Primul ajutor în cazurile de intoxicaţii

medicamentoase sau alimentare

Curpins
Ce este intoxicaţia alimentară? ........................................................................................... 2
Cum sunt contaminate alimentele? ................................................................................. 2

Botulismul ....................................................................................................................... 3
Factorii responsabili de cresterea riscului de a dezvolta toxiinfectii alimentare: ........... 2

Simptomatologie ............................................................................................................. 3
Iată câteva dintre simptomele severe ale toxiinfecţiei alimentare .................................. 4

Intoxicația cu ciuperci - Simptomatologie .......................................................................... 5

Primul ajutor ................................................................................................................... 5

Intoxicația alimentară cu Salmonella sau cu Stafilococ ..................................................... 5

Simptomatologie ......................................................................................................... 6

Primul ajutor ............................................................................................................... 6

Intoxicația alcoolică ............................................................................................................ 6
Primul ajutor ................................................................................................................... 7
Intoxicația cu medicamente ................................................................................................ 7

Ce este o intoxicatie cu medicamente? ........................................................................... 7

Intoxicatiile cu medicamente –cauze: ............................................................................. 7

Simptomele unei intoxicaţii cu medicamente ................................................................. 8

Primul ajutor: .................................................................................................................. 9
 Ce este intoxicaţia alimentară?
Intoxicaţia alimentară este o afecţiune cauzată de consumul de alimente sau băuturi
contaminate cu microorganisme patogene cum sunt bacteriile, virusurile sau paraziţii.
În timpul verii, din cauza temperaturilor crescute, astfel de microorganisme se înmulţesc
extrem de rapid în alimentele perisabile, iar cum tentaţia este mare de a cumpăra de la vânzătorii
ambulanţi alimente precum gogoşi, porumb, grătar de peşte sau frigărui asortate de pui şi
legume, este foarte mare, riscul de a consuma un produs contaminat creşte considerabil.
Riscul crescut de contaminare este cauzat în principal de condiţiile improprii de igienă,
gătirea, depozitarea şi conservarea incorectă a alimentelor.

Cum sunt contaminate alimentele?

Alimentele pot fi contaminate prin urmatoarele metode:

- pe parcursul procesului de preparare. In mod normal organele si tesuturile animale pot fi
colonizate de diferite tipuri de microorganisme (in special la nivelul intestinelor), astfel ca
acestea pot contamina persoana care manevreaza carnea

- pe parcursul cresterii si anume in cazul fructelor si legumelor, care pot fi contaminate

mai ales daca sunt folosite ingrasamintele naturale sau daca este folosita irigatia cu apa dintr-o
sursa contaminata
- in timpul procesului de preparare al alimentelor si anume in cazul persoanelor care sunt
purtatoare a unui tip de microorganism (de exemplu stafilococ) sau in cazul persoanelor bolnave,
care de asemenea pot contamina alimentul
- prin contaminare din mediul inconjurator, cu microorganisme patogene care se pot gasi
in praf, pamant, apa. Dintre aceste microorganisme amintim Cryptosporidium parvum (un
parazit), Clostridium botulinum (bacterie care provoaca botulismul) sau Clostridium perfringens
(o bacterie care in cazuri grave poate provoca diaree sanghinolenta).

Factorii responsabili de cresterea riscului de a dezvolta toxiinfectii alimentare:

 consumul unor alimente sau bauturi nepasteurizate, lapte nepasteurizat (nefiert),

produse din lapte nepasteurizat precum branza sau smantana
 consumul carnii insuficient preparate (carnat crud, friptura in sange), peste sau pui
infestat, scoici, melci sau moluste contaminate si insuficient preparate
  consumul unor alimente sau bauturi contaminate odata cu procesare sau
prepararea lor
 calatoriile sau vacantele in tari in curs de dezvoltare
 persoanele care lucreaza in abatoare, pescarii sau in domeniul sanitar.

Simptomatologie

Copiii şi persoanele în vârsta sunt cel mai frecvent afectate de intoxicaţiile alimentare,
însă şi gravidele, persoanele cu boli cronice asociate şi cele cu sistemul imunitar slăbit sunt la
risc. Recunoasterea imediată a simptomatologiei este foarte importantă, întrucat unele intoxicaţii
alimentare pot pune viaţa în pericol fara o intervenţie medicală promptă.

 vertij;
 cefalee;
 diaree;
 greaţă;
 vărsături;
 dureri abdominale;
 vedere neclară sau diplopie(imagine dublă sau un contur neclar)
 mialgii difuze(dureri musculare)
 dificultate la înghițire și la vorbire
 dispnee în repaus
 febră sau frisoane;
 transpiraţie
 slăbiciune generalizată

Nu toate toxiinfectiile alimentare au aceste simptome "clasice" si anume diaree, greata,

varsaturi si crampe intestinale. Unele intoxicatii alimentare au alte simptome mult mai grave:

Botulismul

Botulismul este o afecțiune ce apare după consumul de alimente conservate. Este una
dintre cele mai grave intoxicații alimentare,care de cele mai multe ori este letală.
- intoxicatia alimentara cu Clostridium botulinum, bacterie care provoaca botulismul si
care contine o neurotoxina capabila sa provoace paralizie nervoasa si musculara. Simptomele
apar la aproximativ 18-36 ore de la infectie si includ slabiciunea generalizata si vederea dubla.
Paralizia progreseaza din regiunea capului (nervii cranieni) si cuprinde apoi intreg corpul
 - toxoplasmoza, o infectie produsa de un parazit, toxoplasma gondi, nu are de obicei
simptome sau are doar simptome minore precum cele aparute in raceala. Uneori se pot identifica
adenopatii (inflamatia ganglionilor limfatici), dureri si crampe musculare, care pot dura de la
cateva zile la cateva saptamani.

- listerioza, este o boala infectioasa care poate provoca febra, dureri musculare si
cateodata greata si diaree. Daca infectia se raspandeste la nivelul sistemului nervos si in special
la nivelul creierului, apar simptome precum cefaleea (durerea de cap), redoarea de ceafa
(intepenirea cefei cu durere accentuata la mobilizarea acestui segment), confuzie, pierderea
echilibrului sau chiar convulsii. Femeile insarcinate cu listerioza pot prezenta simptome usoare
pseudogripale (asemanatoare celor din virozele respiratorii) dar in anumite cazuri pot provoca
leziuni la nivelul placentei si fatului cu avort spontan sau infectia nou-nascutului
- toxiinfectia alimentara cu E. coli O157:H7 (tulpina inalt patogena, extrem de agresiva)
poate provoca o infectie grava cu complicatii sanghine si renale severe si apar mai frecvent in
randul copiilor sub 5 ani precum si a persoanelor cu varste peste 65 ani
- salmoneloza, este o toxiinfectie alimentara cu diaree severa care uneori poate dura mai mult de
o saptamana si necesita de asemenea spitalizare.

Giardia lamblia, este un parazit care traieste in rezervele de apa si provoaca diaree si
crampe intestinale mai ales in randul copiilor.

De regulă, toxiinfecţia alimentară nu persistă mai mult de 2-3 zile iar simptomele dispar
treptat. Există însă şi cazuri de toxiinfecţie alimentară severă, care se manifestă prin simptome
grave, ce ar trebui să te alarmeze şi să te trimită de urgenţă la medic.

Iată câteva dintre simptomele severe ale toxiinfecţiei alimentare:

 Deshidratarea severă, ca urmare a diareei persistente

 Slăbiciune musculară, oboseală, ameţeală, vedere înceţoşată
 Durere abdominală care se intensifică în timpul mersului
 ameteala si cefalee (simptome care pot semnala infectia botulinica)
 Tensiune arterială scăzută şi senzaţia de leşin
 Bătăi rapide ale inimii, lipsa ori cantitatea insuficientă de urină eliminată, ca
urmare a deshidratării severe

De asemenea este necesar un consult medical in cazul in care varsaturile dureaza mai
mult de o zi sau daca diareea dureaza mai mult de 2-3 zile (la adulti), mai mult de 1-2 zile (la
copii mai mici de 4 ani), mai mult de 8 ore (la copii intre 3-6 luni), mai mult de 4 ore (in cazul
copiilor cu varste mai mici de 3 luni).

Consultul medical de urgenta este necesar in cazul durerilor atroce care nu sunt diminuate
de eliminarea gazelor sau scaunului. In cazul in care durerea abdominala severa se asociaza cu
oprirea tranzitului intestinal (lipsa gazelor si scaunelor) este necesar un consult chirurgical de
urgenta pentru a elimina posibilitatea evolutiei unei ocluzii intestinale sau perforatii intestinale.

In majoritatea cazurilor de intoxicatii alimentare, exista o perioada in care nu se

administreaza nici un tratament medical si in care doctorul observa evolutia naturala a bolii.
Aceasta metoda este recomandata in cazul gastroenteritelor infectioase (viroze enterale), care au
de obicei simptome precum diareea, epigastralgiile (durerile de stomac) sau crampele
abdominale si care dispar de la sine in cateva zile fara necesitatea administrarii unui tratament.

Intoxicația cu ciuperci - Simptomatologie

 dureri abdominale difuze;

 diaree cu scaune ce pot conține sânge;
 dificultate în respirație;
 transpirații abundente;
 salivare abundentă;
 lăcrimare;
 vertij;

Primul ajutor

 -provocarea vărsăturilor fie prin excitare mecanică a luetei fie prin administrarea
unui amestec de apă cu sulfat de magneziu,dar nu cu sare de bucătărie;
 -capul trebuie să fie mai jos poziționat față de restul corpului pentru a nu se
produce înecarea cu propriile produse de secreție;
 -administrarea unei cantități cât mai mari de lichide hipertone;
 -administrarea unui laxativ;
 -transport rapid la spital;

Intoxicația alimentară cu Salmonella sau cu Stafilococ

Toxiinfecția alimentară cu Salmonella se poate produce după consumul de alimente
contaminate:laptele,carnea crudă,peştele,ouăle.
 Bacteria Salmonela poate sa infecteze orice tip de aliment, insa cel mai ridicat grad de
risc se inregistreaza in randul produselor care au intrat in contact cu materiile fecale ale
animalelor. De pilda, gainile pot infecta ouale inainte de formarea cojii. Simptomele toxiinfectiei
produse de Salmonela includ crampele stomacale, febra si diaree timp de 12-72 de ore dupa
expunere.
Este foarte important sa nu consumati oua crude sau gatite insuficient si sa tineti carnea
de pui gatita ferita de alta carne cruda. Spalati bine mainile, tocatorul, ustensilele si blatul de
bucatarie, imediat dupa ce ati manevrat bucatile de carne nepreparate termic.

Toxiinfecţia alimentară cu stafilococ apare după alimentele impropiu conservate la

rece(de exemplu prăjituri cu cremă). Toxiinfectiile alimentare cu stafilococi sunt produse, in
general, in urma consumului de hrana preparata de o persoana infectata, precum sandvisurile,
salatele, pastele cu sos sau budincile. Simptomele debuteaza imediat dupa expunere si includ
varsaturile, crampele abdominale si diareea.

Simptomatologie

 -crampe abdominale;
 -diaree;
 -febră cu frisoane;
 -cefalee;
 -astenie fizică;
 -vărsături;

Primul ajutor

 -se incearcă să se provoace vărsăturile;

 -repaus obligatoriu în decubit dorsal;
 -realizarea confortului termic în încăpere;
 -se administrează lichide calde în cantitate cât mai mare cu putință;

Intoxicația alcoolică

Simptomatologia care caracterizează faza de excitație cu alcolemie între 1-2%,faza de

beție alcoolică:

 deprimarea activității sistemului nervos central cu modificarea timpului de reacție

 agitație psihomotorie
  vorbire dificilă

Faza de necoordonare ce corespunde unei alcoolemiei între 2-3% și se caracterizează

prin:

 tulburări de coordonare şi echilibru;

 diminuarea sensibilității senzitive;
 tulburări de ritm cardiac și ușoară hipertensiune arterială;
 respirație anormală;
 tremurături ale extremităților;

Primul ajutor

 provocarea vărsăturilor sau spălătură gastrică,în primele faze, cu soluție de

bicarbonat;
 -administrarea cărbunelui medicinal;
 -asigurarea unei poziții astfel încăt să nu aspire vărsăturile;
 -asigurarea unei temperaturi constante și ridicate a corpului;

Intoxicația cu medicamente

Ce este o intoxicatie cu medicamente?

Prin intoxicaţie medicamentoasă acută se înţelege pătrunderea în organism, fie

accidental, fie voluntar a unor doze mari de medicamente, mult superioare celei terapeutice.
În ordinea descrescătoare a frecvenţei, medicamentele responsabile
sunt benzodiazepinele, analgezicele, antidepresivele, neurolepticele, barbituricele şi alte
psihotrope, medicamentele împotriva tulburărilor cardiace.

Intoxicatiile cu medicamente –cauze:

1- cele mai des intalnite cauze au legătură cu pacientul însuşi:

 automedicaţie;
 supradozare;
 confundarea medicamentelor sau a căii de administrare;
  apariția unor efecte toxice datorită unor particularități ale bolnavului, de
exemplu sensibilitatea la o anumită substanță, a unei deficiențe de
metabolizare, sau stării patologice adiacente;

2- erorile medicului, prin:

 prescrierea unor cantităţi care depăşesc doza max. terapeutică, fără

menţiunea ” sic volo”,
 prescrierea mai multor medicamente ce conţin un principiu activ comun
determinând un efect cumulativ,
 administrarea mai multor substanţe medicamentoase care actionează pe
aceiaşi receptori, determinând efecte de sinergie.

3- eroarea farmacistului prin :

 descifrarea incorectă a reţetelor,

 confuzii de substanţă,
 datorită eliberării unui preparat neomogenizat.

Simptomele unei intoxicaţii cu medicamente

Simptomele variază foarte mult în funcţie de tipul de substanţă şi de cantitate, ele

putând fi grupate astfel:

 insuficienţă respiratorie (jena resimţită de către victimă,

mişcări toracice prea ample sau prea slabe, prea rapide sau prea lente),
 insuficienţă circulatorie ( puls slab sau prea rapid, scăderea presiunii
arteriale),
 convulsii (contracţii musculare generalizate care antrenează o redoare ),
 (victima, inconştientă, nu se mai miscă, nu vorbeşte, nu răspunde la
întrebări).

Gravitatea unei intoxicaţii depinde de toxicitatea produsului în cauză, de modul de

introducere în organism, de doza absorbită, de rezistenţa organismului şi de vârsta subiectului.
Primul ajutor:

- evaluarea starii de constienta si a functiilor vitale , şi resuscitarea cardio-respiratorie în

cazul în care victima este în stop cardio-respirator
- apelarea serviciului de urgenţă 112
- dacă este inconştientă sau varsă, se va aşeza în poziţia de siguranţă (culcat pe o parte)
- dacă victima este conşientă se poate încerca provocarea de vărsături
- se caută ambalajele medicamentelor posibil a fi răspunzătoare de intoxicaţie
- până la sosirea echpei medicale se poate apela serviciul TOXAPEL pentru a solicita
informaţii cu privire la acordarea primului ajutor.

Bibliografie

1.Drosescu Paula, “ Igiena și Controlul medical în sport”, Editura Tehnopress,Iaşi,2005

Link-uri
 http://www.csid.ro/health/sanatate/intoxicatia-alimentara-cauze-simptome-masuri-de-
prim-ajutor-13052223/

http://www.sfatulmedicului.ro/Toxiinfectii-alimentare/intoxicatia-alimentara_543
http://www.sfatulmedicului.ro/Toxiinfectii-alimentare/simptomele-intoxicatiilor-
alimentare_13330
https://www.edumedical.ro/intoxicatia-alimentara-cauze-si-simptome/