Examen de corigenţă, clasa a XI-a

Disciplina: Limba şi literatura română Varianta 2

SubiectuI I (45 puncte)

Citeşte cu atenţie textul:
În primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat, luasem
parte, cu un regiment de infanterie din capitală, la fortificarea văii Prahovei, între Buşteni şi Predeal.
Nişte şănţuleţe ca pentru scurgere de apă, acoperite ici şi colo cu ramuri şi frunziş, întărite cu pământ ca
de un lat de mână, erau botezate de noi tranşee şi apărau un front de vreo zece kilometri. În faţa lor,
câteva dreptunghiuri de reţele şi "gropi de lup" erau menite să sporească fortificaţiile noastre. Toate
capetele acestea de tranşee, risipite ici colo, supraveghind şoseaua (…) nu făceau, puse cap la cap, un
kilometru. Zece porci tigăneşti, cu boturi puternice, ar fi râmat, întro jumatate de zi, toate întăriturile de
pe valea Prahovei, cu reţele de sârmă şi cu "gropi de lup" cu tot. (…)
(Mărturisiri făcute lui Orişan:) -O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie...
Trebuie timp şi trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obişnuiesti greu, la
început, să-ţi placă femeia fără care mai târziu nu mai poti trăi. Iubeşti întâi din milă, din îndatorire, din
duioşie, iubeşti pentru că ştii că asta o face fericită, îţi repeti ca nu e loial s-o jignesti, să înşeli atâta
încredere. Pe urmă te obişnuiesti cu surâsul şi vocea ei, aşa cum te obişnuieşti cu un peisaj. Şi treptat îţi
trebuieşte prezenţa ei zilnică. (…) acei care se iubesc au drept de viaţă şi de moarte, unul asupra celuilalt.
DIAGONALELE UNUI TESTAMENT
Eram însurat de doi ani şi jumătate cu o colegă de la Universitate şi bănuiam că mă înşală. Din
cauza asta, nici nu puteam să-mi dau examenele la vreme. Îmi petreceam timpul spionându-i prieteniile,
urmărind-o, făcând probleme insolubile din interpretarea unui gest, din nuanţa unei rochii şi din
informarea lăturalnică despre cine ştie ce vizită la vreuna dintre mătuşile ei. Era o suferinţă de
neînchipuit, care se hranea din propria ei substanţă. Ne luasem din dragoste, săraci amândoi, după
rendezvousuri din ce în ce mai dese pe sălile Universităţii şi după lungi plimbări pe jos, prin toate
cartierele pavate cu asfalt ale capitalei, care erau şi cele mai singuratice, pe atunci. După nunta noastră,
care a fost într-un anumit fel tăinuită, mi- a murit un unchi considerabil bogat, a cărui avere împărţită în
cinci părţi de nepot a putut să însemne pentru fiecare o adevarată răsturnare socială.
(Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Camil Petrescu)
Cerinţe:
1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: însurat și suferinţă. 5p.
2. Explică rolul cratimei în secvența: îţi repeti ca nu e loial s-o jignesti. 5 p.
3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul viaţă.5p
4. Menționează tipul e perspectivă narativă prezent în textul dat. 5 p.
5. Precizează două teme/motive literare prezente în textul dat. 5 p.
6. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 10 p.
7. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, următoarea secvență: O iubire mare e mai curând un proces de
autosugestie... Trebuie timp şi trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te
obişnuiesti greu, la început, să-ţi placă femeia fără care mai târziu nu mai poti trăi. Iubeşti întâi din milă,
din îndatorire, din duioşie, iubeşti pentru că ştii că asta o face fericită, îţi repeti ca nu e loial s-o
jignesti.10 p.
Subiectul al II-lea (45 puncte)
Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume dintr-un
text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
− evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o orientare/perioadă
literară, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
− prezentarea a două imagini/idei poetice, relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul
poetic studiat;
− ilustrarea a patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru
ilustrarea temei şi a viziunii despre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi
de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.);
− susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic
studiat.

Director,