Tipuri de economii de piaţa

Economia de piaţa reprezintă o modalitate complexa si deosebit de eficienta de realizare a

activitatii economice, adică de transformare a resurselor in bunuri si servicii necesare nevoilor
oamenilor. Sistemul economic reprezintă elementele sau subsitemele economice dispuse intr-o
anumita ordine ierarhica, in care acestea functioneaza pe baza interacţiunii dintre elementele
componente. De-a lungul timpului ele au fost clasificate in:
 Deschisa;
 Închise;
 Descentralizate;
 Centralizate;
 Capitaliste;
 Socialiste;
 piaţa libere;
 dirijiste.

In economia contemporana întâlnim doua tipuri de organizare si funcţionare a economiei:

 unul centralizat, comandat si planificat;
 si altul de piaţa libera.
In cadrul modelului sistemul economic pur dirijist, toate deciziile economice in societate se iau
de către autoritatile centrale, guvern, agenţii economici fiind obligaţi sa execute sarcinile
prevăzut in planul naţional de stat.
Acest sistem se caracterizează prin :
 economie centralizata, in care pamantul este colectivizat si capitalul tehnic este
naţionalizat;
 economie unipolara in care statul dictează ce si cat sa se producă;
 economie a calcului tehnic, in unitati fizice si a evaluărilor adminstrative .

In modelul sistemului economic de piaţa libera, toate deciziile se iau de către agenţii economici,
respectiv menaje, firme; statul nu intervine in nici un fel in acţiunile agenţilor economici;
producţia si consumul se corelează pe baza deciziilor întreprinzătorilor privind cererea si oferta
acestora si a mecanismului preturilor. Sistemul de piaţa libera se caracterizează prin:
 economie complet descentralizata;
 economie multipolara , in care deciziile economice sunt adoptate de agenţii economici;
 economie a calcului in moneda;
 economie a echilibrului general asigurat pe baza mecanismului preţului liber si in care
statul nu intervine direct in economia întreprinderii, avand rolul de a proteja piaţa si
institutiile acesteia .
 Economia de piaţa se caracterizeza prin următoarele elemente interdependente:
 reglarea activitatii economice se realizează in special prin mecanismele pieţei , cat si prin
intervenţia organelor statului democratic;
 pe lângă producţia de mărfuri, continua sa fie si economia naturala, schimbul direct de
mărfuri, trocul;

1
  agenţii economici elementari, mici si mijlocii, coexista cu marile corporatii si
administraţiile publice, cele din urma manifestând tendinţe monopoliste sau oligopoliste;
 sectorul particular-privat se întrepătrunde cu cel public intre cele doua sectoare existând
concurenta;
 statul ca agent economic autonom, caută sa reglementeze in mod democratic
mecanismele economice de funcţionare.

Economia de piaţa reprezintă acel mod de organizare si funcţionare a activitatii economice in
care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea diferitelor
bunuri si servicii, a metodelor de organizare si combinare a factorilor de producţie, personale si
categoriile de persoane care au acces la rezultatele producţiei prin dinamica preturilor.
Trăsăturile specifice economiei de piaţa sunt:
 pluralismul formelor de proprietate in care ponderea principala revine proprietatii private;
 profitul reprezintă obiectivul pentru care se asuma riscul concurenţial;
 concurenta este regulatorul principal al activitatii economice;
 este o economie de întreprindere, unde spaţiul economic de decizie si acţiune se
realizeaza in unitatea economica;
 majoritatea preturilor se formează liber influentand si pe cele din administraţie;
 predomina structurile tehnico-economice mederne;
 intervenţia directa si indirecta a statului se rezuma la respectarea regulilor de funcţionare
a pieţei si a instituţiilor juridice si economice.
Economia de piaţa moderna, mai sus definita, poate îmbrăca următoarele tipuri:

1.Tipul Anglo-Saxon:specific SUA,Anglia,Canada

Este de esenta neoliberala cu caracteristicile:
 lasa frau liber initiativei;
 total impotriva dirijismului;
 se pronunta impotriva interventiei statului,acesta avand rol secundar;
 acorda importanta deosebita IMM-urilor private sip e sector public;
 accepta elaborarea de catre govern a unor programe economice de scurta
durata,programe pe domenii si prognoze pe termen lung;

2.Tipul Vest-German specific:Franta,Italia,Spania

Are caracteristicile:
 adept al interventiei active a statului in economie;
 dirijism pronuntat;
 importanta data sectorului public chiar daca cel privat este dominant;

3.Tipul Social De Piata specific:Germania,Olanda,Austria

Are caracteristicile:
 statul intervine pentru realizarea unei centralizari a optiunilor economico-
sociale agreate spre un consens general;
 realizarea unui echilibru intasocial si performanta economica darn u prin simplul joc al
fortelor pietei;

2
4.Tipul Nordic-European specific:Suedia,Norvegia,Deanemarca,Finlanda
Are caracteristicile:
 cooperare intre sectorul privat sic el public in vederea satisfacerii unor cerinte social-
economice respective imbinarea cresterii si eficientei economice cu promovarea unor
valori social-umane de baza;
 respecta trasaturile specifice economiei de piata;
 interventia statului se realizeaza in special in actiuni sociale avand rolul de “protector”
pentru toti cetatenii;

5.Tipul Paternalist De Piata specific :Japonia

Are caracteristicile:
 rolul statului este de catalizator in economie;
 imbina caracteristici ale economiei sociale de piata cum sunt:planificarea
si echitarea;
 statul vegheaza asupra echilibrului economic;

Trasaturile de baza ale pietei sunt concurenta libera dintre producatorii de marfuri (constructii) si
proprietarii de resurse; realizarea marfurilor (constructiilor) la preturile de echilibru, ce reflecta
real corelatia dintre cerere si oferta.
Concurenta este buna pentru public deoarece ea stimuleaza si constânge producatorii. Obiectivul
oricarei firme este maximizarea profitului. Concurenta însa erodeaza permanent acest tel. Chiar
din aceasta cauza firmele de constructii trebuie sa se adapteze pietei pentru a exploata toate
posibilitatile de marire a profitului.
Concurenta în sistemul de piata impune firmelor sa aplice cheltuieli de productie reduse, sa
aplice o tehnologie moderna pentru a obtine o productivitate înalta. Ea permite consumatorilor de
a gasi furnizorul cel mai ieftin si încurajeaza producatorii în determinarea cresterii clientelei prin
scaderea costurilor, si implicit scaderea preturilor. Indiferent de nivelul de dezvoltare, potenţial
economic si cultural, regim social-politic si cultural, toate statele lumii sunt angajate intr-un
amplu proces de transformări radicale, de trecere de la produse munca-intensive la produse
cultural-artistic-intensive. Tarile slab dezvoltate din punct de vedere economic, cum este si
România, trebuie sa conceapă strategii de înfăptuire a mai multor taranzitii, in principal la cea de
economie de piaţa.
CAUZELE SI CONDITIILE DE REALIZARE A RENTEIFUNCIARE

Teroria rentei funciare ocupa un loc de prima importanta in economia de piata,fiind legata de cea
mai veche indeletnicire a oamenilor, agricultura, fapt pentru care, intimp s-au vehiculat mai
multe pareri privind esenta sa. In prezent, renta funciarareprezinta suma de bani platita de
intreprinzatorul agricol proprietarului funciar pentrudreptul de folosire a terenului.Conditiile de
formare ale rentei sunt:

 fertilitatea diferita a terenurilor agricole;

 pozitia diferita a cestora fata de piata de aprovizionare si desfacere amarfurilor;
 practicarea sau nu a unei agriculturi intensive.
Mecanismele formarii rentei reies din modul specific de determinare a pretului devanzare al
produselor agricole, pret care se stabileste in functie de valoarea marginala a produsului agricol
si nu de valoarea sociala a marfii.Pamantul este limitat ca intindere, avand o fertilitate diferita,

3
oferta sa fiind fixa;deci, terenurile cu potential productiv ridicat sunt limitate si productia de pe
ele nuasigura acoperirea necesarului de produse agricole, cererea de pe piata.Pentru a satisface
nevoile sociale de produse agricole, oamenii trebuie sa cultive siterenuri cu fertilitati mai scazute
si cu pozitii nefavorabile fata de piata, ceea ce inseamnaca, la investitii egale de capital, se obtin
productii agricole diferite. Productii diferite seobtin si de pe aceleasi suprafete agricole,
indiferent de pozitie si de fertilitate, datoritaunor investitii suplimentare de capital, deci
practicarii unei agriculturi intensive. Toateacestea genereaza aparitia
rentei diferentiale
Aceasta se prezinta sub doua forme:

 renta diferentiala de gradul I, reprezinta venitul net suplimentar obtinut peterenurile bune
si foarte bune ca fertilitate si ca pozitie, in raport cu restul terenurilor. Eaeste insusita de
proprietarul funciar;
 renta diferentiala de gradul II, reprezinta venitul net suplimentar obtinut peterenurile unde
se practica o agricultura intensiva fata de resturile terenurilor. Aceastaeste insusita pe
timpul contractului de arenda de intreprinzatorul agricol (arendas),deoarece el face aceste
cheltuieli suplimentare, dupa care ea este inclusa in arenda revine proprietarului.Venitul
net suplimentar creat in agricultura se transforma in renta diferentialadatorita
mecanismului formarii pretului unitar al produselor agricole.In anumite situatii, in
agricultura apare si renta de monopol, care este tot un venit net suplimentar, datorat
modului de stabilire a pretului de vanzare al produselor agricole.La baza aparitiei rentei
de monopol stau urmatoarele cauze: limitarea suprafetelor cultivate cu anumite culturi,
renuntarea la unele culturi, stocarea sau distrugerea unor cantitati din productia
obtinuta.Intrucat cererea anumitor produse agricole pe piata depaseste oferta,
producatorul poate stabili pretul de vanzare al acestora dupa dorinta proprie, precum si
dorinta sicapacitatea de plata a cumparatorului. Renta de monopol este insusita de
proprietarulfunciar.Renta, indiferent de forma pe care o imbraca, constituie partea
principala a arendei.Arenda reprezinta suma de bani sau cantitatea de produse pe care
intreprinzatorul agricol(arendasul) o plateste proprietarului de pamant pentru dreptul de
utilizare a terenului.Arenda, pe langa renta, care reprezinta partea principala, mai
cuprinde si alte elemente,cum sunt: chirii pentru constructiile agrozootehnice, impozitul
pe terenul agricol,dobanda pentru capitalul imprumutat de cel care a inchiriat terenul.