Sunteți pe pagina 1din 9
ANUL XVIIL Nv 4 Director Aron Cotrus } REVISTA DE CULTURA SI ACTIUNI 10 OCTOMBRIE 1972 Carpaiii ROMANEASCA IN. EXIL Redactor: Traian Popescu AVRAM IANCU O SUTA DE ANI DE LA MOARTEA LUI Avram Tancu a fost menit sa fie conducdtor. Din réndul acelor conducdtori, cari apar rar. Si, spund cine 0 vrea ce vrea sa spuend, bazati pe texte de istorie anticd sau nu prea indepartata de secolele moderne, acesti conducdtori nu sunt alesi de nimeni, dintre pamanteni, contemporani lor. Aparitia lor nu este nici prevestitd, nici banuitd, Prezenja lor este insd determinantd voinfele se incordeazd, unitatea se realizeazd, Spiritul de sacrificiu capata notiune de constiinja si merge spre superlativ. Aparifia lor nu este de explicat, decat facand apel, si dandu-i locul ce se cuvine, destinului ‘Sa ndscut in anul 1824 in Vidra de Sus, din pdrinji tdrani cu dare de mand, De 1a scoala din Vidra a trecut ia Campeni si Abrud, pentru ca sd facd gimnaziul la Zlatna $i apoi sd termine stiinfele filosofice $i juridice la Cluj, si sd iasd avocat. Dar destinul il voia conducdtor. Conductor politic si militar. In primavara anului 1848, apare de odatd, 1a Campeni, in mijlocut Motilor adunafi a Targul Flo- rilor, un tandr svelt, frumos $i cuceritor. Nu tofi il cunosteau pe acest tandr de abia 24 de ani. Pand sd se lamureascd tofi, i-a lamurit el zicdndu-le: “de aici tnainte numai de mine si de impdratul ‘sd ascultai!” Era un ordin de mobilizare, la care au raspuns tofi Mofii. Trebuia combatutd o revolufie a Ungurilor. HAPPY PRELUDES TO THE EUROPEAN SECURITY CONFERENCE II ROFESSOR Stanley's study has al- ready passed a favorable First test: ‘the approval of the New York Ti- mes. This newspaper quots General Lemnitzer, former Supreme Allied Commander in Europe, as not op- posed to a modest initial reduction ‘of forces “as part of a plan for a balanced mutual reduction”. But, says the General, “To have the entire first stage reduction on the NATO side taken solely by U. S. forces, which are the most efective forces available in Central Europe, is in my opinion, militarily unsound.” ‘With all respect due, we think that General Lemnitzer misses the point, militarily speoking. ‘The absurdity, the danger of negociations for a reduction of the allied forces defending what can ‘till be defended of Europe, is not in the comparative dimension or quality of the proposed “mutual” (Urmeazd pag. 8.) (Urmeazi pag. 2.) REALITES ET REALITES ‘A OCCASION DE LA CONFERENCE SUR LA SECURITE EUROPEENNE ‘A nouvelle offensive communiste, déclen- ‘chee depuls plusieurs mols sous ia forme Taussement anodine d'un effort diplo- matique intéressant 1a tranquillité et te bblen-€tre de tout un continet, commence 8 prendre contour, Par un biais astu- cleux et typiquement. communiste, on ‘Yeut imposer & tout prix Tidée que i'Bu- Tope, dans sa forme actualle, a besoin Gun pacte général qui établisse un sy3- teme de sécurité, On n’oublie awune Toute petite chose: préciser dau vient Je danger qui menace le continent, Mais les gens n'y volent ‘Que du feu, car la formule est Impressionnante. Elle a vral- thent une fésonance apalsante pour des esprits qui, depuls plus de 25 ans, vivent le eauchemar de Vincertitude et des Fnenaces permanentes, Lihomme européen aspire incon- testablement a tune épogue de paix, et les Chancelieries ie tous les Etats se débattent, impulssantes, pour en trou: ver Ia formule, e formule aul Lait imnocente et... realisable. Réallsable surtout, car, en, ‘grand "proposition sovietique ne, demande Bas sre AVRAM IANCU thst on era a a a tt ae tot mat alte creplur! exclusive, echo at a de fapt exercitau, la un dualism de guvernare Tearsitoania la Ungaria yi si ajunga apot si oficial, ta ceace de fap epee am Ma no ntl ee, De Pe acele timp crmean 0 superinitate prin. afirmatt false st induct in eroare Feasts de cltfe-ons de eatoticismul lor, lasand sf se adita od ef sunt eatolic Astfl Jaceau cum fe ¥en Ungurd sunt entolic, Marea for majortate este cafvinstd, apo rer. Sunt gi Unguri eatolici. Dar nu toh Pagar en de cine e dispus sa-i asculte, catolicismul lor a Jost eroio, a Se Cans te me ben adevarului. Aitfel, Turcii n’ar fi ocupat Budapesta. contra pericolutu! mahomedan Cos spat de catonciem, side epararea cruct, ct, in fofa unet tmoael re toma area ae fil tad ee a wa ats tet Se ets falta in varful crestetului, crucea. oak seine Utara hse wade ee ere ei a it a Ce cae teen mc ecco a a sg te ei nu Fe er oc tern aes de lh oie ml we ene een a ee ene eh sue in favoarea fee lor. Ceace ni tmpiedicd —de oareee grafie Schonbrunulus, reusiserd 60 aibd eps ee ne Oar nd es othe al ai oe bape ae lor cari faceau o revolutie contra esoteric ap or gu ee rp ese ore nes ae os Sete aseerane es pon la aad r ao ar ae pegmatite am Sig ERS Fran ols unde societal wi soomornical eveu xstire, docu gad ey nolo oa Seat nten il iets See en ee er aa saeaaiet oe re eee estes ee aopeke ee. al Seon Saree eye en ar EE are oa: mo pearance sins: eee er ee paca a a Sn OE hie ia LL al ere Serer open tier eee, Sie ae creas Page peste aeae aera ic edge ee Se erreed ee cmeaeitar t ari eters ota ema eran menial! ‘Ungurii au ramas 0 luple doar ow legiunile de {rani romani aflati sub comanda tut Avram faneu #4 ee cement cage "i ‘In primavara lui 1849 guvernul Maghia,trimite toate trupele sate spre acest reduit cw inte a sonia Fre roan euprice in tepun I v fencu oe entia * eater a ae ee an vl eel Wt mr la oe a stein fo ne eat a le See nae: I rn dg td ais ais als tn teu find srt forte mitard, ete unica cae in ito 4 faraneasea, atcatuita tn Sa cytene raten ecm ea tee soto ap all art Sia Bol aa ey Pe naa sola mami fe spunea Ia Paris in anumite cenaclur al Parului Rusie, ate edrui armate "bro prea tareiu Impdratul Austrici a corut o)utorul militar pat Pransilvania. ite colt ashe ie ‘Avram tancu o erezut in cuvdntul sasigurorile tmparatulul. Aveasta n Cine eate sperjur, totdeauna plaeyte Mat curdnd sau mai taste. Monae ba gu platil p compost cl, Hate rlabuhorac'dastinyah do Ie tore o ‘unt enema at ‘mu sop niment,chear HAPPY PRELUDES cuts, but in the idea of any reduetion in men and ‘material as long as Soviet Russia and the Com- ‘unist Empire have not given some first. tonable proofs that they have renounced for food ‘and all every project of military and political world domination. Such proofs cannot consist in tess than the eliberation of all the European countries today Jn Soviet aiitary and. political bondage, inthe withdrawal to the last man and the last clear weapon from Cuba, and Ina complete cessation of the fubversive activities which purposediy maintain 0 many eountries, and Yoday most specially those ot North, Central and South Amerieay in a state of Berpetuai tirmod and on the rink of wilting Ell wars "The point is also that when in a country corroded by antinational, defeetist and communist. propa wanda, and ruled by permissiveness and electoral Spportunism, a procest of de-escalation, withdrawal that capitulation has been set going, it cannot be Malled any more. This has been proved in Vietnam will be proved further, if nobody or nothing @ top: tne dessstrous stampede, by the abandonment ‘of all of the United States positions along the Aslatic Eastern shores, Formosa, the Philippines and Japan included, Tn fac, it i the self inflicted and loudly proc med. defeat in Vietnam, and. the accompanying Happenings in the United States, that have brought the Kremlin and its {reds in the U.S to the fem belie that the moment has come for a maximum Dresuce on the tottering will of a well meaning, but Embiguousty structured administration, What most be demanded isthe begining of an American ‘withdrawal from Europe also, which when comple. {ed “with Cuba already” in’ Soviet hands and Central and South America soon in that of Castro Ghevara guerillas and dictators would nave completed also the surrounding, in modern rlitary terms, of the United States, of the last nan TRtccan Pedetation of habe REALITES tie Bi Pats on ano anne communi egal conse fe principal obstacle our ie oF Sean bo soigne ee area le commoner der a pone cating cals cam Ste aa iSite aa ga ae ee a eet cn on rte ue eda Atle i ak er eae cen taaietd cnet ta epee Gat bie costiaee corome defi Inaiens Coen ee ae at iota ou aa ea ie tune Gh eae Sa area i cates ici oe ened a ee atta oo Hea RUE ewe Me oan a nate Seas Poel chet tes ae SCORE OO et Si ahaa ‘atind aa ee del nt aon tence sompe ele {th rt a Siete ve nate ge aca an ea Seer ee de She ui st ge si pte Tau Suc CaM a Arendal a hua Psi drt tule Piatt hilt naan, Hovis ls tne pine Senge ure teh dle de ehage pe A" ae ‘vet eas rte itiato ne B ‘pues Menon Ge YUNGB nlc 0 HO alte ee cau ace ue mee fibre nate eh a a ‘Bia Me posable pour que ia sécunte européenne REALITES 5 del rkeralata tluns Mad tat st dete Catt at Tae Sera ig conan ara ae Pago et grr ey al i eee ergs (earn Ce PLe reas ho eae SERUM Geen on ames cers concen an cama es ee ce ee ae SE er e* cra mean ea EA a ha eee See eee eet a Se ae pea Cty) ae eee Gat Sa ees ae ereras crept crear, ona net mu te Tr bes re ar stables, majeures inebraniables, on “n'auralt mullement a eee Shawano eee 1 ie Seer nomena oeeehateieres is Se ae tr eee a eer cadet ee ah Ginort an meee one De Gante eisie Paras Sees ieee 2 aeeee es ee ee age pacientes ta ons oo Bee. ic 2 FREES ARES Se ee Seoetagrinreiss Panama ae EES eeeinc ea cues Sn be cerns oe arte Se eee see ee a ‘gu Tul garantiscent une cory aie aes es oritcten ‘emplowent too = Sia alto hones Pa aca Scant: Reve cea famaine des communis 4 a teat de interaction eytématane carelaton des gens eden des toe Bc bratiqae aves un seharnement infieabia = Bt comble de perversion Ia tals dels portale URS, al pede aelonedal une eonficence’ pou Se tecurts me tout en forentant dee tradi pale ietea ‘eax avec [equa elle weuk deste ul estce qu menace Téqllbre dy monde, empéehe! refabisement de la pate met em Gout hit dune aecHFte continents QUIS DNauuretement, pour TORS et sen ioe communist ci Salt agisante ot iat despa eenen fureroit lle, dot ue. oGihs Femptol du ROMANIA SOCIALISTA SI VATICANUL true vor de Romania of de rogmu ate su aerae sylemench ge guyetnn. eat prin unaiismele nie, ‘Sfuatie ria mule det rusia ‘tien termenl Reman, deoarege ag oh tht. lea teuPopa a Neamt Romingse™Acenst, tut con {eta eportan'tt spun ch dupa Heaidares netnel erie tine Vatican Pll, Salen ar nAuRuaN aueeeum brandt_~ un "Ost-Poltky, ete. va aduce o'br- ‘age'Hieee mu van area en un ae) care va nl ite probe fi fee 4 coodihtorior a CULTURA SI EDUCATIA MASELOR « OTL, avem inck mult de invltat ¢f ‘login singur!-eletile, conferin tie. revistele gi studile ce ne atrag, Tipsith de directivele gi controtul permanent al “partidului® infall bil, nu progrestin Pinedo de coring de fee se mer . ‘in “perfectionare”, in “perfec u flonare’? si unul din obiectivele tirmiite, este formarea mu “om nou”, Presa ceauglita, din Septembre, este plink de trticolage care explich 1 logiazh holdrdres parti flulul de a intensifiea eforturile pentru ea “toate entree de snvatamint” sa fyi extindl activitaten fcducativd gi cultural ssupra maselor. Desideratul fadmirabil in sine, nu este nou chiar dack n'a fost inch reslizst pe toate continentele, tn consecintl orice guver, pe orice punct al lobului, si asumd Sareina dee Fdiea nivel edueetlv gi cultural al maser, merits felleltan ‘Le meritd si guvermul din Bucuresti? Pentru a rispunde, a vedem ces! cum Infelog tovarigit sk Intensifice, aub denumirea “cultura $1 ‘eduatin masclor”. Un lung erticsl, publicat 1a 3 Septembrie de SCINTEIA, ne limufeste pe deplin, Precizeazs In ppeiml rand ch activitatea cultural-educative. tae ee uci prt au diet ‘ea organizafior parkiulu, toate fortele societal Stpaneatier metafile de tmafamant 9 culture Teratura, rt, prest, radio i televisiunea, ete” vor participa in aceasth campanie pentru ca "actvitalen Sitturaih de mast 8 se distined prin mesajul sau Dplitie, PENTRU A AJUTA' LA" INTELEGEREA PROPUNDA SILA INSUSIERA IDEILOR SIA CONCEPTYEI MARKISTO-LENINISTE ST A CONS. TRUIREL SOCIETATII SOCIALISTE...obiectiv fundamental sl acivitati cultural educative fling formarea omului in spirtuleticel si echitatil soci ise. ar pentru a impristis orice urm de tndoials, pentn a ne arate grlia “cultural” « partiaulul Sutorul articolulul aaiugs: “Se poste spune e& cei ‘ai important gl semmificativ din eelace se Teall zeazh attual, In consens natural eu eaifleatlle eco ‘omice. ESTE FORMAREA OMULUI, AL CONS. TRUCTORULUT SOCIALISMULUT.." ‘Nemai inva ideologul acestui KULTURKAMP, c& “activitatea cultura jonee tn rol important in Intensificarea participdeit oameniior “muncl, 1a ‘opera de edicae social i economie&™” St ne mat Spune ck “in central PREOCUPARILOR INSTITC. THTOR CULTURALE TREBUTE SA SE OASEASCA CHEMAREA DEA SE REALIZA PLANUL CINCE. NAL. INAINTEA TERMENULUI PREVAZOT” ‘Dec a ore suplimentare de munch, nepatite gi 4s 6 riguroasé indocirinare marxiso-teninista, Se ‘ezumd marea eamapanie pentru sridicarea nivel futur al masei romans", nist de patsoticul ftuvern din Bucuresti ‘Ar mai rimaineintrebarea dack acesstd sbrutizare ‘omnis pentru a forma “un om nou’, adiea un ‘bol marxteto leinish care #“produca” mal mult ‘ico nll programtl comuns dn oma stipanilor mesconi TH D S86K apartine Gisim réspunsul intr’un Jung artical, publeat de ‘A, Butenko in numarul 7 din 1972 al revistel GR. SELLSCHAFTLICHE BEITRAGE, din Berlin - Bet, Dupa ce igi informeszi cititorii ci “Societatea de consuim nu poate escunde faptul cd sistemul capt talist a fost geste o stare de exploatare, In care bunurlle si resursele apartin eAtorva milionarl iar muncitor SUNT CONDAMNATT LAO. MUNCA ISTOVITOARE, LA SARACTE SI SOMAJ, sutorul trece le analize pretins teenice ale “soefalismului fmultdateral desvoltat i diversifieat” din Uniunea Sovietie&. Spune, intre altele, c& “Actual, sunt in urs de resolvare problemele pentru a crea com nismuluio bas teenicd, pentru a perfectiona rapor. ture sociste §i PENTRU A FORMA UN NOU TIP DE OM “Ca gi in Uniunen Sovietica, in eoltalte {ri care au intrat in faza socialistd de desvoltare pulteres protetariatului gin muncitorlor se pAseste In proprite tor maini si conducerea corespunde partiduiut marxistleninist”. “Baza material Viet sociale o constituie caracteral productiel. ‘ste condifionatt In primul rand de dinaraica base) tecnico materiale a socielS{i soclaliste, DE PRO. DUCTIVITATEA MUNCI Tdeologia marxisto leninisth s'a convert, tn societatea socialista desvoltats, in conceptul nel lumi pentru toste clasele si pentru toate grupurile tociale. Este adesdrat eX forme ideologice negtlin- tifice gi reziduri ale nei psihologit depisite cum Sunt religia, opinil miei-burgheze 91 prejudecati-, ‘nu dispar inet in mod complect, in woletatea socia lst; dar constitule desigur o trasitura earacters- tic socalismulul desveltat, apt e& sunt pe cale de dispartie progresiva.” (Pasa), care poate mer- fe a inimafostulul episcop ‘Teofil si eare —{n reacat fie 2is— explick interesul guyermulul, din Bucuresti pentru a pune mana pe'biserica. de 18 Panis) i a ‘Bineinfeles eX un inalt grad de desvoltare socal ‘ste iealizabilfrd o PLINA PUNERE IN MISCARE. ‘A TUTUROR POSIBILITATILOR OFERITE DE SOCIETATEA SOCIALISTA DESVOLTATA. FARA NECESARA MOBILIZARE A MUNCITORILOR@ = @ PENTRU UN RANDAMENT CAT SE POATE MAE EFICIENT IN PRODUCTIVITATEA MUNCH.” 1 tovarigit musi, ca gi la tovaragi din Romania, stim ef muncitont'nu Sunt suas! ea in Oveident, Ja mune istovitoare gt la sfracle. Nu mal pot de alata muncd ugoara gi boritie, Dack respectivele {tr stribeto cra economica gravd, ea nu poste fl Amputaté sistemulut infalfbi marxist leninist § RAG Conductors, unul mal competent ca atl YoU eletionsh pé ba "etce Bh eehiati Sel Dar masa, ‘proletariatul 61 muncitoni, “st&pant Pe destin ior se productie™ trebute sk fac ROU ‘fortun de munck prot plata i, pe deasupra #2 fie convinal rile ‘aimirably’ && Sdeavltare multater avert” ea hs paras Be pt S48 inousensea” astet de adevirun lst ProtasK" mal mul eebule ea gf toate inet fe InvAlimfnt” —sub directivele paridul Yank tn or ge neh ets, pon ferme grat frumos ss, pentruva i eden of & Radu GHENEA ROMANIA SI UNITATEA EUROPE! nome et ooo sta te ast nbs br Ht cE te Scryer te a (cana stor nts mae Sieeranne ae samc maming SA ena ne pa an de ok i i ete Pear ecm a oo re a | 1 98 te sentinel meade 9 Ose acct Rants mote gu etna saciid ie ata Ra Srcenee eate‘un (0 in tae og Rg ra nan i ae ct at ae aE ot raed ea ct ‘gnarl, i dard ania mt et Bante a Fe SU i te tga Snes Rea chet cae Cine oxi tes a saga eet ae aoe rae nad cota amc fatoat earn a cele read ete een crt ane Soe alee cere eieiar re mame rere peepee St Bae cen cee Pecos eee meena ie eer eam Se a a Soot ee iyi eee ea tigre Romani st apelulsiertate Romane, toon 1 spamais 1 eag ou dct ey aceparen sca. ena ‘cturicr Oneial deed mambrd Orniatit ‘hoe Unites Romani Uber Wana eect oO ig adnate, mae mua eh ‘Bie ‘rap. pe care spare reprodus vorumbell desea de ‘lene pana simbee i let ensue ae ieite Mawora. pocea tveteg™ ro aae a oy bn cada comemersct