LUNTREA LUI CARON REFERAT LUCIAN BLAGA REFERAT C: -
REFERATE ROMANA
Este o lunga confesiune a unui spirit superior confruntat cu o istorie potrivnica.Eroul
narator Axente Creanga trece prin evenimente cum ar fi : activitatea diplomatica dinainte de razboi, eliminarea de la catedra si repartizarea intr-un modest post de bibliotecar, campaniile de presa asupra caracterului « mistic » si « metafizic » al creatiei sale etc. Martor si victima a unei epoci de rasturnare a valorilor traditionale, Blaga scrie asemenea unui cronicar nelinistit al veacului, profund marcat de disolutia morala a societatii. Dupa 23 august 1944, Axente Creanga mediteaza cu lucida amaraciune « Intorsatura m-a smuls, fireste,din toate ale mele, si-mi stingea,cine stie pentru cata vreme, conditiile creatoare referate art-zone.ro Este o lunga confesiune a unui spirit superior confruntat cu o istorie potrivnica.Eroul narator Axente Creanga trece prin evenimente cum ar fi : activitatea diplomatica dinainte de razboi, eliminarea de la catedra si repartizarea intr-un modest post de bibliotecar, campaniile de presa asupra caracterului « mistic » si « metafizic » al creatiei sale etc. Martor si victima a unei epoci de rasturnare a valorilor traditionale, Blaga scrie asemenea unui cronicar nelinistit al veacului, profund marcat de disolutia morala a societatii. Dupa 23 august 1944, Axente Creanga mediteaza cu lucida amaraciune « Intorsatura m-a smuls, fireste,din toate ale mele, si-mi stingea,cine stie pentru cata vreme, conditiile creatoare ». Confruntarea cu istoria , refugiul din fata a ceea ce nu mai era in concordanta cu legile istoriei duce la crearea a doua tensiuni : una interioara a spiritului si alat exterioara a evenimentelor. « Luntrea lui Caron » este documentul unei constiinte agresate de lipsa de sens a istoriei. Raporturile individului cu « noua istorie » trec insa si dincolo de destinul eroului narator. Majoritatea personajelor pun aceeasi problema.Biografiile sunt expuse sintetic o dat cu prima aparitie a personajului. Tuturor, evenimentele le-au modificat traiectoria fireasca( Alexa Pacurariu)iar altele nu-si au un rost bine stabilit din punct de veddere epic( Marius Borza). Personaje precum Lae Niculae, doctorita Malva Mogor, avocatul Gruia chiar daca nu reprezinta momente semnificative sunt de o deosebita importanta in constituirea « discursului ». Ele reprezinta anumite relatii individuale cu istoria. Axente devine o constiinta a epocii, iar drama sa isi extinde substanta asupra unui orizont uman, sporindu-si vibratiile si depasind cu mult « efectele » strict personale. Axente judeca oamenii sub spectrul istoriei, comentand istoria in fucntie de rasfrangerile pe care le are in oameni. Planului istoriei i se opune, in biografia lui Axente Creanga, planul Erosu-ului. Octavia si Ana Rares sunt doua ipostaze ale feminitatii prima fiind ipostaza paradisiaca iar ce a de a doua fiind ipostaza luciferica. Ana Rares pare a insufleti un « mister » care pe de o parte se arata prin semnele sale si pe de alta parte se ascunde dupa semnele sale « riscul si esecul, nelinistea si aventura ». Octavia este o fiinta complicata, nu lipsita de mister feminin, ea inchide in evolutia lui Axente Creanga etapa indoielilor asupra propriei fiinte si mai ales a incercarii de a se « adapta » la noile legi ale istoriei. Sotia preotului-brodnic este prelungirea lui Eros a « fazei concrete » din existenta personajului-creator, cand spiritul creator e abandonat iar cautarea unui echilibru interior devine necesitate imperioasa. Atmosfera din jurul ei este exotica iar sfarsitul ei este tragic( episodul trecerii lupilor cu brodul, urmat de disparitia ciudata a femeii) nu face decat sa sublinieze valentele starnii ale acestui personaj apparent “plat” care da impresia dezvaluirii totale de la inceput, pastrand totusi pana la final o nuanta incontrolabila de mister. Gradatia bine stapanita in care evolueaza relatia Axente cu Octavia este un semn clar al patrunderii ferme in teritoriul fictiunii romanesti, iar episodul trecerii lupilor cu brodul are un evident substrat smbolic. Disparitia Octaviei capata, pentru Axente, sensul unei desprinderi de contingent, al necesitatii unei stradanii catre regasirea de sine. Ana Rares este prezenta feminina cea mai complexa a romanului. Ea devine o aspiratie obsedanta a eroului pentru ca in final sa intruchipeze drumul sau catre echilibrul interior si catre redescoperirea « existentei creatoare ». Temele fundamentele ala cartii sunt istoria si dragostea.La inceput avem refugiul din fata « armatei eliberatoare” iar la final avem calatoria finala de la Gradiste spre « adevaratele izvoare ». Amandoua secventele au loc pe un plai « adica un plan inalt, deschis, pe coama veche.. ». Leonte Patrascu este constiinta lucida a istoriei, el incearca sa descopere prin cugetare un sens noilor evenimente.