Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta

Disciplina: Echipamente Electrice

An univversitar: 2017-2018

PROIECT EE
INSTALATIA DE ANCORARE
ACOSTARE

Profesori coordonatori:
Conf.univ.dr.ing. Constantinescu Mircea
Cpt.instructor.cpt.ing. Balaceanu Mihai

Student:
Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018

1. Scurtă considerație asupra motorului asincron cu

rotorul in scurtcircuit
Maşinile cu rotorul în colivie au o înfăşurare rotorică formată dintr-un număr de bare, câte
una pe crestătură, scurtcircuitate pe ambele părţi ale rotorului prin câte un inel de
scurtcircuitare. De fapt, această înfăşurare este echivalentă cu o înfăşurare polifazată rotorică
cu inele, la care cele m inele au fost contopite într-unul singur. Statorul maşinii se compune
din:
- carcasă;
- miez statoric;
- înfăşurare statorică.
Carcasa are rol de suport al miezului, se execută din fontă sau mai rar din OL. De carcasă
sunt prinse, pe cele două părţi laterale, scuturile maşinii în care sunt fixate lagărele. La puteri
mari lagărele sunt separate de stator, fiind fixate pe o placă de bază, comună.
Miezul statoric se execută din tole de oţel electrotehnic de 0,5 mm grosime, izolate între
ele. Miezul are formă cilindrică, pe periferia interioară fiind practicate crestături uniform
distribuite, în care este plasată înfăşurarea statorică de c.a..
Miezul rotoric, fixat pe arborele maşinii, are formă cilindrică şi este realizat din tole de 0,5
mm grosime ca şi miezul statoric. Uneori, tolele miezului rotoric nu sunt izolate între ele. Pe
periferia exterioară, miezul rotoric prezintă un număr de crestături, uniform distribuite, în
care este plasată înfăşurarea rotorică.

2. Descrierea instalație de ancorare-acostare cu

cabestan (vinci) de ancoră
Destinaţia IAA: permite staţionarea sigură a navei în diferite condiţii de staţionare
cum sunt:
- în porturi la dane;
- în bazinele porturilor-rade;
- în mare deschisă;
- în condiţii polare.
Nava este deplasată din punctul de staţionare datorită acţiunii următoarelor perturbaţii:
- forţei datorate vântului: Fvânt
- forţei datorate curenţilor marini: Fc
- forţei datorate valurilor: Fval.
Menţinerea navei pe loc se poate asigura numai printr-o legătură sigură şi elastică cu
fundul apei, legătură asigurată prin intermediul instalaţiei de ancorare care transmite forţele
perturbatoare prin intermediul lanţului şi ancorei fundului mării.
IAA se compune din:
- ancora care asigură fixarea navei de fundul mării
- lanţul de ancoră
- stopele
- mecanismul instalaţiei (vinci sau cabestan)
- puţul lanţului de ancoră
- dispozitiv pentru fixarea lanţului în puţul lanţului
Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018

- nările în borduri şi în punte.

Privind stopele deosebim:
- stopele fixe: fixează lanţul când ancora este fundarisită ca să nu fie solicitate barbotinele şi
se mai folosesc când dorim să oprim ancora la o anumită adâncime;
- stopele mobile (cu lanţ): menţin ancora în marş pentru a nu lovi în bordaj.
Schemă de dispunere la bordul navei a IAA.
Privind schema din fig. 2.1., deosebim:
1- capătul lanţului legat de ancoră;
2- dispozitivul de fixare a lanţului în puţul lanţului (cheie de împreunare);
3- nara în borduri
4- stopele
5- barbotina cabestanului;
6- nara în punte;
7- puţul lanţului;
8- motor electric;
9- transmisie mecanică;
10- frână electromagnetică;
11- controler;
12- tablou cu contactoare şi relee;
13- cutie cu rezistenţe de pornire şi reglaj a turaţiei (dacă motorul electric este de c.c. sau
asincron cu rotor bobinat).
Schema cinematică a unui cabestan de ancoră este prezentată în fig. 2.2, iar în fig. 2.3.
schema cinematică a unui vinci de ancoră.

Ca mecanisme pentru coborarea si ridicarea ancorelor se folosesc

cabestanele sau vinciurile. Cabestanele au axa barbotinei situata vertical si
intregul mecanism de transmisie dispus sub puntea principala, iar vinciurile,
spre deosebire de cabestane, au axa orizontala si transmisia mecanica dispusa pe
punte.
In figura 2.2. este prezentata schema cinematica a cabestanului de ancora.
Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018

Tamburul de manevra este destinat pentru strangerea paramelor de iegare.

El are o forma concava, pentru ca parama care se strange sa nu cada de pe el. Pe
suprafata tamburului de manevra exista o serie de proeminente, numite nervuri,
pentru ca parama sa se aseze cat mai strans pe acesta.
Barbotina si tamburul de acostare sunt cuplate cu axul (3) al cabestanului
prin discurile de frictiune (5). Fortele de frecare si deci cuplurile transmise prin
frictiune axului cabestanului se regleaza cu ajutorul resorturilor, astfel incat sa
se evite aplicarea unor suprasarcini extreme la axul electromotorului de
actionare a cabestanului.
Cand forta de apasare pe discuri, creata prin tensionarea unor resorturi
actionate printr-un sistem mecanic de o roata, este nula, tamburul de manevra si
barbotina se misca liber fata de ax. Aceasta manevra se executa la fundarisirea
ancorei, cand sub actiunea greutatii proprii ancora se fileaza rotind barbotina si
tamburul in gol.
Pentru ridicarea ancorei se preseaza discurile (5) si barbotina va fi cuplata
prin frictiune cu axul (3). Electromotorul de executie (1) roteste axul (3) si
impreuna cu acesta se va roti barbotina (4), virand lantul ancorei la bordul
navei.
in figura 2.3. este reprezentata schema cinematica a unui vinci de ancora.
Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018

Valorile orientative ale raporturilor de transformare ale reductoarelor sunt date în tabelul de
mai jos.
Mecanismul Turaţia motorului [RPM] n
i  motor
n ax ieşeşi
Cabestan cu aburi 180…360 26…60
Cabestan electric 450…1450 110…180
Vinci cu aburi 90…230 6…30
Vinci electric 720…1150 105…250

Forţa la periferia barbotinei trebuie să asigure următoarele manevre:

- tragerea navei pe lanţ până la verticala punctului de ancorare;
- smulgerea unei ancore de pe fundul mării şi tragerea ancorei la post cu viteză
redusă;
- ridicarea ambelor ancore, fiecare ancoră având lungimeaa lanţului filat de 80 sau
100 m;
- virarea unei ancore în cazul fundarisirii întregului lanţ;
- manevrarea parâmelor de acostare cu o forţă la periferia tamburului de acostare
egală cu Fr.p./6, unde Fr.p. este forţa de rupere a parâmei;
- fundarisirea unei ancore sau a ambelor ancore din frână liberă.

3. Analiza funcționarii sistemului de acționare electrică

(SAE) cu motor asincron trifazat cu rotorul in
scurtcircuit

3.1. Caracterizarea motoarelor electrice de acţionare a IAA

a) serviciul de scurtă durată S2. Durata standardizată a unui ciclu de virare a ancorei
se adoptă în calcule Tc=30 minute;
b) posibilitatea funcţionării motorului electric cu rotorul calat, sub tensiune, timp de
(0,5-1,0) minute;
c) modificarea sarcini la axul motorului electric în limite largi: (1,30-2,00)Mn ;
d) porniri dese ale motorului electric (până la 120 porniri şi frânări într-o oră) şi
posibilitatea de reversare a turaţiei;
e) durata totală de funcţionare a motorului electric într-o zi este aproximativ de
40…50 minute;
f) necesitatea unei viteze reduse de tragere a ancorei la post impune asigurarea unui
raport între viteza nominală de virare a ancorei şi viteza de tragere a ancorei la post care să nu
fie mai mic decât 4:1. Acest deziderat se obţine utilizând motoare electrice asincrone cu rotor
în scurtcircuit cu 2 sau 3 trepte de viteză sau în cazul acţionărilor în c.c. prin asigurarea unor
caracteristici mecanice artificiale corespunzătoare.
În cazul motoarelor asincrone pentru forţe de tracţiune (de sarcină) mai mici de 3000
daN se recomandă motoare electrice cu 2 trepte de viteză, iar pentru celelalte cazuri cu 3
trepte de viteză. Motoarele asincrone cu rotor în scurtcircuit, la majoritate navelor, au 3 trepte
de viteză realizate cu ajutorul a două înfăşurări statorice distincte, dintre care una poli
comutabili (înf. de tip Dalander - comutare la putere constantă – conexiune triunghi la
conexiune dublă stea. Trecerea de la conexiunea stea la dublă stea se realizează la cuplu
Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018

constant). Acţionările în c.c. asigură de obicei 4-5 trepte de viteză, metodele de reglaj a
turaţiei motoarelor de c.c. fiind mult mai simplu de realizat.
3.2. Principalii parametri ai IAA
Societăţile de clasificare (RNR) impune alegerea unor parametrii ai instalaţiei funcţie
de caracteristica de dotare a navei Na (cu excepţia macaralelor plutitoare):
Na   2 / 3  2B  h  0,1A
în care:
 [m3]- deplasamentul volumetric al pescajului corespunzător liniei de încărcare de
vară;
B[m]- lăţimea navei;
h[m] – înălţimea de la linia de încărcare de vară până la faţa superioară a învelişului punţii
celui mai înalt ruf, care se calculează astfel:
h=a+∑hi ,[m] ,
în care:
a [m]– distanţa măsurată pe verticală, la secţiunea maestră, de la linia de încărcare de vară
până la faţa superioară a învelişului punţii superioare;
hi – înălţimea în planul diametral a fiecărui nivel de suprastructură sau rufului cu o ăţime mai
mare de 0,25B;
A [m2] – suprafaţa velică în limitele lungimii navei L , considerată de la linia de
încărcare de vară. La determinarea valorii A se va ţine seama numai de suprafaţa velică a
corpului navei, suprastructurilor şi rufurilor având lăţimea mai mare de 0,25 B.
Din RNR funcţie de valoarea Na sunt indicate următoarele date:
I. Ancore principale:
- nr. de ancore principale (o ancoră este de rezervă);
- masa fiecărei ancore.
II. Lanţuri pentru ancore principale:
- lungimea totală a 2 lanţuri: 2L [m];
- calibrul lanţului d[mm]:
- lanţ obişnuit (categoria 1);
- lanţ cu rezistenţă mărită (categoria 2);
- lanţ cu rezistenţă specială.
III. parâme de legare:
- numărul de parâme;
- lungimea fiecărei parâme;
- forţa totală de rupere a parâmei Frup [KN].
Pentru aprecierea forţei de rupere a lanţului de ancoră ne folosim de următorul tabel:

Nr. Calibrul Greutatea Forţa de rupere în multipli Forţa de tracţiune maximă

crt. lanţului ancorei din greutatea ancorei admisibilă în multipli din
[mm] [tf] Frl/G greutatea ancorei
Fmax/G
1 25-31 0,5-1,0 50-40 16,7-13,4
2 31-40 1,0-2,0 40-31,5 13,4-10,5
3 40-53 2,0-4,0 31,5-27,8 10,5-9,3
4 53-62 4,0-6,0 17,8-25,4 9,3-8,5
5 62-72 6,0-8,0 25,4-24 8,5-8
Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018

Pe lângă parametri daţi de RNR mai amintim următorii parametri importanţi în

exploatarea IAA şi proiectare:
- H[m] adâncimea de calcul a staţionării navei la ancoră. H=(40-100)m. Adâncimea reală de
staţionare, de obicei, nu depăşeşte 50m şi în majoritatea cazurilor este de (15-30)m;
- qaer este greutatea metrului liniar de lanţ în aer. Qaer=0,0215 d2 [daN/m], unde d[mm] este
calibrul lanţului de ancoră.
- fpf=1,25-1,35, este coeficientul de pierderi prin frecare de la nară până la barbotină:
- ηn=0,65-0,77 este randamentul narei de punte;
- ηmec=0,65-0,8, este randamentul reductorului (vinciului);
- vmed=(16-12) m/min, este viteza medie de virare a ancorei după smulgerea de la adâncimea
de calcul H. Pe unele nave maritime în scopul micşorării timpului de virare a ancorei se
adoptă vmed=(22-30)m/min.;
- vpost<10 m/min, este viteza de tragere a ancorei la post. Se recomandă vpost=(5-7)m/min.
- vp<(14-18)m/min este viteza de înfăşurare a parâmei de manevră la forţa de tracţiune
niminală. La virarea parâmelor libere sau la funcţionarea cu forţă de tracţiune scăzută este
necesară o viteză mărită şi se adoptă vp=(26-30)m/min;
- k=0,87 este coeficientul de reducere a greutăţii ancorei şi lanţului în apă;
- v=(0,1-0,3) m/s este viteza absolută de tragere a navei pe lanţ spre verticala punctului unde
se află ancora;
-vc=(0,5-3) m/s este viteza curentului de apă;
-ηt=0,9-0,95 este randamentul tamburului de manevră.

3.3 Etapele procesului de virare a ancorei, diagrama de sarcină

Dintre toate regimurile posibile de funcţionare a IAA determinant este regimul de
virare a ancorei când nava se află la ancoră în radă.
Întreg procesul de plecare de la ancoră se împarte în 4 etape (perioade), astfel:
Etapa 1: tragere navei pe lanţ cu forţă de tracţiune constantă: cabestanul (vinciul) trage
lanţul de ancoră cu o forţă de tracţiune constată până la ridicarea ultimei verigi aşezată liber
pe fundul mării. Nava se deplasează spre locul de fundarisire a ancorei, iar forma lănţişorului
rămâne neschimbată.
Etapa 2: Aducerea navei deasupra ancorei. Forma lănţişorului se schimbă continuu şi forţa
de tracţiune în lanţ creşte continuu. La sfârşitul acestei etape lanţul ocupă poziţia 00”.
Etapa 3: Smulgerea ancorei de pe fundul mării. Solicitarea motorului electric este maximă.
Etapa 4: ridicarea ancorei după smulgere şi tragerea ancorei la post.
Obs. Când ancora este trasă în nară forţa de tracţiune creşte ca urmare a frecărilor inerente.
În afara regimului normal de virare a ancorei mai există un aşa zis regim de avarie,
adică regimul în care filarea ancorei a fost efectuată la o adâncime care depăşeşte lungimea
totală a lanţului de ancoră H>L. Cu toate că în acest regim lipseşte operaţiunea de smulgere a
ancorei, el poate reprezenta în cazul când lanţul de ancoră este foarte lung o solicitare mai
mare a motorului electric în comparaţie cu regimul normal. IAA trebuie să facă faţă şi acestui
regim.
Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018

Etapele procesului de virare a ancorei în regim normal

Diagramele de sarcină corespunzătoare etapelor prezentate este redată în fig. 2.11.a.,

iar în fig. 2.11.b. se prezintă diagrama de sarcină pentru regimul de avarie.

Sisteme de acţionare electrică a mecanismului de ancorare-acostare

Sistemele de acţionare electrică a mecanismului de ancorare-acostare pot fi clasificate
astfel:
- sisteme de acţionare cu controler în circuitul de forţă (controler cu came);
- sisteme de acţionare cu contactoare şi relee (pornitoare magnetice);
- sisteme de acţionare cu grup generator-motor;
- sisteme de acţionare cu tiristoare (sau scheme hibride).
Sisteme de acţionare cu controler în circuitul de forţă sunt utilizate pentru acţionările cu
motoare de c.c. cu puterea nominală până în 20KW, precum şi pentru acţionări cu motoare
asincrone cu 2 sau 3 trepte de viteză cu puteri nominale de asemenea până în 20KW.
Pentru celelalte sisteme de acţionare a căror motoare electrice au puteri nominale
cuprinse în gama 20-80 KW se folosesc scheme cu contactoare şi relee, care independent de
operator asigură pornirea motorului electric, modificarea automată a turaţiei în funcţie de
sarcina la arborele motorului şi reversarea rapidă fără a suprasolicita motorul electric.
Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018

Exemplu: Schema electrică de comandă a acţionării cabestanului de ancoră cu relee şi

contactoare pentru motor asincron în scurtcircuit ci trei viteze (pag. 73, fig. 2.20).
Elemente componente
m – motor asincron cu rotor în scurtcircuit cu 2 înfăşurări (una cu poli comutabili de tip
Dalander) cu 3 trepte de viteză;
C1, C2 – contactoare de cuplare la reţea pentru sensurile vira şi fila
C3- contactor pentru conectarea înfăşurării cu poli comutabili în triunghi
C4, C6 – contactoare pentru conectarea înfăşurării comutabile în dublă stea
C5 – contactor pentru cuplarea treptei de viteză mare 2p=4;
C7 – contactor de frână;
d1 – releu de minimă tensiune;
d2 – releu pentru comutarea automată de la viteză mare la viteză medie (când funcţionează
releul de protecţie la curent de sarcină d4;
d4 – releu de sarcină;
e1, e2, e3 – relee termice pentru protecţia la suprasarcină;
FE – bobina frânei electromagnetice;
b(1-1’) – b(8-8’) – contactele controlerului de comandă;
b1 – buton pentru anularea protecţiei;
h – lampă de semnalizare. Este aprinsă când poziţia controlorului corespunde cu viteza
motorului şi se stinge când acţionează protecţia de sarcină (d2);
f – siguranţe fuzibile pentru protecţia la scurtcircuit a schemei de comandă;
a – separator cu pârghie.

Situaţia schemei la aplicarea tensiunii de la reţea (se închide a). Controlerul în poziţia 0: sunt
închise contactele
1-1’ din circuitul (35) prin care se alimentează bobina releului d2 (care se automenţine prin
contactul său din circuitul 36). Releul d2 prin contactul din circuitul (26) alimentează lampa
h.
8-8’ din circuitul (28) alimentează releul de minimă tensiune care se automenţine prin
contactul său din circuitul 27.
Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018

Schema electrica de forta

Schema electrica de comanda

Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018
Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018
Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018

4. Alegerea aparatelor electrice

Pentru alegerea aparatelor elctrice trebuie sa calculam curenții nominali

corespunzători treptelor de turație
- Turația redusa : n1 = 375 rpm ; Pn = 8 kW ; ηn = 0,48 ; cosφn =
Ip
0,32 ; = 4 ; Un = 380 V
In

Pn (W) 8000
In1 = = = 79,13 ≅ 80(A)
ηn ∙ √3 ∙ Un ∙ cosφn 0,48 ∙ √3 ∙ 380 ∙ 0,32

- Turația de bază : n1 = 750 rpm ; Pn = 16 kW ; ηn = 0,76 ; cosφn =

Ip
0,66 ; = 6 ; Un = 380 V
In

Pn (W) 16000
In2 = = = 48,46 ≅ 49(A)
ηn ∙√3∙Un ∙cosφn 0,76∙√3∙380∙0,66

- Turația ridicată : n1 = 1500 rpm ; Pn = 16 kW ; ηn = 0,78 ; cosφn =

Ip
0,84 ; = 6 ; Un = 380 V
In
Pn (W) 16000
In3 = = = 37,10 ≅ 38(A)
ηn ∙ √3 ∙ Un ∙ cosφn 0,78 ∙ √3 ∙ 380 ∙ 0,84

4.1. Alegerea contactoarelor electromagnetice

Criteriile utilizate pentru alegerea contactoarelor sunt :
- Natura sarcinii : c.a. ;
- Felul sarcinii : contactor tip AC3 ;
- Pn catalog ≥ Pn motor ;
- In catalog ≥ In motor ;
- Capacitatea de rupere : curenți la functionarea nominal ;
- Capacitatea de închidere : (6 ÷ 10)In

Contactoarele s-au ales din catalogul 8GB.

- Contactorul C3 pentru conectarea motorului în triunghi, turații reduse. S-
a ales contactorul MC-85a tripolar cu Pn catalog =45 (kW) > Pn motor =8
(kW) , In catalog =85 (A) > In1 =80 (A) , AC3 , curentul de închidere 6In ,
2cND + 2cNÎ
Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018

- Contactoarele C4 și C6 pentru conectarea in dublă stea. S-a ales

contactorul MC-50a tripolar cu Pn catalog =22 (kW) > Pn motor =16 (kW) , In
catalog =50 (A) > In2 motor =49 (A) , AC3 , curentul de închidere 6In , 2cND +
2cNÎ

- Contactorul C5 pentru turații ridicate. S-a ales contactorul MC-50a

tripolar cu Pn catalog =22 (kW) > Pn motor =16 (kW) , In catalog =50 (A) > In
motor =38 (A) , AC3 , curentul de închidere 6In , 2cND + 2cNÎ

- Contactorul de frână C7: puterea absorbită de frână 170(W). S-a ales

contactorul MC-6a tripolar cu Pn catalog =3 (kW) > Pn frana =170 (W) , In
catalog =7 (A) , 1cND sau 1cNÎ

- Contactoarele C1 și C2 pentru sensurile de rotație sunt identice cu C3

care are cel mai mare curent. Sunt de tipul MC-85a

4.2. Alegerea releelor termice, reglajul releelor.

Pentru protecția la suprasarcină a motorului asincron se consideră curentul de
suprasarcină Iss egal cu curentul nominal al treptei de turație:
Iss = In motor , Un=380 (V)
Criteriile de alegere a releelor termice
- Se consideră Iss=In motor
- Se alege un releu termic tip TSA astfel încat să fie satisfacută condiția Isn
≥ In motor , unde: Isn – curentul de serviciu nominal
- Curentul nominal al motorului să se incadreze în limitele de reglaj al
releului
Ir = (0,6 ÷ 1,0)Isn
Iss = In motor
- Pentru treapta de turație redusă Iss1 = In1 =80 (A), se alege releul tripolar
TSA 100 cu Isn = 80=In1. Releul are In releu = 100 (A), cod: 3647
- Pentru turația de bază: Iss2 = In2 = 49 (A), se alege un releu termic TSA 63
cu curentul de serviciu nominal Isn = 60 (A) cu domeniul de reglaj al
curentului Ir = (0,6 ÷ 1,0)Isn =
(36 ÷ 60) (A)
In2 =49 (A)
Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018

- Pentru treapta de turație ridicată: Iss3 = In3 = 38 (A), se alege releul tripolar
TSA 63 cu Isn = 40 (A), Ir = (0,6 ÷ 1,0)Isn = (24 ÷ 40) (A)
In3

4.3. Alegerea contactelor de comandă si a releelor

- Pentru protecția de tensiune minimă notate in schema d1, se alege din
catalogul 8GB, contactorul MC-6a, tripolar cu Pn catalog=3 (kW), Un=380
(V), In catalog=7 (A), avand 1cND sau 1cNÎ
- Pentru releul d2 se alege din catalogul SIMENS un releu de c.a. având
4cND, Un=380 (V), In=16 (A), cod comanda: STT4204-0, familia BETA
comutație
- Pentru releul d3 se alege din catalogul SIMENS un releu de c.a. având
2cND, Un=380 (V), In=16 (A), familia BETA comutație

4.4. Alegerea întrerupatorului automat din TPD și a siguranțelor fuzibile.

La alegerea întrerupatorului automat se ține seama de Un , In , capacitatea de
rupere la scurtcircuit, caracteristica de declanșare .
S-a ales întrerupatorul automat din catalogul SIMENS, din familia 3VT cu
Un=380 (V), In=100 (A). Curentul de reglaj al protecției la suprasarcină Iss=100
(A), curentul de acționare al protecției la scurtcircuit instantaneu Ii=400 (A),
aparat de clasa B
4.5. Alegerea cablului de alimentare a pornitorului magnetic. [2] pag 410-421
- Se consideră curentul de calcul egal cu curentul nominal pe treapta de
turație redusă care este cea mai mare: In1= 80 (A)
- Se alege din tabelul nr.10.3 (pag. 413) pentru un singur conductor Icablu >
In1 , cu secțiunea nominală de 25mm2 , Icablu= 110 (A) cu izolația din
cauciuc butilic pentru temperatura izolatie +80º C.
- Pentru cablul cu trei conductoare sarcinile de curent admisibil se
determină folosid coeficientul de corecție CT10,3= 0,7
Icablu conectat = 110 ∙ 0,7 = 77 (A), sectiunea 25mm2
- Se aduc corecții privind dispunerea cablurilor, pentru dispunerea pe un
rand, coeficientul de corecție este:
Icablu corectat 77
K1 = 0,9 ∶ Icalculat = = = 85,55 (A)
K1 0,9
- Dacă temperatura mediului ambient este diferită de 45ºC, încarcarile
admisibile se vor corecta cu un coeficient Kθ dat in tabelul 10.4 si pentru
θ>45ºC, Kθ<1, s-a ales temperatura minimă a conductorului 80ºC și pentru
Academia Navala „Mirce cel Batran” Constanta
Disciplina: Echipamente Electrice
An univversitar: 2017-2018

temperatura mediului ambient de 50ºC, din tabel se extrag K θ = 0,93 ∶

′
Icalculat = Icalculat ∙ K θ = 85,55 ∙ 0,93 = 79,56 (A)
- Pentru comutatorii care funcționează în regim de SD durata încalzirii
cablurilor este mai mică decât în regim S1, se folosesc coeficienții de
corecție din tabelul 10.5 (pag415)
- Pentru secțiunea cablurilor de 25mm2 pentru regim SD de 30 min, pentru
cabluri cu înveliș metalic coeficientul de corecție Kc=1,12. A rezultat :
′
Icalcul cablu = Icalculat ∙ K c = 76,56 ∙ 1,12 = 89,10 (A)

Se verifică cablul ales la căderea de tensiune admisibilă care este 6% din

Un=380 (V) care este 22,8 (V)
S-a considerat cablul pur rezistiv și se calculează rezistența in Ω/m cu relația :
18,4∙10−3
r= ∙ [1 + 0,004(t − 20)] (Ω/m)
q
unde:
q- secțiunea cablului in mm2
t=80ºC (temperatura izolației)
18,4∙10−3
r= ∙ [1 + 0,004(80 − 20)] = 0,0003042 (Ω/m)
75mm2
- Lungimea cablului este de 80 (m)

R = r ∙ 80 = 0,024 (Ω)
- Caderea de tensiune ∆U
∆U = R ∙ In1 = R ∙ 80 = 0,024 (V)

Se verifică căderea de tensiune admisibilă. Se alege un cablu naval CNC85C

care este un cablu naval cu izolație de cauciuc, conductor de cupru multifilar,
strat separator de folie termică, izolație din amestec de calciu, etilen-propilenic,
manta din amestec de cauciuc.