PREVENIREA OBEZITATII SI A SEDENTARISMULUI CU

AJUTORUL SPORTULUI

Obezitatea este o boala de metabolism caracterizata prin cresterea in greutate, in

urma acumularii de tesut gras (adipos), obisnuit prin exces de alimente si viata sedentara.
Cauze: Cauzele pot fi schematic reduse la un dezechilibru intre aportul si consumul
de energie, cu alte cuvinte, la depasirea sistematica, de-a lungul unei perioade de timp, a
necesitatilor nutritive printr-o ratie alimentara caloric prea bogata: abuz alimentar. Aceasta
explicatie nu este acceptata de toata lumea si mai ales de marea majoritate a obezilor. Un motiv
ar fi ca abuzul alimentar nu este permanent. El corespunde perioadei de constituire a bolii si
inceteaza de regula la atingerea unui anumit grad de obezitate. Sint numeroase cazuri in care
obezul sustine ca nu maninca mai mult decit ceilalti membri ai familiei, care nu se ingrasa.
Totusi, este sigur ca el a mincat mai mult atunci cind, cu ani in urma, a inceput sa se ingrase.
Alteori, abuzul alimentar nu este spectaculos. Este suficienta depasirea cu perseverenta a
consumului zilnic de alimente doar cu 200 de calorii (cuprinse, de exemplu intr-o felie de piine
cu unt) pentru ca, dupa ceva mai mult de o luna, persoana respectiva sa adauge 1 kg de tesut
gras, iar la capatul unui an aproximativ 10 kg. Un asemenea "abuz" discret trece neobservat si
este neidentificabil, iar cei in cauza sint nedumeriti si intrigati ca se ingrasa "pe nesimtite".
Abuzul alimentar poate uneori sa nu existe in sens absolut. Sint destul de frecvente cazurile
personelor active (de exemplu, sportivi) care, dupa ce isi restring eforturile consumatoare de
energie, dar nu si alimentatia, incep sa se ingrase fara a minca nimic in plus fata de ceea ce
consumase pina atunci. In acest caz, nu abuzul alimentar este responsabil de ingrasare, ci un
oarecare grad de sedentarism fata de care abuzul alimentar apare numai ca relativ. A doua mare
cauza de obezitate, dupa abuzul alimentar, este sedentarismul, adica lipsa de exercitiu fizic.
Cheltuielile energetice ale persoanelor sedentare sint atit de reduse, incit ele pot fi foarte usor
depasite si ca urmare persoanele se ingrasa. Este in general cazul multor barbati dupa virsta de
30 de ani, cind, abandonind sportul devin sedentari concomitent si cu un mod de alimentatie
mai bun. La femei, abuzul alimentar apare mai ales in perioada ultimelor luni de sarcina, in
timpul alaptarii sau la menopauza. Alteori, obezitatea apare dupa o boala infectioasa, sau dupa
o interventie chirurgicala, cind, in ambele imprejurari, abuzul alimentar din perioada de
convalescenta duce la acumularea de tesut gras.
Factori de risc: Un important factor de risc este ereditatea, pentru ca, la anumite
persoane, exista o predispozitie la obezitate. Aceasta predispozitie este de obicei comuna mai
multor membri ai unei aceleiasi familii, fiind o predispozitie familiala. Deseori, ea se transmite
de la o generatie la alta si este mai degraba o ereditate de obiceiuri alimentare. Obiceiurile se
transmit de la o generatie la alta, ducind la aparitia obezitatii prin abuz alimentar deprins inca
din copilarie. Dar, in aceleasi familii, se intilnesc si indivizi cu greutate normala, care rezista
abuzului alimentar, tocmai pentru ca, in cazul lor, predispozitia la ingrasare este absenta.
Anumite modificari ale activitatii glandelor endocrine pot crea o predispozitie la obezitate, si
anume:
- functia exagerata a glandelor suprarenale poate sa duca, in anumite conditii, la o
crestere a apetitului si la o utilizare mai economica a materialului energetic adus de hrana, ceea
ce faciliteaza aparitia obezitatii;
- in unele boli ale pancreasului, secretia crescuta de insulina poate mari pofta de
mincare si totodata poate favoriza transformarea glucidelor din hrana in grasimi de depozit;
- hipotiroidismul duce la obezitate datorita modificarii functiilor tiroidei;
- tulburarile ovariene si in special la menopauza predispun la ingrasare, nu numai
prin efectul specific al modificarilor endocrine respective, cit, mai ales, prin modificarea
atitudinii femeii fata de viata, in general, si fata de alimentatie;
- factorii neuropsihici pot favoriza de asemenea aparitia bolii, prin modificarea apetitului
si a stilului de viata.
Obiectivele SPORTULUI in lupta cu obezitatea sunt:
1. Scaderea greutatii corporale;
2. Imbunatatirea sau cresterea capacitatii de efort a organismului;
3. Imbunatatirea respiratiei si marirea ventilatiei pulmonare;
4. Tonifierea generala a organismului si, in mod deosebit, a musculaturii abdominale;
5. Inlaturarea afectiunilor associate;
6. Stimularea proceselor de dezasimilatie prin activarea unui consum energetic crescut marind
durata si activitatea reactiilor de oxidare celulara;
7. Prevenirea instalarii altor afectiuni generate de obezitate;
8. Imbunatatirea starii fizice si psihice generale a subiectului;
9. Prevenirea hipotoniei gastrice si intestinale.
Obiectivele kinetoterapiei la supraponderali sunt:

 Scaderea greutatii corporale spre o greutate corporala ideala

 Tonifierea organismului , in special a musculaturii abdominale
 Cresterea capacitatii la efort a organismului
 Imbunatatirea respiratiei si marirea ventilatiei pulmonare
 Imbunatatirea starii fizice si psihice
 Prevenirea instalarii altor afectiuni generate de obezitate
 Prevenirea hipotoniei gastrice si intestinale
 Inlaturarea afectiunilor asociate

Tratamentul obezitatii prin sport poate fi format dintr-un complex de exercitii cardio,
exercitii pentru eliminarea apei si grasimilor din organism, exercitii de tonifiere musculara
in zona deficitara. Se recomanda inceperea activitatii fizice cu o intensitate scazuta unde
se vor arde lipidele iar treptat se va marii intensitatea activitatii fizice si se vor arde
glucidele.
Daca persoanele cu supraponderabilitate nu au hipertensiune, atunci acestea pot face ca
activitate fizica si fitness.

Timpul alocat exercitiilor fizice trebuie sa fie de cel putin 30 de minute in fiecare zi timp de 3 ori
pe saptamana.
Slabirea este un proces greu de atins si foarte greu de mentinut. Se indica slabirea in trepte, adica
perioade de slabire de 3 luni alternate cu perioade de mentinere a greutatii de circa 3-6 luni, si nu
este indicata o slabire mai mare de 0,75 kg pe saptamana. O scadere prea mare in greutate intr-un
timp scurt nu va putea fi mentinuta si reprezinta un efort imens pentru inima.
Sportul sau gimnastica medicala la supraponderali incepe cu o parte introductiva in care se executa
mers, variatii de pasi, exercitii pentru incalzirea generala a aparatului locomotor si se continua cu
o parte fundamentala care cuprinde exercitii cu diferite obiecte, exercitii de respiratie, iar ca parte
de incheiere se vor executa exercitii de relaxare si respiratie in care efortul scade treptat.
Principiile de baza ale exercitiului fizic de care trebuie sa se tine seama la
supraponderali sunt:
 Exercitiile se executa lent si ritmic , fara a se executa miscari bruste
 Exercitiile se executa din pozitii stabile, care sa permita un maxim de randament muscular
 Progresivitatea exercitiilor trebuie sa fie lenta , de la exercitii cu o intensitate mica spre
exercitii cat mai complexe ca intensitate
Concluzia este ca activitatea fizica nu trebuie abandonata odata cu obtinerea greutatii
corporale dorite. Exercitiile fizice trebuie continuate pentru intretinere si prevenirea obezitatii.
In plus, sportul are un efect benefic si asupra psihicului.