http://www.qreferat.com/referate/stiinte-politice/SITUATIA-IMPLEMENTARII-FONDURI312.

php

Situatia implementarii fondurilor structurale

in romania

SITUATIA IMPLEMENTARII FONDURILOR STRUCTURALE IN ROMANIA

Cadrul strategic si prioritatile implemenarii fondurilor structurale in Romania

Implementarea fondurilor structurale in Romania are la baza doua documente strategice, unul cu
caracter general cuprizand toate tipurile de finantari (programe de investitii nationale si locale,
credite externe, fonduri europene pentru dezvoltare rurala si pescuit, etc) in vederea atingerii
obiectivelor strategice pe termen lung ale Romaniei (Planul National de Dezvoltare -PND) si unul
cu caracter specific cuprinzand detalierea prioritatilor nationale asupra carora se va interveni prin
utilizarea stricta a fondurilor strcuturale si din fondul de coeziune, cu cofinantare nationala
aferenta (Cadrul National Strategic de Referinta -CNSR).

Planul National de Dezvoltare (PND), adoptat in decembrie 2005 a fost primul document
strategic care a subliniat prioritatile accesului Romaniei la fondurile structurale, constituind
bazele negocierii cu Comisia Europeana in vederea alocarii asistentei financiare pentru perioada
de programare 2007-2013 a fondurilor europene.

Documentul contureaza la nivel national strategiile concentrare a resurselor financiare, avand la

baza 6 prioritati nationale:

 Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere

 Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
 Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului
 Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea
 capacitatii administrative
 Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol
 Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii1[1]

Prioritatile nationale veneau in completarea obiectivelor politicilor europene de coeziune,

economica si sociala, a politicii agricole comune si a politicii europene de pescuit. De altfel,
fondurile europene sunt instrumentele financiare pe care UE le are la dispospozitie in gestionarea
masurilor si programelor din cadrul politiciilor comune.

1[1] www.nord-vest.ro/Document_Files/PND_2007_2013_78nm8c.pdf
Pentru lucrarea de fata ma voi opri asupra unei sectiuni a PND, respectiv cea care creioneaza
mijloacele de implementare a politicii de coeziune de la nivel european, transpusa la nivel
national prin Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR), prin programele operationale
finantate din fonduri europene.

Legenda

PND –Planul National de Dezvoltare

CNSR –Cadrul National Strategic de Referinta

PO –Programe Operationale

FS –fonduri structurale (FEDR si FSE)

FC –Fondul de Coeziune

FEDR –Fondul European de Dezvoltare Regionala

FSE –Fondul Social European

FEADR – Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

FEP – Fondul European de Pescuit

Pornind de la PND, negocierile cu Comisia Europeana s-au concretizat in Cadrul National
Startegic de Referinta (CNSR) si intr-un cadru institutional-legal de implementare a fondurilor
structurale, care s-a dorit sa ia in considerare principiul segregarii functiilor si al dezvoltarii de
mecanisme si proceduri eficiente in absorbtia resurselor financiare mentionate.

CSNR face legatura intre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite in Planul National de
Dezvoltare, si prioritatile la nivel european –coeziunea economica si sociala pentru perioada
2007-2013.

Este important de subliniat legatura intre CSNR si programele operationale, instrumentele

principale prin care se realizeaza diversele prevederi ale documentului strategic.

Cu toate acestea, eficienta aunui sistem de implementare nu se poate dovedi decat din practica
prin analiza comparativa a rezultatelor cu obiectivele propuse si cu eficacitatea utilizarii
resurselor.

Aproximativ 19,7 milioane de euro sunt alocate Romaniei pentru perioada 2007-2013 si vor fi
gestionate prin 7 programe operationale la care se mai adauga in ca 8 programe de cooperare –
transfrontaliera.

Obiectivele pe termen mediu si lung asumate de Romania in scopul utilizarii fondurilor

structurale sunt:

 dezvoltarea si crearea de infrastructura in vederea dezvoltarii activitatii economice

 cresterea calitatii resurselor umane prin investitii in training si activitati educative in

scopul cresterii productivitatii muncii

 acordarea de asistenta financiara pentru IMM prin stimularea initiativelor de a investi,

cercetarii, innovatiilor in sistemul de management si marketing2[2]

Indeplinirea obiectivelor asumate prin Cadrul National Strategic de Referita prin

Programele Operationale*

2[2] Susanu, Monica, Romanian Pattern in Absorption and Management of European Structural

Funds: A Critical Analysis, http://mpra.ub.uni-muenchen.de/11095/MPRA Paper No. 11095, posted 14. October 2008
 * 7 programe operationale si 8 programe de cooperare transfrontaliera

Cele doua documente strategice amintite reprezinta etalonul de referinta in gestionarea fondurilor
structurale, in atingerea obiectivelor investitiilor realizate prin acestea. Din pacate ceea ce nu
cuprind aceste documente strategice este legat de stabilirea unor tinte intermediare in vederea
creerii unei imagini clare asupra parcursului pe care Romania trebuie sa il aibe in investirea
fondurilor structurale. Dat fiind faptul ca aceste strategii sunt pe termen lung neavand tinte
intermediare nu poti evalua realist care va fi evolutia indicatorilor asumati prin respectivele
documente, fiind vorba de un interval indelungat de timp. Din aceste considerente se pot realiza
doar anumite prognoze cu privire la indeplinirea indicatorilor tinandu-se cont de cursul pe care
Romania l-a avut si de experienta acumulata in gestionarea fondurilor comunitare.

Sistemul de implementare a fondurilor structurale in Romania

Romania reia experienta statelor membre care au aderat la UE in mai 2004, in sensul agrearii mai
degraba a unui sistem centralizat de implementare a fondurilor structurale. Dintre cele 7
programe operationale, doar unul poate vorbi de o relativa descentralizare prin crearea
organismelor intermediare in cadrul unor organizatii nonguvernamentale de utilitate publica care
actioneaza la nivelul regiunilor de dezvoltare ale Romaniei.

De altfel, sistemul de implementare pentru restul programelor operationale este unul centralizat,
organismele intermediare fiind in cadrul unor ministere sau in cadrul unor agentii deconcentrate
ale acestora. Dependenta de centru este evidenta iar delagarea de atributii este cu atat mai dificila
cu cat responsabilitatea gestionarii fondurilor in fata Comisiei Europene revine, conform
regulamentelor comunitare institutiilor in cadrul carora sunt infiintate autoritatile de management
pentru programele operationale.
Structura institutionala in vederea implementarii fondurilor structurale in Romania a fost stabilit
la nivel legislativ prin HG nr. 457/2008 privind stabilirea cadrului institutional pentru
coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale. Aceasta este detaliata in
anexa C.

Avantajele si dezavantajele sistemului de implementare romanesc

Strengths (Puncte tari) Weaknesses (Puncte slabe)

 Crearea sistemului de implementare pe
structurile cu experienta in gestionarea
fondurilor comunitare (ex. Autoritatea
de Management si Organismele
Intermediare pentru Programul
Operational Regional cladite pe
structurile care gestionau programele
PHARE CES )
 Suprapunerea de programe paralele si
stimularea competiei dintre acestea duce la
reducerea ratei de absorbtie si au impact
ridicat asupra managementului fondurilor
structurale
 Nu exista o structura parteneriala in
gestionarea PO

 Optarea pentru un sistem coordonat de  Centralizarea sistemului de implementare

MEF si de ministerele de resort in in defavoarea descentralizarii si implicarii
vederea directionarii optime a resurselor partenerilor interesati in sistemul de
financiare management

 Dezvoltarea unui sistem de parteneriat  Sistem complicat de management al

in procesul de monitorizare a fondurilor structurale in special cu accent
 implementarii fondurilor structurale
prin Comitetele de Monitorizare.
 Existenta unei diviziuni a atributiilor
bine delimitate intre structurile
implicate.
Opportunities (Oportunitati)
 Posibilitatea de solidifica parteneriatul
public-privat in luarea deciziilor si in
gestionarea fondurilor structurale
 Posibilitatea dezvoltarii unor proiecte cu 
public tinta specific si crearea unor
retele comunicationale specializate
bidirectionale
 Posibilitatea dezvoltarii unor structuri
regionale, descentralizate, un fel de
puncte de informare specifice regionale
pe programele operationale
 Posibilitatea de a testa capacitatea
administrativa a structurilor
descentralizate in gestionarea fondurilor
structurale
Identificarea problemelor ce pot aparea in sistemul de implementarea a fondurilor
structurale si a atingerii unui grad ridicat de absorbtie
pe verificarea si aprobarea cererilor de
rambursare
 Comunicare birectionala mediata cu
beneficiarii prin structurile parteneriale
existente in gestionarea programului. In
afara de structurile parteneriale
comunicarea cu beneficiarii este destul de
deficitara.
 Remunerarea personalului diferentiat intre
structurile implicate in gestionarea PO
 Lipsa coerenta si de coordonare asupra a
functiei comunicationale intre structurile
implicate in gestionarea PO
 Comunicare asimetrica intre autoritatile de
management si celelalte structuri implicate
sau beneficiari
Threaths (Amenintari)
 Sistem complicat al legislatiei privind
achizitiile publice si al finantarii investiilor
publice
Imposibilitatea beneficiarilor de a asigura
cofinantarea pentru proiectele finantate din
fondurile structurale
 Multiplicarea polilor decizionali si
ingreunarea procesului de luare a deciziilor
in cadrul gestionarii PO
 Pierderea principiului de informare pentru
publicul larg prin implicarea unor structuri
parteneriale care cuprind reprezentantii
actorilor sociali si limitarea la acestia.
 Specializarea excesiva a comunicarii in
cadrul implementarii PO
Problemele legate de absorbtia fondurilor structurale cu care se confrunta noile state membre
reflecta absenta unor cadre de politici nationale eficiente, o capacitate scazuta de implementare si
lipsa de experienta in abordarea principiilor „noii guvernante” in managementul public, in special
a prinicpiului partenial. Abordarea noilor state a fost mai degraba mecanica, formalistica si nu
proactiva, de cooperare cu actorii implicati in intregul sistem de mamagemement al fondurilor
structurale. Accentul a cazut mai degraba pe proceduri, pe structuri si nu pe crearea de
mecanisme parteneriale intre verigile sistemului.

De exemplu problemele cu care s-a confruntat Polonia3[3] in implementarea fondurilor

structurale au fost legate de intarzierea stabilirii cadrului legal, si de schimbarile fracvente aduse
acestuia, de imposibilitatea asigurarii co-finantarii prin legea finantelor publice din 2004 si 2005.
Anul 2006 a adus o serie de reforme in sistemul de implementare polonez insa lipsa de experienta
in programarea muti-anuala, in utilizarea avantajelor parteneriatului public-privat, regulile
complicate de achizitii publice au fost cauzele principale enumerate in studiul „The Structural
Funds' Implementation in Poland – Challenges For 2007-2013”.

Experienta poloneza a aratat a demonstrat ca este mai eficienta concetrarea competentelor in

cadrul unei singure institutii –Ministerul de finantare, in urma reformelor din anul 2006 insa a
aparut problema aigurarii independentei structurilor care gestioneaza fondurile structurale
(structurilor de management, functiile de certificare si plata).

Alte probleme cu care s-a confruntat Polonia in implementarea fondurilor structurale sunt legate
de procedurile de control complicate si excesive si de constrangerile in ceea ce priveste numarul
de persoane calificate si cu experienta din sistemul de implementare.

Judit Kálmán, in lucrarea „Possible Structural Funds Absorption Problems.The Political

Economy View with Application to the Hungarian Regional Development Institutions and
Financial System” identifica urmatoarele probleme ce pot aparea in managementul fondurilor
structurale cu accent pe cresterea gradului de absorbtie:

 Capacitatea administrativa operationalizata prin lipsa de competente manageriale in

transformarea tututor fondurilor externe in capital productiv pentru investitii, planificare
irealista, cadru institutional neadecvat, nedefinirea clara a politicilor sectoriale
 Efectul de „rent-seeking” care poate aparaea atat intre guvernul national si UE dar si intre
guvernul central si cele nationale. Acest fenomen poate fi explicat prin tendinta ca
guvernele nationale sa negocieze cu UE alocari mult mai mari decat au capacitatea sa
gestioneze si sa absorba. De asemenea aceslasi lucru este valabil si la nivel subnational

3[3] Asa cum a am vazut pentru perioada 2007-2013 Polonia este tara care va beneficia de cea mai mare alocare din
fondurile structurale, respectiv aproximativ 67 de milioane de euro – peste 19%3[3] din totalitatea resurselor
structuale.

Rata de absorbtie pentru prima perioada de programare 2004-2006 a fost relativ scazuta, de exemplu la sfarsizul
anului 2005 rata de absorbtie din FEDR a fost de aproximativ 18,5% din totalul resurselor alocate. „The Structural
Funds' Implementation in Poland – Challenges For 2007-2013”, Summary Bugetary Affairs, 2007, Bugetary Support
Unit, http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/dv/studyexs/studyexsen.pdf
 intre diferiti actori care societali ( intre guvernul central si guvernele locale, intre guvern
si ceilalti actori societali) care doresc sa obtina o cat mai mare parte din fondurile
nerambursabile fara a avea capacitatea de a le gestiona, ceea de ar duce la o ineficienta in
sistemul de management. Alocari mai mari decat capacitatea ta de co-finantare duce la
neutilizarea sufelor care nu pot fi acoperite de co-finantare nationala sau a beneficiarului.
Formele fenomenului de „rent-seeking” se intind de la activitatile legale de lobby si
advocacy la formele ilegale de mita.
 Autorul afirma ca numeroase studii au demonstrat ca o buna parte din ajutorul extern, in
general a fost utilizata pentru cresterea consumului.
 Faptul ca statele cunosc alocarea din fondurile structurale pentru o perioada fixa, respectiv
7 ani, pot lua o serie de masuri care sa intarzie ajustarile structurale. De exemplu dat fiind
faptul ca regiunile care pot beneficia de finantare in cadrul obiectivului 1- Convergenta
trebuie sa aiba valoare PIB regional mai mica de 75% din valoarea medie a PIB-ului UE,
iar acest lucru poate determina unele tari sa opteze pentru o dezvoltare moderata (mai
putine investitii, mai mult consum) pentru a beneficia de aceste fonduri pentru o perioada
mai indelungata.4[4]

In ceea ce priveste Romania, startul tarii noastre nu a fost promitator in indeplinirea obiectivelor
asumate, confruntandu-se cu numeroase probleme in absorbtia fonsdurilor europene, cel putin asa
o demonstreaza datele existente pana la momentul de fata. In cei doi ani de la aderarea la
Uniunea Europeana Romania nu a reusit decat sa fie contributor net la bugetul european. Insa cu
toate acestea, pentru a evalua performanta Romaniei trebuie sa privim si la felul cum s-au
descurcat celelate state acre au aderat la Uniunea Europeana in mai 2008 trecand printr-o
experienta similara prin care trece Romania astazi, respectiv prima experienta in implementarea
la nivel national a unor programe finantate din fonduri structurale.

Desi fiecare dintre stratele noi membre ale UE au avut importante experiente in gestionarea
fondurilor de pre-aderare, adevarata capacitate administrativa si de management a unei tari
trebuie sa treaca testul implementarii unor programe finantate din fondurile structurale.
Desccentralizarea implementarii la nivel national este principalul factor de diferentiere intre
gestionarea celor diua tipuri de fondurilor (pre-aderare si structurale), in favoarea implementarii
instrumentelor structurale.

Asa cum am anticipat in introducerea acestei lucrari situatia ratei de absorbtie a fondurilor
structurale a tarilor care au aderat la UE in mai 2004 nu a fost promitatoare.

La sfarsitul anului 2004 nu se facuse nici o plata de la Comisia Europeana catre cele 10 noi state
membre in afara celor 10% (16%) prevazuti a fi acordati in avans prin documentul de aderare. In
Tratatul de Aderare a celor 10 state se stipuleaza un ajutor in avans de 16% din totatlul

4[4]Judit Kálmán, „Possible Structural Funds Absorption Problems.The Political Economy View
with Application to the Hungarian Regional Development Institutions and Financial System”,
http://lgi.osi.hu/publications/2002/105/Marcou-Hungary.pdf
fondurilor, procent divizat pe doi ani - 10% pentru primul an, 6% pentru cel de-al doilea an.5[5]
In septembrie 2007, din totalul de 15,5 miliarde de euro alocati prin instrumentele structurale
pentru cele 10 state membre se cheltuisera in medie 57 % pentru anul financiar 20046[6]. Letonia
a contractat in anul 2004 un procent de 52, 49% suma toata suma aprobata de catre Comisia
Europeana. Tara cu cea mai mica rata de contractare raportata la totalul sumei alocate este
Slovacia, cu un procent de doar 24%. A se vedea anexa D

Editia in iunie 2006 a revistei 'Development & Transition', publicata de PNUD si London School
of Economics and Political Science trece in revista situatia absorbtiei fondurilor structurale in
Irlanda, Portugalia, Republica Ceha si Polonia. Studiul releva doua concluzii importante:

- Absorbtia eficienta depinde de calitatea strategiilor de dezvoltare si a

planurilor de investitii

- Principalul factor care a determinat o absorbtie scazuta in randul

noilor state membre a fost capacitatea administrativa. Pentru
absorbtia Fondurilor Structurale sunt necesare structuri institutionale
puternice, capabile sa asigure formularea si aplicarea politicilor
publice, derularea proceselor de coordonare interministeriala,
implementarea programelor nationale, cresterea capacitatii de
aplicare a parteneriatelor intre administratia locala, sectorul
intreprinzatorilor privati si organizatiile neguvernamentale.

„Statisticile Infoview publicate de Comisia Europeana releva faptul ca in martie 2005, la 10 luni
dupa extinderea de la 1 mai 2004, noile state membre aveau rate de absorbtie a fondurilor
structurale intre 10 si 15%. Pentru comparatie, la aceeasi data, vechile state membre aveau rate de
absorbtie intre 30 si 60%. (Sursa: London School of Economics)”7[7].

Situatia absorbtiei fondurilor structurale 2 ani de la aderarea Romaniei la UE

In perioada 2007-2008, toate statele membre au primit 5% din totalul fondurilor structurale
alocate din FEDR și FSE reprezentand avansuri in vederea asigurarii disponibilitatii pentru

5[5] 16th Annual Report on the implementation of the Structural Funds (2004) – European
Commision, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/repor_en.htm

6[6] idem

7[7]http://x.gov.ro/presa/integrare/afis-doc.php?idpresa=321&opti=print, apud.
http://www.lse.ac.uk/collections/developmentAndTransition/DevAndTransFour.pdf
demararea implementarii programelor operationale.8[8] A se vedea anexa D, tabelul 4.

Romania a avut un curs ascendent insa irelevant pentru a putea afirma ca intrarile fondurilor
comunitare au net superioare ierilor catre bugetul comunitar.

Gradul de absorbtie a fondurilor europene dupa primul an de la aderarea Romaniei la Uniunea

Europeana s-a situat la circa jumatate fata de nivelul inregistrat de tari precum Cehia, Polonia,
Ungaria si Slovacia se arata intr-un studiu publicat de Banca Nationala a Romaniei in martie
2008.9[9]

Intru-un articol aparut pe hotnews.ro in iunie 2008 se facea referire la o imagine tragica a situatiei
Romaniei in contextul implementarii si absorbtiei fondurilor structurale. Comparatia realizata era
intre deficitul comercial al Romaniei pe o luna si valoarea proiectelor aprobate cu finantare
europeana, rezultand un raport negativ in favoarea fondurilor comunitare. 10[10]

In 2007-2008 Romania nu a solicitat nici o cerere de plata de la Comisia Europeana (payment

claim) ceea ce demonstreaza ca sumele din prefinantare nu au fost utilizate in intregime. Cifrele

8[8]
www.europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/08/740&format=DOC&aged=0
&language=RO&guiLanguage=en -

9[9] www.bnr.ro

10[10] “Dupa un an si jumatate de la aderare Pentru a ne face o idee despre sumele implicate, vom recurge la o
comparatie: valoarea proiectelor aprobate intr-un an si jumatate este mai mica decat deficitul comercial al Romaniei
intr-o singura luna. Spre exemplu, in martie 2008 acest deficit a fost de circa 2 miliarde de euro”., „Prim bilant al
fondurilor postaderare: proiecte aprobate de 2 miliarde euro”, Ioana Morovan, HotNews.ro, EurActiv.ro, 16 iunie
2008
nu sunt imbucuratoare pentru tara noastra, luand in considerare faptul ca Romania contribuie cu
2,6 miliarde Euro la bugetul European in anii 2007 si 2008, si nu a resusit sa primesca de la UE
decat pre-finantarea din fondurile structurale si o parte din fondurile de pre-aderare (cu toate ca in
anul 2008 s-au inregistrat progres in absortia fondurilor ISPA), insa insuficienta pentru a putea
obtine statutul de contributor la bugetul UE.

Asa cum am vazut ratele de absorbtie pentru statele care au aderat in mai 2004 ratele de absorbtie
au fost relativ scazute dupa aproximaiv un an de implemenatre a fondurilor structurale. Romania
se incadreaza si ea in acelasi trend pentru o perioada similara de experienta in gestionarea
resurselor financiare provenite de la UE. Conform unor statistici realizate de MEF, in 2007 si
2008, Romania a fost contributor net la bugetul UE iar rata de absorbtie. 11[11]

Sursele oficiale prezentau situatia Romaniei la 15 decembrie 2008 ca fiind una in care contractele
incheiate reprezentau proximativ 1,14 mld. euro reprezinta bani UE. 12[12] Din aceste date
raportat la alocatul fondurilor europene pe perioada 2007-2013, Romania in doi ani a reusit sa
contracteze aproximativ 5,8 % si respectiv 23,26% din fondurile alocate pe perioada 2007-2008.

In primul rand, conform situatiei prezentante de MEF situatia contractarii si a depunerii

proiectelor este total inegala intre programele operationale13[13]. Programul Operational

11[11] Susanu, Monica, Romanian Pattern in Absorption and Management of European Structural

Funds: A Critical Analysis, http://mpra.ub.uni-muenchen.de/11095/MPRA Paper No. 11095,

posted 14. October 2008

12[12] La 15 dec. 2008 pentru cele sapte programe operationale, au fost depuse 5.740 de proiecte,
in valoare de aproximativ 9 mld. euro, dintre acestea fiind aprobate deja 299 de proiecte in valoare
de aproximativ 2 mld. euro. Din proiectele aprobate au fost incheiate 185 de contracte de finantare
cu beneficiarii in valoare de aproximativ 1,58 mld. euro, din care aproximativ 1,14 mld. euro
reprezinta bani UE.

http://www.standard.ro/articol_74292/romania_ia_din_banii_ue_pentru_bulgaria.html

13[13] “In cadrul Programului Operational de Competitivitate Economica desi au post depuse
pescte doua mii de proiecte pana la finele anului 2008 nu se incheiase nici un contract de finantare
cu beneficiarii. In cadrul Programului Operational Regional au fost incheiate cele mai multe
contracte de finantare pana la finale anului 2008, respective 35 de contracte, marea majoritate pe
infrastructura , in valoare aproximativ 286 mil. euro, din care 203 mil. euro sunt fonduri UE. In
cadrul POS Transport nu au fost contractate proiecte de infrastructura, singurele proiecte fiind cele
de asistenta tehnica destinate acordarii de asistenta tehnica pentru autoritatea de management si
organizarea de reuniuni ale Comitetului de Monitorizare. Au fost trimise CE, in vederea aprobarii,
trei proiecte majore, in valoare de 240 mil. euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere, care
insa nu erau abrobate la 31 decembrie 2008. In cadrul POS Mediu au fost incheiate contracte pentru
15 proiecte, in valoare de 3,3 mld. lei. In acelasi timp, au fost contractate sapte proiecte majore de
3,25 mld. Lei”, idem.
Regional pare cel mai avansat in implementarea si absorbtia fondurilor, insa daca judecam la rece
disparitatile dintre PO nu ajuta in economia generala a situatiei absorbtiei fondurilor europene.

In al doilea rand, in situatia prezentata mai sus trebuie sa tinem cont ca este vorba de contractare
si nu de plati efective, iar rata de absorbtie se calculeaza pe plati efective realizate catre
beneficiari si solicitate la CE, pe principiul rambursarii. Din aceste considerente, luand in calcul
evolutia Romaniei de pana acum putem face o predictie ca existe sanse destul de intemeiate sa
credem ca nu ne vom indeplini targhetul de n+3 pentru perioada 2007-2008. In plus si criza
economica mondiala a creat o serie de probleme beneficiarilor fondurilor structurale prin
inexistenta lichiditatilor in vederea asigurarii cofinantarii proiectelor, prin inasprirea conditiilor
de creditare.

Date fiind aceste considerente sunt necesare o serie de masuri de diminuare a perioadei de
evaluare selectie si contractare, de stimulare a beneficiarilor in vederea depunerii de proiecte.

De altfel, Comisia Europeana a evidentiat deja rolul pe care politica de coeziune si instrumentele
structurale il pot avea asupra relansarii economice a statelor membre in dezbaterile privind planul
european de redresare economica14[14]. Instrumentele structurale reprezinta o sursasigura de
finanțare in economia reala pentru abordarea provocarilor legate de crearea de locuri de munca,
de cresterea economica durabila prin sprijinirea prioritaților Strategiei de la Lisabona, a retelelor
moderne de infrastructura, a intreprinderilor mici si mijlocii, a progresului tehnologic coroborat
cu protejarea mediului, etc.

Contributia politicii de coeziune la pachetul de redresare economica al Comisiei Europene

prevede masuri care sa accelereze platilor catre statele membre si sa faciliteze accesul la
finantare. Printre aceste masuri se numara crestere pre-finantarii pentru programe, la 4,5 miliarde
de euro, disponibile in 2009 si o serie de masuri legislative menite in a accelera implementarea
proiectelor majore de investitii, pentru a facilita utilizarea altor instrumente de finantare si chiar
de a varia contributiile nationale si europene in cazul unor proiecte individuale din cadrul
programelor operationale, pentru a simplifica abordarea avansurilor platite beneficiarilor si pentru
a extinde posibilitatile pentru cheltuieli eligibile15[15].

Printre masurile avute in vedere la nivel comunitar se mai numara:

 Recomandarea catre statele menbre de a reducere contributiile sociale pentru angajatori

muncitorilor cu venituri mici, pentru a promova angajarea fortei de munca necalificate.
 Recomandare de se a adopta directiva de reducere permanenta a TVAului pentru
serviciile care presupun munca intensiva (reparatii de incaltaminte, echipamente
electrocasnice, servicii de menaj, servicii de coafura, servicii domestice – ingrijirea
copiilor, batranilor, persoanelor cu disabilitati).

14[14] http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-5237345-simplificarea-accesului-fonduri-
structurale-concretiza-urmatoarele-saptamani.htm

15[15] http://www.fonduri-finantari.eu/articol/se-va-simplifica-accesul-la-fonduri-structurale
  Cresterea investitiilor in cercetare si dezvoltare, prin stimuli fiscali, subventii sau garantii
 Investitii in internet de mare viteza din fonduri publice, pentru ca pana in 2010 accesul la
itnernet sa fie in Europa de 100%.
 Simplificarea schemelor ajutoarelor de stat, pentru a grabi procesul de aprobare a
ajutaorelor de stat. C
 Autorizarea temporara a statele membre de a facilita accesul la finantare al companiilor
prin acordarea de garantii, pentru garantarea creditelor.
 Adoptarea unui statut al companiilor private europene, astfel incat de la icneputul lui 2009
sa fie usurate afacerile transfrontaliere ale IMMurilor si pentru ca ele sa lucreze sub
jurisdictia unui singur set de reguli.

La nivel national Romania trebuie sa contribuie cu masuri complementare celor europene in

vederea acoperirii deficitului legat de capacitatea administrativa, de perioada extrem de lunga in
care se realizeaza etapa de evaluare, selectie si contractare, de programarea realista si functionala
a alocarilor si cheltuielilor, de stimulare in vederea pregatirii de proiecte, de lipsa de informare si
de experienta a potentialilor beneficiari in managementul de proiect si in accesarea fondurilor
structurale.

De asemenea, Romania trebuie sa mentina un echilibru intre gradul de absorbtie in cadrul tuturor
programelor operationale si intre componenta teritoriala a implementarii proiectelor in vederea
regucerii disparitatilor regionale pe toate planurile. Prioritatile programelor operationale si
finantare de proiecte din acestea trebuie sa se intrepatrunda in vederea asigurarii unor dezvoltari
integrate a regiunilor de dezvoltare.

De capacitatea de absorbtie a fondurilor structurale depinde sansa Romaniei de a acoperi o serie

de efecte provocate de criza economica si de incetinirea dezvoltarii economice. Capaciatea de
absorbtie in diferitele sale dimensiuni si componente demonstreaza eficienta managementului
administrativ dintr-o tara.

Capacitatea de absorbtie prin aspectele ei cantitative (rata de absorbtie), calitative (impactul

economic si social al utilizarii eficiente a fondurilor) este completata de capacitatea beneficiarilor
de a genera proiecte eligibile, in care functia informationala si de comunicare este principalul
aspect in stimularea potentialilor beneficiari.

ANEXA A

Date statistice despre alocarile financiare in cadrul Policiii Europene de Coeziune

Economica si Sociala

TABEL 1
Sursa: http://ue.eu.int/ueDocs/cms_Data/docs/pressdata/en/misc/87677.pdf

TABEL 2

Sursa:http://ec.europa.eu/regional_policy/atlas2007/index_en.htm.
TABEL 3
Alocarea financiara pentru Politica Europeana de Coeziune
milioane Euro 2007 2008 2009 2010 2011
Belgia 364,8 355,1 338,9 324,0 308,4
Bulgaria 514,2 737,4 991,8 1.044,1 1.116,2
Cehia 3.062,7 3.736,7 3.640,9 3.809,5 3.978,2
Danemarca 82,2 83,9 85,6 87,5 89,4
Germania 3.664,8 3.696,9 3.729,7 3.763,1 3.796,3
Estonia 375,8 410,0 446,4 486,2 530,4
Irlanda 211,6 180,7 148,5 115,0 80,1
Grecia 3.081,8 3.030,4 2.965,7 2.900,5 2.831,9
Spania 6.286,2 5.754,6 5.190,3 4.713,8 4.449,8
Franta 1.903,7 1.979,6 2.002,0 2.043,8 2.086,9
Italia 3.926,5 4.107,2 4.066,8 4.098,6 4.132,6
Cipru 167,2 139,4 109,8 79,1 47,2
Letonia 506,3 554,2 603,9 655,7 710,4
Lituania 765,4 833,4 902,5 975,2 1.053,3
Luxemburg 8,8 8,9 9,1 9,3 9,5
Ungaria 3.034,1 3.229,3 3.437,7 3.625,5 3.785,2
Malta 112,9 118,7 119,8 122,6 125,1
Olanda 254,1 262,4 266,4 272,2 278,1
Austria 201,8 204,0 206,3 208,7 211,1
Polonia 8.115,6 8.664,5 9.213,7 9.441,4 10.030,3
Portugalia 2.971,5 3.005,0 3.038,7 3.072,6 3.106,7
Romania 1.328,9 1.915,6 2.576,3 3.092,0 3.333,6
Slovenia 554,6 569,3 584,5 600,0 615,9
Slovacia 1.299,1 1.407,2 1.526,1 1.662,3 1.785,5
Finlanda 259,8 257,6 251,9 245,9 241,1
Suedia 253,2 259,1 264,4 269,9 276,0
Marea Britanie 1.593,6 1.598,7 1.533,5 1.489,3 1.442,8
Asistenta tehnica 113,4 117,5 121,2 122,9 126,9
Inter-regional 46,4 49,5 54,9 62,7 70,9
Total 45.061,0 47.266,8 48.427,2 49.393,5 50.649,8
Note: Alocarea pe stat membru include cele 3 prioritati ale politicii europene de coeziune finantate din FEDR,
http://ec.europa.eu/regional_policy/atlas2007/index_en.htm
ANEXA B

Date statistice privind alocarea pentru Romania a fondurilor europene

www.bnr.ro

ANEXA C

Sistemul de implementare a fondurilor structurale in diferite tari europene

 ANEXA D

Date stratistice cu privire la gradul de absorbtie a fondurilor structurale inregistrat de

statele care au aderat la UE in mai 2004

TABEL 1

Executia financiara pentru obiectivele I-III (centralizat)*

Obiectivl I - Convergenta
Cehia Cipru Estonia Letonia Lituania Malta Polonia Slovacia Slovenia Ungari
Total alocat 1.584 0,049 0.371 0.625 0.895 0.063 8.275 1.123 0.237 1.995
mld EUR)
Contractat 44,84% 34,69% 29,36 52,49% 29,76% 25,63 % 28,18% 24,05% 34,02% 28,61%
%
latit 10,3% 13,36% 11,43% 11,38% 10,08% 14,43 % 14,47% 12,45% 10,00% 14,69%

*Sursa - 16th Annual Report on the implementation of the Structural Funds (2004) – European Commision

TABEL 2

Obiectivl II Competitivitate si ocuparea fortei de munca**

Cehia Cipru Slovacia
Total alocat 0.071 0.028 0.037

(mld EUR)
Contractat 66,00% 34,67% 32,68%
Platit 10,00% 16,00% 16,00%

Sursa - 16th Annual Report on the implementation of the Structural Funds (2004) – European Commision

TABEL 3

Obiectivul III – Cooperare inter-regionala**

Cehia Cipru Slovacia
Total alocat 0.058 0.021 0.044

(mld EUR)
Contractat 32,68% 34,71% 32,68%
Platit 10,00% 10,00% 10,00%
** Sursa - 16th Annual Report on the implementation of the Structural Funds (2004) – European Commision

TABEL 4

Prefinanțarea Valoare Valoare absoluta

 Comisiei16[16] relativa (miliarde €)
2007 2008 2007-2008 2007-2008
Fonduri structurale
UE-15 2% 3% 5% 7,60
UE-12 2% 3% 5% 5,7
Cooperare transfrontaliera
in UE 2% 3% 5% 0,39
Fondul de coeziune
UE-15 (3 țari) 2% 3% 5% 0,51
UE-12 2,5% 4% 6,5% 3,8
TOTAL 18,0

Sursa:www.europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/08/740&format=DOC&aged=0&language=RO&guiLa
nguage=en -

TABEL 5

Statistici cu privire la absobtia fondurilor europene in 200717[17]

TABEL 6

16[16] idem

17[17] www.bnr.ro
BIBLIOGRAFIE

 Allen, David „Coeziunea si fondurile structurale. Presiuni multiple in directia

reformei” , articol publicat in lucrarea Wallace, Helen, Wallace, William, Pollack,
Mark, “Elaborarea Politicilor in Uniunea Europeana”, IER 2005

 Blombren Bingham, Lisa; O’Leary, Rosemary; Nabatchi, Tina “Legal Frameworks for
the New Governance: Processes for Citizen Participation in the Work of
Government”, National Civic Review

 Borra, Susana and Jacobsson, Kerstin “The open method of co-ordination and new
governance patterns in the EU “, Journal of European Public Policy 11:2 April 2004:
185–208

 Regulamentul Comisiei (CE) nr.1828/2006 cu privire la regulile de implementare a

Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1083/2006 cuprinzand prevederile generale cu privire la
Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune si
a Regulamentului Comisiei (CE) 1080/2006 cu privire la Fondul European de Dezvoltare
Regionala

 HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea,

implementarea si gestionarea instrumentelor structurale, cu modificarile si completarile
ulterioare

 World Bank, “EU-8 Administrative Capacity in the New Member States: The Limits of
Innovation?”, sept. 2006. http://www-
wds.worldbank.org/servlet/main?menuPK=64187510&pagePK=64193027&piPK=64187937
&theSitePK=523679&entityID=000020953_20070307140723

 Vasil Marinov, Hachemi Bahloul, Ben Slay„Structural funds and the new member states:
lessons learned”,
http://www.undp.bg/uploads/File/events/eu_accession/assessment_reports_junejuly06/article_
partnershipreport_2006_en.pdf

 Rumford, Cris, The European Union. A Political Sociology, Blackwell Publishing, 2002,

 “Structural and Cohesion Funds in the new Member States. How are They Supposed to
Work?” The European Environmental Bureau. nr. 2003/015
http://www.eeb.org/activities/enlargement/EEB-handbook-funding.pdf

 M. Dean apud Rumford, Cris, The European Union. A Political Sociology, Blackwell
Publishing, 2002, pg. 154.

 Judit Kálmán, „Possible Structural Funds Absorption Problems.The Political Economy

View with Application to the Hungarian Regional Development Institutions and Financial
System”, http://lgi.osi.hu/publications/2002/105/Marcou-Hungary.pdf

 [1] http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/misc/87677.pdf
 Christoph Rosenberg, International Monetary Fund European Economic and Social
Committee Brussels, June 21, 2006, Based on C. Rosenberg, R.Sierhej Interpreting EU Funds
Data for Macroeconomic Analysis in the New Member States, IMF WP 77/07, available at
www.imf.org/cee

 Susanu, Monica, Romanian Pattern in Absorption and Management of European

Structural, http://mpra.ub.uni-muenchen.de/11095/Funds: A Critical Analysis,
http://mpra.ub.uni-muenchen.de/11095/MPRA Paper No. 11095, posted 14. October 2008

 16th Annual Report on the implementation of the Structural Funds (2004) – European
Commision, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/repor_en.htm

 Allen, David „Coeziunea si fondurile structurale. Presiuni multiple in directia reformei” ,

articol publicat in lucrarea Wallace, Helen, Wallace, William, Pollack, Mark, “Elaborarea
Politicilor in Uniunea Europeana”, IER 2005

 A Study of the Efficiency of the Implementation Methods for Structural Funds Final
Report, ÖIR in association with LRDP and IDOM, Vienna, December 2003 / A 2715.10

 http://www.europe.bg/en/htmls/page.php?id=9434&category=5

 Jochen Lang, Frieder Naschold, Bernd Reissert “Reforming the implementation of

European Structural Funds A next development step” Wissenschaftszentrum Berlin für
Sozialforschung gGmbH (WZB) Reichpietschufer 50, 10785 Berlin

 Hooghe, L, Keaning, M, “The politics of European Union Regional Policy”, Journal of

European Public Policy,1994, apud Wallace, Helen, Wallace, William, Pollack, Mark,
“Elaborarea Politicilor in Uniunea Europeana”, IER 2005

 Declaratiea comisarului European pentru dezvoltare regionala Danuta Hubner in

deschiderea conferintei “Success Strory of the EU Cohesion Policy and problemes in
practice”, mai 2007 –apud. Ferry, Martin; Gross, Frederike, Bachtler, John , McMaster, Irene,
“Turning strategies into projects: The implementation of 2007-2013 structural funds
programmes”, European Policies Research Center, 2007-www.eprc.strath. ac.uk

 Ferry, Martin; Gross, Frederike; Bachtler, John; McMaster, Irene, “Turning strategies into
projects: The implementation of 2007-2013 structural funds programmes”, European Policies
Research Center, 2007-www.eprc.strath. ac.uk

 Puigcerver-Penalver, M.-C., „The Impact of Structural Funds Policy on European

Regions! Growth. A Theoretical and Empirical Approach”, article from The European
Journal of Comparative Economics, Vol.4, nr.2(2007), pp 179-208, available on:
[http://eaces.liuc.it];

 „The Structural Funds' Implementation in Poland – Challenges For 2007-2013”,

Summary Bugetary Affairs, 2007, Bugetary Support Unit,
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/dv/studyexs/studyexs
en.pdf

 http://www.lse.ac.uk/collections/developmentAndTransition/DevAndTransFour.pdf
 Judit Kálmán, „Possible Structural Funds Absorption Problems.The Political Economy
View with Application to the Hungarian Regional Development Institutions and Financial
System”, http://lgi.osi.hu/publications/2002/105/Marcou-Hungary.pdf

 www.nord-vest.ro/Document_Files/PND_2007_2013_78nm8c.pdf

 „Prim bilant al fondurilor postaderare: proiecte aprobate de 2 miliarde euro”, Ioana Morovan,
HotNews.ro, EurActiv.ro, 16 iunie 2008

 http://www.fonduri-finantari.eu/articol/se-va-simplifica-accesul-la-fonduri-structurale

 http://ec.europa.eu/regional_policy/index_en.htm

 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/deci_en.htm

 European Commission, Report on Budgetary and Financial Management- Yearbootk -

2003, available on : [http://europa.eu.int/comm/budget/infos/publications_en.htm];

 www.bnr.ro

http://www.fonduri-
structurale.ro/Document_Files//Stiri/00006788/kuwc3_Raport%20Strategic%20National%20
2009.pdf

http://www.fonduri-structurale.ro/stiri/6294/evolutie-lenta-a-absorbtiei-fondurilor-europene-
in-romania-putin-peste-8-pana-la-finalul-lunii-martie

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-6767017-fondurile-atrase-2007-2009-circa-600-
milioane-euro-putin-peste-10-din-suma-disponibila.htm

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-6829847-10-26-rata-absorbtie-fondurilor-
alocate-romaniei-perioada-2007-2009.htm

http://www.zf.ro/infografice/rata-de-absorbtie-a-fondurilor-europene-in-perioada-2007-2009-
pe-fiecare-din-tarile-din-europa-centrala-si-de-est-6110519

http://victorbostinaru.ro/resurse/UltimiiPasi-AbsorbtiaFondurilorEuropene-
VictorBostinaruMEP.pdf

http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/Pais3_studiu_1_ro.pdf

http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Documente_Suport/Rapoarte_Strategice/Raport_strategic_national_2009_RO.pdf
https://mpra.ub.uni-muenchen.de/56144/1/MPRA_paper_56144.pdf

http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Raport_audit_performanta_FEN_2007-2012.pdf