Instructor principal Alexandru COTORCEA

MAȘINI ȘI INSTALAŢII NAVALE

http://adl.anmb.ro

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2
INSTALAȚII NAVALE DE BORD
 US 2_1 Instalația de balast santină

 Destinaţie şi cerinţe generale.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Operaţiunile de balastare şi stabilitatea navei. Structura
instalaţiei de balast.
 Instalația de santină.

5 noiembrie 2013 Instr. principal Alexandru Cotorcea 2

 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU 2.1
 identificarea cerințelor generale impuse instalației de balast-
santină;
 expunerea argumentată a corelațiilor între operaţiunile de
balastare şi stabilitatea navei;
 identificarea elementelor componente ale instalației de balast
și a principiului de funcționare;
 identificarea elementelor componente ale instalației de
santină și a principiului de funcționare.

5 noiembrie 2013 3
 2.1.1 Destinaţie şi cerinţe generale

 Rol- instalaţiile de balast-santină au rolul de a corecta poziţia

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

centrului de masă al navei prin ambarcarea, transferarea şi
evacuarea peste bord a balastului lichid şi evacuarea apelor
colectate în santină.
 Cerinţe impuse instalaţiilor de balast - santină

să asigure în timp util corectarea poziției centrului de masă al navei,

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

conform necesităților impuse de stabilitatea acesteia.
 Cerinţe impuse instalaţiilor de balast - santină

 să asigure drenarea sau

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

umplerea completă a
tancurilor;

 să dreneze casetele de santină

și coferdamurile când nava are
asietă dreaptă dar și atunci
când nava are înclinări
transversale până în 15° sau
longitudinale de maxim 5°.
 Cerinţe impuse instalaţiilor de balast - santină

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 să nu permită poluarea mării pe
timpul funcționării sau să conducă
la degradarea de către apă a
mărfurilor datorită inundării
arbitrare a navei
 Cerinţe impuse instalaţiilor de balast - santină

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

să dispună de mijloace de acționare locală și de la distanță a
pompelor, de aparate pentru măsurarea cantității de apă în
locurile de colectare
 Cerinţe impuse instalaţiilor de balast - santină

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

să dispună de mijloace de
conducere a apei către
locurile de colectare a acesteia
 Cerinţe impuse instalaţiilor de balast - santină

 să fie executate din materiale rezistente la acțiunea de

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

coroziune a apei de mare;
 să aibă cât mai puține armături de manevră și fitinguri
demontabile.
 Operaţiunile de balastare şi stabilitatea navei.
Structura instalaţiei de balast

- în tancurile de balast se ambarcă apă de mare de greutate B, care

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

se adaugă deplasamentului navei goale. În diagrama de carene
drepte corespunzator valorii deplasamentului navei balastate :
1  g  B
- pe curba     T  se obţine pescajul navei balastate T1  T  T
- intersecţia dreptei T1= ct, cu curba, Zc (T) conduce la obţinerea
cotei centrului de carena Zc1, iar la intersecţia cu curba r(T) se
obţine noua rază metacentrica r1. Cota centrului de greutate dupa
balastare, ZG1 este:

ZG1  g ZG  BZB 1 
Operaţiunile de balastare şi stabilitatea navei

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

1  g  B
   T
T1  T  T


ZG1  g ZG  BZB 1


h1  r1  ZC1  g ZG  BZB  1
 Operaţiunile de balastare şi stabilitatea navei

- Mineralierele→ datorită densităţii mărfii (ρ ~ 4 t/m3 ) → la

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

încărcarea mărfii → centrul de greutate coboară mult →
înalţimea metacentrică transversală şi stabilitatea navei devin
excesive → disconfort asupra echipajului.
- Pentru ameliorarea stabilităţii navei sunt utilizate tancuri de
balast sub puntea principală (cota ZB mare → corectarea poziţiei
în plan a centrului de greutate al navei prin transferul balastului
între tancuri .
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
1 - afterpic; 2 - sorb; 3 - pompă de balast; 4 - armătură de închidere; 5 -
valvulă de fund (Kingston); 6 - casete de valvule; 7 - tanc lateral inferior de
balast; 8 - tubulatură de balast; 9 - tanc de combustibil; 10 - perete de
coliziune; 11 - forpic; 12 - armătură de închidere cu etanșare de pe punte, a
comunicaţiei cu forpicul; 13 - armături de golire, cu acţionare de pe punte, a
tancurilor superioare laterale 14; 15 - puntea principală; 16 - filtru; 17 -
armătură de bordaj.
Structura instalaţiei de balast

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Valvula Kingston
- poate fi de fund sau de bordaj;
- montată pe un cheson
1 – armătură de închidere,
2 şi 3 – conducte de alimentare cu
abur şi aer comprimat;
4 – racord de aerisire;
5 – tub inelar perforat pentru
dezgheţare şi suflare cu abur
sau aer comprimat;
6 – grătar ( v. fig. 2.1.3).
 OBSERVAŢII

1. Tubulatura instalației de balast permite funcționarea și la înclinările

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

transversale până la 15° iar prin construcție are mijloace de golire (armături,
dopuri);

2. Pompele utilizate sunt de tip centrifugal prevăzute cu mijloace de

autoamorsare.

Pentru siguranța funcționării instalației se recurge la dublarea pompelor de

către pompele de incendiu, pompele de serviciu sau pompele circuitului exterior
5 9 10 2 3 8 9 5 1 7

de răcire ale motorului principal. 1

11

6
12 12
 OBSERVAŢII

3. Se interzice folosirea pompei de incendiu în instalaţia de balast dacă tancurile

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

sunt mixte, servind şi pentru depozitarea combustibilului.
4. La navele de dimensiuni mari instalația de balast are două circuite autonome
în pupa şi în prova.
 BALASTUL CURAT

- înseamnă balastul dintr-un tanc care de la

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

ultimul transport de hidrocarburi, a fost curățat
astfel încât fluidul din acest tanc dacă ar fi
descărcat de o navă staționând în apă calmă pe
vreme frumoasă nu ar lăsa urme vizibile de
hidrocarburi pe suprafața apei sau a litoralului
adiacent și nu ar conduce la formarea unei
emulsii pe suprafața apei sau a litoralului
adiacent. Dacă balastul este deversat printr-o
instalație de supraveghere și control al
descărcărilor de hidrocarburi aprobată de
Administrație, iar indicațiile date de această
instalație arată un conținut de hidrocarburi al
fluidului care nu depășește 15 părți per milion
aceasta constituie dovada că balastul este curat,
indiferent de prezența unor urme vizibile.

Fig. Tanc de separare - reziduuri petroliere

 Balastul separat

→ apa de balast introdusă într-un tanc complet separat de instalația de încărcarea a

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

hidrocarburilor și de instalația de combustibil lichid și rezervat în mod permanent
transportului de balast sau de mărfuri altele decât hidrocarburile sau substanțele
nocive în sensul diferitelor definiții date în anexele convenţiei MARPOL 73/78.
 INSTALAŢIA DE SANTINĂ

Rol - Instalaţia are rolul de a evacua peste bord apele colectate în

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

santină în urma unei exploatări normale datorită:

 scăpărilor prin presetupele armăturilor de închidere şi a tubului

etambou;

 purjarea sticlelor de nivel;

 condensarea pe bordaje a vaporilor de apă din aer;

 spălarea punților de sub linia de plutire şi stingerea incendiilor.

Instalația de santină poate asigura şi evacuarea cantităților mari de

apă pătrunsă în caz de gaură de apă.
 INSTALAȚIA DE SANTINĂ
SD SD
SS
PS PS

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

SRP
PBS PSCM
CVSM CVSM
PSRP
RDS

F F
TAC

F
CVSM
VI

TAP

CVSC
F
F
PS CVSCM PS

SD SD

PSCM–pompă de santină compartiment maşini; PBS–pompă de balast – santină;

PSRP–pompă separatorului de reziduuri petroliere; F–filtru; SS–sorburi de salvare; SD–sorburi de drenaj;
PS–puţ de santină; CVSM–casetă valvule santină magazii; SRP–separator reziduuri petroliere;
RDS –racord direct pentru salvare (avarie); VI–valvulă de izolare a apei curate de apa uzată;
TAC–tubulatură de apă curată, TAP–tubulatură de apă poluată cu reziduuri petroliere;
 AMPLASAREA INSTALAŢIEI DE SANTINĂ

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

PS SD PS SD PS SD
CB

E
T

PS SD PS SD PS SD

T – Tunelul de santină;
SS – Sorbul de santină;
PS– Puț santină;
CB – Clapet de bordaj;
E – Ejector
 OBSERVAŢII

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Ca şi la instalația de balast, viteza apei prin tubulatura de santină este limitată de
regulile de proiectare la o valoare minimă de 2 m/s, ceea ce impune de fapt debitul minim
al instalaţiei, în operațiunea de evacuare a apelor reziduale curate (fără reziduuri
petroliere) peste bord.
La capătul tubulaturii de aspirație, se montează un clapet cu reţinere, ce are rolul de a
menţine plină tot timpul cu apă tubulatura de aspiraţie, prin aceasta asigurându-se
menţinerea amorsării pompei, dar şi sensul unic al curgerii apei prin instalaţie, din
interior către exterior.
 BIBLIOGRAFIE

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

•Beziris, A., 1988. Transport maritim (vol. 1, 2), Editura Tehnică, Bucureşti, 1988.
•Biran, A., B., 2003. Ship Hydrostatics and Stability. Elsevier Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2
8DP 200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803, ISBN 0 7506 4988 7.
•Derrett, D., R., Barrass, C., B., 2001. Ship Stability for Masters and Mates. Elsevier Linacre House,
Jordan Hill, Oxford OX2 8DP 200 Wildwood Avenue, Woburn, ISBN 0 7506 4101 0.
•House, D.,J., 2004. Seamanship Techniques. Shipboard & Maritime Operations. Elsevier Linacre
House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP 200, Burlington, MA 01803, ISBN 0 7506 6315 4.
•IMO, 2010. Marpol 73-78, International Convention for the Prevention of Pollution from Ships,
London, 2010.
•Ioniţă, I.C., Apostolache, J., 1986. Instalaţii navale de bord, Construcţie şi exploatare. Editura Tehnică,
Bucureşti, 1986.
•McGeorge, H., D., 2002. Marine Auxilary Machinery. Elsevier Science, Linacre House, Jordan Hill,
Oxford OX2 8DP, Woburn, MA 01801-2041, ISBN 0 7506 4398 6.
•Nicolae, F., 2003. Mașini și instalații navale. Volumul 1. Editura Ex Ponto, Constanta 2003 ISBN:
9736442616 nr.ex: 20 cota: 15167.
•Nicolae, F., 2002. Prevenirea poluării mediului marin, Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”,
Constanţa, 2002.
•Taylor, D., A., 1996. Introduction to Marine Engineering. Elsevier Butterworth Heinemann Linacre
House, Jordan Hill, Oxford 0X2 80F 200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803, 1996.

5 noiembrie 2013 24