Instructor principal Alexandru COTORCEA

MAȘINI ȘI INSTALAŢII NAVALE

http://adl.anmb.ro

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1

ELEMENTELE GENERALE ALE

INSTALAȚIILOR NAVALE
 US 1_2 Instalaţii navale cu tubulaturi - elemente generale

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Elementele componente ale instalaţiilor navale cu tubulaturi.
 Tubulatura instalaţiilor navale.
 Armături navale.
 Armături de reglaj.
 Maşini hidraulice - elemente generale.

2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 2

 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU 1.2.
- identificarea elementelor componente ale instalaţiilor navale
cu tubulaturi.
- identificarea şi caracterizarea tubulaturilor instalaţiilor
navale.
- caracterizarea armăturilor navale.
- expunerea argumentată a principiilor conversiei mecano -
hidraulice.

2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 3

 1.2.1 Elementele componente ale instalaţiilor navale cu
tubulaturi
Elementele care conduc fluidele prin
instalație, între punctele la care aceasta se

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

cuplează, sunt tuburile. Reglarea
parametrilor funcționali, monitorizarea
acestora, precum şi oprirea sau pornirea
instalației în totalitatea ei sau a unor părți
din instalație se fac cu ajutorul armăturilor şi
al aparaturii de manevră, înregistrare şi
semnalizare. Deci, mașinile hidraulice,
tubulatura, armăturile și aparatura de
comandă, control şi automatizare reprezintă
elementele principale care formează orice
instalație cu tubulaturi.

2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 4

 Maşinile hidropneumatice transmit fluidului energia necesară

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

deplasării prin tubulatură între punctele la care se cuplează
instalaţia, sau utilizează energia fluidului care iese dintr-o maşină în
vederea antrenării unei alte maşini. Rezultă că în instalaţiile cu
tubulaturi are loc un transfer de energie de la maşina
hidropneumatică la fluid sau de la fluid la maşină. Aceasta este de
fapt o conversie de energie de tip hidropneumo-mecanic, conversie
care permite definirea tipurilor de maşini hidropneumatice utilizate
în instalaţiile navale.

2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 5

 Transformarea energiei în maşinile hidropneumatice se

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

face în general, fie prin efect dinamic, fie prin efect static
(volumic).
-efect dinamic → conversia apare ca urmare a interacţiunii
dinamice dintre fluid şi organele de lucru ale maşinii
hidropneumatice.
- efect static (volumic) → apare datorită modificării volumului de
lucru al maşinii hidropneumatice, ceea ce duce la modificarea
presiunii şi deci la transferul corespunzător de energie între fluid şi
maşină.
2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 6
 1.2.2 Tubulatura instalaţiilor navale
Transferul fluidelor la bord, impus de particularitaţtile
constructive şi funcţionale ale instalaţiilor navale, se realizează

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

prin intermediul instalaţiilor de tubulatură şi a armăturilor cu care
acestea sunt prevăzute.
În cazul unei nave putem întâlni:
- tubulatura pentru abur;
- tubulatura de alimentare cu apă tehnică;
- tubulatura de răcire;
- tubulatura de ulei;
- tubulatura de combustibil;
- tubulatura de aer comprimat;
- tubulatura instalaţiei de santină şi balast;
- tubulatura instalaţiei de stingere a incendiilor;
- tubulatura de apă sanitară;
- tubulatura pentru diverse utilităţi, etc.
2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 7
 Indiferent de fluidul transferat, în cazul instalalațiilor navale cu tubulaturi apar
pierderi de sarcină hidraulică. Pierderea de sarcină hidraulică totală, notată hr se

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

determină prin însumarea pierderilor de sarcină distribuite hd şi pierderilor locale
de sarcină hl .
Pentru o conductă circulară, de diametru D şi lungime L, de-a lungul căreia
există un număr de n neuniformităţi (elemente perturbatoare ale curgerii, ca de
exemplu: coturi, vane, îngustări sau lărgiri de secţiune), pierderea de sarcină
hidraulică totală se scrie:
n
hr  hd   hlj
j 1

hd    ( L / D )  v 2 /( 2 g )

Re  (v  D ) / 
hl    v 2 /( 2 g )

2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 8

 1.2.3 Armături navale

Armăturile navale → elemente

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

ale instalaţiilor cu tubulaturi care au
rolul de a regla parametrii funcţionali
ai acestora sau de a închide total sau
parţial diferitele trasee de instalaţie. Fig. 1.2.1 Robinet cu ventil Fig.1.2.3 Robinet cu cep
Părţi componente: corpul
armăturii, organul de închidere (reglaj),
organul de comandă.
După rolul lor funcţional,
armăturile sunt: de trecere, de reţinere,
de distribuţie, de manevră, de reglaj. Fig.1.2.4 Robinet cu sertar Fig. 1.2.4 Schema casetelor de
distribuţie
După tipul organului de
închidere, se clasifică în: armături cu
ventil; armături cu sertar; armături tip
fluture; armături cu clapet; armături
cu cep; armături cu flotor; armături
speciale. Fig. 1.2.5 Schema casetelor de manevră
2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 9
 1.2.4 Armături de reglaj

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Rol: de a realiza reglarea unor parametri funcționali ai
instalației în care sunt montate. Ele pot avea rol de reglaj (mențin
automat un parametru funcțional la valoarea stabilită anterior) sau
de siguranță (mențin parametrul sub valoarea stabilită anterior).
Funcție de natura parametrului fizic pe care îl reglează, armăturile
pot fi: pentru reglarea presiunii; pentru reglarea temperaturii;
pentru reglarea debitului și a nivelului; armături diverse.

2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 10

 Armături pentru reglarea presiunii

Tipuri: armături de siguranţă, care realizează semnalizarea atingerii

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

presiunilor extreme ; armături de siguranţă propriu-zise, care realizează
deschiderea instalaţiei sau a recipientului pe care sunt montate la atingerea
valorilor extreme ale presiunii (supape de siguranţă); armături pentru
reglarea propriu-zisă a presiunii (regulatoare de presiune), cu rol de
menţinere a presiunii la o valoare constantă. Armăturile de siguranţă se
montează pe maşinile hidraulice, pe instalaţii, pe rezervoare, etc.

Fig.1.2.6 Supapă de siguranţă interioară Fig.1.2.7 Supapă de siguranţă exterioară

Regulatoare de presiune...de studiat

2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 11

 Armături pentru reglarea temperaturii

 Sunt echipamente care reglează

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

temperatura proceselor termice care au
loc în instalaţiile frigorifice, temperatura
de regim a apei de răcire şi a uleiului în
motoarele principale sau în diesel-
generatoare, menţinându-le în jurul unor Fig.1.2.9 Schemă de reglare bipozitională
valori iniţial prescrise.
Armăturile se împart în mai multe
categorii în funcţie de rolul pe care îl
îndeplinesc în instalaţie: armături pentru
semnalizarea temperaturilor extreme;
armături de siguranţă care acţionează
Fig.1.2.10 Schemă de reglare continuă
la temperaturi extreme; armături pentru
reglarea temperaturii.

2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 12

 Armături pentru reglarea debitului şi a nivelului

În cazul instalaţiilor navale, debitele

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

se măsoarä folosindu-se traductoare
speciale. La fel ca şi la armăturile pentru
reglarea presiunii şi temperaturii, sistemele
de reglare a debitului pot fi realizate după
unul din principiile: Fig.1.2.11 Debitmetru cu diafragmă

proporţional,proporţional-integral,
propoţional-integral-diferenţia1. Pentru
simpla măsurare a debitului, la bordul navei
se utilizează traductoare cu diafragmă, cu
Fig.1.2.12 Debitmetru cu maşină hidrodinamică
maşini hidrodinamice, de tip deversor sau
cu maşini volumice.
2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 13
 Armături pentru măsurarea nivelului

Măsurarea nivelului în tancuri şi

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

rezervoare este foarte importantă pentru
funcţionarea automată a instalaţiilor
navale. Sistemele de măsurare a nivelului Fig.1.2.13 Schemă electrică de măsurare a
nivelului
utilizează scheme de măsură electrice sau
pneumatice. Schemele electrice se folosesc
atunci când se doreşte măsurarea nivelului
lichidelor neinflamabile. Cele pneumatice
se folosesc pentru măsurarea nivelului
lichidelor inflamabile.

Fig.1.2.14 Schemă pneumatică de măsurare a nivelului

2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 14

 1.2.5 Maşini hidraulice - elemente generale
Mașinile hidraulice realizează transferul energie primară → energie

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

secundară. Maşinile hidraulice sunt acele maşini la care cel puţin una dintre cele
două forme de energie este energia hidraulică.
Maşinile hidraulice se numesc maşini de forţă (de exemplu: turbine
hidraulice, turbine eoliene) atunci când efectuează lucru mecanic, respectiv se
numesc maşini de lucru (de exemplu: pompe, ventilatoare) atunci când consumă
lucru mecanic.
În funcţie de sensul în care se realizează transferul de energie, maşinile
hidraulice se clasifică în trei mari grupe, tabelul 1.2.1:
 generatoare hidraulice;
 motoare hidraulice;
 transformatoare hidraulice.
2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 15
 • Generatoare hidraulice, la care energia secundară este energie hidraulică, iar energia
primară este o energie de alt tip. Cu alte cuvinte, generatoarele hidraulice cedează energie

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

curentului de fluid: Eprimară ⇒ Ehidraulică .
Turbogeneratoare hidraulice (turbopompe), la care transferul de energie se
efectuează prin impactul dintre palele rotorului şi curentul de fluid, mărindu-i acestuia din
urmă momentul cinetic.
Generatoare volumice, la care transferul de energie se efectuează prin transportul periodic
al unor volume elementare de fluid sub presiune, de la aspiraţie către refulare.
Generatoare cu fluid motor, la care transferul de energie se efectuază prin amestecul a
două fluide: unul cu energie ridicată şi debit mic, iar celălalt cu energie scăzută şi debit
mare.
Generatoarele electromagnetice, care realizează transferul direct al energiei
electromagnetice către curentul de fluid. Aceste generatoare hidraulice funcţionează pe
principiul inducţiei electromagnetice (rolul conductorului electric fiind jucat de fluidul în
mişcare) şi nu au piese în mişcare.
Elevatoarele hidraulice, care realizează transferul unor volume de fluid de la o cotă
geodezică scăzută, la o cotă geodezică ridicată.

2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 16

 • Motoare hidraulice, la care energia primară este

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

energie hidraulică, iar energia secundară este o energie
de alt tip. Motoarele hidraulice preiau energie de la
curentul de fluid: Ehidraulică ⇒ Esecundară.
• Motoarele hidraulice liniare au ca element activ unul Fig. 1.2.15a Motor
sau mai multe pistoane care se deplasează în interiorul hidraulic: a- liniar.
cilindrilor de lucru, fig.1.2.15a. La bordul navelor,
motoarele hidraulice liniare sunt utilizate la acţionarea
capacelor mecanice ale gurilor de magazii, a porţilor de
bordaj şi a rampelor de încărcare de la navele Ro-Ro,
pentru acționarea mașinii de cârmă, etc.
• Motoare hidraulice oscilante sunt motoare care
relizează care au rapoarte putere pe unitatea de masă
foarte bune. Sunt utilizate la bordul navei îndeosebi la Fig. 1.2.15b Motor
instalaţiile de guvernare, putând fi însă întâlnite uneori hidraulic oscilant.
şi în structura instalaţiilor de acţionare la distanţă a
armăturilor instalaţiilor de balast-santină, la instalaţiile
de capace mecanice a gurilor de magazie, etc.

2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 17

 1.2.6 Eficienţa conversiei energetice

Eficiența conversiei energetice este dată de randamentul său global. Se

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

consideră o mașină generatoare care la intrare primește o putere mecanică P1= Mω
pe care o convertește într-o putere hidraulică P2= QH la ieșire, așa cum se arată în
fig.1.2.16.
Debitul total de fluid la intrare se notează cu Qt iar sarcina totală cu Ht. Se
presupune că în corpul maşinii au loc pierderile de debit ΔQ şi de sarcină ΔH aşa
încât se poate scrie că Ht=H+ΔH şi Qt=Q+ΔQ.

Fig. 1.2.16 Eficienţa conversiei energetice în cazul generatoarelor/motoarelor hidraulice

2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 18

 În corpul pompei au loc pierderile de putere mecanică ΔPm , de putere hidraulică ΔPh şi
de debit ΔPQ. Notând cu P” respectiv cu P’ puterile parţiale exprimate după ce au loc

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

pierderile ΔPm şi respectiv ΔPh se poate scrie că randamentul global este:

Fig. 1.2.16 Eficienţa conversiei energetice în cazul generatoarelor/motoarelor hidraulice

P2 QH QH P ' P ''
G     
P1 M P ' P '' M
 Q Q t  Q Q
   1  
 Q t Q t Q t
 H H t  H H
   1  h
H
 t H t H t
 Q t H t P  P P
  1 m
 1  m  m
 M P1 P1

G  v  h  m

2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 19

BIBLIOGRAFIE
1. Nicolae, F., Ristea,M., Cotorcea , A. Mașini și instalații navale, Editura Academiei Navale ”Mircea cel

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Bătrân”, Constanța, 2013
2. Bordeașu, I., Anton, L., 2002. Mecanica fluidelor, masini hidraulice si actionari, Editura Orizonturi
Universitare Timișoara, 2002.
3. Georgescu, A.M., Georgesu, S.C., 2007. Hidraulica reţelelor de conducte şi maşini hidraulice. Editura
Printech 2007, ISBN 978-973-718-623-2.
4. Iamandi C., Petrescu V., Damian R., Sandu L., Anton A., 1994. Hidraulica instalaţiilor, vol. 1, Editura
Tehnică, Bucureşti, 250p.
5. Iamandi C., Petrescu V., Damian R., Sandu L., Anton A., 2002. Hidraulica instalaţiilor. Calculul
sistemelor hidraulice, vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti, 320p.
6. Lungu, A., 1999. Maşini şi acţionări hidraulice navale, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.
7. Nicolae, F., 2012. Sisteme navale și portuare de operare. Editura Academiei Navale ”Mircea cel
Bătrân”, Constanța, 2012.
8. Nicolae, F., 2011. Instalaţii navale şi portuare de operare. Editura Academiei Navale ”Mircea cel
Batran”, Constanta, curs disponibil pe platforma Elearning adl.anmb. 2010, 2011.
9. Nicolae, F., 2003. Masini si instalatii navale. Volumul 1. Editura Ex Ponto, Constanta 2003 ISBN:
9736442616 nr.ex: 20 cota: 15167.
10. Vasiliu, N., Vasiliu, D., 2005. Acţionări hidraulice şi pneumatice, Vol.I, Editura Tehnică, Bucureşti,
2005.

2 ianuarie 2015 Instr. Pr. Alexandru COTORCEA 20