Sunteți pe pagina 1din 138

Conf dr Ligia Muntianu

MISCARILE MANDIBULARE
Aspecte luate in considerare

 Factorii anatomici
 ATM
 Musculatura
 Ligamentele
colateral/capsular/temporomandibular
 Accesorii sfenomandibular/stilomandibular
 Miscarile de baza efectuate (moderate)
 Deschidere inchidere
 Propulsie/retropulsie
 lateralitate
Miscarile mandibulei
Miscari Miscari Mişcările
primare combinate extreme
definite ca
mişcările
rotatia deschiderea limită ale
mandibulei

translatia inchiderea
anterioara

propulsia

retropulsia

lateralitatea

Posselt U. Physiology of Occlusion and Rehabilitation.Oxford: Blackwell Scientific, 1968


Ramfjord SP, Ash MM Jr. Occlusion. Philadelphia: Saunders,1971.
ligamentele

 Capsula fibroasa
 Ligamentul lateral-temporomandibular-daca
e strans-limiteaza ISS
 2 ligamente accesorii
 Sfeno mandibular
 stilomandibular
LIGAMENTE ACCESORII

LIMITEAZA PROPULSIA EXCESIVA


ATM
Articulatie sinoviala(in interiorul capsulei exista
o membrana sinoviala) diferita-suprafetele
articulare sunt acoperite de tesut conjunctiv
dens in loc de cartilaj hialin

1-fosa articulara
2-meniscul articular de care sunt atasate fibre
musculare prin intermediul capsulei
3-eminenta articulara
4-capsula articulara
5-fibre ale pterigoid lateral
6-etaj supradiscal
7-etaj infradiscal

Miscarile posibile in etajul inferior-rotatie si


translatie
In etajul superior-translatare tridimensionala
Anatomie osoasa a ATM

A-procesul mastoid

B-fosa articulara a
cavitatii glenoide cu
partea sa antero-
superioara innegrita

C-arcul zigomatic

D-palat dur

E-lamele pterigoidului
Miscari permise in etajele
supra si infradiscale
STADIUL ACTUAL AL
CUNOASTERII
 Dintii erup cu o morfologie perfecta care nu
se mai modifica prin dezvoltare sau crestere
 Inclinarea pantelor cuspidiene deci,
 Dicteaza impreuna cu musculatura si
ligamentele miscarile functionale
 Inclinarea pantei cuspidiene, va fi dictata de
morfologia dintilor posteriori-molar de 6 ani
apoi de dintii frontali la 7 ani!
IN PLUS

 Atat FOSA GLENOIDA, morfologia CONDILULUI


 Sufera modificari adaptative prin remodelari
ACTIVE pe parcursul edentatiei pana la edent
totala
 DAR
 Si prin protezarea corecta la Dvo optim si RC
corect
 Duce la remodelari ale pantei condiliene
 PATOLOGII ARTICULARE
ATM-remodelari

 Ce zic specialistii din lit de


specialitate
 Dawson
 Evolutie fosa-tub articular fct
de aparitia dintilor la 7 ani
 Ce se intampla cand se pierd+
diferite morfologii dentare
artificiale-panta articulara
 Overloading ATM la edentatie-
ingrosare cartilaje si disc
 -inflamatie locala
 Remodelare activa prin
repozitionare condil
 “Paniagua et al., 2011”
totusi

 ABT-rotatie pura-DVO nu e un factor critic


 In ABT si in RC mdb poate face rotatii pure
 Condilii nu parasesc fosa
 Chiar daca am dinti cuspidati sau mai putin
cuspidati
 “Dawson Optimal TMJ condyle position in clinical practice Int J
periodontics Restorative Dent 1985”
 Problema apare in lateralitate Okesson p 120
Miscarile mandibulei
Miscari Miscari Mişcările
primare combinate extreme
definite ca
mişcările
rotatia deschiderea limită ale
mandibulei

translatia inchiderea
anterioara

propulsia

retropulsia

lateralitatea

Posselt U. Physiology of Occlusion and Rehabilitation.Oxford: Blackwell Scientific, 1968


Ramfjord SP, Ash MM Jr. Occlusion. Philadelphia: Saunders,1971.
Miscarile mandibulare
Masticatorii/nemasticatorii

Fara contact interdentar/cu contact


interdentar

Extreme

Miscarile mandibulare implica


referirea la Condilii mandibulari

Mandibula poate efectua miscari in


trei planuri Raportate la diferite axe
de rotatie
De ce ne intereseaza m
mandibulare
 Crearea unor arcade artificiale armonioase
 Functional
 Relatii ocluzale
 Tratamentul disfct ATM
 Eventualul design, alegerea programarea
articulatoarelor
Pozitile de referinta

 Pozitia de relatie centrica


 Intercuspidarea maxima
 Pozitia de repaus mandibular
Aria miscarilor functionale

 Determinata de:
 -ligamente
 Suprafata articulara a ATM
 Morfologia si aranjamentul dintilor

 Aceasta arie este reproductibila si se numeste


anvelopa functionala
Miscarile functionale

 Apar in timpul activitatii functionale a


mandibulei
 Sunt inscrise in anvelopa functionala
 Incep si se termina in IM (RC)
miscarile mandibulare

 Plan sagital
 Plan frontal
 Plan orizontal
ANVELOPA MISCARILOR
FUNCTIONALE IN PLAN SAGITAL

Anvelopa miscarilor functionale a


lui Posselt
Componentele miscarilor:
Limita deschiderii posteriorare
Limita deschiderii anterioare
Marginea superioara de contact
Miscari functionale
Miscarile mandibulare
Analiza miscarilor
mandibulare
 Plan sagital
 Plan frontal
 Plan orizontal
Deschiderea gurii
Rotatie pura in axa balama terminala
Deschiderea gurii-doua
componente
Deschiderea gurii

ROTATIE PURA-ETAJ TRANSLATIE-ETAL


INFRADISCAL SUPRADISCAL
Rotatie pura-in axa
balama terminala

Deschiderea gurii
Porneste din IM (RC) pana la
deschiderea maxima a gurii

Se urmareste excursia punctului


interincisiv

Din IM pana in 20mm a


deschiderii,miscarea e de rotatie
pura a condililor in cavitatea
glenoida-in etajul infradiscal prin
contractia pantecelui ant al
digastricului

Apoi la peste 20mm excursie a


incisivului central inferior, miscarea
se muta in in etajul supradiscal-
translatarea condililor
translatarea condilului impreuna cu discul
translatarea anterioara a condilului impreuna cu discul articular
(in etajul supradiscal) pe masura ce gura se deschide spre deschiderea
maxima, combinata cu rotatie
Rotatie pura-in axa
balama terminala
Deschiderea gurii Porneste din IM
pana la deschiderea maxima a gurii

Se urmareste excursia punctului


interincisiv

Din IM pana in 20mm a


deschiderii,miscarea e de rotatie
pura a condililor in cavitatea
glenoida-in etajul infradiscal prin
contractia pantecelui ant al
digastricului
Deschidere maxima a gurii
Apoi la peste 20mm excursie a incisivului central inferior, miscarea se muta in in
etajul supradiscal-translatarea condililor
Deschiderea gurii
> 35 mm
rotație
excesivă
I

întindere
lig.post si
colat *

Meyenberg K, Kubik S, Palla S. Relationships of the muscles of


mastication to the articular disc of the temporomandibular joint.
Schweiz Monatsschr Zahnmed 1986;96:815–834.
Iar artrocinematic important in RMN
• 25 mm o mișcare de rotație a
condilului în spațiul articular inferiomse
întind lig. colaterale ->
deschiderea continuă și cu o mișcare
de translație în zona superioară
articulara
Deschiderea gurii
determinată de:
forţa gravitaţională
relaxarea muşchilor
ridicători
acţiunea combinată a
muşchilor pterigoidian
lateral, geniohioidian,
milohioidian şi
digastric
rolul muşchilor
infrahioidieni în timpul
deshiderii este incert
Inchiderea gurii

este realizată de către m.


ridicători ai mandibulei
este realizata de către fibrele
posterioare ale muschiului
temporal care se contractă pentru
a retrage condilii şi a „goli”
eminenta articulară*
Spatial-sagital
Deschiderea maxima-limitantul
posterior
 In timpul deschiderii gurii condilii se vor misca
anterior apoi in jos pe eminenta articulara
 Deschiderea maxima apare cand ligamentele
capsulei articulare nu mai permit miscarea
Deschiderea maxima-limitantul
anterior
 Aceasta este miscarea care porneste din
punctul de deschidere maxima la propulsia
maxima

 Propulsia maxima e determinata partial de


ligamentele stilomandibulare
 Condilii se afla in pozitia cea mai anterioara
PROPULSIE
Propulsie pana la cap la cap
aspect clinic
Dinamica condililor in
propulsie-determinantul
posterior
Propulsie si retruzie-pterig.
medial si lateral
Origin
Insertion Action Innervation
Superficial Zygomatic Ramus of the Raises the Trigeminal
masseter bone mandible mandible nerve (V),
against the mandibular
maxillae with branch (V3)
great force
Medial Lateral Ramus and Assists the Trigeminal
pterygoid pterygoid plate angle of the lateral nerve (V),
and the mandible via a pterygoid; mandibular
pyramidal strong draws the branch
process of the tendinous mandible
palatine lamina forward
Lateral Two heads: the Condyle of the Draws the Trigeminal
pterygoid superior from mandible and mandibular nerve (V),
the sphenoid front margin of condyle and mandibular
and the articular articular disc branch
infratemporal disk of the forward
crest; the temporomandi
inferior from bular
the lateral articulation
pterygoid plate
Pterigoidian lateral

Duct parotidian

Pterigoidian medial

buccinator
Suprafata infratemporala a aripii Cap superior Cap inferior
mari a sfenoidului Pterig lateral Pterig lateral

Supraf lat a lamei ext


a pterigoidianului

Actiuni PTERIGOIDIAN LATERAL:


Deschiderea gurii prin tractiune anterioara a condilului
Cap superior:Masticatie
Cap inferior: PROPULSIE
Lateralitate-actiune combinata intre pt medial si lateral
Ajuta si la ridicarea
mandibulei
 Corelatie inclinare panta incizala-panta
articulara
 Corelatie cu morfologia dintilor la dentat-
montare dinti la proteza totala
retropulsia
 in general se poate retruda mandibula 1-2
mm de la poziţia de IM
 o mişcare predominant de translaţie
 capsula articulară şi ligamentele
limitează retropulsia după această
poziţie*
 realizata de fibrele oblice ale
muşchiului temporal +m. DG

Koolstra JH, Naeije M, van Eijden TMGJ. The threedimensional active


envelope of jaw border movements and its determinants. J Dent Res
2001;80:1908–1912.
LATERALITATE
Miscari limita in plan frontal

Lateralitati
Deschiderea gurii
lateralitatea
Miscarea de lateralitate-actiuni la niv condilului

Un condil se roteste –W
Un condil este tras spre anterior si medial –nonW
lateralitatea mandibulei rezultă de la o variaţie asimetrică a propulsiei:
muşchiul pterigoidian lateral de pe partea care face translaţia-nonW
porţiunea mijlocie a m. temporal de parte lucrătoare W trebuie să asiste
această mişcare prin a menţine condilul lucrător şi a-l preveni să devieze spre
anterior
Miscarea Bennett 1-1,5mm/ unghiul bennett (10-15)
Lateralitate dreapta

Punctul interincisiv se misca la


dreapta si anterior iar
Condilul opus face o translatie
anterioara si inauntru
Polul medial-rotatia in lateralitate a
condilului lucrator
Simulare clinica lateralitate-
plus m condil

Fata de axa verticala-cond lucrator se roteste si apoi translateaza lateral


Condilul nelucrator se misca anterior
Fata de axa sagitala-cond lucrator e pe loc
Cond nelucrator-se misca in jos si medial
Lateralitate dreapta pana in
cap la cap
Lateralitate dreapta
Unghiul Bennett
In lateralitate

 Mandibula se misca corporeal spre partea


lucratoare in plan orizontal

 BENNET SIDE SHIFT


2 componente: ISS si PSS

BENNETT SIDE SHIFT


MOMENTUL TRANSLATARII COND ORBITANT(NELUCRATOR)
RAPORTAT LA MISCAREA SA DE INAINTARE
Immediate side shift-Progressive side
shift

Cond nelucrator ISS


Din centric pleaca direct in jos
PSS
Anterior
medial-----nu exista ISS
Cond Nelucrator
Din centric pleaca
Medial
In jos
Anterior----exista ISS
Progressive side shift=progresive
lateral translation

Portiunea care translateaza in


lateralitate- CP
Proportionala cu miscarea de
anvansare a condilului orbitant
Determina valoarea unghiului
Bennett
Daca lig TM e scurt si
peretele medial e abrupt-no
ISS
Unghiul Bennett

 Direct corelat cu
 Morfologia anatomica a peretelui medial al
cavitatii glenoide
 Importanta protetica
 -marimea sa afecteaza “corelata”morfologia
ocluzala=relatiile ocluzale
 Cu cat e mai mare deplasarea condilului fata de poz
initiala
 Aria de contact/lucrator si balans –mai distalizata
 Cuspizii inferiori mai mici
 Relief palatinal frontali mai accentuat (overjet)
In miscarea de lateralitate

 Dezocluzia dintilor de pe partea nelucratoare


 Dintii de pe partea lucratoare sa poata realiza
o excursie pe un traseu bine determinat
 -cuspizii activi sa se miste prin santurile dintre
cuspizii antagonisti
 “ESCAPE WAYS”
Cu cat e mai mare translatia
laterala-cusp post mai mici
Muschi implicati in
lateralitate
 Temporal
 Pterigoidian lateral(2) (CONTRIBUIE SI LA
DESCHIDEREA GURII cu m suprahioidieni)
 Pterigoidian medial(3)
 2 act cu 3 de pe aceeasi parte avanseaza condilul
in timp ce celalalt condil se roteste
 2 si 3 se contracta alternativ pt producerea m de
lateralitate
 SI LIGAMENTE DE PE PARTEA LUCRATOARE
PTEGORIDIANUL MEDIAL

RIDICARE PROPULSIE

CONTR UNILATERALA-MISC MEDIOTRUZIVA


PTERIGOIDIANU LATERAL

SUPERIOR

INFERIOR
CONTR PTERIG EXTERN INFERIOR DE
PE PARTEA NELUCRATOARE
Miscari limita in plan
orizontal

RC-primul contact dentar cand


condilii sunt bine situati in cav
IM este anterior cu 1mm fata de glenoida
punctele ABT IM-intercuspidarea maxima in plan
orizontal
Arcul gotic
Trasarea Arcul gotic
centrofixul
Avantaje dezavantaje
Miscari posibile din RC

 Propulsie RC
3
 Lateralitate: 1
 Dreapta IM
 Stanga 4 2
P

Din fiecare pozitite de lateralitate se poate ajunge in propulsie


Anvelopa miscarilor functionale in plan orizontal

1-LATERALITATE STANGA
2-PROPULSIE CONDUSA DIN
LATERALITATE STANGA
3-LATERALITATE DREAPTA
4-PROPULSIE CONDUSA DIN
LATERALITATE DREAPTA
Glosarul de termeni protetici
recomanda
 “Central bearing tracing,Gothic arch tracing,Needle point tracing as the pattern
obtained on the horizontal plate used with a central bearing tracing device
 Provides a central point o bearing or support between maxillary and mandibular
dental arches. It consists of a contacting point that is attached to one dental arc
and a plate attached to the opposite arch. The plate provides the surface on wich
the point rests or moves and on wich the tracing of the mandibular movement is
recorded.It may be used to distribute the occlusal forces evenly durring the
recording of the maxilo-mandibular relationship and/or for the correction of
occlusal disharmonious contacts.”
 Toate miscarile in plan orizontal pornesc din varful arcului gotic
 Varful (RC)-punct de referinta reproductibil
 Trasarea grafica a arcului gotic asigura-inregistrarea RC-se face cu
o forta minima de inchidere distribuita uniform spre tesuturile de
suport
Cum apare desenul arcului gotic fct de dispozitivul
folosit
CENTROFIX
Ac inscriptor pe sablon mdb Ac inscriptor pe placuta maxilara
placuta de inscris la maxilar placuta de inscris pe sablon mdb

 Unghiul desenat va fi cu  Unghiul desenat va fi cu


varful spre cavitatea orala varful spre exteriorul
 Bratele in afara cavitatii bucale
 Bratele in afara

Desen pe placuta Desen pe placuta


maxilara mandibula
Semnificatia rezultatului trasarii grafice

Trasare precisa
Amplitudine si simetria deplasarilor

Amplitudine mare a deplasarilor in lateralitate

Laxitate articulara
Amplitudine mare a deplasarilor/mobilitatea bazelor
protetice in lateralitate

Traseu asimetric datorat unei probleme articulare


Deplasarea e limitata de partea condilului afectat

Arc mic Deplasari restranse necoordonare musculara

Propulsia nu corespunde cu varful arcului gotic


Instabilitatea bazelor protezelor in propulsie
Interpretarea Gerber-a arcului gotic

 Clasic-simetric, unghi de 120grd la varf=ATM sanatoasa fara


interferente pe traseul condilian,ghidaj muscular echilibrat
 Aplatizat-unghi foarte obtuz-marked lateral movement of
condyle in the fossa
 Asimetric-limitarea miscarii pe partea mai scurta
 Rotunjit-miscare retruziva deficitara. Antrenare pacient(poate
aparea si dupa foarte multe inregistrari la acelasi pacient)
 Desen miniaturizat-restrictionarea miscarilor/baze asezate
necorespunzator/durere in timpul inregistrarilor/edentatie
veche cu inhibarea miscarilor condiliene
 Desen dublu-alterarea DVO in timpul inregistrarilor
 Intrerupt-interferenta bazelor in lateralitate
 Atipic-tipar muscular gresit posibil dat parafunctiilor (bruxism)
 Propulsia nu corespunde cu varful arcului gotic
Incizia

după contactul
coborârea mandibula este cu alimentul,
mandibula
mandibulei ridicată continuă să se
închidă

Jankelson B, Hoffman GM, Hendron JA. Physiology of the stomatognathic system. J Am Dent
Assoc 1953;46:375–386.
Sheppard IM. Incisive and related movements of the mandible. J Prosthet Dent 1964;14:898–906
Incizia
 în timpul contactului incizal ambele
capete ale m. Pt. lat sunt active pentru
a preveni o dislocare necontrolata spre
posterior si superior
 Experimente efectuate cu ajutorul EMG
arata ca si m. temporal este important
in incizie deoarece genereaza forta
muscaturii

Gibbs CH, Mahan PE, Wilkinson TM, Mauderli A. EMG activity of the superior belly of the lateral
pterygoid muscle in relation to other jaw muscles. J Prosthet Dent 1984;51:691–702
Møller E. The chewing apparatus: An electromyographic study of the action of the muscles of mastication
and itsCorrelation to facial morphology. Acta Physiol Scand 1966;69(suppl 280):1–229..
Masticatia

deschidere

ciclul masticator închidere

zdrobire

Hiiemae KM. Mammalian mastication: A review of the activity of the jaw muscles
and movements they produce in chewing. In: Butler PM, Joysey KA (eds).
Development, Function and Evolution ofTeeth. New York: AcademicPress, 1978:359–
Masticatia
 mandibula se roteşte în jurul axei verticale
din spatele condilului de pe partea lucrătoare
 ambii condili şi discurile translatate spre
anterior
 părţile lucrătoare se deplasează înapoi spre
linia mediană în timpul deschiderii atunci când
nivelul de activitate în partea de echilibru a
muşchiului pterigoidian lateral depăşeste
nivelul de activitate din partea lucrătoare*

Stohler CS, Yamada Y, Ash MM Jr. Antagonistic muscle stiffness and


associated reflex behavior in the pain dysfunctional state. Helv
Odontol Acta 1985;29:13–20.
Ce cuspizi fac zdrobirea/mentinerea
alim pe tabla ocluzala
 Cuspizii de sprijin-
centrici-mentin DVO
 Cuspizii V sup si linguali
inf-de ghidaj-NON
CENTRICI”shearing
cusps”
 Mentin mancarea pe
tabla ocluzala
 Dau stabilitate
contactelor ocluzale
 GHIDEAZA MDB INAPOI
IN IM
Studii in vivo

 traiectoriile condilare
 Coincid există compresie în ATM în timpul
cursei de închidere
 Nu coincid, ATM este sau doar usor sau deloc
comprimat în timpul masticatiei

Huddleston Slater, J., Visscher, R., Lobbezoo, F., & Naeije, M. (1999). The
intra-articular distance within the TMJ during free and loaded closing
movements. Journal of Dental Research , 78, 1815-1820.
Concluzie primara
 Pac face miscari moderate
 Misc mandib
 Extreme
 Fara contacte dento-dentare (in plan vertical)
 Cu contacte dento-dentare (incizie, deglutitie, masticatie si patologice in
bruxism) pacientul inghite intr-o pozitie ferma unica in care cuspizii
articuleaza in fosete antagoniste-contacte ferme la sfarsitul ciclului
masticator
 La ed total inocluzie in zona frontala dispare ghidajul anterior
 Ghid post nemodificat teoretic
 Determinantul muscular isi modifica contractia primind inf doar de la
recept din mucoasa, os periost limba
 Modifciarea engramei masticatorii

 RC=IM la edentat
Studii in vivo
 distanţele de mişcare ale centrelor
cinematice ale condililor sunt mai scurte
pe partea ipsilaterala decât pe partea
contralaterală.
 această presupunere că articulaţia
ipsilaterală este mai puţin încărcată în
timpul masticaţiei poate explica de ce
pacientii cu ATM dureros raporteaza o
durere mai mica atunci când mănâncă pe
partea articulaţiei dureroase
Naeije, M., & Hofman, N. (2003). Biomechanics of the human
temporomandibular joint during chewing. Journal of Dental Research
, 82, 528-531.
discul
Studii in vitro

 mişcările continue laterale


(bruxism) pot conduce la
perforaţia laterală a ambelor
discuri –

Reina, J., Garcia-Aznar, J., & Dominguez, J. (2007). Numerical estimation of bone density and elastic constants distribution in a human
mandible. Journal of Biomechanics , 40, 828-836.
Tanaka, E., del Pozo, R., Tanaka, M., Asai, D., Hirose, M., Iwabe, T., et al. (2004). Threedimensional finite element analysis of human
temporomandibular joint with and without disc displacement during jaw opening. Medical Engineering & Physics , 26, 503 -511.
Studii in vitro

 încărcarea ATM-ului în timpul ocluziei statice


este mai mare la subiecţii cu deplasare discală
decât la subiecţii cu poziţia discului
normală

Iwasaki, L., Crosby, M., Gonzalez, Y., McCall, W., Marx, D., & Nickel , J. (2009).
Temporomandibular joint loads in subjects with and without disc displacement. Orthopedic
Reviews , 1, 90-93.
Studii in vitro

 stresul translaţiei mediolaterale din


timpul mişcărilor de
închidere/deschidere poate duce la
compromiterea discului prin apariţia
fenomenului de oboseala

Gallo, L., Chiaravalloti, G., Iwasaki, L., Nickel, J., & Palla,
S. (2006). Mechanical work during stress-field translation in
the human TMJ. Journal of Dental Research , 85, 1006-1010.
Engrama masticatorie la
edentatul total
 Depinde de 4 categ de factori
 Engrama avuta ca dentat
 Determinantul posterior (RC)
 Rel intermax stabile cu noile proteze
(DVO/SIF/rel Im-RC/poz dd fata de buze,
limba)
 Stabilitatea generala a noilor proteze
Corelatii misc mandib si rel
ocluzale
 Folosim miscarea de rotatie pura in ABT pt
transferul model sup in articulator cu arcul
facial
Triunghi Bonwill-
dvo

 Rar consevata si transferata pe noile proteze


 Greu de depistat la edentatul total
 Se tatoneaza prin teste functionale-DVO
tolerata de pacient
 Subevaluarea DVO-alterare fizionomie
 Supraeval DVO-dispare SIF, dd raman in
contact permanent(>18min/zi)atrofie os
RC=IM

 Confera stabilitate protezei


 De obicei-poz mai anterioara si in deglutitie
contactele dt-dt nu se mai potrivesc
 Dif mici pac se va obisnui/abraz dt artif
 Dif mari nu
 Se va pastra prot max si se va reface cea mandib
(de la ling indiv)
 Daca pacientul a avut LC si nu se obisnuieste cu
PC sau bruxomani-articulatoare semiadaptabile
Pozitita dintilor fata de buze-
limba
 Dintii artificiali trebuie plasati in zona
neutrala
 Def Zona neutrala=zona de echilibru=spatiu
neutral
 Tehnici de inregistrare zona neutrala
Stabilitatea generala a
protezelor
 Stabilitate in masticatie
 Stabilitate in fonatie
 Stabilitate in miscarile functionale
 Def stabilitate
 Pac tanar cu substrat osos bine reprezentat-
dd anatoformi (pante cuspizi 30-40grd)
 Pac varstnici substrat osos atrofiat dd
necuspidati
Ocluzia functionala la edent
total
 Tratament cat mai individualizat
 Contacte multiple, stabile, bilaterale, intensitate
egala
 Pe frontali nu sunt contacte: nu vom folosi hartie
in potcoavaci fasii pe dintii laterali+C
 Stopuri ocluzale de grd 1 si 3
 Montare normala=cusp de rang1-Palatinali-sant
MD sau foseta dd antag-pe mijl crestei-efect
stabilizant
 Montare inversa=cusp de rang1-Linf
Muschii mandibulari

 Muschi puternici sub control voluntar


 Unii sunt penta-penati
 Misca mandibula (ridica-coboara) si o rotesc
astfel incat arcadele dentare sa poata efectua
masticatia
 4 principali:temporal/maseter/pterig medial si
lateral
 Cu exceptia pterig lateral toti sunt ridicatori
Muschi masticatori

Temporal
Maseter
Pterigoidian intern (ridicatori)
Pterigoidian extern (de
ghidare)

Coboratori
Suprahioidieni:
digastric
milohioidian
stilohioidian
geniohioidian
Muschiul temporal

 Fosa temporala/procesul coronoid/marginea


anterioara a ramului

 Actiune:
 -RIDICARE
 RETROPLUSIE
https://www.youtube.com/watch?v=Rde5qudjiQY

M TEMPORAL
M temporal-anat si functii
Muschiul maseter

 Arcul zigomatic si osul zigomatic


 Partea laterala a ramului ascendent
 Actiune:
 -RIDICARE
https://www.youtube.com/watch?v=BJ9uUSyhyYc

M MASETER
M maseter-functii
PTERIGOIDIANUL INTERN

 suprafata mediala a lamei pterigoidiene


 Osul palatin
 Tuberozitate
 fata mediala a unghiului mandibular
 Suprafata inferioara a ramului mandibular
 Actiune:
 RIDICARE
https://www.youtube.com/watch?v=QXKnd_yIU2Y

PTERIGOIDIANUL MEDIAL SAU


INTERN
Pterigoidianul medial-intern
PTERIGOIDIANUL EXTERN

 capul superior suprafata infratemporala a aripii


mari a osului sfenoid
 Gatul condilului
 Discul articular
 Actiune:
 PROPULSIE-la contractia bilaterala
 LATERALITATE-la contractia unilaterala a unuia
se misca mandibula in directie opusa
 Capul inferior-partea laterala a lamei laterale
pterigoidiene
https://www.youtube.com/watch?v=IYisgSo03Ds
Pterigoidianul extern-
lateral
ligamente

 Au actiune pasiva limitatoare asupra


miscarilor extreme
 Ligamentul temporomandibular
 Sfenomandibular
 Stilomandibular
Limita inchiderii superioare

 Contactul initial are loc intre versantii meziali


maxilari si cei distali mandibulari
 Apoi mandibula se misca supro-anterior
(shift) pana in IM
 exista o diferenta de1,25mm intre RC si IM la
majoritatea populatiei
La proteza totala nu
exista contact intre
frontali=inocluzie
Verticala si sagitala
ARTICULATOARE
Clasificare articulatoare

 1-ocluzor
 2-Gysi simplex (1914)-instrument la care se pot
regla traiectoriile condiliene, miscarea de
lateralitate in raport cu unghiul bennet ABT
coincide cu balamaua articualtorului
 3Gysi Trubyte, Whip mix-articulatoare
adaptabile: arc facial transfer pantograf
complicat inregistreaza toate miscarile
 La edentatul total se utilizeaza cel mult
articulatoare semiadaptabile cu arcuri faciale
simple
MULTUMESC PT ATENTIE