PROIECT DE LECŢIE

Data: 20. 03. 2014

Clasa: a VIII-a
Unitatea de învăţământ: Scoala gimnaziala „Iorgu G. Toma”, Vama
Profesor: Istrati Oana Alexandra
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Istorie
Unitatea de învăţare: Constituirea Romaniei Moderne
Lecţia: Unirea Principatelor Romane si reformele lui Alexandru Ioan Cuza
Tipul lecţiei: mixtă
Locul de desfăşurare: cabinetul de istorie
Timp: 50 minute
Scopul lecţiei: de a transmite şi aprofunda cunoştinţe privind modalitatea de realizare a
Unirii Principatelor si schimbarile produse de Alexandru Ioan Cuza in Romania.
Competenţe specifice:
1.1 Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spatiul romanesc in Epoca
Moderna si in secolul XX – lea, in diferitesituatii de comunicare scrisa sau orala
3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în
Epoca Moderna si in secolul XX – lea, pe baza surselor istorice
3.2. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din Epoca Moderna si din secolul
XX – lea, pe baza surselor istorice
3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Moderna, pe baza surselor
istorice
3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei
româneşti în Epoca Moderna, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite
3.5. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca
Moderna, pe baza surselor istorice
4.1. Includerea informatiilor obtinute in medii non – formale in prezentarea faptelor istorice
Obiective operationale:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:
 explice notiunile de: unire, miscare unionista, partida nationala, rezolutie, secularizare
 Identifice contextul extern si intern favorabil realizarii unirii
 Descrie evenimentele din timpul Congresului de Pace de la Paris
 Prezinte desfasurarea adunarilor ad – hoc
 Analizeze modalitatea de realizare a unirii
 Identifice reformele realizate de Alexandru Ioan Cuza si consecintele lor
 Valori şi atitudini vizate:
- Gândire critică şi flexibilă
- Relaţionare pozitivã cu ceilalţi
Strategia didactică:
Metode: conversaţia euristică, expunerea, explicaţia, descoperirea, lucrul cu textul istoric.
Mijloace: tabla, fişe de lucru, manual, imagini.
Bibliografie:
 Vasiliu Anişor (coord.) ( 2011 ), Istorie-Auxiliar didactic de învăţare şi evaluare
pentru elevi, clasa a VIII-a, Ed. Panfilius.
 M. Rangu, C. Boboc ( 2009 ), Caiet de aplicaţii practice la istorie, clasa a VIII-a,
Editura Lidana, Suceava.
 F. Adăscăliţei, M. Bercea, D. Dumitrescu, L. Lazăr, M. Manea, M. Popescu ( 2010),
Elemente de didactică a istoriei, Ed. Nomina, Bucureşti.

Evaluare: ce dovezi există că elevii au învaţat lecţia?

a) de conţinut: răspunsurile la întrebări, completarea schemei lecţiei;
b) de utilizarea a operaţiilor gândirii: sistematizarea informaţiilor
 Schita lectiei
Unirea Principatelor si reformele lui Alexandru Ioan Cuza

I. Contextul european:
Razboiul Crimeii(1853 – 1856):
- Cauza: redeschiderea Problemei Orientale Congresul de Pace de la Paris – 1856
- Rezultat: infrangerea Rusiei pune capat razboiului

II. Miscarea unionista s-a desfasurat:

- In tara: mai activa dupa 1856, cand au revenit exilatii
- In exil: emigratia romana de la Paris si Londra colaboreaza cu alte emigratii care
urmareau acelasi scop.

III.Congresul de Pace de la Paris – 1856

- Problema romaneasca devine o problema europeana, ministrul de externe al Frantei a
propus unirea Principatelor sub un print strain
- Marile puteri s – au manifestat diferit fata de unirea romanilor:
- Pentru unire: Franta, Prusia, Sardinia, Rusia
- Impotriva unirii: Austria si Turcia
- Nu s-au pronuntat: Anglia
Actul final al Congresului – Tratatul de Pace cuprindea:
- Principatele Romane ramaneau sub suzeranitate otomana dar intrau sub garantia
colectiva a marilor puteri
- Convocarea Divanurilor ad – hoc pentru a consulta poporul in problema unirii
- Trimiterea unei comisii europene in Principate
- Libera navigatie pe Dunare

IV. Adunarile ad – hoc:(adunari intrunite pentru discutarea unei anume probleme)

- Au exprimat prin rezolutiile(document redactat cu prilejul unei intruniri, care
cuprinde concluziile acesteia) adoptate, dorinta unirii sub numele de Romania, sub
conducerea unui principe strain.
- Conventia de la Paris din 1858, document cu rol de lege fundamentala stabilea noul
statut al Principatelor, respectiv, unirea partiala, sub numele de Principatele Unite ale
Moldovei si Valahiei.
- Adunarile elective de la Iasi si Bucuresti l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza atat ca
domnitor al Moldovei (5 ianuarie 1859), cat si al Tarii Romanesti (24 ianuarie 1859)

V. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza(1859 – 1866):

- In urma recunoasterii de catre marile puteri a dublei alegeri si a unirii depline a
Principatelor, au fost adoptate reforme care au pus bazele statului roman modern
- Cele mai importante reforme s-au aplicat in timpul guvernului condus de Mihail
Kogalniceanu

Reforme:
- Legea secularizarii (trecerea in proprietatea statului a pamanturilor Bisericii) averilor
manastiresti (1863)
- Legea rurala (privind emanciparea si improprietarirea taranilor – 1864)
- Legea invatamantului (1864)
Sfarsitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza:
- La 11 februarie 1866, Cuza este inlaturat de la domnie de „monstruoasa coalitie”, ce
reprezenta alianta nefireasca incheiata de conservatori cu liberalii radicali, pentru
detronarea domnitorului.
 Demersul didactic

Evenimentul Conţinutul ştiinţific Strategii Evaluare,

didactic didactice instrumente,
indicatori
Organizarea - consemnarea absenţelor
clasei
- comunicarea scopului activităţii
- prezentarea modului de desfăşurare a lecţiei

Revolutia de la 1848 – 1849

1. Prin ce este caracterizata perioada
Evaluarea premergatoare revolutiei?
iniţială 2. 5 cauze ale izbucnirii revolutiei?
15 min 3. Care au fost fortele participante ale Conversaţia Aprecierea
revolutiei? euristică răspunsurilor
4. Si care erau obiectivele lor?
5. Revolutia in Moldova(declansare,
program, evolutie)
6. Revolutia in Transilvania(cauza
declansarii)
7. Cand a avut loc Marea Adunare de la Blaj?
8. Ce a insemnat aceasta?
9. Rezistenta revolutionara din Muntii
apuseni a fost condusa de catre cine?
10. Revolutia din Tara
Romaneasca(declansare, program,
evolutie)

Captarea Prezentarea lecţiei noi Explicaţia

atenţiei Daca am vazut declansarea, desfasurarea sin consecintele
2min revolutiei de la 1848-1849, continuam cu unirea
Principatelor si reformele lui Alexandru Ioan Cuza care
au dus la modernizarea statului.

Unirea Principatelor si reformele lui Alexandru Ioan

Cuza Explicaţia
Realizarea
sensului I. Contextul european:
25 min Razboiul Crimeii(1853 – 1856):
- Cauza: redeschiderea Problemei Orientale
Congresul de Pace de la Paris – 1856
- Rezultat: infrangerea Rusiei
pune capat razboiului Conversaţia Identificarea
euristică de termeni
II. Miscarea unionista s-a desfasura: noi
- In tara: mai activa dupa 1856, cand au revenit
exilatii
- In exil: emigratia romana de la Paris si Londra
colaboreaza cu alte emigratii care urmareau
acelasi scop.
Descoperirea
III.Congresul de Pace de la Paris – 1856
- Problema romaneasca devine o problema
 europeana, ministrul de externe al Frantei a propus
unirea Principatelor sub un print strain
- Marile puteri s – au manifestat diferit fata de
unirea romanilor:
- Pentru unire: Franta, Prusia, Sardinia, Rusia Expunerea
- Impotriva unirii: Austria si Turcia
- Nu s-au pronuntat: Anglia
Actul final al Congresului – Tratatul de Pace Fisa nr1
cuprindea:
- Principatele Romane ramaneau sub suzeranitate
otomana dar intrau sub garantia colectiva a
marilor puteri
- Convocarea Divanurilor ad – hoc pentru a
consulta poporul in problema unirii Descoperirea
- Trimiterea unei comisii europene in Principate
- Libera navigatie pe Dunare

IV. Adunarile ad – hoc:(adunari intrunite pentru

discutarea unei anume probleme)
- Au exprimat prin rezolutiile(document redactat cu
prilejul unei intruniri, care cuprinde concluziile
acesteia) adoptate, dorinta unirii sub numele de Expunerea
Romania, sub conducerea unui principe strain.
- Conventia de la Paris din 1858, document cu rol
de lege fundamentala stabilea noul statut al Fisa nr 2
Principatelor, respectiv, unirea partiala, sub
numele de Principatele Unite ale Moldovei si
Valahiei.
- Adunarile elective de la Iasi si Bucuresti l-au ales
pe Alexandru Ioan Cuza atat ca domnitor al Descoperirea
Moldovei (5 ianuarie 1859), cat si al Tarii
Romanesti (24 ianuarie 1859)

V. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza(1859 – 1866):

- In urma recunoasterii de catre marile puteri a
dublei alegeri si a unirii depline a Principatelor, au
fost adoptate reforme care au pus bazele statului
roman modern Fisa nr3
- Cele mai importante reforme s-au aplicat in timpul
guvernului condus de Mihail Kogalniceanu

Reforme:
- Legea secularizarii (trecerea in proprietatea
statului a pamanturilor Bisericii) averilor
manastiresti (1863) Expunerea
- Legea rurala (privind emanciparea si
improprietarirea taranilor – 1864)
- Legea invatamantului (1864)
Sfarsitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza:
- La 11 februarie 1866, Cuza este inlaturat de la
domnie de „monstruoasa coalitie”, ce reprezenta
alianta nefireasca incheiata de conservatori cu
liberalii radicali, pentru detronarea domnitorului.
Reflecţia Tema pentru acasa exercitiu de sinteza de Aprecierea
5 min. la pagina 111. raspunsurilor