Instructor principal Alexandru COTORCEA

MAȘINI ȘI INSTALAŢII NAVALE

http://adl.anmb.ro

INSTALAȚIA DE GUVERNARE
 CUPRINS

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Caracteristicile de manevră şi de drum ale navei.
 Organe de guvernare pasivă.
 Organe de guvernare activă.
 Acționarea instalațiilor de guvernare.
 Schematizarea instalaţiei de guvernare.

17 ianuarie 2016 2
 Instalațiile de guvernare din dotarea navelor au rolul de a asigura

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

respectarea drumului impus navei prin aplicarea la comandă a unor momente
verticale de rotire care acționează simultan cu forță axială de propulsive.
O instalație de guvernare este formată dintr-un element de comandă
(timona), o transmisie de comandă, o mașină de forță și unul sau mai multe
elemente de execuţie-organele de guvernare (cârmele).

17 ianuarie 2016 3
 Condițiile generale impuse instalației de guvernare sunt:

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 să asigure forța laterală necesară girației navei si să mențină valoarea ei
până la următoarea comandă;
 valoarea forței laterale trebuie să fie obținută într-un anumit timp impus;
 la organul de comandă trebuie să fie asigurat controlul elementului de
execuție (unghiul de cârmă);
 în transmisia de forță trebuie prevăzută posibilitatea limitării forței laterale
pentru a nu distruge organele transmisiei;
 să aibă siguranță mare de funcționare realizată și prin existența acționării
de avarie.

17 ianuarie 2016 4
 Fiecare navă, cu excepţia barjelor purtate, trebuie să aibă o instalaţie de guvernare
robustă şi sigură, care să asigure manevrabilitatea şi stabilitatea de drum. Asemenea instalaţii

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

pot fi: cârmă cu profil hidrodinamic, instalaţie cu ajutaje orientabile şi alte instalaţii acceptate.
Instalaţia principală de guvernare trebuie să asigure manevra de trecere a cârmei sau a
ajutajului orientabil, complet imerse de la 350 dintr-un bord la 350 în celălalt bord, cu nava la
pescaj maxim şi la viteza maximă de serviciu.
În aceleaşi condiţii trebuie să se asigure manevra de trecere a cârmei sau a
ajutajului orientabil, complet imerse, de la 350 dintr-un bord la 350 în celălalt bord într-un
timp care să nu depăşească 28 secunde. Instalaţia auxiliară de guvernare trebuie să asigure
manevra de trecere a cârmei sau a ajutajului orientabil, complet imerse de la 150 într-un bord
la 150 în celălalt bord într-un timp care să nu depăşească 60 secunde cu nava la pescajul
maxim şi la viteza de marş maximă de serviciu sau la viteza de 7 Nd, în funcţie de valoarea
care este mai mare.

17 ianuarie 2016 5
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Lângă fiecare post de comandă de la distanţă a acţionărilor instalaţiei principale
şi auxiliare de guvernare, precum şi în compartimentul cârmei, trebuie să existe indicatoare
pentru poziţia cârmei sau ajutajului orientabil.
Diferenţa dintre poziţia indicată şi cea reală nu trebuie să fie mai mare de:
10 – la poziţia cârmei sau ajutajului orientabil în planul diametral sau într-un plan
paralel cu acesta
1,50 - la poziţia cârmei sau ajutajului orientabil la unghiuri de 00-50
2,50 – la poziţia cârmei sau ajutajului orientabil la unghiuri de 50-350

17 ianuarie 2016 6
 Caracteristicile de manevră şi de drum ale navei

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Toate calităţile care permit navei să se deplaseze prin apă şi să guverneze în
direcţia dorită se numesc calităţi evolutive sau elemente de manevră.
Calităţile evolutive sunt:
viteza
inerţia
giraţia navei

17 ianuarie 2016 7
 Viteza navei

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Reprezintă spaţiul parcurs în unitatea de timp, în noduri (mile/oră), în cabluri pe
minut sau în m/s.

Inerţia
Reprezintă capacitatea unei nave de a-şi continua deplasarea corespunzător
regimului iniţial de marş după schimbarea acestui regim.
Inerţia este caracterizată prin:
 distanţa parcursă de către navă prin inerţie
 timpul cât continuă mişcarea
De regulă, elementele inerţiei navei se determină pentru două situaţii şi anume: distanţa
parcursă şi intervalul de timp din momentul stopării maşinilor până la oprirea definitivă a
navei respectiv distanţa parcursă şi timpul necesar opririi navei din momentul trecerii
sistemului de propulsie de la marş înainte la marş înapoi.
17 ianuarie 2016 8
 Giraţia

Giraţia navei reprezintă capacitatea

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

acesteia de a-şi schimba direcţia de
deplasare sub influenţa sistemului de
guvernare, a maşinilor sau a efectului
combinat al acestora. Curba descrisă de
centrul de greutate al navei, care îşi schimbă
direcţia de deplasare din momentul în care
s-a pus cârma şi până la venirea la noul
drum se numeşte curbă de giraţie.

17 ianuarie 2016 9
 Faza iniţială, numită şi faza de manevră, durează din momentul punerii cârmei şi până

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

când nava începe să se întoarcă, OA. Pe timpul acestei faze nava se comportă astfel:
mai întâi continuă să se deplaseze pe vechiul drum apoi manifestă tendinţa de a se abate
în bordul opus punerii cârmei (dar pentru puţin timp) pentru ca imediat ce cârma simte
rezistenţa apei nava să înceapă sa abată prova în bordul cârmei iar pupa în afară.

Faza de evoluţie, începe din momentul când centrul de greutate al navei începe să
descrie o curbă în formă de spirală logaritmică şi se termină în momentul când giraţia
devine constantă, arcul AB.

Faza de giraţie propriu-zisă, începe în momentul când giraţia devine constantă, în

momentul când punctul giratoriu începe să descrie un cerc, arcul mare BC. Acest moment
variază de la navă la navă şi apare de regulă după ce nava s-a întors de la vechiul drum cu
un unghi de 120°-180°. Pe timpul fazei de giraţie punctul giratoriu rămâne fix, unghiul de
derivă β şi viteza unghiulară ώ se mențin constante.

17 ianuarie 2016 10
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Pentru definirea curbei de giraţie se utilizează următorii parametrii:

 diametrul giraţiei propriu-zise

 diametrul tactic al giraţiei

 avansul, transferul

Valorile acestor parametri pot fi măsurate direct pe curba de giraţie, obţinută

prin calcule analitice respectiv prin utilizarea rezultatelor experimentărilor.

17 ianuarie 2016 11
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Diametrul giraţiei propriu-zise
Se notează Dg şi este diametrul traiectoriei circulare descrisă de centrul
de greutate în timpul fazei de giraţie propriu-zisă.
Valoarea diametrului giraţiei propriu-zise depinde, în special, de unghiul
de bandă al cârmei (creşterea unghiului de bandă al cârmei determină micşorarea
diametrului giraţiei propriu-zise) şi, într-o măsură mai mică, de viteza navei
(creşterea vitezei determină creşterea diametrului giraţiei propriu-zise).

17 ianuarie 2016 12
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Diametrul tactic al giraţiei
Se notează Dt şi este distanţa dintre PD aflat în poziţia corespunzătoare unghiului de drum
adevărat ψ = 0º şi planul diametral (PD) aflat în poziţia corespunzătoare unghiului de drum
adevărat ψ = 180º.
Dt  0,9...1,2Dg [m]

Avansul
Se notează cu a şi este distanţa parcursă de centrul de greutate al navei, în sensul de
înaintare iniţial, din momentul începerii bandării cârmei până când se ajunge la unghiul de drum
adevărat ψ = 90º.
a  0,6...1,2Dg [m]

17 ianuarie 2016 13
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Transferul
Se definesc două tipuri de transfer: direct şi invers. Transferul direct, td, este modulul
vectorului deplasării laterale care o efectuează centrul de greutate al navei din momentul începerii
giraţiei până când ajunge la drumul adevărat ψ = 90º şi are sensul spre bordul în care se bandează
cârma.
td  0,5...0,6Dg [m] (3.1.3)
Uneori pe curba de giraţie poate fi precizat şi transferul direct maxim.
Transferul invers, ti, este modulul vectorului deplasării laterale maxime pe care o
efectuează centrul de greutate al navei din momentul începerii giraţiei şi are sensul spre bordul
opus bandării cârmei.
ti  0...0,1Dg [m]

17 ianuarie 2016 14
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Parametrii giraţiei sunt influenţaţi de caracteristicile constructive
şi de exploatare ale navei. Astfel, diametrul giraţiei propriu-zise:
 scade la aprovarea navei
 creşte la apuparea navei
 se dublează la marş înapoi
 scade odată cu creșterea pescajului mediu al navei

17 ianuarie 2016 15
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Organe de guvernare pasivă

Forţa laterală necesară guvernării navei pentru traiectoria dorită se

realizează cu ajutorul organelor de guvernare. În funcţie de modul de obţinere a
acestor forţe, se deosebesc două tipuri de organe de guvernare: organe de
guvernare pasivă și organe de guvernare activă. Organele de guvernare pasivă
realizează forţa laterală necesară guvernării, folosind curentul de apă antrenat de
navă în deplasare.

17 ianuarie 2016 16
 Cele mai reprezentative sunt instalațiile de guvernare care utilizează ca

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

organ de lucru cârma. Rotirea acesteia în raport cu bordul creează o asimetrie a
scurgerii în jurul corpului care va duce la mișcarea pupei.

Cârma
Apendicele amplasat în jetul de apă al propulsorului sau în siajul
carenei, având forma de aripă profilată sau neprofilată hidrodinamic, cu
posibilități de rotire în jurul unei axe verticale și care asigură guvernarea
navei.

17 ianuarie 2016 17
 După poziția axului cârmei acestea pot fi: cârme necompensate, la care pana cârmei
este amplasată în pupa axului cârmei (se utilizează la ambarcațiuni, unele nave fluviale şi

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

spărgătoare de gheață); cârme semicompensate, la care axul cârmei este situat la o distanță
de muchia de atac cuprinsă între ½ din grosimea profilului si ¼ din lungimea lui (se folosesc
la navele mari cu 2 sau 4 arbori); cârme compensate, care constituie cel mai răspândit tip de
cârmă, al căror ax se află la o distanță de muchia de atac egală cu ¼ până la 1/3 din
lungimea profilului.

Tipuri de cârme: a- cârmă necompensată; b- cârmă compensată; c- cârmă semi-compensată;

d, e- cârmă semi-compensată (suspendatâ).
17 ianuarie 2016 18
 După modul de susținere:

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

cârme susținute de lagăre sus şi jos;
cârme semisuspendate, care au un lagăr sus şi altul aproximativ la mijlocul înălţimii
cârmei;
cârme suspendate, care au un lagăr sus.
După forma profilului:
cârme plate, formate dintr-o singură tablă sau din două table consolidate cu nervuri
orizontale - se folosesc foarte rar şi numai la ambarcațiuni sau nave mici destinate
navigației interioare;
cârme hidrodinamice - la aceste tipuri secțiunile orizontale prin cârmă au forma unor
profiluri hidrodinamice simetrice - se folosesc la toate navele maritime moderne.

17 ianuarie 2016 19
 Organe de guvernare activă

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Organele de guvernare activă realizează forţa laterală necesară
guvernării, prin transformarea energiei mecanice pe care o primesc direct şi
special pentru guvernare. Soluțiile constructive cele mai întâlnite sunt: sistem cu
cârmă activă, sistem cu jeturile transversale sau sistem cu propulsor Voith -
Schneider.

17 ianuarie 2016 20
 Sistemul de guvernare cu cârmă activă este un profil simetric faţă de coarda sa,

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

înclinabil în jurul unui ax vertical, plasat în P.D al navei, în pupa acesteia, profil la al
cărui bord de fugă este ataşat un propulsor suplimentar a cărui împingere este orientabilă
odată cu safranul cârmei.

17 ianuarie 2016 21
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Sistemul de guvernare cu jeturi transversale este reprezentat de instalaţiile care
dispun de un tunel transversal plasat în extremităţile navei (sau numai în prova) în
care este montat un motor axial.

17 ianuarie 2016 22
 Sistemul de guvernare cu propulsor Voith - Schneider

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Sistemul de guvernare cu propulsor Voith - Schneider (propulsor cu aripioare) înglobează
mai multe propulsoare dispuse circular. Acestea execută o mişcare compusă circular-
principala pentru intregul sistem şi de rotaţie în jurul axului propriu pentru fiecare
propulsor.

17 ianuarie 2016 23
 Sisteme de guvernare-propulsie de tip POD/ AZIPOD

Propulsoarele azimutale realizează împingere maximă în orice direcţie. Indiferent

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

de viteza navei această împingere îsi poate modifica direcţia funcţie de necesităţile
manevrării navei. Elicele propulsoarelor azimutale nu funcţionează doar în curent axial, ci si
în curent oblic, asigurând navei o capacitate manevrieră deosebită chiar și la viteze mici ale
navei, acolo unde sistemele clasice cu cârmă au performanțe slabe.

Sistem de guvernare-propulsie de tip AZIPOD:

1 - partea submersă a sistemului POD; 2 - răcitor de aer; 3
- ventilatoare de aer; 4 - motor hidraulic; 5- unitate de
putere; 6 - răcirea sistemului hidraulic; 7- corpul navei.

Acest concept presupune montarea unui motor electric

într-un corp hidrodinamic (bulb “pod”) plasat sub navă.
Energia electrică produsă la bordul navei este transferată
motorului electric de curent alternativ care transmite
direct momentul de rotaţie propulsorului de tip elice.

17 ianuarie 2016 24
 Schema bloc a instalației de guvernare

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

După modul de executare a comenzii date de la timonă, instalațiile de guvernare se pot
realiza cu comandă în circuit deschis sau cu legătură inversă.

1 - timona de comandă;
2 - transmisia de comandă;
3 - maşina de cârmă;
4 - transmisia de forţă;
5 - element de execuţie;
6 - transmisia de control;
7 - axiometru Instalație de guvernare în circuit deschis

17 ianuarie 2016 25
 Schema bloc a instalației de guvernare

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

1 - timona de comandă;
2 - elementul comparator;
3 - mașina de cârmă;
4 - organul de execuție;
5 - transmisia de comandă;
6 - transmisia de forță;
7 - legătura inversă;
8 - transmisia de control; Instalația de guvernare cu comandă în circuit închis
9 - axiometrul.

17 ianuarie 2016 26
 Maşina de cârmă cu hidromotor liniar

1 - piston; 2 - cilindru;

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

3 - eche; 4 - piatra de
culisă;
5 - pompa cu debit
variabil;
6 - electromotor de
acționare;
7 - bara de comandă;
8 - cârma;
9 - conducte hidrostatice;
10 - bara legăturii inverse;
11 - tija de comandă a
pompei;
c - element de comandă.

17 ianuarie 2016 27
17 ianuarie 2016
28

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Maşina de cârmă trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

- pornirea maşinii de cârmă trebuie să se realizeze cu ajutorul timonei, indiferent de poziţia
cârmei;
- maşina de cârmă trebuie să fie reversibilă, pentru a permite deplasarea cârmei în ambele
borduri ale navei;
- cârma trebuie să se rotească în același sens cu timona;
- la oprirea timonei, trebuie să se oprească şi mașina de cârmă, concomitent cu încetarea
deplasării cârmei;
- în pozițiile extreme, corespunzătoare unghiurilor maxime de bandare, mașina de cârmă
trebuie să se oprească automat;
- maşina de cârmă trebuie să poate fi comandată din mai multe locuri, să funcţioneze
silențios şi să aibă siguranță mare în exploatare.

17 ianuarie 2016 29