumulează în spaţiul disponibil dintre
combustibil şi teacă.
-• glazură de grafit, CANLUB
CANDU este recunoscuta pentru:
a) nu există un risc imediat asupra operării centralei când un element combustibil devine defect deoarece:
b) filiera CANDU este recunoscută prin excelentele performanţe ale elementelor combustibile
---
4. CURGEREA BIFAZICĂ:
Definiţia parametrilor ce descriu curgerea bifazică este strâns legată de tehnica de măsură (ce pot măsura) şi de modelarea
matematică a curgerii.
Datorită caracterului fluctuant al acestui tip de curgere, modelele matematice utilizează parametri mediaţi în timp şi/sau
spaţiu.
Fractia de vid = void fraction (fractia de goluri, fractia de vapori) alfa=A vapori/(A lichid+A vapori)
-fractia de vapori este denumita fractia de vid alfa=alfa v -fractia de lichid este 1-alfa=alfa l
Titlul (quality) – pentru amestecul apa abur avem trei definitii diferite
pentru a masura masa vaporilor prezenti in amestec
Titlul static (static quality) – raportul dintre masa vaporilor si masa amestecului
Titlul fluidelor in curgere (flow quality) - raportul dintre debitul masic al vaporilor si debitul masic al amestecului
titlul termodinamic de echilibru (thermodinamic equilibrium quality sau “mixing cup” quality) – este dat de relatia:
Xe=(h-h l sat)/(h v sat- h l sat)
Densitatea amestecului bifazic – diferite definitii, cea mai frecvent intilnita defineste densitatea amestecului bifazic ca
masa amestecului raportata la unitatea de volum.
Fluxul masic (mass flux or “mass velocity”) – debitul masic ce raverseaza unitatea de suprafata
Fractia de vid depinde puternic de: – Presiune – Flux masic – Titlu
Concluzii:
Pierderea de presiune depinde de: – Conditiile de curgere; – Regimul de curgere; – Schimbul de caldura fluid-perete
Componenetele principale ale pierderii de presiune: -Frecare -Accelerare -Gravitationala –Locala
Pierderea de presiune bifazica datorata frecarii si rezistentelor locale se exprima in functie de multiplicatorii bifazici.
Un mare numar de corelatii existente; incertitudini datorita imprastierii mari a datelor experimentale.
----
5. Calculul unui canal combustibil din zona activa in regim stationar:
-relaţiile deduse sunt o aproximaţie foarte bună pentru reactorii nucleari răciţi cu apă sub presiune şi grad mic
de ardere (CANDU) dacă agentul de răcire rămâne în stare lichidă
• într-un reactor cu fierbere parţială în zona activă, la sfârşitul canalului temperatura agentului de răcire rămâne constantă.
Relaţiile rămân valabile pentru porţiunea de canal de fluid monofazic .
-în situaţii în care proprietăţiile termodinamice ale fluidului diferă semnificativ în lungul canalului este necesară împărţirea
zonei active pe porţiuni şi efectuarea unui calcul pas cu pas.
-----
6. Fluxul termin critic:
Cand se depaseste CHF (Critical Heat Flux) 1.transferul de caldura dintre perete si fluid se reduce brusc: – O crestere
redusa in fluxul termic duce la o crestere importanta a temperaturii peretelui in cazul transferului de caldura controlat de
fluxul termic
– O crestere redusa a temperaturii peretelui duce la o descrestere a fluxul termic in cazul transferului de caldura controlat
de temperatura
2. Suprafata de transfer de cadura se poate supraincalzi si deteriora
3. In zona CHF se poate dezvolta procesul de coroziune 4. Reducerea eficientei procesului de transfer de caldura
Mecanismele de producere a CHF:
1. Depărtarea de fierberea nucleică DNB (“Departure from Nucleate Boiling”)
2. Instabiltate Helmholtz 3. Uscarea peretelui, DO (“Dryout”)
Efectul fluxului termic asupra CHF
CHF este invers proportional cu fluxul termic. Punctul in care apare CHF se deplaseaza spre iesirea din canal pe masura ce
se reduce q” => locul unde apare prima data CHF este la iesirea din canal.
Terminologie pentru reactorii CANDU:
1.Dryout (sau CHF): – Teaca nu poate mentine un contact continuu cu faza lichida;
– Criteriu de licentiere actual: prevenirea aparitiei dryoutului in orice punct al canalului
2. Puterea critica (CP – Critical Power): – Puterea ce corespunde aparitiei pentru prima data a CHF (pentru
inaltime constanta de pompare)
3. Raportul puterii critice (CPR – Critical Power Ratio) – Raportul dintre Cp si puterea nominala
4. Protectia regionala la supraputere (ROP – Regional Overpower Protection)
– Previne aparitia dryoutului in orice fascicul pentru un LORA lent – Stabileste setarile pentru declansarea reactorului
---
7. Post dryout:
Coeficient redus de transfet de caldura => temperatura ridicata a peretelui
Mod de transfer de caldura post-dryout: – Fierbere de tranzitie – Fierbere in film
Puctul de tranzitie intre aceste moduri: punctul minim de fierbere in film.
Definitii : În timpul unor regimuri tranzitorii, ca de exemplu LOCA, creioanele de combustibil pot să se comporte ca un
sistem controlat de temperatură, datorită capacităţii termice a combustibilului.
---
8. Generatorul de abur:
GA cu circulaţie forţată: – conţin puţină apă pe parte secundară, ceea ce implică o inerţie termică mică
– sunt foarte înalţi ∼ 28 m , astfel încât pentru a nu face o anvelopă foarte înaltă, cota inferioară a GA este cu mult mai jos
decât intrarea în vasul reactorului. Acest lucru face ca circulaţia naturală în circuitul primar să fie dificil de realizat.
GA cu circulaţie naturală - GA verticale cu ţevi în formă de U: – faţă de cele orizontale: circulaţie naturală mult mai bună
datorită înălţimii mai mari ∼ 20-22 m
– faţă de cele cu circulaţie forţată: au inerţie termică mare datorită masei mari de apă conţinută în secundar. În acest fel,
perturbaţiile pe secundar nu sunt simţite imediat de partea primară.
– utilizarea ţevilor în U întors rezolvă într-un mod simplu toate problemele legate de dilatările diferenţiale dintre materialele
ţevii şi mantalei
Elemente de proiectare pentru generatorul de abur CANDU 6:
1.Economizor inglobat; 2. Tevi de diametru mic, 3. Multiplu de circulatie, la candu 6 raportul de circulare este mai mare de
5, lucru ce imbunatateste transferul de caldura pe partea de secundar. 4. Minimizarea pierderilor de presiune pe partea de
secundar. 5. Numarul de tevi. 6. Fierberea agentului de racire in zona activa.
Alegearea presiunii aburului are o influenţă importantă asupra proiectării. Temperatura agentului de răcire fixează presiunea
aburului. Eficienţa economizorului şi presiunea aburului obţinut sunt influenţate de punctul în care diferenţa de temperatură
dintre primar şi secundar este minimă, PDMT (numit pinch point), aflat la ieşirea din economizor.
Debitul recirculat se determină din ecuaţia de conservare a impulsului scrisă pentru partea secundară.
Generatorul de abur este principala sursă de evacuare a căldurii din reactor.
Un nivel de apă prea scăzut va afecta capabilitatea de evacuare a căldurii. Un nivel ridicat de apă în generator va duce la
inundarea cicloanelor separatoare.
La CANDU 6 valoarea presiunii aburului este menţinută constantă indiferent de puterea reactorului.
Acest lucru se realizează prin reglarea debitului de abur extras: QGA = k A ΔT
O modificare a presiunii GA va modifica temperatura de saturaţie în
secundarul GA.
PRESURIZORUL:
Este important ca presiunea în circuitul primar să fie menţinută între anumite valori acceptabile.
Limitarea ceşterii presiunii în sistemul de transport al căldurii, STC, este importantă pentru evitarea suprapresiunilor
periculoase pentru integritatea echipamentelor
Presiunea poate fi reglată prin diferite metode: – introducând sau scoţând agent de răcire din STC
– modificând cantitatea de căldură intrată sau ieşită din STC
– presurizorul - cel mai adecvat pentru a controla tranzienţii de presiune în regim normal de funcţionare.
Presurizoruleste un vas mare vertical, care are încorporat un spaţiu de abur deasupra unei mase de apă la saturaţie.
Deoarece apa şi aburul sunt la saturaţie în interiorul presurizorului, temperatura apei determină valoarea presiunii în spaţiul
de abur.
La RN CANDU 6 exista un singur presurizor comun pentru ambele bucle (deci buclele comunică prin intermediul
presurizorului), care este legat la ramura caldă a circuitului primar la colectorul de ieşire. diametru 2 m si înălţime 13,5 m.