Interpretarea chestionarului aplicat

cetăţenilor

Interpretarea statistică

Variabile independente:

I. Vârsta :

GRUPE DE VARSTA NR. VALOAREA

RASPUNSURI PROCENTUALA
Până la 29 de ani 19 19%
30 – 39 ani 24 24%
40 – 49 ani 22 22%
50 – 59 ani 23 23%
Peste 60 de ani 12 12%

II. Sex :

SEX NR. VALOAREA

RASPUNSURI PROCENTUALA
Masculin 48 48%
Feminin 52 52%

DISTRIBUTIA PE SEX NR. VALOAREA

GRUPE DE RASPUNSURI PROCENTUALA
VARSTA
Până la 29 de ani Masculin 11 58%
Feminin 8 42%
30 – 39 ani Masculin 8 33%
Feminin 16 66%
40 – 49 ani Masculin 11 50%
Feminin 11 50%
50 – 59 ani Masculin 12 52%
Feminin 11 48%
Peste 60 de ani Masculin 6 50%
Feminin 6 50%
 III. Nivelul de pregătire :

NIVELUL NR. VALOAREA

STUDIILOR RASPUNSURI PROCENTUALA
4 – 8 clase 22 22%
10 – 12 clase 44 44%
Studii superioare 34 34%

DISTRIBUTIA PE NIVEL DE NR. VALOAREA

GRUPE DE STUDII RASPUNSURI PROCENTUALA
VARSTA
Până la 29 de ani 4 – 8 clase 3 16%
10 – 12 clase 11 58%
Studii superioare 5 26%
30 – 39 ani 4 – 8 clase 3 13%
10 – 12 clase 9 37%
Studii superioare 12 50%
40 – 49 ani 4 – 8 clase 4 18%
10 – 12 clase 10 45%
Studii superioare 8 36%
50 – 59 ani 4 – 8 clase 6 26%
10 – 12 clase 11 48%
Studii superioare 6 26%
Peste 60 de ani 4 – 8 clase 6 50%
10 – 12 clase 3 25%
Studii superioare 3 25%

IV. Nivelul de informare :

SURSE DE NR. VALOAREA

INFORMARE RASPUNSURI PROCENTUALA
Televizor 86 86%
Radio 42 42%
Ziare 45 45%
Discuţii cu consătenii 24 24%
Altele (INTERNET) 23 23%

NR. SURSELOR DE NR. VALOAREA

INFORMARE RASPUNSURI PROCENTUALA
1 sursă 20 20%
2 surse 24 24%
3 aurse 27 27%
4 surse 14 14%
5 surse 15 15%
 Intrebările principale ale chestionarului:

1. Cât de familiar vă este termenul « Sit Natura2000 » ?

VARIANTA DE NR. VALOAREA

RASPUNS RASPUNSURI PROCENTUALA
a) deloc 53 53%
b) puţin 37 37%
c) sunt informat 10 10%

2. Dar drepturile/responsabilităţile ce decurg din a fi proprietar al unui teren aflat într-

un sit Natura2000 ?

VARIANTA DE NR. VALOAREA

RASPUNS RASPUNSURI PROCENTUALA
a) deloc 55 55%
b) puţin 33 33%
c) sunt informat 12 12%

3. In ce măsură vă interesează să cunoaşteţi astfel de lucruri ?

VARIANTA DE RASPUNS NR. VALOAREA

RASPUNSURI PROCENTUALA
a) mică 15 15%
b) într-o oarecare măsură 55 55%
c) într-o măsură foarte mare 30 30%

4. Aţi dori să cunoaşteţi o serie de informaţii despre aerul, apa, solul din localitatea dvs.
şi ce factori (emisii, deşeuri, deversări şi alte evacuări în mediu) le pot influenţa ?

VARIANTA DE NR. VALOAREA

RASPUNS RASPUNSURI PROCENTUALA
Da 96 96%
Nu 4 4%

5. Aţi solicitat vreodată de la o instituţie publică astfel de informaţii ? Cui ?

VARIANTA DE NR. VALOAREA

RASPUNS RASPUNSURI PROCENTUALA
Da 15 15%
Nu 85 85%

Această întrebare fiind una semi-deschisă, nu poate fi cuantificată în întregime dpdv statistic.
 6. Credeţi că viaţa (sănătatea) dvs. şi a familiei dvs. ar putea fi influenţate în bine
deţinând astfel de informaţii?

VARIANTA DE NR. VALOAREA

RASPUNS RASPUNSURI PROCENTUALA
Da 93 93%
Nu 7 7%

7. Aţi participat vreodată la şedinţe ale Consiliului Local în care să vă exprimaţi opinia
în legătură cu proiecte/planuri şi programe cu impact asupra mediului care urmau să
fie realizate în localitatea dvs. ? De câte ori ?

VARIANTA DE NR. VALOAREA

RASPUNS RASPUNSURI PROCENTUALA
Da 26 26%
Nu 74 74%

8. Stiţi că aveţi acest drept ?

VARIANTA DE NR. VALOAREA

RASPUNS RASPUNSURI PROCENTUALA
Da 71 71%
Nu 29 29%

9. Care din următoarele consideraţi că sunt obligaţii de mediu ale cetăţenilor:

VARIANTA DE RASPUNS NR. VALOAREA

RASPUNSURI PROCENTUALA
a) îngrijirea locuinţelor şi anexelor gospodăreşti 5 5%
b) depozitarea deşeurilor menajere în spaţii special 31 31%
amenajate
Variantele a) + b) 64 64%

10. Ce fel de informaţii de mediu ar putea să vă îmbunătăţească viaţa de zi cu zi? (Ex.

compostarea deşeurilor menajere, depozitarea lor etc.)

VARIANTA DE RASPUNS NR. VALOAREA

RASPUNSURI PROCENTUALA
Non-răspunsuri 28 28%
Răspunsuri formulate 72 72%
Gestionarea deşeurilor menajere 42 58%
Calitatea mediului în care trăiesc 16 22%
Legislaţia în domeniu 5 7%
Alte aspecte de interes pentru comunităţi 9 13%

Această întrebare fiind una deschisă, nu poate fi cuantificată în întregime dpdv statistic.
Interpretarea calitativă a chestionarului

Cele 10 localităţi participante la proiect reunesc un număr de aproximativ 10.000 de locuitori –

reprezentând cel mai consistent grup-ţintă asupra căruia se vor concentra activităţile ulterioare.
A fost construit un eşantion aleatoriu de 100 de persoane, cuprinzând cetăţeni din toate localităţile ;
acesta a fost chestionat în legătură cu nivelul de cunoaştere a informaţiei de mediu în rândul
populaţiei, aşteptările locuitorilor pe tema abordată de campanie şi încrederea lor că datele
furnizate le vor fi de folos în viaţa de zi cu zi.
Chestionarul cuprinde un număr de 4 variabile independente şi 10 întrebări, dintre care 7 întrebări
cu variante pre-definite de răspuns, 2 întrebări semi-deschise care oferă posibilitatea repondenţilor
de a face completări proprii şi în finalul chestionarului o întrebare deschisă, unde cetăţenilor li se
solicită să noteze problemele concrete în care ei consideră că au nevoie de mai multă informare.

Variabilele independente au fost introduse în chestionar din dorinţa de a afla câteva caracteristici
ale populaţiei cărora se adresează activităţile proiectului şi implicit ale persoanelor care manifestă
un interes direct în problematica protejării mediului.
Am considerat relevante patru variabile : vârsta, sexul repondenţilor, nivelul lor de pregătire şi
sursele de informare.
Astfel, am putut constata că eşantionul chestionat, deşi construit aleatoriu, are o distribuţie relativ
echilibrată pentru majoritatea grupelor de vârstă. Tinerii până în 29 de ani reprezintă 19% din
eşantion, grupa de vârstă 30 – 39 de ani – 24%, cea cuprinsă între 40 şi 49 de ani – 22% ; grupa 50
– 59 ani – 23%, iar 60 de ani şi peste – 12%. Cel mai bine reprezentat este grupul persoanelor
adulte : 30 – 39 de ani (24%) şi 50 – 59 de ani (23%), iar populaţia vârstnică pare cea mai puţin
interesată de tematica propusă, fără însă a avea un dezinteres major. Imbucurător este faptul că
tinerii până la 29 de ani şi-au arătat disponibilitatea de a se implica şi au furnizat date pertinente la
întrebările chestionarului.
Chestionarul a respectat distribuţia generală, a nivel naţional, a populaţiei pe sexe, aşa încât : 48%
din repondenţi sunt persoane de sex masculin şi restul de 52% aparţin persoanelor de sex feminin.
Aşa cum se poate constata din corelarea grupelor de vârstă cu variabila sex, s-au păstrat proporţii
echilibrate ale celor două categorii de populaţie astfel încât nu putem afirma preponderenţa
bărbaţilor sau femeilor, în mod special, în interesul lor faţă de calitatea mediului în care trăiesc.
Nivelul de pregătire al populaţiei din comunităţile rurale investigate s-a dovedit a fi foarte divers,
cuprinzând întreaga paletă a studiilor absolvite. Cea mai consistentă categorie este cea a
absolvenţilor de 10 – 12 clase (învăţământ profesional şi liceal) – 44% ; oarecum surprinzător,
urmează cetăţenii cu studii superioare – 34% şi apoi locuitorii care au terminat 4 – 8 clase
(învăţământul primar şi gimnazial) – 22%, din care preponderent este totuşi învăţământul general.
In general, aceste proporţii s-au păstrat pentru fiecare categorie de vârstă în parte ; rezultate diferite
am obţinut pentru persoanele vârsnice, unde cea mai mare parte este absolventă a 4 – 8 clse, iar
studiile liceale şi superioare au o pondere mai redusă.
Datele oferite de acest item ne pot duse la concluzia că interesul pentru tematica propusă de proiect
este mai mare la acea parte a populaţiei care are un nivel mediu şi superior de educaţie (sau
formare), ceea ce ajută la înţelegerea importanţei protejării ariilor naturale şi a mediului în care
trăiesc şi conştientizează mai profund nevoia de a se implica personal în activităţi de acest fel.
Practicile de informare curentă a populaţiei dau o imagine complexă asupra interesului locuitorilor
faţă de aspecte care au un impact direct asupra vieţii lor, dar şi în ce măsură ştiu să acceseze datele
care sunt relevante pentru problemele importante ale comunităţii.
Rezultatele arată că televizorul reprezintă cel mai la îndemână mediu de informare pentru cetăţenii
din mediul rural, căci 86% din eşantion a bifat această avariantă. Ziarele sunt frecvent citite în
scopul informării, de un procent semnificativ dintre săteni – 45% ; ascultarea radio-ului este de
asemenea o sursă la care apelează 42% din populaţie.
Consultarea şi dezbaterea problemelor locale între locuitorii celor 10 comunităţi ocupă un loc mai
modest, fiind preferată de 24% din repondenţi – un procent comparabil cu cel al altor surse,
alternative, de informare (23%), dintre care cel mai des menţionat a fost INTERNET-ul – lucru
care poate însemna că şi în mediul rural sursele mass-media şi electronice de informare şi
comunicare tind să surclaseze sau să înlocuiască discuţia faţă în faţă, chiar în comunităţile unde
« fiecare se cunoaşte cu fiecare », tendinţă de care orice campanie de informare trebuie să ţină
seama.
Un alt element semnificativ scos la iveală de această variabilă independentă este că în cele 10
localităţi selectate pentru a participa la proiect, marea majoritate a populaţiei apelează la surse
multiple de informare (80%) şi doar 20% din cetăţeni preferă un singur mediu de informare – în
special televizorul. Cel mai adesea populaţia utilizează 2 surse (24%) sau 3 surse de informare
(27%). Insă într-o proporţie de 15% cetăţenii înţeleg să folosească toate canalele de comunicare
menţionate în chestionar (5 surse).
Aspectele constatate pot fi un semnal al disponibilităţii şi dorinţei comunităţilor rurale de a-şi
înbogăţi cunoaşterea în mai multe domenii, astfel că prin campanii bine orchestrate populaţia poate
fi atrasă spre problematica protecţiei mediului şi implicată în activităţi practice în acest sens.

Dacă practicile de informare în general ale cetăţenilor par a fi destul de bine conturate, atunci când
sunt chestionaţi în mod direct despre noţiuni de protecţia ariilor naturale, răspunsurile oferite arată
carenţe serioase în cunoaşterea lor – deşi le influenţează viaţa de zi cu zi. Astfel, 53% din populaţie
nu cunoaşte deloc sensul termenului de « sit Natura2000 », alţi 37% nu ştiu decât foarte puţine
despre această noţiune şi doar 10% declară că sunt informaţi.
Aceste date sunt confirmate de cele primite la întrebarea privind drepturile şi responsabilităţile ce
decurg din calitatea de proprietar de teren într-un sit Natura2000. Am aflat astfel că 55% din
cetăţeni nu au nici o informaţie. Diferenţa mică de procent faţă de răspunsurile la întrebarea
precedentă – cu care se află în strânsă legătură – poate însemna că există un număr redus de
cetăţeni care, deşi au auzit expresia « sit Natura2000 » anterior, nu pot preciza date concrete
asociate acesteia. 33% dintre repondenţi recunosc că ştiu puţine lucruri despre drepturile şi
responsabilităţile care însoţesc declararea unei zone sit Natura2000, iar 12% se consideră bine
documentaţi. Din nou apare o mică discrepanţă faţă de răspunsurile la întrebarea precedentă care,
de această dată nu poate fi pusă decât pe seama unor confuzii şi lacune în cunoaştere, căci
necunoaşterea noţiunii « sit Natura2000 » este puţin probabil să fie însoţită de o bună informare
privind drepturile şi responsabilităţile pe care le impune. Aşadar, proporţia celor care sunt într-
adevăr documentaţi vizavi de aceste aspecte se pare că este în realitate mult mai mică.
Din moment ce cunoştinţele deţinute de populaţie în privinţa protejării ariilor naturale sunt precare,
este important de aflat, pentru activităţile ulterioare ale proiectului, care este disponibilitatea
locuitorilor celor 10 comune de a participa la campanii de informare pe acest subiect. Un procent
de 15% declară că sunt foarte puţin interesaţi de un astfel de demers. Am remarcat că în această
categorie se regăsesc repondenţii care nu aveau nici o noţiune despre sit-urile Natura2000 şi ce
drepturi şi responsabilităţi sunt asociate lor, de unde putem considera că, pe lângă informare, în
comunităţile rurale sunt necesare şi acţiuni de conştientizare a impactului pe termen scurt, mediu şi
lung, a activităţilor umane asupra naturii, uneori cu efecte ireversibile.
Mai bine de jumătate din cetăţeni (55%) opinează că sunt interesaţi doar într-o oarecare măsură de
o informare mai coerentă, bine organizată, despre aceste lucruri – ceea ce întăreşte cele afirmate
anterior, întrucât aici se regăsesc foarte puţini din repondenţii care s-au declarat bine informaţi la
primele două întrebări, majoritatea fiind dintre cei care au recunoscut că deţin puţine date despre
tema propusă.
Numai o treime din populaţie şi-a arătat disponibilitatea de a participa la acţiuni care să le aducă un
plus de cunoaştere în domeniul protecţiei mediului.
Atunci când este pusă în faţa perspectivei de a afla lucruri concrete despre elementele de mediu din
localitatea lor (aer, apă, sol etc.), dar şi factorii nocivi care le alterează, majoritatea covârşitoare a
populaţiei se declară mult mai interesată (96%). Aici dezinteresul este foarte scăzut (4%) – şi
numai în rândul celor care nu au, conform propriilor declaraţii, nici o informaţie despre protecţia
medului. Această constatare poate fi un semnal ca în campaniile de informare, dincolo de
cunoştinţele teoretice, accentul să se pună pe aspectele concrete, practice, ca şi pe exemple de bune
practici accesibile cetăţenilor, care i-ar putea încuraja să le pună în aplicare.
Dacă datele culese până acum s-au referit la opiniile repondenţilor, am urmărit să evidenţiem şi
acţiunile concrete pe care le-au întreprins membrii comunităţilor pentru a obţine date de interes
despre starea actuală a mediului lor înconjurător. Marea lor majoritate a recunoscut că nu au
solicitat direct niciodată unei instituţii astfel de informaţii (85%). Totuşi au existat şi persoane care
au ales să se documenteze şi pentru aceasta să apeleze la instituţii abilitate, deşi într-un procent
mic, de 15%. Solicitările cele mai dese se pare că au fost adresate autorităţilor publice locale (fiind
menţionaţi : primăria, primarul, referentul de mediu), dar şi şcolii din localitate – ceea ce arată
implicarea acesteia în acţiuni de mediu, un lucru demn de luat în atenţie.
Cea mai mare parte a cetăţenilor se declară convinşi că o bună informare despre mediul în care
trăiesc ei şi familiile lor le-ar putea îmbunătăţi viaţa (93%), printre aceştia regăsindu-se în principal
şi cei care şi-au arătat anterior interesul faţă de tematica propusă, dar şi cei activi, care au adresat
solicitări în acest sens unor instituţii. Un mic procent de 7% au oferit însă un răspuns negativ.
Un pas important în stimularea autorităţilor publice locale să se implice în dezbaterea şi rezolvarea
unor probleme importante de conservare a ariilor naturale şi asigurarea unui mediu cât mai curat în
zonă este participarea sătenilor la luarea deciziilor. Acest lucru se poate întâmpla în timpul
şedinţelor Consiliilor Locale. In realitate, un procent de 26% din populaţie a ales să asiste la
şedinţele Consiliului Local şi să-şi exprime opiniile pe proiecte, planuri sau programe de mediu,
numărul intervenţiilor fiind în general mic (2 - 3). Aceştia sunt în general cetăţenii care, chiar dacă
au un nivel divers de informare în prezent, totuşi şi-au arătat în general interesul faţă de informaţia
de mediu şi printre ei se află cei care au solicitat unor instituţii date despre calitatea mediului
natural. Insă 74% din locuitori nu au participat niciodată alături de consilieri la luarea deciziilor
privind îmbunătăţirea condiţiilor în care trăiesc.
Aceste răspunsuri se corelează cu cele primite la următoarea întrebare a chestionarului. Aici am
aflat că 71% din populaţia rurală cunoaşte totuşi că are acest drept deşi numai un procent mic a
ales să şi-l exercite şi numai 29% au afirmat că nu cunoşteau acest lucru.
Până la organizarea şi desfăşurarea campaniilor de informare în proiect, locuitorii din comunităţile
aflate în imediata apropiere a sit-urilor Natura2000 ar fi trebuit să adopte o serie de practici cu
impact pozitiv asupra conservării naturii. Din acest motiv eşantionul a fost chestionat în legătură
cu două dintre cele mai uzuale acţiuni care se cer cunoscute şi aplicate în viaţa de fiecare zi, în
toate localităţile.
Toţi cetăţenii au declarat, în proporţii diferite, că aplică măcar una dintre măsurile menţionate în
chestionar. Astfel, 5% din locuitori au declarat că se ocupă numai de îngrijirea locuinţelor şi
anexelor gospodăreşti (a) ; 31% au recunoscut că doar depozitarea deşeurilor menajere în spaţii
special amenajate constituie o acţiune cu impact pozitiv asupra naturii. Totuşi mai mult de jumătate
din eşantion (64%) a considerat că ambele activităţi pot duce la o îmbunătăţire a calităţii mediului.
Aproape trei sferturi din populaţia chestionată a indicat câteva subiecte de interes pe care le-ar dori
aprofundate în campaniile de informare care se vor desfăşura prin proiect în cele 10 localităţi.
Cei mai mulţi dintre repondenţi (58%) s-au referit la gestionarea deşeurilor menajere :
« colectarea selectivă a deşeurilor menajere »
« informaţii despre depozitarea corectă a deşeurilor menajere »
« existenţa unui sistem de management al deşeurilor »
« compostare deşeuri menajere, reciclare deşeuri periculoase, şi electronice şi electrocasnice »
« despre cum se pot moderniza fosele şi toaletele »
« compostarea, informaţii despre sortarea deşeurilor şi cine o poate face, ce se poate face cu
electrocasnicele (cine foloseşte mai departe deşeurile sortate) »
Mai bine de o cincime din eşantion (22%) a solicitat date concrete despre calitatea mediului în care
trăiesc :
« cum poate fi îmbunătăţită calitatea apei potabile »
« calitatea apei din pânza freatică a localităţilor »
« în ce fel se curăţă apele menajere – reziduale »
« deşeurile de pe lângă apă să dispară »
« oprirea defrişărilor în masă »
« calitatea apei, nivelul de poluare a aerului »
« informaţii legate de sursa de apă, depozitarea deşeurilor, activitatea fabricilor din apropiere etc. »
« despre calitatea apei curente din casele locuitorilor »
« despre starea pădurilor »
Un alt element menţionat de cetăţeni a fost cel al noutăţilor în legislaţia în domeniu, dar şi
« aplicarea riguroasă a legilor în privinţa mediului ».
La acestea s-au adăugat alte aspecte de interes pentru comunităţile rurale:
« suficiente exemple » concrete de bune practici
« energia eoliană »
« amenajarea de locuri pentru fumat; plantarea de pomi, flori, protejarea speciilor pe cale de
dispariţie »
« folosirea energiilor regenerabile »
« impactul minei Leşu Ursului (dezafectată) şi al sectorului minier IMR »
« cum să ajutăm la plantarea pomilor şi spaţiilor verzi »
« cum se pot elimina îngrăşămintele în agricultură ».

Întocmit,

Sociolog Daniela Rusu