Material de studiu METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ

Specializarea: Asistență socială

Unitatea de învăţare 4

METODA BIOGRAFIILOR SOCIALE. APLICAȚII ȘI

LIMITE

Cuprins
Pagina
4.1. Introducere ............................................................................................... 49
4.2. Obiective .................................................................................................. 49
4.3. Subiecte de studiu .................................................................................... 50
4.3.1. Definiții .............................................................................................. 50
4.3.2. Obiectivele şi sfera de aplicare a metodei biografice ......................... 50
4.4. Rezumat ................................................................................................... 51
4.5. Test de autoevaluare ................................................................................ 51
4.6. Concluzii ................................................................................................... 52
4.7. Bibliografie obligatorie .............................................................................. 52

4.1. Introducere

În cadrul acestei unităţi de învăţare dorim să oferim o viziune generală cu

privire la aplicabilitatea metodei biografice în cercetarea sociologică.
Cunoştinţe preliminare: cercetare calitativă

Resurse necesare şi recomandări de studiu: resursele de la

bibliografia obligatorie; instrumente de scris, calculator şi acces
la internet

Durata de învăţare: 120 de minute

4.2. Obiective

Obiectivul specific: dobândirea cunoştinţelor şi abilităţilor teoretice şi

practice privind metoda biografică
Obiectivele operaţionale
După parcurgerea conţinutului, toţi studenţii vor putea să:
 Prezinte definiția metodei biografice;
 explice obiectivele metodei biografice;

Pagina 52
 Material de studiu METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ
Specializarea: Asistență socială

4.3.1. Definiții

În literatura de specialitate se conturează două accepțiuni ale termenului

de „metodă biografică” (Iluț, 1997):
a) înțelesul clasic, de biografie socială, centrată pe analiza biografiilor
individuale sau de grup, ca metodă de descriere şi explicare a
fenomenelor socioumane;
b) activitățile şi procedeele utilizate de către autori pentru construirea
biografiilor unor personalități sau ale unor oameni obişnuiți.
Septimiu Chelcea (1993) consideră că tipurile mai semnificative de
biografii sociale sunt: biografii spontane, neprovocate (oamenii
povestesc/ consemnează traiectoria vieții lor nu la solicitarea
cercetătorului, ci din alte rațiuni) și biografii provocate de către
cercetător, care pot fi nedirijate (subiectul relatează ce crede de cuviință)
şi dirijate (pe baza unui ghid). După formă, biografiile sociale sunt
vorbite (înregistrate cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale) şi scrise.

4.3.2. Obiectivele şi sfera de activitate a metodei

biografice

Metoda biografică este o etichetă sub care se ascund o mare varietate de

forme de cercetare retrospective (amintirea trecutului): scrisori, relatări
scrise sau orale, istorii personale, autobiografii, metode interpretative,
memorii etc. În esență, această metodă se bazează pe analiza unor
narațiuni despre biografia unei persoane sau chiar a unui grup. Privită din
punctul de vedere al cercetării calitative, metoda biografică are
următoarele caracteristici fundamentale (Bornat, 2008; Iluț, 1997, apud.
M. Popa, 2016):
• Datele culese au caracter personal și sunt recoltate pe căi variate, de la
scrisori, fotografii, interviuri și jurnale, până la analiza înregistrărilor
audio/video sau, mai recent, a weblog-urilor.
• Analizează raporturile dintre individ și mediul social (instituții, sistem
politic, grupuri) prin prisma relatărilor subiective, uneori pe secvențe
temporale de lungă durată.
• Permite, prin identificarea caracteristicilor tipice, obținerea de concluzii
cu caracter de generalitate pentru o anumită epocă istorică, sau pentru
anumite categorii sociale.

Pagina 53
 Material de studiu METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ
Specializarea: Asistență socială

• În anumite situații, biografiile individuale, convertite în studii de caz,

pot fi utilizate pentru evidențierea particularităților procesului de
dezvoltare socială dintr-o anumită societate la un moment dat.
Schultz (2003, apud. M. Popa, 2016) prezintă mai multe strategii de
analiză a narațiunii biografice: primaritatea – sunt analizate cu precădere
primele evenimente și experiențele personale relatate sau observate;
unicitatea – atenția cercetătorului se va canaliza spre experiențele cele
mai semnificative; frecvența – cele mai frecvent relatate aspecte ne
semanlează un eveniment semnificativ; negația – aspectele despre care
există un refuz explicit al discutării, trebuie să atragă atenția
cercetătorului; accentuarea - aspectele subliniate în mod special de
narator sunt semnificative și trebuie analizate cu atenție; erori,
incompletitudini, izolare – ne vom concentra spre orice tip de distorsiune
care apare în relatările biografice.
Pentru exemplificare, M. Popa, ne prezintă studiul lui Popadiuk (2004),
care abordează metoda biografică din perspectiva orientării feministe în
cercetarea calitativă. În prima fază a cercetării a fost identificată tema de
cercetare. Aceasta a fost în cele din urmă problema tinerelor studente
aflate la studii în afara țării de origine. Următoarea etapă a prespus studiul
extensiv al literaturii științifice dedicate studenților străini, precum și
problematicii relațiilor maritale. S-a constatat o redusă preocupare
pentru problematica studenților străini. În faza derulării practice a
cercetării au fost planificate întâlniri cu potențialele participante la
studiu, au fost realizate interviuri aprofundate cu fiecare dintre cele 5
persoane din eșantionul cercetării. Fiecare interviu a fost înregistrat,
transcris și apoi supus unui proces de identificare a informațiilor
semnificative, marcate prin coduri specifice. S-au clasificat diferitele
tipuri de informații și apoi s-au sistematizat pentru a se extrage concluzii.
S-a stabilit astfel, în funcție de datele disponibile cele două mari aspecte
care vor fi prezentate în raportul de cercetare: probleme de viață
personală și aspecte ale adaptării culturale. Un alt exemplu de cercetare
calitativă, expus de M. Popa (2016), este studiul lui Felio (2016) cu
privire la legătura dintre sănătatea în procesul de muncă și utilizarea
tehnologiei informatice de comunicare (TIC). Autoarea a cerut unui
număr de 62 de subiecți, angajați în diferite organizații, să relateze
amănunțit, într-o biografie cotidiană, o zi tipică din viața lor, de
dimineață până seara, concentrându-se pe utilizarea tehnologiei
informatice de comunicare. Informațiile au fost suplimentate prin două
interviuri, efectuate la interval de un an, cu mai mulți subiecți.
Rezultatele au pus în evidență, semnificația duală, contradictorie, a
utilizării TIC, pe de o parte, sursă de succes, satisfacție și plăcere, iar pe
de altă parte, o sursă de solicitare, stres și constrângere.

Pagina 54
 Material de studiu METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ
Specializarea: Asistență socială

Mai jos prezentăm un studiu de mică amploare realizat în Moldova.

PERSOANELE CU NEVOI SPECIALE – PROMOTORI AI OPINIEI
PUBLICE ŞI AI IMAGINII POZITIVE, Maria TONU, apărut în Studia
Universitas, Seria Științe sociale, 2011, nr.3(43)
Problema de cercetat: Experienţa internaţională şi autohtonă
demonstrează că persoanele cu nevoi speciale (handicap, dizabilităţi) pot
participa la procesele sociale, în cazul când dispun de condiţiile
favorabile de convieţuire şi comunicare, sunt informate şi pot să-şi
exprime opiniile. Cum se elaborează deci mecanismele de protecţie ale
persoanelor cu dizabilități?
Ipoteză: Mecanismele de protecție sunt elaborate ori aplicate în urma
acţiunilor de lobby promovate de către grupurile de presiune ale
persoanelor cu handicap.
Metodologie:În perioada 1992-2011 s-a efectuat un studiu sociologic axat
pe aportul persoanelor cu nevoi speciale la configurarea destinului
propriu, privind atitudinea şi responsabilităţile vizavi de menirea
individului în contextul social. Metoda aplicată a fost metoda biografiilor
comprehensive (experienţa de viaţă a persoanelor vizate), prin care s-a
surprins fenomenele caracteristice persoanelor cu handicap în procesul de
integrare socială. Scopul includerii biografiilor sociale în studiu este de a
demonstra pe exemple concrete, cunoscute de publicul larg, atitudini şi
poziţii active de viaţă, mobilitate socială în ascendenţă şi impactul asupra
proceselor sociale. Biografiile acestor personalităţi sunt „o oglindă a
vieţii sociale arătând ceea ce este acceptat de colectivităţile umane,
modele de gândire, simţire şi comportament recunoscute într- un moment
dat al evoluţiei societăţii; (auto)biografiile sociale înlesnesc atât
cunoaşterea particularului, cât şi a generalului” [Chelcea, 2001].
Rezultate: În Republica Moldova se conturează o mişcare socială cu
impact decizional de către persoanele cu nevoi speciale în elaborarea şi
promovarea modelului social care prevede ajustarea mediului (acces,
politici sociale compensatorii etc.). Biografia personalităților cu nevoi
speciale demonstrează că doar prin implicare directă și lobby constant se
poate impune o politică socială în folosul persoanelor cu dizabilități.
Politica socială pentru persoanele cu nevoi speciale devine coerentă și
benefică direct proporţional cu gradul de implicare şi promovare a
valorilor din partea acestui grup social.

Pagina 55
 Material de studiu METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ
Specializarea: Asistență socială

4.4. Rezumat

În cadrul acestei unităţi de învăţare sunt tratate următoarele

aspecte:
 Definițiile metodei biografice;
 Prezentarea modalităţii de realizare a acestei metode;
 Obiectivele şi sfera de aplicabilitate a metodei;

Cuvinte cheie: biografie socială, calitativ

4.5. Test de autoevaluare

Marcaţi prin încercuire varianta(ele) corectă:

1. Metoda de cercetare biografică este o formă de cercetare:
a. prospectivă;
b.retrospectivă;
2. Biografiile sociale utilizate în cercetarea biografică pot avea un
caracter:
a. spontan;
b. provocat;
c. dedus;

4.6. Concluzii

Metoda biografică este foarte puțin folosită în cercetările sociologice din

România. În alte părți, cercetătorii o utilizează mai des, în virtutea unor
tradiții de investigație și a existenței unui public familiarizat cu aplicarea
ei (de exemplu în Polonia).

4.7. Bibliografie obligatorie

1. Blaikie, N., (2010), Modele ale cercetării sociale, CA Publishing,

Bucureşti,
2. Chelcea, S., (2007), Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică,
Bucureşti
3. Marina, L., (2005), Investigația socialului, Editura Emia, Deva
4. Mărginean, I., (2000), Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom,
Iași
5. Rotariu, T., Iluț. P (1997), Ancheta sociologică și sondajul de opinie,
Editura Polirom, Iași

Pagina 56