Instructor principal Alexandru COTORCEA

MAȘINI ȘI INSTALAŢII NAVALE

http://adl.anmb.ro

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2
INSTALAȚII NAVALE DE BORD
 US 2_2 Instalații separatoare de reziduuri petroliere

Necesitatea separării reziduurilor petroliere.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Separarea reziduurilor petroliere prin sedimentarea în câmp
gravitaţional.
Separarea reziduurilor petroliere prin sedimentarea în câmp
gravicentrifugal.
Separarea reziduurilor petroliere prin aglomerarea pe talere.
Separarea reziduurilor petroliere prin aerare.
Separarea reziduurilor petroliere prin filtrare.
Construcţia instalaţiilor separatoare de reziduuri petroliere.

5 noiembrie 2013 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 2

 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU 2.2
 identificarea cerințelor de separare a reziduurilor petroliere;
 caracterizarea proceselor de separare a reziduurilor
petroliere prin: sedimentarea în câmp gravitaţional,
sedimentarea în câmp gravicentrifugal, aglomerarea pe talere,
aerare și filtrare;
 expunerea argumentată a caracteristicilor constructive ale
instalaţiilor separatoare de reziduuri petroliere.

5 noiembrie 2013 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 3

Necesitatea separării reziduurilor petroliere

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Conform convenţiei MARPOL 73/78
toate navele peste 400 TRB sunt
obligate să folosească instalaţii
separatoare de reziduuri petroliere,
astfel încât în apa evacuată peste
bord conţinutul de hidrocarburi să se
menţină sub anumite valori limită.
În apa de santină şi în cea de spălare

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

a tancurilor de marfă (cazul navelor
petroliere) se află reziduuri formate
din motorină, păcură, uleiuri de
ungere şi alte hidrocarburi petroliere
ale căror densităti variază între
limitele r (0,80...0,98) t/m3. Pentru
densităţi ale apei de mare
w=(1,020…1,025) t/m3, între cei doi
componenţi rezultă o diferenţă de
densitate =w-r=(0,040…0,125)
t/m3. Această diferenţă constituie baza
funcţionării separatoarelor.
 Procese de aglomerare şi separare din apă a
hidrocarburilor

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Procedee:
 separare gravitațională
 separare prin aglomerare
 separare prin flotare
 separare prin filtrare
 separare prin centrifugare (hidrociclonare)
Din motive de siguranţă în funcţionare nu este admisă utilizarea
substanţelor chimice pentru separarea din apă a hidrocarburilor.
 Separarea gravitațională

datorită diferenței de densitate dintre hidrocarburi și apă se produce o

separare pe straturi, adică hidrocarburile care sunt mai ușoare se vor

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

dispune întotdeauna la partea superioară, de unde pot fi colectate;

Asupra picăturii de combustibil din

interiorul separatorului vor acționa

Reziduuri petroliere
următoarele forțe:

reziduuri petroliere
separate
Fa – forța ascendentă, ce apare ca

Amestec apă –
Fa
diferența dintre greutatea particulei și
Ff
forța arhimedică;
Ff – forța de frecare dintre particulă
și apă, ca urmare a deplasării
acesteia.
Apă
nepoluată

7
 Separarea gravitațională – Observații

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Diametrul separatorului gravitațional poate fi cu atât mai mic cu cât
diametrul particulei este mai mare. Aceasta înseamnă, că este preferabil
ca particulele să fie preluate dintr-un spațiu de decantare sau în prealabil
să-și mărească diametrul prin procedeul de aglomerare. Se interzice a
particulele sa fie emulsionate înainte de intrarea in separator. Pentru
aceasta pompa separatorului de santină trebuie să fie o pompă de tip
volumic ce realizează o emulsionare minimă a amestecului apă-reziduuri
petroliere. Acest lucru este realizat prin folosirea pompelor cu șuruburi,
cu lamele, cu roți dințate sau cu piston.
Pentru a evita emulsionarea (defragmentarea particulei de
hidrocarbură și amestecarea ei cu apa), în unele situații pompa se
montează după separator, astfel încât acesta (separatorul) se află
amplasat pe aspirația pompei. Apa și combustibilul în acest caz nu vor fi
emulsionate și procesul devine mult mai eficient la utilizarea procedeului
de separare gravitațională.
8
 Separarea prin aglomerare

se urmărește mărirea dimensiunii particulei de hidrocarbură în scopul

asigurării unei forțe arhimedice mai mari (particula mai mare

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

dizlocuiește un volum de lichid mai mare) și a unei separări rapide;

Aceasta operațiune se efectuează

prin montarea înaintea Spre tancul de
separatorului gravitațional a unui reziduuri

recipient de aglomerare, recipient

prevăzut cu talere ce realizează Apă poluată cu
această operațiune de mărire a hidrocarburi

diametrului particulei.
În timpul curgerii particulele de Spre separatorul
gravitaţional
hidrocarburi aderă una la cealaltă și
astfel se obține mărirea
diametrului, ceea ce mărește mult
capacitatea de separare a
hidrocarburilor din apă.
9
 Separarea prin flotare

Procedeul presupune insuflarea

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

aerului comprimat prin partea
inferioară a recipientului
(separatorului), în care sunt introduse
apele reziduale.
Astfel particulele de combustibil vor
adera la bulele de aer și vor urca la Spre tancul de
suprafață odată cu acestea. reziduuri

Este o soluție eficientă atunci când

particulele de combustibil au Apă poluată cu
hidrocarburi
densitatea apropiată de densitatea
apei. Spre separatorul
gravitaţional

Aer

10
 Separarea prin centrifugare

Separare prin centrifugare (hidrociclonare) – apa contaminată cu

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

hidrocarburi se introduce cu viteză mare într-un sistem spiralat, unde se
produce separarea ca urmare a diferenței de densitate pusă în evidență
prin câmpurile de forțe centrifuge.
SEPARAREA CELOR DOUĂ MEDII CU AJUTORUL ȘICANELOR
Șicanele sunt elemente constructive ce provoacă devierea particulelor pe
o traiectorie curbilinie, unde se manifestă câmpuri de forțe centrifugale
de separare. Șicanele pot fi de două tipuri:
șicane de tip sus - jos - sus;
șicane de tip jos - sus - jos.

11
 Separarea prin centrifugare

Spre separatorul
gravitaţional Apă poluată cu
hidrocarburi

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Spre tancul de
reziduuri

a) Separator cu șicane de tip sus - jos - sus

Spre separatorul
gravitaţional Apă poluată cu
Spre tancul de hidrocarburi
reziduuri

b) Separator cu șicane de tip jos - sus - jos

Sunt utilizate numai șicanele sus - jos - sus, care realizează separarea eficientă a
celor două medii. La șicanele jos-sus-jos după separare, are loc o nouă intersecție a
celor două medii, care face ca utilizarea acestora să nu fie eficientă. 12
 Separarea prin centrifugare

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Hidrocicloanele sunt aparate care realizează
centrifugarea amestecului care urmează a fi separat,
cu ajutorul presiunii dinamice a acestuia.
Ele au trei racorduri: un racord de intrare
a amestecului (w+r) şi două racorduri de ieșire
w şi r a celor doi componenți. Deși în concentrații
constante au eficacitate ridicată, în cazul instalațiilor
navale, unde amestecul de santină are concentrații
variabile, nu sunt larg utilizate.

13
 Separarea reziduurilor petroliere prin
filtrare
În cazul separatoarelor de santină filtrarea este operația de
separare a sistemului eterogen lichid-apă-reziduuri petroliere în cele

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

două faze constituente, cu ajutorul unui mediu de filtrare.
Procesul hidromecanic complex al filtrării depinde de caracteristicile
mediului de filtrare (viteza, diferența de presiune, temperatura) şi de
condiţiile de regenerare a filtrelor. Filtrele utilizate la separatoare pot fi
de suprafață (site) sau volumice (baterii). Filtrele volumice sunt
caracterizate prin forma particulelor şi porozitate.

14
 Construcţia instalaţiilor separatoare de
reziduuri petroliere

CONSIDERAȚII GENERALE

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Privind procedeele dinamice de aglomerare şi separare s-a reușit
să se obțină ape purificate la nivelul de concentrație 100 p.p.m,
secțiunea A. Pentru a se atinge nivelul de concentrație în hidrocarburi 15
p.p.m. este unanim acceptată necesitatea utilizării filtrării, în general
într-o secțiune secundară, pentru a putea fi ușor curățat atunci când
filtrul se colmatează, secțiunea B.

15
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Sistem complex de tratare a reziduurilor petroliere
A - stadiul de prelucrare grosieră - separarea gravitațională; B - stadiul de prelucrare fină - fenomene
de separare prin filtrare/membrană;
1 - tanc de reziduuri de hidrocarburi; 2 - tanc de santină/ tanc de colectare; 3 - sistem de reținere a
hidrocarburilor cu talere plane; 4 - distribuția elementului filtrant; 5 - alimentare cu apă curată; 6 - sită;
7 - pompă de alimentare; 8 - tanc de curățare; 9 - tanc de emulsionare; 10 - pompă volumică; 11 -
sistem tip membrană; 12 - tanc de transfer; 13 - pompă de transfer; 14 - sistem de monitorizare a
descărcării (ODME); 15 - sistem de înregistrare (poziția, data, ora);16 - recirculare la tancul de santină;
17 - valvulă cu 3 căi; 18 - descărcare peste bord.
16
 Separatorul cu hidrocicloane

Separatorul asigură performanțe notabile în

exploatare. El

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

1 - racord de intrare amestec; 2 - robineţi de
prelevare probe pentru evacuare hidrocarburi
şi aerisire; 3 - alimentare electrică; 4 - bloc
traductori de nivel; 5 - servovalvula; 6 -
valvula pneumatică fluture; 7 - tor de
aglomerare pe inele; 8 - filtru volumic; 9 -
hidrocicloane; 10 - racord evacuare
hidrocarburi separate; 11 - racord de
alimentare cu aer comprimat; 12 - racord de
evacuare apă tratată; 13 - coloana de
sedimentare. Separatorul foloseşte
aglomerarea hidrocarburilor în hidrocicloanele
9, sedimentarea gravicentrifugală în coloana
13, aglomerarea pe inele în torul 7 şi filtrarea
volumică în elementele 8.

17
 2.2.11 BIBLIOGRAFIE

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

1. Beziris, A., 1988. Transport maritim (vol. 1, 2), Editura Tehnică, Bucureşti, 1988.
2. Biran, A., B., 2003. Ship Hydrostatics and Stability. Elsevier Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP 200
Wheeler Road, Burlington, MA 01803, ISBN 0 7506 4988 7.
3. Derrett, D., R., Barrass, C., B., 2001. Ship Stability for Masters and Mates. Elsevier Linacre House, Jordan Hill,
Oxford OX2 8DP 200 Wildwood Avenue, Woburn, ISBN 0 7506 4101 0.
4. EMEC, 2010. European Marine Equipment Council. Green Ship Technology Book: 2nd Edition Bruxelles. Existing
technology by the marine equipment industry: A contribution to the reduction of the environmental impact of
shipping.
5. House, D.,J., 2004. Seamanship Techniques 3rd Edition for: Shipboard & Maritime Operations. Elsevier Linacre
House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP 200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803, ISBN 0 7506 6315 4.
6. IMO, 2010. Marpol 73-78, International Convention for the Prevention of Pollution from Ships, London, 2010.
7. Ioniţă, I.C., Apostolache, J., 1986. Instalaţii navale de bord, Construcţie şi exploatare. Editura Tehnică, Bucureşti,
1986.
8. McGeorge, H., D., 2002. Marine Auxilary Machinery. Elsevier Science, Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2
8DP, Wildwood Avenue, Woburn, MA 01801-2041, ISBN 0 7506 4398 6.
9. Nicolae, F., 2003. Mașini și instalații navale. Volumul 1. Editura Ex Ponto, Constanta 2003 ISBN: 9736442616
nr.ex: 20 cota: 15167.
10.Nicolae, F., 2002. Prevenirea poluării mediului marin, Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Constanţa,
2002.
11.Taylor, D., A., 1996. Introduction to Marine Engineering. Elsevier Butterworth Heinemann Linacre House, Jordan
Hill, Oxford 0X2 80F 200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803, 1996.

5 noiembrie 2013 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 18