Sunteți pe pagina 1din 19
ANUL XXII No 11/12 Decor! Avon Gait} NEVIGTA DE CULTURA BH ACKTUNE HOMANEASCA IN EXIL UN NOU 23 AUGUST 1944 de Traian POPESCU inceareh reeditares pripitel npr 1a 25 August 104, care a predat Tara #1 Neamt Womtness. satrapiel soveto Nomaniste, de ast dati tndreptat& a: potrva exilulut luptater, pe ‘care. vor Ec aniniieze, Din initistiva Domnulul Nlevlae, Pe nncscu, fost eecretar general al Partidulul Rational Tiriness gl ministra de tater Te duh capititares din 25-Aurust 1041 Bt cavzotabbraren eAtorraslemente { Bare ain aga asele partige police ito Fice-Hiberal national tirknist f socialist, autor’ morall $i Infiptoltor al Wrkadrel dela 98 August, wa constitull Baris un nog Comet National Roman, Ia enre uu aderat SUeativa Tegionarl din ex Are pretentia: lel mal mult niet mal putin, de a con- centravin mainte acestul organism, apararesrepturior fhetfeate ale poporulul roman de edtre comunistaul mos Covit@l de 4 eibera Romania. din ghlacele comunism™ Iv "Total foarte Isudabil. Dar cum rimdne cu postbiltatle da ealzgre ale erandlogalul plan de redresate national din exil gl de euberare a Titi, Prevedintele, ca gl partidele reprezentate, au tridat In 23 August 1044 Poparii Roman, mingindwl e& aduc term! avea risboluful, pacea gl eliberarea Ari, de sub vocupa fia germank fee au adus in, schimv? Capitularen. 1874 condi iedaren THe bun plac at Rslel Soveice sta stdorlmet Miicinaréa celor 10 dlvisit_romAnegtt, preyitite pentru apitares terltoruful national, prin uthirarea tor Eontraallataiol german, deept etrdtort de mine gl carne Ge ton ‘Apol au pactat eu comunisraul sub masea. “democra tiet?rau servt gf cand seaden{a aleliel coms cu atta picin(h fea soalt, nicl anil de puyetle eu care. au fost Alepidti. pentra servilile ute marxiemulul st ovrellor, hoveompenseara Imenstle plerderl, witerint st traged!a Zbstuta, eu vola Jor, aaupra meamutol rombnese de peste ‘Hide bh Naluel agitate ale unul recat, po care din pudoare nu tregue asim actualzere tind fegat de bal de range fi de'iaerimt tn ‘care au aeldat Tata. comunigtl, et Vor {th reeve eontunt ind as for eliberat ca epave, din temnljele R. 8, R- Inte, sau tariaat in lumen Nberd ‘pentru preaulfel din Foal in Ineongtlenfa lor victoria democrat rombnegt* fa August 4044 adiek tn sealltate predarsten Arie unlsmtiul soviet Impateiva cdeula exlul tuptator Huleat con bios, agiiand #1 demonsteand opinlet pobl- Eroceidentale, timip de peste 24 de ant, eroarea de Inter Sretare in ceage priveqte “democral\a comunina® 9 ororlle ernie comise din aceasth eroare ups YAUTA, #1 PORT: Baxt"eonfirmate de soarta Potontel, Cubel, Ungar, Ce Resovaciel, VieUNamulul Atriel a JULIE - AUGUST - SEPTEMBRIE 1978 patii Depésito legal: M. 8.137105 Redacior L'EURODROITE EN QUESTION par Faust BRADESCO ARDI, 27 Juin 1978, a eu liew & Paris un imposant rassemblement des forces nationalistes occidentales On a pu voir, dans Venceinte ce la grande salle de la «Mutualitén, se cétoyer les Espagnols de «FUERZA NUEVA» avec les Italiens de YM.S. I, et les Francais du «PARTI DES FORCES NOUVELLES». Enthousiasme, discipline, volonté de combat dans les attitudes et les propos pronon- cés, Pour la premitre fois dans histoire de l'apres- guerre, on a pu admirer cette volonté commune de faire face & la menace soviétique et de tenter un premier pas vers I'unité de ceux qui voient clat rement le danger qui pese sur l'avenir de l'Europe, Début prometteur, ouvrant Vespoir de pouvoir admirer un jour 1a puissance de ces Iégions prétes A combattre pour la bonne cause, Organisé sous V’égide d'une double proposition, le rassemblement nationaliste a su mettre en relief ses intentions, Les chefs de file de chaque groupe national ont exposé brillamment leurs opinions, aceentuant tous les deux problémes capitaux: — Mettre en relief la nécessité urgente, voire obligatoire, de Ja structuration d'une EURODROT- TE, qui puisse unir les nationalistes de tous les pays européens ct constituer ainsi une barriére infranchissable devant Ia menace d'un EUROCOM MUNISME, fils cadet du marxisme totalitaire et impérialiste —Méttre en discussion et faire savoir «le pourquoly pour lequel les membres de cette ‘urodroite en formation doivent appuyer Ia réal sation d'un «Parlement Européen» et donc voter pour lu. Rien A redire sur la magnifique contribution ora- toire de ceux qui ont défilé devant le micro. La ju yénile puissance d'un Alain ROBERT ou d'un Pascal GAUCHON a déchaine l'enthousinsme de In jeunesse qu! remplissait les balcons. On sentait une comu: nion vibrante qui s’établissait entre In salle et 1a tribune, Tralan Popescu (Suite pag, 8.) j - aera Spl ak alee wh ace a stut s-} a ‘& se supune “spi i eral it de Di. Nicolae Peneseu dupa lor R. 5. R-iste, pe end era minis- een Refuzim sA credem ei invidia ce le produce prezenta eee ee ntiag Dares exilulul, transformaté Ia uni In ultima vreme tn ura halu- Einantd, dementa. mergdnd pana Ja instigarea suprima- Sather ne, ae antics eae eae ager ae : fasigura ck au facut o proasta ng lonatul comitet, cu toate eee ‘aimie autenule gt nicl efile in ebaglomerat de AAGvPaA rapotrva, reli tlor ‘exllulut romAnese, al exponentilor Tul autenticl, lar tn ease penete succes! chit! rezonate Im. comun, fer He a trel factori determinant tates moral’ de as! aroga “monopolul” actiu- nel de eliberare a Tiril, pe care el insugl au predat-o-en ae ad ae i ete Meee a 2 lé pentra angafarea mlicar a unel grupe de ‘mercenari, care © incerce aventura, pentrucs plelle Dom- niilor lor, sunt prea scumpe pentru a le pune la batse, tar i} pris merita, | a rail pe amerleant a egal rime rocestene impotrva Buropel de Est mane. da al doles VietNam mt male postbl pentru mental Valimareanu eu abilitate gazetdreascd ¢ in “Vatra™ Nr. 146-Apr-Tunle 1978, pag 19, “< ilanul a wimilt ca o nevoe nafiorialh din 1937, ‘a rebat pe Mani: fin nea ‘at ann in de ce n’a pleeat din dizolvarea de cite Duca’, voind. 8 junifee satel participaren leplonark ls oul Comitet ae ti Cegignare to leatonarie leglonaci- nt de Chpitan ta 1088 Dri ete Jara 148, Im moron Aaah aesabiee reget Carl ca Hste impletate 91 un abus, terfelitea numetu partidu- ‘leag al vietorlet electorate din “intro comblnayle “democratica a c&torva Teglo- are Vor, dUph 34 de ani de rezlstenta in contra, # ry or ¥ ‘palina dat Tirii In 23 August 1045, aa gust FEB pare un BAlat desghefat gi pro. ‘a ae manta acest un bat ee An se Veis-aramates caverns in ter, prin guvernul 6, print’ ‘de partide care th veghere «i nu fle furnte urnele la recunoagte impllet 28 August 1044, gab tire Tal acesptand “opcaren ae 4th ‘aphid eu pretextul “§\ cino noagl, tn buna cre Rates Gamal maly Ser sion robit aust, este © bund reprezentanga In jumea liberh, care 4 auras {alta clas numae aces vagink, 01, alta, yi ge mbeosrd gam ey alan de Amant ta atasite riveree ‘1 pledecs cauza cel care Yau vandut? (Pensacrares Iu 23 Aususl 1044 pint Tepionart care fig boraten 904 schoare tn vehi mig sh th euvintele CApitanulil privind invingeres ZB August 1944 rimine un act negattw fn Istoria new 2- sare nui poate {1 comparath nstecutl nowt Iu de 1 Viena vu fe cu armele suzeranitate ae in eat te tag! guver. de orice culpabilitate ai Z Din anul 1047 s1 pAn§ astial, el este prevent tn lopta anticomunist& prin diverse asociat{i de exil, de comuntti- {i romanesti, continudnd fara preget lupta de lamurire a decldentalul asupra nedreptitllor fMcute Romanlel si ale adevaratelor {elurl ale comunismulul moscovtt, pea Teekaae wap ieala a ee TESS ira hut Te ptblinie de eatre ‘prope Actiunea preconiaaté de nou! Comitet National Roman de sub presedentia Dini Nicolae Peneseu, nu este altceva deeat 0 supralicltare a eforturilor depuse pani acima, rea mintindune supralieitarea facuta de partidele latorice, ac funel intteprinst de Maregalul Antonescu in 1044, tot la Sugestille lor, pentru semnarea unul armistitiu onorabll sl fost gama de tragedii abatula asuprn botulul popot roman. a 91 CXpitanul, Horia Sima poate spune linigtit: supr viejolm din mile iu! Dumnezen gt din varful spadel none tre, lar *dangaua intamles” pe eare o cere Profesarul Ole aru se va Intoaree ea tin bumerang Impotelva celor clrora Invidia Yn lust minjite, mandndut pe drumul plerzantel $1 af oproblulul public maredndut pentru vegnicle ca eed Ge sunt — suflete moarte tn trapurl vit roase de ambiil degarte Puls, Vinsinuante alluston au mur meurtrier do: Berlin, glissée comme par hasard par GAUCHER, he pouvait qu’émouvoir les esprits c'tine assistance connaissant le triste role que ce mur Joue entre les deux monces. Que dire du magnifique exposé d'un BLAS PINAR, dans lequel on sentait vibrer toute sa force intérieure, toute la tenacité espagnole et toute la confiance sn un avenir oii pourront se retrouver traternellement les nations européennes des vallées des Carpates jusqu’au Guadalquivir et au Tage. Profondeur de pensée, sGreté dans la prise d'une attitude plénitre devant Vhistoire, parfaite harmo- nie entre la tradition spirituelle ‘du_nationalisme européen et la mission spirituelle qui doit couron- ner V'effort de ceux qui pensent EUROPE, De méme, le discours d’un ALMIRANTE, parfois mordant, parfois pathétique, mettant subtilement en relief Vineapacité du démo-libéralisme de faire face au terrible danger communiste; expliquant d'une manitre ferme ce qu’ll faut faire pour réaliser ce pas décisif vers une intégration des forces natio- nalistes et un retour au bon sens dans le monde oit nous vivons, Enfin, les paroles finales d'un TIXIER-VIGNAN- COUR mettant Vaccent sur l'urgence d’une action collective contre te marxisme envahissant et sur la nécessité d'une adhésion massive de la jeunesse dont Vaverir est en train de se jouer. Tout a été bien, excellent! Organisation, idées, discours,. Et pourtant.. Et pourtant, une ombre d'incertitude plane sur Yavenir de cette EURODROITE. Car elle péche par trois o6tés qui pourrafent enrayer sa marche et Yaffaiblir dans Yépreuve de force qui attend tout Te tong de son existence. 1)_ILy a d’abord, la malencontreuse décision de n’admettre dans cette EURODROITE PAR-DESSUS LES FRONTIERES, qu'une seule organisation na- tlonaliste et anti-communiste par pays Cette attitude Inisse peser de lourds soupcons sur les intentions des trois organismes politiques qui ‘ont pris Mnitiative. Qui pourrait s'empécher de penser quill y a par dessous une triste volonté de mettre & l’écart les autres forces similaires et paral- Wles qui militent dans les trois pays?!... Une pa- reille discrimination mat en doute la sincérité des propos prononeés pendant ln grande réunion et souléve dés le début un insurmontable dilernme. Supposons qu’en Allemagne, 8 la suite de l'appel de 1'Burodroite, une organisation anti-communiste qui a, en tout et pour tout, 200 membres, envole son adhésion inconditionnelle, Etant Ia premiére venue, cette organisation sera considérée comme wa seule admise dans UEurodroite pour i'Allemagnen. Le principe est catégorique: UNE SEULE ORGANISA. "TION PAR PAYS. ‘Quel ser le sort dime autre organisation anti- comministe du méme pays — MILLE FOIS, CINQ MILL FOIS PLUS FORTE QUE LA PREMIERE — et qui, apris avoir pris le temps de réfléchir, aurait ‘bien voult: adhérer elle ausst h IBurodroite? Logi- ‘quement, celle-cl ne pourra pas étre admise, car il y ena une autre qui tient la place exclusive reservée {i une formation nationaliste dans le pays en cause, Faire una dérogation est également impensable puisqu'il stagit d’un principe. Labsurdité d'une paretlle clause folate! En vou: lant svassurer aerciusivités de la glotre et des avantages (théoriques et trés aléatotres) de 1"Puro- droite, les initiateurs provoquent: 8) La limitation de leur _ F ‘Propre possibilité d'ex- b) _Ainst que Ia création d'une opposition sme as ta droite, we ao forces anti-communistes non encadrées dans cette Eurodroite ne gaspilleront jamals leur ym: pathie, ni leurs moyens de combat en faveur d'un organisme qui les ignore et qui n’a méme pas tenu compte de leur réalité militante, Dono, VEURODROITE A DEBUTE PAR UNE ERREUR FONDAMENTALE, En limitant le nombre des organisations pouvant en faire partie, elle a purement et simplement limits ses chances de réussite. Nous ne voyons guére com. ment les forces de Tldo CELLA en Italie, les falan- gistes et les carlistes en Espagne ou le FRONT NATIONAL en France viendront un jour renforcer la grande idée de'un droite européenne unle!... La méme réflection s'impose pour les différentes or- ganisations de droite du reste de ISurope, On se demandera, & juste titre, s'il s’agit d'un rappel de toutes les forces lucitles, capables de combattre le communisme ou d'une simple propagande électora. Ie en faveur des trois privilégiés 2) Diun autre cdté, on a traité d'une maniere plus que passagére le probleme de V'apport possible des forces anticommunistes des peuples d’audela du Rideau de Fer i In constitution d'une Eurodroite eftticace. Ces forces EXISTENT, tant dans les pays d'oriet- ne qu’a I’étranger. Ges forces LUTTENT partout, sans relache, contre le marxisme et le communisme, avec une conviction et un courage qui pourrait étre un exem ple pour ceux qui s’apprétent aujourd/hui & affron- ter la menace rouge. Ces forces ont tne EXPERIENCE, tne TENACT- TE et una DIGNITE dans leur comportement qui pourraient constituer le mortier indispensable pour le rapprochement de tous. Crest justement pourquoi fl aurait fallu qwelles fussent spécialement sollicitées A s'intégrer dans un combat qui les concerne toutes. Obligation de prin- cipe de Is part des initiateurs, comme un hommage porté A leur indomptable persévérance et & Ieur esprit de sacrifice. Bien entendu, de telles adhésions ne constituent point, dans le présent, un apport numérique const- dérable. Mais leur présence aux cdtés d'une EURO- DROITE combative, constituerait un puissant symbole d’entente européenne autour d'une finalité commune. Sans parler de 19 puissante résonance affective qui se répercuterait sur les nations asser- vies par le moloch soviétique. Ces organisations ct ces nations n’en demandent pas plus pour I'instant, mais que ce soit clair, bet, bien défini, Pas de pro- messes vaines, intercalées aut milieu d'un discours si puissant et si virulent quiil fat & Vadresse du soviétisme colonialiste. 8) Enfin, 1a troisiéme remarque touche au pro- bléme de ’équité et du courage d’opinion. On a trop insisté sur la question que l’Eurodroite n’aoceptera pas dans son sein Ies organisations & tendance néo- naziste ou néo-fasciste. On a eu comme un malaise @ entendre de tels propos dans Ia bouche do coux qui suralent été depuis longtemps marxisés si les forces nazistes et fasclstes n’avalent livré un com- ‘pat acharné contre les soviétiques, On a eu l'impres- ston qu'on voulait se débarrasser de cette accusa- tlon possible qui edt pu tes empécher d’atteindre Je podium du Parlement Européen. Ce qui a plutot ‘PATI S ET AUX NOUVELLES S ET FASCISTES. Ft nous n’avons aucun nous sentir abaissés ou de sentir Ia chair ition de ces mots. 30 ans Ia Iutte anti-communiste, avant que Vidée de YEurodroite germe et que les initiateurs se décident ‘4 faire la méme chose! MAIS, triste conception, en éifminant ceux qui sont déji depuis longtemps & pied d'oeuvre'.. Tl faudrait done, de la part des protagonistes xeurodroitierss d'aujoud’hul, le courage de se re- connattre ce quills sont: membres de la famille « tion au milieu des formations se disputer les siéges du problématique «Parlemen Européen». (Or, cette compétition électorale ne peut, pour rien ‘au monde, constituer 14 quintessence d'une aspira- tion aussi haute que celle d’unir toutes les organisa. tions nationalistes et anti-communistes de Europe sous le signe de Ia volonté d’agir ensemble. Il ya falloir reprendre !'TDEE (excellente en sol) et Iuf donner le sens collectif qui puisse Ia transfor- mer en tim dénominateur commun pour toutes les formations grandes ét petites, d’en deca et d’an-dela du Rideau de Fer. La faille, 1a faille menacante pour V'avenir de IBurodroite existe, Elle est constituée par les trois problémes ci Serpe eu tok, era treeprenece tel, Mal rash AAC ce omen wupersilie ta fost de mare fotos rata oer g auie 1544 ey putin Inatnte de Aa idea, wlahnd o ogling sparta fn, taraul #80. ures i antornaey gupersttive sale a preferat ol Tenant a | 4 alepune dee putere considerablik. Paces rit ch | Fail gil atacaft flindes Papa e-e mare Putere, PEt ‘ivial are Papa?, ripest Stalin, cu un ris eg0- ot Tokfebarea Jul Stalin cireula in toat& Moscova gl flecare ff atria iol criginalitates. Laval tnad nua" rapa fimie en sa nu aivulge in ce vede el puterea, Papel #t SeeastA eere a prodes Mul Stalin un tmens oreota, ye ‘are nu Ta atcons ‘De'la prima infeevedere cu Stalin, amAndol au stmt. 0 treairire gl ea un erent eitetric ce se-atabllen tatre el; lire, deel aceleagi ‘preocupir. Pigiehert amandol, Siecher, ei ascundeau C8 principala (or preocupare era Sccurtaten proprio. Art. eriest rar fl aScuns Su apa: fen{a unol fals altruism. Numa oltandu-ee unol Ta altal, ist aveau chipul de dook ori: al lui La rs alatie Incracigat cu Un figan, chip pe eare Sialin It ntal- hea att de des in Cancay: al Inf Stalin, numal ehip' de “Amando! avead actay! och apezath Andes al a¥eau actlay! oe vag ervelp, am smolift Ia fats, amandol fumdtort pasionati eu” intl ineerht de fomdt de tutun, degetele thetbentts gta File mustitier parlite de yigarks amAnidei cu acelal priv Gand great care edata mal ina af trundl tn addacal Sufltitut interlocutorutal afu, Inainte dea se apterne pe 9 faih cand Impauibls, cand faseinants, cAnd at ert bre faeut adormita sau IndiferentA. Stalin rhal avea privit do ‘fulger qi ochil sil deveneau nipraznici in momente de ‘MAnie. Gingura deosebire Intre el. and au inceput © Yoate un rot poliile Important. e ci Stalin x fost numal evolujionar, atentatora ntacal cu Bomba convotal Bancl al gi ka pradatextia tn Siberia, de unde a evadat e eine! orl pe cAih vreme Laval 4 rmuncit in grea #. A ‘alntat pas eu pan Sheree ae cas pee Precis La 2 Mat 1998, acest Pact inutil, ate gemnat ta aris. In vederea tnehceril unul Tratat de AMlan|A. Laval lesa Ia Moseovn la 13 Mal din acrlas an. Alci Stalin se Intrece In amabilithtl, pentru a1 face si alunece pe cale acordurior militare gla face ca Franta 4 repete gestal din 1014, pentru respectarea linel allante La Moscova, pentru a se ascunde deplorabila stare a Armatel rogil, eu cadrele superioare executate cu gl fArk Brocese sub pretext de Injetegere cut inamicul, ee previnth © paradA serlan care 6% camufieze forvele terestre. rolul Drinelpal Juchndu-1 bombardlerele urlage 41 demonsiraille ‘Tratat va avea In mod automat urmirl militare, Totodats lsane tao parte chestiunea frontlerelor eu Polonia. Statele Baltice-Bstonia pi Lituanla— 1 Finlandia, frontiere pe care Rusil Te aveau a tnimk ‘Ajutoral gi asietenta ce'gl bromiteau reciproe Franta si 0 R.S.5. ca tn orice tratat erau o simpli expresie vara, flinde& nu se faces mAcat © alurie ta ce va fl acel ajutor gi acea asistent’. Laval cunoseuse numerogi Rug si Russ arbi. refugiat! tn Paris gl in privinga tor” lormilaé urmitorul princi Unde enn Rus '¢ un genit, giin}ifie, eeonomle ea Unde sunt dol Rosi, © 0 desordine 91, cu orice pref, vor Higldin deorrdines ferultath ek iaeh 0 Ture nous, aseaath Delaite temerurt 18 sinea Tul Tul Laval nm a pldcut Uniunea Soviets gt nut putea st placd Tul, om al erdinel, exactiaii al ce Filenlel Nu spune decd a viatlat temeinlc wren cast cel Invacest car ar fl spas ch a fost Ingromt- de murdiria ce dommegte 41 putoaren ce exald ined Ge fa tntrare, Duck sr i phtrans fn Yotertor eat Il veut ch feeare apartament f foclt deavalma de dou, tel gi chiat patra fall care hve able cht fuck neceditatle sexuale demprtite amai evan paravan rubtire: Sau dact a vaso! 0 bucttirie. nde ‘mal multe famfit au tleeare cate 0 magna} ca petrol p= Care ere un amestet se exall un mlron de vared scPu {mpatitt gl rareor! cartof! sau afecls, on un closst-untent De etaunde In anumite ore se fece Conds, Tos varut fn Be locultoril acestor locwinje.miserablle, gi se exprima Textual: “Un pays pauore, une foule foubonriemne de pro Ietaires en carquette et des fersmer lourdemrent enfowpon- heen fe flow tr ta Tete, Nulle part fe Wal ew dee pens Tourire™ Bineinfeles ef p&streasA pentru el aceste pireri, mal ales ca Slain nlel nu 1 e-a cevut gt no te Ya erraful Geeat to fata Inaltulch Comitet Miltat Prancey yi inca mal tarzin ‘a publ. ‘Du 4A vziteze 0 unink, Laval observ ch aceasta mus dari 1 Iueratoril sunt trigth ‘pe end tuerAtoril. franceci in Tatraet gf atelere parad i plomess tor Umpal Despre sgriculturh, ale cArel probleme. atht Stalin eat gg tatat jetcuorteay temic: ambi dacoara cy pastane fospre plmant #1 tugrisiminite, cespre rite =) ingrilres ors! despre. pfodueta laptelel. dats, un ‘Comisar. al Poporulul care era de fata Tao azemenca ‘discufie, Find a"tte sarcastic, 1 spuse Tal Laval La Dorinille Vorstrs. tn Prana. ee pune ca minitra al agrieulturil tn om polie: 1a no, local abesta @ al Unt ieehntelan Tintocmal precum spuneti". aprob Laval. ea un pre (cat entualares, fi se dtu cxenapla pe eh Msi eare, si unoagte cultura cerealelor, a arborilor 9a vie gt crageeres Stl cornatelor ‘g's poreior si. fseniat tn. @winte Naturale, nun fort hlcfodath minietru al Agviewttaeh ct a Eneanior ‘Publice. al Justiiel sl acum’ al Afacerior Straine Ga nd tTostrese cele dlscutate deapre Aricuturk, statin a invitat ps nates perma ge Btat™— dln prealma Morcorel, tsa misarul Poporalot Ta Agrienltars i de Comisaral Poporalui 1 aupk ce se cu Jn Ucerea ie “anol i Abverene, baal depts actt taping pand in fungal eM Fasueeytl scott {ici in fondo. DupA.contitates de let recolath oe poate aprecia elt © vaca de “untoast™ ‘Stalin ochild tn vag surks #1 rimase gAnditor la ine nioetatea Tal Laval” Oupa plecarea Tal 4 sultel, Comes: ful Poporufl Ia Agricultura, Comistrut Poporaiul Ia Zoo fechnie, geful sovmoralu gefal de conar gt MEriltoral vaclh, era “destreinati= ain atrioutile lor dlmareat § al ee binoia deedt rectiunes cna lato: Siberia. punetal final Kelyma i infrapgte pe Sealing Laval prin furla ca care's vent # snbilau muri de moarte violent iE ae Senos acum ee Renrcamaicu cuare uch oa, ieraatmie tue cere seama singur. Dus In spatele Inchisoril, el ¢ execulat prin sion ts “ St om scien co roa wegeish ite tae Set wat fo wages ued pare ue a fait pd a ala a ee th Fea cargeet gt nea ang ae as pce iat Pane are taal est, eran neu pena Bei eat cal i us Pe cind Stalin era In agonie, Intre viata gl moarte. dest venga apne tr ag ¢ drept-ca s&-1 salveze, a risunat un clopot din Kremlin gt. (art a aan erie ee a waeneeenee ee Sipe ee ca cael al nr an en dy ve aa aa ST. GEORGESCU-OLENIN i (1 paragutigil, tn care sovietici! aveau meritul original’. Sail, Laval nu ge arsth entostasmat de ncrobafiile lor. §i ¢ {ace eA nu infelege cfd in cureul lor, mategaldl Voro I NOSTALGIE i oy comisaral Rashofuta, tl spuge ck ar sree Ane ea {ntaineacea ex generaral Gamblin Laval decintuse to ta de S. GARLEANU Toren Inet eo en pent pe. pers haat “in toe ere iu Blain" oofne al tnceteed eaparter amis, | as cums ‘ernulul contra aga risului imperialism francen | Inflorite, plduri, s& fi treeut: Laval fuse primit cu mace pompl, dar doy nu oma. | to, mal mull ay ft vet Re golbu-mt sprig, can) credinelon Clg tetnge’ed crab ie wel au eave be ate a andj erates «| ae on eee vette ruse Sarco omenin in fanaa seoma ee la. ‘edn ju oament vitelt, bang a - paces Blar plane or eineinale, su avem in vecere area =| | BS gata grat San eee treet parountal de mare? purtata pe ume! —nld riabolul dintre Prante 91 Germanta, ca spot Rusts sovie- {te aX ae afte fn fata unet e afte in fata uel Burope in rulne, peste care e& coos ay 1 fat tramoass vais r 91a iprfvi tune, cu cura) eats Gu mina pe apaat atntrunt viel see af fos tramoaay ra a vols 0. allan(a malitara entra areptate ai dea raspiata! chiar ea \ complet 1 stSruinta [al mArise prudenta lol Laval, care jorgovan putiiee oriande de pe iat wees gepeyial iintnam Oe le taeeputel coven nies ake seek Sea Trea PiNrepe oo Torronte sh win"Tnapol de ani tnedreat Poxaperar y de las de In democracla comunistolde, no. ‘Ep tabu. "eV esto por qué? Porque el final de ta segunda guerra mundial se teansformp en una apoteosis de venganza de Toe saufrimientos ce Tos judios” de Europa, inventandose lina eiffx de 6000000 de ~martires” © gnorandose por Campieto laa decenas de millones de victimas de otras Fontestones, muertos de verdad, en Ios dos bandos y eobre Jos cuales el olvido echo su velo de silencio absolute VAE VICTIS! Porque los dos bandes han sido vencldos aa | THE HOLOCAUST IN a erat ian vs ~ ee v yore fried by (he Hats, HOLOCAUST por el Imperlatismo hebre9, implacable cuando es todo Poderoso. yes alemanes, considerados en Niremberg como dnicos cote ebllgedea a pasar por 108 sels mlionct, de evicting judias”, 9 10 bleleron, sin protestas ni mur. males, Yc EME Defer ue en Alemania ‘Peden, ose ue al ne titan hey ‘que en -Alemania Federal, “EA. qué vlefe entonces desenterrar otra ver, después de thats ane tts tri y sasganowo citthale de {hs Smataneas. de fos judioa”, {iJanda » eada pueblo Unk ‘Mota de responsabilidad, que ae tradulrd en metalico, por Supursto? to que tes Intercen es cobra, ne ie verdad fy Uoplen de 2o-ocurrido, Quibren imponer tu "verdad" inven. Weis" in'ricelgn del “easo do Ana Prank” multiplieado por {lned millones y medio de veces Bs triste, puesto que Tos Judlos no quieren comprender que el antisemitism lo fomentan cllos mismos, por su Manera de ser, arrogancia y I\icha por no asimilarse con Tos demas, creando con sus comunidades estados Judlos dentro de Tos estados que les acogen. Acaparando las profesiones liberales, Ia vida econémica y financlera, la prensa, etc., pueden modificar 1a vida na Hional de 10s paises en los que conviven, segin gus Int Fears, aaf que Ia reacciOn de lox pueblos sofocados es, mAs ‘ii Topresantng 10 re = | HOLOCAUST CHRONOLOGY Eroponn Sevan popuston we natural, obligatoria, para reatablecer el equilbrio lefender sus intereses vitales. isa o ar vergonso#0. poraue, explotando 1a ingenuidad de 1x gente, con aus mentivas, intrigas, ntervencion politica ¥ Simo apitadores,comunistas, han hecho ae, Ta. barbarie Comunisia una “democracia de tipo oriental’, entregando {i'milad de Europa, de Asia y ahora Africa ai conmun(am: Tnoseovita, y mantentendo Indeferso el resto del mundo, Tuga entroga en bandejs sera el acto final det Judatsmo Af fina cabo ef “holocausto”, segun Tas practlcas tal ndiien fudias, era un sacrfielo divine deede los mas re Tae gon de ellos, otrecido n Dioe por propia volun motes ara obtener 1a clemenei4.o el eumpiimiento de gran {ae Retooe St segun el ritval Judaico to han provcado es esevtinda guerra mundial, no es hn salldo mal en aa ev on 1648 nan obtentdo el Estado de Israel, cum raeabee asl el milenario sueno de los judios errant Pee trece eco? Y fos miles de miliones de dolares US jlet parcfales tos alemanes.yencidos han fortalectdo.y $orantada el potenclal Industrial y militar del nuevo es tado, uno tee basta? a \ntervalo de treintay cuatro afiox quieren explotar, urn ‘vor'mag, las dlehosas “matanzas judias”, haciendo Une mao de sus Dropias ealvases represallas contra 0s GAeatinin, desvalljados de sus Uerras y sus blenes ¥ trans: Paes os parias™ del mundo arabe, salvajadas que {erran por lo menos @ las que ellos culpan a los =nazle Agusta Pi fos fudios han hecho propio el dicho lating Farce? my ovis, non lice bovis, es decir, 10 Ue st patie a ‘Diss, no be permite w los inferiores, armando permite sro raundial para, cuatauler aparente (njustls eect cmo las enormes, deagvacias provocadas DOr el Zomuniama, euyo padre cepititual es el Jadalsine Tarterdg a in responsabilidad sobre “300.000 vietimas” yar tehee tog rumans, as asoclaciones judiag america {lads part iecalfunden estas eluenbractones s@ ponen al- Fectamente ex Have. Ni mis ni menos, eujpin al Movimiento nactonalist, wet aaate rumnne La Gunedta de Terre de estas ma terlonarie innrias, cunndo ea sabldo que ¢} Estado Nacic Lanes Ion ermard del 6 de septiembre Ge, 1040 asta ¢ ae een ge vst ¥ 1a-guerra comtra el bolehevismo ¥ #8 Ae Ciipexd para Jos rumanos el 22 de junio de 14 Mae ey del Movimiento se refuglaron en Alemania. ¥ 1nd ettteladoe por Hitie en el campo de Buchenwald {ucron encase jodie, mlsmos ¥ los afllades encarcelados dn cor cueron enviadea por el thariseal Antonescu, 18 nel Pe rordens sae rebabilitaran pork mortem”: & Caer con doe a prior n morte por cUAqur sl 4 4 en Rumania igeractones ¥ nntantes de Tos judios ave vietar on 1a mencionada época desmienten estas e: dan unas cifras MATATIAS CARP, on gu fibro antilegionario 160 victlmas on el periodo de 1040-1044 DEW. FILDERMAN, 6x presidente de ta Comunidad de toe judios de Rumania, amigo del marizcal Antonescu, en tos uae] Dr, SABIN MANUILA, ex director eneral del Trattuto de Bstadistica rumana, en ¢1 folleto “Ri Development of the Jewish population en Rumania’, I. proso en Roma en 1087, vols, LIV, p, 7, estiman que tas Prradas de Toa judfos en 1a époe det Goblerno Teetonarlo perag' 3.000 vidas ¥ a unos 6,000 en las represalias alem®- fue Gomanan, contre Tos trancotlradores Judias en Besa. ream inielarse In guerra contra 1a Union Sovieticn, ¥ cara jobre una poblactén total de 790,000 Judies — habla Fhtichisimoa may existentes en aquotia época en Romo. na fi rabino FISCHER, Judlo hangaro, calcula unos 2,000 judion muertos en Transnistria, ete ‘Resulta extrato Que preeisamente Ios mAs anthrumanos co Toa fudios mingaros, ya que siempre, tanto en. ¢l Da. so eeend en 1a actualldad, han sido y alguen slendo los sadvoeadores ¥_ sostenedores, del revisiontame magtar. e To que n ‘Transiivania. eo reflere. Miron Ia cara de Atila do este fudio-maginr del grabs. ete tah Om al manifestarse en contra do ta visita de to aeear en USA cn eate vermno, Ceausescu frend Ins It Geauttes do todos ton rumancs ¥ también de tax minorias honearas ¥ alemanns. Tenvonces, seual os Ia verdad? YO hay que explicarlo por el Hecho que ta Lig Ant) peigmation Bal B'rith considera ta mentira como offen carton Ne por Trajano POPESCU medio pata acobardar a Tos THmAnOs, para que no sean Chlow tor que con dereeno puedan clamar contra Tas, atko= Cljaues cometidns por tos judios en oeasién de la retira Ga crercita rumano de Besarabla en 1940 y después dé 1 traiclon del 23 de agosto de 1044? Gabalgando sobre los tanques ruros “made in USA! palo ef mando del verdugo femenino, la famosa comunts; pe jusia'de Rumania, ANA PAUKER, 0 apoderaron del pave rumano sometiéndole «ta mas sangrienta y refinads Petanal Tisten ¥ expieitual que el pueBlo conocld én #0 Minnilenaria historia ‘Guntenares de rifles de victimas perecleron de verdad ¥ novpor ln Tantasia de tos deteactores en 10s famosos teas Taye ruraonicos del canal Danublo-Mar Negro, en. tos Catipos de exterminto de Pitest!, Adjud. Gherla, Dottan a Slava ete, por orden directa de Ana Pouker, que cumplia AMlaw ameniazas heeRas a Tos pristaneros rumanos en carn: aa league. refractarios a la propaganda comuntsta, & que por Miometidos: “vendra «1 dia en que retorceré cl cuello era Reis romance” (G, Dumitreseu-Demascares, 1870, DAgina 35). MAINA ios se hicieron duenias absolutos, ve camuflarsn pant datas tipleos @ hlatérleos nombres uMAnos ¥ ein belcron da demolievon del estado nacional rumano. Mist ceria tw historia, intentaron eslayizar el {dloma elim! Haron, yeminiscencias latinas, exterminaron como Pro- nando et ce offen "Ho santo" es decih, no, proletario, Yedn'ta intetectuaildd ramana, in Juventud estudtanti. le Rireuesia ya los cumpestnos que no quisieron entregst burkusrlamnente aus Uerras al estado comunista, cto Inlnisteadores y ministros eran Judias iniatireve transtormaron Rumania de un pals alegre, % prospero en un pals triste ¥ pobre. exptotads sin pledad Por fas saniguiluelas Judeo-comuntstas. oF las smramiox no olvidardn esta ver, y por eso despudy dete Glan de Ana Pauker tes Judion abandanan et pal ‘por mites. cAte ceva care se opunea acestul amor care—ca tonts ‘marile amoruri era desit desinteresat ~-, pani cind, ‘InsfGrgit, la 23 August 1944 au reugit s& ne “eliberene” si fh post biel oament ah respite et doarm lint in timp impardtesel llsabeta, arageastea pentru erestinil asuprft de pgant nu ea maniesat Bea ozupath Str amanfil ef printse care unoL-Rogumovakl-era.cuncecat TIN IPSILANTI Sib mumble de implratul de noapte. A. aru tetusl-un Parbollt cu Suedexit gl a partlelpat Ja razbotul de 7 ani, dar ITRIE CANTEMIR LA CONSTAN Sn 1762, Ivan al Vilea avea ef fle ucis in eazematele de ta = fefaten no ne-ang de apronpe, Mal nterenant pent ol a rete ie _— {ite {aptul c@ ea a-adus pe tronul rusese o nemtoaiel care troneaaA. pe Pétra st ina. Pe Petra il de N. S. GOVORA Se at ee a rome de Gaverina cen Mae. YneRid gin Inehlsoare Alexis Orlow Huei ‘ Sag Bi la, aceasta. nemboaict, dragostea. pentru nol ‘Caterina, ca gl Petru cel Mare, vola gloria qi mitires “ ‘ an Feet Or A a uae dn petal rd se gia ia Poonl Pete * ilanbeta nuavea moslenitori, deacela a adus un nepot de m interven, 1 furnia Tellgla ortodaxa. dest ex [BIAR tn timpul viel ful Petra cel Mare onoruile in capitals Moldovel, Inchele 1a § Septembrie cu cabliqabeta nu aven mogtenitor., eacela a a¢us une; MaeeTantnte doa te conver 1a oradoxie —oblgsta i ‘mal are loc un rAzbolu In. nostru. deputatil star} © “conventie™ prin care Molc Sofia d'Anhalt Zerbst, viltoarea mare farina. Acest nepot luterank. In Polonia existan dowt religil: catollc& ¢1 orto- Lael numa 1 Tureia. cee independent sub ocrotirea Rusiet, care avea si domneascd numal un an, sub numele de doxa. Milloukoy with d¢ data aceasta scopul propagandistic ‘probabil. eauza, ‘Wi clerulul menjinerea privilegtiior - z Be titles era un om subrormal din toate punctele al Istorlel lul gl, spune adevirul frit ocollqurl. “Apdrarea flute la Prat in 17h. ala si Intrelink o armath permanent de 20.000 oamen!, re traere, Blut 9 idiot, deadreptal ldlot, a fost ugor de dat ortodozilor i pare mijlocul cet mat sigur de asf afur “ vant (1716-1718), Turel) si Infiiny un corp de salahor! pentru a lucra la fortiti- Ja o parte de aceast& prin| Sofia d’Anhalt, intelizent& sscopul, caré este acela de a cuceri regiunile rusesti din tn paces tnehelstd in cai st sh plateascd o contribulle de raxbolu”. Roller, 111 A fooide smbivioas’. Petru al 1Llea, imparatul “peril” Polonia”, IT, p. S73 PB ie io te acetal! te lau p47. Autorll Istortel Roller nu rogese a puri pe acelasl Soe oe ae Silloukoy. a urmat la tron dupa moartea -_Prin{ul Repnin, ambasadorul rus 1a Vareovia. Iuereazd on Be gare o|stupanasc pink Ix payin fant care s contrazie flagrant tntre ele. Astfel. > Sinatetel ime'1762, dar avea sA fle dat repede la o parte g| cu toate forjele sk stablieasck egalltatea intre catollel st “paces ‘mn 1739. Thun cA puvernul de la Petersburg cra convins e& avand Hulsabete ior aven sk urmeze nemfoaiea, care avea sk dizdenfL, Ortodoxil din Polonia se numeau aiden. Prin ‘heeatta rl eh acel ce concursul popoarcior crestine, poate sf realtzeze planul Fear peecuvint.o “mare tarinae Voltaire a mumit-o largl eubsiai, Incurajea2A formarea, de contederatil de veeau salvares noastti in Moscova, nu de cucertre @ Constantinopolulul. Dect volau si cucereasc Semiramida Nordulut dar alti, mal putin respectuog!, au dizidenti. Gratle acestor confedera}it gl a unel armate au incercat st ateags Rusia In rizbolU. Mitropoll Gonttantinopotul, dar. acordaw independenfa Moldovel ae arn ealina, Nordulul, Se pare ca amindous denu- Tuseqtt de 30,000 do oament, Repnin aresteash pe thamlelt el gi frat Probabil ch Gupl cucerirea Constantinopolulol, Ruaglt care Bumito Mesalin Movcmntta a doua are largi elreumstan: cel mal inversuna(l al diridentilor ea Salty, ZAlusie #t {ntervin pe !ing& Dimitrie Cantemir, lar aveau $8 treack prin Moldova pentru a ajunge la Bosfor, fe atenuante, Miiritaté In 1744 cu mogtenitorul tronulul, Rrewuski, 1 transport la Vilna gl apol i deporteazi is intetrtn care ioaintonsa Tul Petra cx ayeau ‘sh pitieascd vamsl!t. Condivile vconventlel™ né [e atenuante, Marcmalka'e varut cotta unul Darbat care Kaluga, fn Rusia. ForjeazX apol Dieta polonead. tn 176) memory Ps Care ema cin iil gi nevola de a consollda sunt prezentate Intro redactare defectuoasi, pentru x Caterina, femele Hormalinele. Unul cintre biogratll marci $4 acorde nobllilor diziden\t exalltaten polite Feligioass ot ioterrinh eeelen’Nord, Wnplediea Rusia Ge a urma produce confuria, Astfel, ae spune cX fara ‘trebula, sa fupkeitese, Mo LavaterStoman, in cartea ga “Caterina a cu catolelt Snexiinie ‘Sar propunerea tal Cantemir find in logiea Intrelind 0 armaté permanenté de 20.000 oameni. Din tmphrttese, Mo foleaindusce de jurnaful marel impari- Se Inchele un tratat ruso-polanes tm A768, prin care oe Feet cane ch wa ort decdl omdnaté” (Rol. defectuasa redactare war In{elege ch armata avea sh tle Tea gt impal shu’, folosindusse G° Joaptea muni. “Acuma —_Fécunoagte Ruslel dreptut de a tntervent tn afaceri Interne Jer, IT p. 403) mmaldoveneasel, deel independen{s garantath, de moment tee a ee ater Ceterinel in camera aldvurata ale Potontel. Dar Imediat ge formessS la Bar o eaofederatis "par ak tire a murit pe nessteptate, {Sed sh abi ce avea vole ea alb& o armatS. N, Yorga tn lucrarca citata 0 thcere de moar'< 'P dccares iumaririe care trebule sk CU 1del gl seapurl opuse: aplrarea Independentel Interne timp ch-gl dasernece tostenitorul, An urmat obisnultele Histoire des rélations russo roumaines, pune lucrurile la ul 36 mal 2048 met Ae capoate a tinerllor cisltorif, ex gL externe a Polontel gi suprimaren drepturilor disiGen{iiee tmp et a'w'au terminat prin urearea pe tron a Cate- punet- ern vorba de Intrejinerea unel armate ruscgtl 4! nit Tunineze sitbitonres ven mare ducesh nu mal poste de General Apraxin ta cu, axalt raga Bat ¥! apat Oracayss Siren Aceasta era'a dous sovie a lui Petra cel Mare, moldovenestt, deci grea sarcina pentru biata Moldova. 81 ae nett ected ca eh adoarma. tnainte de a venl In acelag timp, tn Uxralna, un regiment de halasrisel Be Tine Uk {urine din Leonia care, Unainte de a deveni mal trebuia 4 constitale sl un corp de salahorl. N. Tors choseall, dar, poate ona duph alta. Gpre micrul noptit _revoltd. contra Polangilor, Aetasta, contra dorinYslor Oe oe ar aesiu aoqia yaralol Tusese amanta curtea. precizeaz ch acest corp trebuia sa fle format din 3.000 cul ot sof? role trecnge ineeugar gl noun servitoare, sql, Un detagament. de azemenes, haldainael tovagees sit Msendikoy. Alegeres ca imparitessa 2 acestel femel oameni, Printre condill, Roller noteaza c& Moldova trevula Ba antcarncretretn prag, surksind: “stle alte\a Sa tm- eatul Balta, aproupe de frontisra turcested, #1 aps) ‘ocupa ae een tat fe pulin reromandabil. ea ficul cl 8 pifteascA o sum de banl. Tot printr’o redactare de- Mime Kruse pare sate aoful aku? Ge distrenst th lacheli chiar un gat de pe terltari turcest, Ort oie AT Ge Hepmentelor ae garda care, cum spune Milouxov, fectoasa. Roller Ina4 si se In{eleaga eB e vorba doar de o Pa ayerat in 0 mash copioasa”, ‘Trece Inco OF8. Se muita ‘remem motiy de a declara rhabotu Rusles, Intervencad prima dati tn luptele politic. ontribuilie dé razbolu, adled odati pentru totdeauns cum, Fandurl din Jurnalul Caterinel: “Na etiam €e finpinsd 1a neeasta de Austriael ql France Sultan cere - ‘gupa dol ant, dies i. 37271 uemenzs rsd preclaene cuantumul SiN. Totga precizeazs i fae BE ma scol? 8H rdman tn pat? Nu gtiam nimic™ Huge ssh retragh trupete din Polonia, Caterina ref Ieee er rot aj etry eel Scent ni ae de 90.36 Pune ere Le SH moet? BA naman In Emerh fo pare ch giaeyte $l upd, ce, Turcit fnehid in castelal, Gupte ‘Turan Ps “Mare, flul In} Alexis, wets al tath, adica de docayi pungait! 1 In plus — Roller tace—, forga ne spune astarele Piet naturala. @icacuma din nou randurl din Ambasadorul rus Obreskor, risbalol ¢ AOU - Pari cel Mare Dar alel Petru at Thlea ni, ste-o lunes ch Moldova trebula a4 piatense vn tribut anual de 100 de aituatia complet naturals Si einceps ei-mi vorbeusca dese nchele,o allan) tntre Ture #Polanee salba Somnie. Moare Ia 18 Tanuarie 1790, 1} ormeazs fa tron Ana pung!, dec! 120.090 de, ducatt!t! Hamas cand ere dele in Bettie camerd, risindusne cA in eax de auccen Turcia va, ua In OF Tos feanovna, nepoatAs Tol Petru eel Mare, care domnegie ‘Despre comportarea trupelor Tul MOnnich, natural, Tato cerea pacere ar aveno vulelt (formic a a-dormt con: SmOlenaKul, Cernigov gl Lavonia. Rslt nothrase 8 STG pans in 1140. Ca gl de qt uFmayele sale, tn ria Feoller evltA A vorbeasch, Torga Ins preclzeaxA: “In pe arndol. tn pat. instheyt a adorn icereat a doun ai mediat a ofenalvA. pentru, & impledlen, Wnitee Tateag Piiitate de regente saucde ferine, Ana gla avut i ca aman- {ua Oetombrie, fast au fost evacuoft, nw /ard a ft devasta Hertabll pang dimimeate. Mine Kruse oi saraperaniate el turco-polonese, © armath de 8.000 de oamenl i Souda | five care n domalt pentru ea: se niumes Biron si dompla fr. gl: “Munich nu a stiut sd pdstrese disctptina printre Bh ne vorbenseh ok nor erte au rims aga in Cimpul » Idi Gol\ih webu a8 toaintese, sore Pop era Mnclrenunit Bironovecina, adles eratol Biron. gt aceasta trupéle sale care ae retrdgeau, Cel mat mare numar el Nau ardtat tngelate, Gt Tnerera' cea Taal rich schimbares, 40.000 de cameni trebula s& rian In Gstooaty domote goa avut Impostorui et In 1738 a aparut aproape locuitorilor din aistrictele Hmitrofe, a foxt prins gt dux tn pun onl care aU UTiAGaterina nu duduse nagtere unui na, Tnafard de aceasta, Orlov propune at de ieev'in, InAlvid eave atlrmia e& tate farevielul Alexis selovie. dupd ob(eeful tatardsc™. SplondidX independent aa ant strpAritedsa Bileabeta q-a dat weama de aitua- In Mediterana pentrs a nice Soph Pestoviet ndica fiul iul Petru cel Mare, uels de eStre taial — Norocul Moidovenilor a fost eA n'a {inut mult! Foe en oat pe aotie anu inaitdemnitar de ia gl pe Muntenagrent ff, ath Oy ‘iu cum am splis mal fhainte. Bl a fost recunoscut ca Dar popoarels crestine nu saw mijeat. Austriacih sunt fie gt a therein pe eeu ac invele pe moytenttorul — Golltn trece, Nistru se Indneaes SECS eptembrie Stare de eftre clera) 1 Jocultori oragulul Kiev, dar falsul bAtu(i peste tot gl cer pace. “Trupele ruse, decimate de Corte, ak araniece situate eta cat’ mad repede. ql cu nena etl lice th YO cursal Veen NYA Se aroeut farevielu § partizanil Iul sunt pring! gf executatt. privatiuni fa stepele degerte din Sud (7), nu mal pot fronulal Meninfarl pentra carol efnd nu va reugL Gt sotia bate pe Turel pe Nish, oN TO a atkegttal Tul in timpul domniel acestel Ana are foc un razbolu ruso- continua tupta” (Roller, I, 479) feribile amentngr ponte Cmigiones; A-guit ovfemels de cu Rumlan(ey, 9 geese. OUST), ‘gar sub co pegetimme! domnlel acest Ana are [oc un risbelurusc, continua tuple” (Role, 378) oy vagy, pein care 4 ——=—«Stentan ene nol, care Ta IneAtat pe mogteniick ah Septemtrie 8am) ESAs pre aaa, Unde) Comands generaluln! MOnnich, trece prin strimtoaren Austria retroceda Oltenla tar Rusia rertituia Azovul, §1 BrOAstA, condyle ete can au Caterina un fa cares manda Int Spleidon se Indreap®, SCT tory. urmiantey | // Perse, Grimes Curm era do agteptat, Tetorin vacua Moldova. Milioukoy contrazice tm parte pe Roller fie barat, St astfel oar G9 cok ce mosienitgral a alunge dumal in Decen rie, 7 elyat bares. alu Roller, Ih, p. 410, spune eh a veliberat-o". spundnd eh prin aceasta pace Rusia obfinut Avovul dar pemana Dirt oats Muay fa mat Dihcut Caterina care (avinge 0 armata ce $909 de Fu BA ag) nda ‘nusitia 1h9) es ofensiva, ocuph regiunes muntoass a ie angaia ak dirhme toate fortificalle gl #4 renunte 1a Invhfat oo trebute a8 ele, nut Tftenelic elute qt proaste. al Pruvotul, tar Ja. 21 fale, 1 URE "goon, exe ‘Moldovel gi Muntentel, pAtrunde in Serbia sl duph ce in dreptul de a avea in Marea Neagri, nu numal vase de o rao femele {Frpuse, deaigur e& niment nu poste arunca — trlumyA. asupra Unet Seay tareeyit de, 160.000, ofmere fortdreala Nis, se indreapts apre defiteurile Halcanilor care __razbolu, el chinr de comert, Accst rizbolu ca sl pacen dela re ae en ante te Eorcpugit toate imitele. Avavut — (Milioukov lx) pe rll RAEN yp C1), Miulokov, II, IL. Betgrad au fost un desastra pentra Flusla st Milloukor nu ut plate. Dar gt Cater uitin Pinion Zubor dunk tap pe small, Akerman, Oot) try Pantin cures fe Acorah al mut do 8 inl Despre ocuparea #9701 fete 900 de, ak Faby abla nuts ade ant Ber ne evacuarea Moldovel, nel un cuvant. lo ‘despre care am vor! Ave loman, apa a1 ‘a rdscula contra Turcilor ‘Ana moare in 1740. TL urmeazk In tron Tvan al VI-lea pe Catering, eietintnd A acest al 2i-lea, Zubov, nu 1-0 ee Alt Parte rea a tela ‘Ateais Grlov 18 care domnegte unt an, regenté find mama iul, Ane Leo pe Caterina, mustintng oh ace sorliaulafirmayio il, pe Great wf Muntendgrent. ¢ MUS erar iy tut Rebrarle idovna. Gup& un an, gilaabeta Petrovna, flick a loi font amant <1 man’s eabov suet poles {laraant deoareee —comanda,stcadtel 18h DSIG0 4 payeg wore tru cel Mare, eu aJutorul regimentelor de garda, aresten- ce acumen se Ge ta varsta de 1112 an), mpreuna — abordeasA Monet A, atuatatm i pe Ana Leopoldovna al pe fHul lara Yvan 1 VE, sucontee aay urctor* dow, TD, ee ete he re erat Be Ortay. ‘MEAL wasting Cv etfosetarinel un epein néprefue — Grecit cat gt Mumtemngrin a4 gp) In Tulle 1790. Mbninich se Indreapta xpro Nistru gi 1a SetOeselbure in 1704, im timpul tarinel Caterina a 1-8 ay Avantasia ata a Buen fran pal mater Ana, ent pta ee Dundes, ia Biting rag apre Bender ja ila Wess poate cregine de su Jagul tacese mu sau mig A ch PSUR Hen ce eee eee, | Se ‘au foot declmate dy privatinnt fm stepele | jul ‘viata 1 domnle, Dar ie. —_ngscdtorl. Vin Bet | Tm aU ae ag wad r'a'aal de domnte al Carine Th care AMDARGMETL, 4 0 *rrugnarea de a meer ee nea: | Suacm marae ret fan | Pe Beran imic. Thek Greelt au gl neruginares, Zubov rimAne idolul tmp&ritesel, carcls anit no /au ni Ba an tan mpacitesel. sareln Aoi dupi el, sorpringil Am. vBaut ce epune MiGGe, atime teriela patrang, dct Zoboe mare ot in fumina ae SS re ee a i cal Zot moral gh owl, Decl Grecil au arhtab surpriney wnt In “eliber flemir, frave ol Ace erica Ta decht etc: SiR Rlukoy, TL O10, Duk eum lel un entiasm Ie AParta Me ee re et eee nat Agua Sue ae i tlt sare cmkce aren aia albu Gri op aig ve cae Geeta Vai ether UU oak ceionee the, See Nk na aa ae mt revicn co pelea ces Ue Pera MMecalina Norduius, nu par deloc a {1 prea oeeidentala. pAtRTES in Mediterana. SPW" nat" Moatch Vat preety MEO hem WUE Sich de ted Tnenen siren seen rhb = ES cn canine weanrogi, 38. cupe In mo © TnsUIA din Arhipelag, Tar fie Independents. Dar Prusia insist a Interne preeam st ana tant ieee ener gaia Se to durabaa (11 fe oper, NN Molaovel ee eee erin erie ema tere ors ‘Lavonia poloneae 9s sie Abs pans it bute ft Mepreirrnerin Pasry tS oa Bees reece bre Inchete pacen de In Kuct Inte Rust 1 tured se acca de In. Kucluk Kab en ot “anv pry rata pentru navel ele eet Maren gee prin Stramtoh 9h Inathrgt drt dea inter ten ie interna “a Turclek, “retunosednats Ureptal dea opdra libertaten religtosd a supuyior eretini Sultenutet. Hein con. caltctorior de impo ‘aq toute ee a tr9 conven{le aparte eu Torcin, Austela ne Ja, tn 1776, Bucovina ‘au nagtere planutgratdogse tn Bud, Gx In dug rr 3 ie 4 Orior gue tral wm now astra alt'amant 9) ott ait tem al ehrul nme va ri- biograful Caterine!, Lavater, ‘9 fost aman: ett va a1 /MuaRonicn elim scree Nitarahaeete prandionse pion! 5 st Setiperarea™ nested gt a cefriallt cregln! de ib Juul tures Dar isbuenegte © nouA revolt, o mare revolt a Caza ilor, sub eondocerea tui Pugs’ revolt, recunoaste: BIIioUKov, a Eremuro, dar, pAn In sfargit, Pugace: fsorllor sl: e pring gl executat. “Pugacey esto executat 1x humir de noblll asisth cu bucurle Jn ‘poporul murmurs.” Miioukov, TI, p, B84, Peseta cece re pawn rusis suman 9 sige tenes Sor nt tingta bec penile oe Sra esi a asa Tees "teas Pantin Stee nucle roeetal pct punereh Ta Hargean Sree oT aatnrstes cet Bak sole Meacie turers Earoye ay caret pera Sreaae plete art inate Sout ie fnes Sale ergata attri wt a tarnopac no core me Semeaiatit wt uen CORADRN ony Sasa gbjne Pat Bt cesar Oximee. et snake recs Coy Pinta Cotas ha Het eit seat ranaaae Maes Seep vera Fe eit ae rents a brane comrap pe ar st Teas ace apr a no Hae os Se cranes ce ‘nent attest mete setae ve Pentru & objine irile RomAnegtl, Rust! neearca ace. geese ee Dray ene ie sere vee cas gerttne Picmut naci Peni en rata Se teat fia Rashi soa ‘ TE eBban o man ne mute te, 1 pic asc ect tans de Joset AI Trtoa. Th ACeMstlr eAIRtOPIG Aven GA se nase Slate ttt ai os, ee Snes eee ene eek ee Berar Gece at Oe cn pa ek ty iran bet cet. soa Seine recat Term eek te SERS ite naan eh eaten senate Senay agen el ign ga Po rapes Ase eae EA ties cu mead cxornan on prone, pial rs oe ttn ea oa Dupli Profretul grec, trebiula sh se reconatltulasea tmperiui pee rt Soper secant a Sheena aie Seite aie eee ae gut takrua We hal he aie SPiceene 6 aE ances og Besa Gatch ears Eee Sat see Far seas end ee cr eek Bes eal osu pug bee Ba Sade can en Mf ait ee Rabe" Bata cyte Ss Wen a EE co oat rt a ert lf ‘temkin. BI @ pus in fruntes primel armate, Rumianter avind un rol seundar, acela de a pli frontiers polonerd 4 astgura eomunicatiiie dintre armata rush 91 cea aus- rk serie Uae Ae ha Kates ant oe ihn su fiottin de Ta Be ‘lstrust aproape in ret! UE ab et Feb a athrgtul lu) Febrosrie. 1788, Austria. decard gt es ratiofu Tunelet-Auleinel nu pot ave mien muses in aus ef areal un front prea foline dels Nistra In Adria: tick lar Potemain intraie in asediul Oceakovatut, tn foc Sailr unit, #atace pe Turel pe Dundre Abstr Tasul niacd} sunt DALUt! 1a Vidin st Slatina. Potemkin es eternt- yetaa In azediol Oceakovulul, unde ramane, toatt vara fonmna yl parte a jernil. Numal In Decembfle. ctnd Trani, Potemkin atack #1 ocupl ‘Dar situatla se complied. Impinak de Rnglest (111), Sue ig atach Rusia. Aceusta Interventfe tmpledies "iota rash ‘sh'se deplaseze In Mediterana, unde aveu din row mlsiuries fe a Taacula pe cregtinl contra Tureilor Suedent invadeaz Finlanda dar, din ferleire. spune Milfoukoz, Rusil tnving ‘pe Suedes! In doua DALAM navale. Dupa ‘cum se ‘ede, Angita, ca tatdeauna, dupa ce a impins pe Suedest ta fusboru, 0 ramos deoparte, sf vada cere. va. Intémpla Aceasti ohseratle im aparjine gl o fac pentru a tace Pilcere Romiolior dis Anglia In 1700, Ruamlantey bate pe Turet ta Galayt, Ia 24 Tulle Ruglt 4! Austriaell {mpreuna bat pe Turel In Foogan} lar Ia 11 Beplembrle Suvorov eAgtipa o mare bitalle 1a Raranle Motiv pentru care generalul rus devine eelebra sl 1 ee di fupranumele de Rimninski, ‘adieA.. RAmmlcean. Intre Suvoroy gi Potemkin intervin neinalegerl, Suvorov cerca © ofenaiva in Balcanl, dar Potemxin se preface a nu aust Intardiind din nou Ia asediul Benderulu, pe care ocapi In Noembrle. In acest timp Austriacil ocupl Belgradul. Se- imendria, Pojareyayal si Sucureyti. iar Sueded! sunt bAtuti eee beh, Gs ark ca Ane ot wo mite Th Tstentare, Belem gh sigiles carter) de Taend In idsLunde orbeyte Furopa prin loni-ce desfagoark. situa {ecgmplen pe paren alstiach, Be revolts Weigel flee! Autract aude uplat pe douk fronton Prosiatnebele ft Abella (iH, Olanda, ‘urela. Polonia eonvenie, hareplata contra Tustel ql Austfel In" ebruacie 1190 hours foef athlon: Fratele fu, Leopold, promie Prise Mer cya ihn ace Tua pe pda te fnte berlum gt Austria inenele 0 pace ceparath tn Siqior, a supa Tro, Rasa rimine singurk eontea Torelli Sheet tebe arene a adi Pret ar SLentar tn cel f is inceputol'is"Octembrie THe paces o-semnexal ‘Bebo romeo. ln So Decembrie TUL Tw fast Turein Iiok Ruste Crimea si teetunen dintre Hug 9t Nitra. stl tatetulah fuprinds'clauovle pac! dein Kuclix Ralnard, dea ct Sreptal pentru Tusa de @'ne protefe. Spre marele nostra foree Ap eelpat gi de marea draronte a Caterinel pent otaaevarat amok, qi nasa creat nicl imperial grecese atict reratul Daciel Tnstargi la 1798 Ree Toe a_doua impArtire a Potontl, lar IgcTOEw trea ultima ‘Se Tadeptinen satel un punet iin testamental Yapocri/= al hal Petru eel Mare, Onvalersl G'Bon care se abaluve eb AtrMgAatenjia Prantel asupra fericollul ce pandea Polonia, era Ine tn vind. A raarit na Caterina a Tr: dea ne sliber rmoare tn 1798, thr agi fl realizat visu CA Pavel Leste ful Caterinet, ¢ sigur. tn evince privegte tatal, nue nite sigur. Niet chiar mama tal, Catering, ms ftla Gack tata Tu Pavel era soful el, Peteu al Tea, sx Smantal el, Saltykov. Totugh, atat fteical cht mal ales palh- Cul fae pe LOW toriell al acorde paternitates Tul Petra a ites, Caterina ist dAduse seama de allt intelectuate defi, clente ale Ro) Pavel gi s'a ghndit ait tnlature dels tron, et ‘deemmese ex megtenter, pe neyo Asana de ‘lokte de apoplexe gin tren rmexek Pavel L Caterina i Tamrac et Witting priest de Darmstadt, tn 173 he'neeata monte Gupl dot Aol Tatre Mkt etunctet Sal Skog probe fretutabbe e8 sola araaees tn aman i if er sera at Sra at ah sat Sie ene cre i a ASI fa pia cee a uc a men al ss is i gt De edt a, Saree sare tin rizbolu contra Angliel. Tela aceasta Ml entuslasmenz\ De Pavel T sl ordoni cazacilor de la Don s& porneased spre Tndia, spre\a.o cuceri, Acoasta eampante Incepe In Febru He 160), TAF preparative, fdrhplanarl de operate. ark ArW exacte, Pe un trig intons, prin trolene de zipada, Camncil alung in Orenburg 4! pleaca mal departe, pana tn 2lua mori! dul Pavel 1 Nou! Impirat opreyte acexstt Campanie ridtecl 'Be face o confuralte In care intrA gl fareviclul Alexandr Tn roaptea de 11 Martie 1801, conjuraglt pAtrund tn eamers Imparaturui gt dup ce oblige semnero actul de abd- eatie, 1 welt wall fava ‘Am to{ituat acest capital “De tn Dimitre Cantemir ta Ccamsantin Tpaianat din mouive de simetrie a uerarl Lt {oon cand Pavel Le vets In Tn! era domnltor Constantin Ipalantl care a somnit Puffa oat mult de dol ant 1b Martie. rom Tole 1801). Ua. Bucurestt era domnitor Alexandra Moral eare n dorinlt el cam tot ata Potrunre 119 Octemerie AOO1¥, Nel Unb nel alt fw meri 8 fle pomenitl. Ne EAsim tn pln fnariotd. cen maf weagrtperioudh din itor Inoatrt. inte ponte vor de real propel ue Fema fase, gl aceasta peniruch cel care se sea be seaunele Juror Neminest erau sts fonetionart al Per} Apres fb tot erau Greet din Panar, care curpkrau ca bant gre fevumat“dommose gt wena Ue ag amuse SEyecoath bani investi, plas q ‘erect cuvantul gopanak trevuseye talocalt en el de si Spe @ fin pila, pe spinarea Tuk Toll strainit care an walla Monden!s sou Motdove, t0 Umpul seeolutal al SVITi ea, fhigruvesc in calorile cele mal negre staren eu) adevdrat uperntk a’ yopulaiivor ‘eloe Gouk (Art Astfe, abatele Aezcortt. in Summa eaidtaret wae de fa Constantnopol ‘modal armatoe Impresia pe eae. teres movéentocuial Ia tronul fart. yn impo tarinet lssbeta su estat toton ela intre Rusia q Romani tn Trancivania exo mat bine sis inte Sarel st sh lai fn care a foe ascii gt Romsdal din Transiivana, kee cateu spriinel Rose Tm domenfal eligi ericof surtriaencegtia ca {rim are teenatanIopni Ana tal aproapel ram nol Soreape! ram 1 Cena fe Auteac, a pemtroea fi ile romanGsrase et pentruct Inte percaia cet representa Hogi cel 'austraey este ‘mare deosbire.Pencaal pe care! presenta Aust €ra mare, foarte mare, dar pericolul rusese era si a rimas reomentirab Ansrfac erat narnia numart dar ‘namical aumieal ma, anamanulprincfpadogmanl ‘ae mearte Gasman natal, cm feu, tent $f vor rdmane Hosil. Be pare ch N, Torga nu 4 ‘cartes la care am {acut 41 a ce ieee Ros oe * go i es one Mh hak oie y Leds, Imparit Iaegh subsidl, pentru’ eren conteds. vad biel RamAnt 9f in 1944, china Rup tn te, thaw mat vorba. de svonurt fexistenga unt Tatllie de disidentl, adjea s'a intrebulntat metoda ruseased ‘mule deel farerd Nabehur gaitTaceon erate atsen Once! SRS tree wal tha: River in tal ea be Be Se(tparinn 148, citim: “Timp de 30 de ant (intre pacea im afeteena: maldoveancofea niet Thal malt nll mal ‘nu even vorteaseh mal probabil cd Ne forks aula: moldoveana céfea nicl Tal molt let m Sau tu wom bl vortoeee bi cd Nt dela Belgrad 1799 1 Caterina a Tia, n,n) nau mavexwtat =| ——pufin dee ea Yara or “sh Intresin numarl celoritl hi ‘a ia mae elec relatit intre Roman! 1 Rusl, celace arath foarte bine ‘aracteral exclusy polltic $1 pur accidental at contactelor Gin V7 9 1790, care aul Hcut si se vorbeasch tn In Istorle™. Decl dupa N. Torga, venirile ul Petru cel Mare al a gencralulul MOnnieh 1a Tagl au fost aceldentateI!I Dovada este, spune Yorga, cA dup& MAnnich | Elisabeta nu a mal existat relatit Intre RomAnt $1 Rusl. nol am aritat cA motivul acestel “uitari” a tmparatesel Ellsabeta este cu totul altol si in special slibiciunea Ellsa- Detel gt a lui Petru , ambil (lind Impira(t slab Cu venirea Caterinel_ a I1-a pe tron, Iucrarile se schimb&, revin Ia mate&: dragostea pentru credinta noastra ortodaxd gi mila entra “suterinjele noastre", revin cu virulenta. Un Tus, Milloukov, ne arati cl aceasti drageste pentru credinta ortodoxa a Poloneztlor a fost un pretext, Poate si ee spun alleeva despre dragostea Caterinel fay de noi? Caterina ga gandit ch pentru ad rascula pe crestint contra Tureilor, trebuleste facut’ o propaganda, trebuleste Si-gi ereeze parilzan, aga cum facuse in Polonia, “A existat fottisl o partids rustascd 1a Tas gl Ia Bucuresti, pe care insdi Rusia o crease, previzind un rizboiu fatal”. N. Yor- Ha, op. clt. p. 184. Astfel, malorul Nazarie Kazarin, cares ven s& ocupe Bucurestii ara lupte, apiruse cu ‘cateva Inn} fnainte in Valahia si visitase pe egumentl de Arges. Preficanduse bolnay, a rimas pe lana acest erumen ‘mal mult timp, $1 egumenull-a sfatult 68 intro in legaturs ‘cu bolerii Parvu si Mihai Cantacuzino, Nazarie a reusit Sil cigtige pentru “caizi” pe PArvu ‘¢1 ia tcredintat Manifeste tpirite, pentru a fi distributte Sarbilor gl Bul- earllor. A inceput rizbolul curind si Nazarie a revenit Ia Arges. de data aceasta travestit in cAlugar, Cu egumenul de Arges 8/0 dus din nou la Parvo, ciraia (-3 adus. in partea farinel. Scrisoarea, avea di sh. ¥. 1709. In aceast& scrisoare “Dolerul yalan era prezentat a eel care dorea si-gi salveze patria sn gl pe acela a fhuturor vecinilor eregtint de reaun stipanire turceascs “Idela “slavin elipitase deja o influenta asupra cercurilor oficiale—existau deja in romAnegte Viata iul Petru cel Mare gi chiar cronicl rusegti “ne slavone” —- sl Impdrateasa ‘yorbes.decl de o-natiune “slavoni”, a cirel eliberare sc Pregdegte tn-rlabotuh care ‘ubuenise. Parva trcbule sk See eeunene eee cathe Aclavi gl supusl al MaJestAtil Sale”, Se cerea formarea unul comitet administratlv aristocratic, compus din 12 bolerl. Funchille de guvernorl, judecitarl 1 pereeptorl trebulau sii fle rezervate aristocra(lel. Anumite drepturi ca Investi- Fea domnitorilor, perceperea drepturllor regallene, coman- amentul armatel care avea 8h fie formata din Rugl (dar Intretinuta de Moldovent, n,n), vor apartine generalalul Hmmperia cares va aven regedinta ta Tast gl va servi de id eee eae ae aeeeeies a ea Pe go Te aan et neta eee ee ea @ produs IngrlJorarr st chidr nemulumirl “In atari de /!7- erin eee ee ich Cnt nl te cat at te si mal departe, “Ei debutau prin cererea formalh de he, fara $8 adaoge eel putin conditit de autonomle: oastra e4 fle unith cu provineille stipanite de prea pu: ternicul imperi rusese s{ si nu fle ldsatd Ia Inchelerea Aci 8 recadA sub stdpanirea tiranick a Agarentior”, 9p. elt, p. 166, ‘CAL de jos eXzuser’ urmagit Tul Stefan cel Mare gl al Iol Mibat Vitearutt Dar se stia deja, inainte de plecarea delegatilor moldo- ‘vent gl munten! ci marele protect de anexare a Principa- talor, fusese pArialt din eauza situatfel generale europenc. Tn'eelace priveste al dollea riabolu dus de Rusia contra ‘Turcilor, N. Torga nu vorbeste nimle despre Prolectul grec. Despre projectul dacie, lath ce giisim in earten lul N. Torea. 1. 210-211: “Potemkin se comporta la Tast ca un suveran C1 fl vanduse Dunurile tui din Rusia, fAcnd = vink in ‘Moldova, spre sffrsitul anulul 1790. cind deja ee inchelase armistifiol Intre Austriael gt Ture! la Giurgiu, tot ce-1 mal ramasese en mobile, garderoDA gl cArll.... ra vorba sA we Infllnjeze un regat al Daciel, In care el (Potemkin), trebula sh tle prinful Independent... “In 1789. Hertaberg, puternicul ministra prusian seria cele ce urmeazh reprezentantulul regelul la ‘Constantino. ‘Pol: atta ed prinjul Potemkin aspira si devina suveranul Moidovel s1 Valaniel, celace rar convent nicl unel Putert el numal foi singur, El nw va {1 sustinut de nicl o Putere, GI Dulin timp dupé acela, Ia 8 Februarie 1790, Caterina Sletea In mod formal allatalul su sh constitale Basarabla, Basarabla, Moldova g Valahla ca “Stat liber gi indepen: Gent”, sub un print oftodox, formind asemenea “a barlert= contra ambitillor tuturorvecinilor slo garantie realk pentru viltor, Regele Prusiel credea de fapt in intentia ce ayea Imptrateasa de a {ace acest Principat Independent. Sub un prin} de rit grec, care este (rk IndolalA printul I 2 politied de neoborita tinlassable) pofta de cucerire eu pri- Pire [a et (Moldo-valant) din. care ve face una din Uinille principale ale tstortet Rusiel in aceasta epocd”, op elt. . 217, N. Torga ajunge Ia sceastt eoncluzle deoarece, dup) Inchelerea paelt de Ja Tasl, Caterina, amdeith gl Imbatra- nit nu, Se mal ocupa de ‘TArlle Romanegtl, Deel planul constant de cucerire a Moldovalahilor 1a existat. Dasa fr fl existat, conclude Torga, allfel s'ar fl intamplat lueru- ile, Dar acest neferielt amor pentru $Urlsoarele noastre. avea sit reniasel foarte curdnd st foarte puterale—ea toate amorurile neterieite—, la nepotul Caterinel a tha, 1a Alexanaru I Relatie Ja aceasta epoc& piisim in Karl Marx urmAtoarcle eandurl: “Abia. au plecat Austriacil din Tara RomAneasch Si Rusli, sub Suvorov, au Intrat, Tara este datd prada Joculus #1 lafulul de catre acesta; Braila (pe care Millon Kov o transforma in Brailon, n. nd, eate In flacart=. Kari Marx Insemndrt despre Romini, Bd. Carpatil, p. 14. CAL de mult sufereau Rugli din catza oprimaell erestiniior d= tee Purell IT sellin shah ‘Sl: “Cregterea puter ruseatl a Mnceput in aftinal mor jul Ladovie al X{V-lea. Th 1792, Emile Gaudin, consul a Republcit franceze, se preainta ia Bucurestl, Sub consula- ful Tul Napoleon, hiea, ban al Cralovel, Preda. Branco: veanu g1 Searlat Cdmpineanu, mart bolert din Tara Roma: heasca, Catargi, Sturdza gl Beldiman, din Moldova, trimit primulu coneul un memoria comun, prin care cer sprijin fin ‘partes Franfel gt autorizaffa de a ee constitu in Goud Fepublicl. Bonaparte nu a dat nici o atenfle acestet cereri™ Karl Marx, op. elt, pp, 1418. fare vor datora Tul, ealvarea Tor", Patemuih, Dus te adumites deja ch acensti Dace ar putea Date putin mal complete asupra acestor chestunt efsim * m din nefertcire. raz Op cits pp. 18580. Ryeirun atipan Ge o-orlging. mal iustri.decat printal in Yocrarea "ka France et les Principautés danublennes Jn drumu) care dacea Ia oragul de pe matul Bosforulul, La a at Tauridel (Potemkin). La 12 Martie, von Golz, ministrul de Germaine Lebel, publicatt In 1955. “Un lucru rimane in eareumstanis eu tol dient, sapust unl ade. fl lor, et ain el Caterina fe flcuse deja “slavoni*, Pe tane& sctl sdare, Impéritessa Ul mat trimitea g1 0 cruce de aur. Sli bromites xil fa Rusia, In cazul cA intreprinderen war fh Soldat en tn eyte. Dar pe lang’ scrieoare, q1 cruce, farina Tl ‘mal trimitea #1 un manifest, SI In acest manifest erau Arhtate "nafiun) sovone ontodexe. triind sub atapanires tureeased, locultoril Cara Valahiet, al Valahiet propriu cise, i Bulgariel, Boeniei, Herzegovinel, Macedoniel, Albantel ai allor provinell turcegti". Dupi teoria oflcialR, toate Aceste na\ion! arf penite itif usta, de unde Te vine rrumelé de “Slavoni”. In aceasta novus calltate (de Slavonl) a gh fn acein de ortodoxd, Impardteasa le ceres. ot numa ‘A prepare proviall pentru armata ruseascd, cl gt aN oF hnigeae 0 tnsureetie generald. Dupl cum a0 vede, rent @ Muntenit sunt Stavonl veniit din Rusialt “Trebutegte femnaiat ef gefli Blseriell valaho vorbeau do asement de sperantole ce’ Te fAceau Bulgari, S4rbi), nayiunile. ATba- Riel, ale Macedioniel, ale Traclel gl ale Greciel, 1 Yaceau 4&8 {ntrevada 0 prosperitate extracrdinark pentru patria Jor “eliberaths, demna de devent atunct oblectul adm! Fatiel Buropel*, op. elt, p. 187. Decl pisien venea. sti Inghith gt goriesil valant fucau horal || TnsfArglty doun delega}il, una moldoveneascd guna mun teand sfau dus la Petereblre pentru a ee presenta farinel Prusiel In Petersburg, risca deja alld ipotecd. prevarand ‘desplgubirea aspirantuful prin numirea Tul ca hatman. al Cazacllor de Ia Marea Neagri, Daca planurile ambifiouse Ale Prinjullt Potemkin, eerie el, ar permite si se creada Ch a Tentinfat In orlee idele de suveranitate, e foarte pro- Dabll eA principatul ce vrea sh fondeze al fle destinat prinfulul Constantin. Mat ales daca speranfa de o ajunge Patr'o zt Ja Constantinopol, nu este incd plerdutd, aceasta posestune ar putea servi de trambulind pentru @ afunge be fromul Bisanfulul®, op. elt, p. 21. NN, Torgs reproduce’ aici cele serise de ministral Prustet In Petersburg Dar el nu pare a rede In éxistenta acestor planuri, Pentru N. Torga, ...¢ra vorba sh se Infliinteze un Fegat ai Daclel,,, von Gols risea deja olta tpoterd, cect fovnst sirur. Un grip de episcopl gh bolert Yalan enusatt In Bragor cu ocasa tunel ineurafad 4 Tul Pasyaztogta th Valania in Tonie 182 adreveas® a Bonaparte, pan, in. {ermediul Tal Champagny avunel ambasador [a Viena, daa Imesaelt succesive a eAror con{taut exact i ignorkm, dar Ml'eator scop era de core pentru Patria Tor In terme faril eenerall Sprotectia PAimuful Consul enatra Dottor ‘Turelor Tspunsul inl Bonaparte ese desta de cunoseat cae sie creat Champarny. penta ca ava Peri a randul fur nceator Inaleist Uodividus) get ebm Niwch la cuogtlajt cs asi putea face pentru el, Semna Bonaparte f Phermidor am’ X (20 Tule 1892), Germaine Lebel op. elt, BB (Wa urma.) MIORITA LEGIONARA de Dumitru LEONTIES arch se sca, (oat in Tal Acolo alung fm lun Martie 1770- Audienta solemnk a fost ee ao eusts, fixath pantry Dumintes Plorlior. Au fort dugt Ia pala fn wa a climes. pe cure, Rank cate sua lune’, Datru trAsuri de gall, cu ete gaxe cal gl cu lachel in ‘uniforms. Intél au fost condusl ta biserick, unde a asistat inaiigl Impirdteass. “A urmat recepjia {a sala tronolal cum tot gemea, be ‘a mal fost feclor, Nat cotay eat epunes mal cupring de dor, linde Caterina ‘aptepta in ‘picioare pe oil #fi suptst ie alduel Por vent ea maint Tommi’ op cit’. 163. A°vorbit dn parton Moldovel dor de codrente: puter! halt ‘plseopal de Hugi — an bun vorbitor, spune N, Torea—; lar hind porneau eet tee Ai partes Muntenil, mltroplita ya 0 Fag tor valde. Printre altele, vorbitorli_ au spus gl ineruri nepiXcu nce aaa, ‘oF pune tn oh urechiloe tmptritie’. Au yore astele sbururil exe Coat aauna tn et inchiort ‘S410 Unor soldajt in trecere prin Moldova. care tan fri Gpunes pe fn moapte eu Yank, | Aicl o form tot celace intAinese in drum, animale gt “alte ies? aa negra mormiant teres as mad dca ene nae yuna uz! rae! fn itass tie e amen! 4-91 plrlinease’ cassie gl si 62 Dark o mioark, fink Adipeatessc& Jn pliduri, Taba Tucrurt pe care aveaut af 10 eo och de-cleo late, pact, 151 SPUN RUGACIUNEA DE SEARA Maage spre ashoyt. Trecuse ‘a aire time al sme erat a vector Gesyesctrl Inte ceautle inte ‘se culbiirise ul, eo vrabie ‘ero ce ‘rurwmes. ‘ta And pina se ingina cu noaptea pura aduport din eales ‘Maria Doinagu ies! si deschidi poarta, Manet pica pista rs nnd Seiianetal SlopekaTu epost, cu Mog Mitru, soeru-siu. ‘Miirie. fie jnima, tat. Venigt simi ajutt In ! L 4 r il i S| a a8 : . i é i ath 6 i a Sa iB ae i i rie en Ja nok pau ‘coasa pe umAr gi ple ul Hi ath... Vet sk mit tet deta. wate EL daw!.,, Domn en mie aria mers ‘dublin 4 ome es ; ad, ae MOISA AL VADANEI de Nicolae NOVAC cepact de dureres clobanvlut ogi plerduse ole... Duco ‘nell bine, am sf dauo sut de lel, e faci cu el ce —-Mogule, mine o Invi —B, acuina, ny te'ntrece nicl tu eu gluma, cA, 28 gtit dela ming, ntl foare Ia ureche $1 mul{l au taeereat ‘so prinda dela mine da’ n’au fost’ in stare. Doina sto ‘epeate, se eAnts, nu numal din buze g{ degete, ol cu inims. Cand 0 enti, e'a so cAntl aga ctim se cade, trebue ca de acl, dig plept. 68 se verse ceva prin buze gi prin degete ca SA Seoll tonul care si-| spunl tot pasul. toata durerea, toats GesnAdeiden lula care sia pierdat ole. Tu, nu mal caft ‘uma’ flueragul. Tu eqti elobanul. Olle plerdute, sunt ale tale, Ta le cauji. Tu te chunegti de plerderea lor. Acir pldnel cu lacrim} ferbin\t, Apol, vexi undeva, In depirta ceva migednd. Si te bucuri, nAdijduind e& sunt olle tale ‘Sialerel, val varte}, Dar And ajung, vest cA n'au fost de cat umbrele unor tufe migeate usor de bosrea inserirth Si lar to-apued Jalen. i lar Incep! s plangw de durere, Nu plfins slab de mulore. Plans de barbat ce scuturi elmaga Pe Line, Doina asta, nepoate, @ dolna neamulut nostru de elobani, Din ef neam néccut. Din ef am crescut. Cu lapte, Lbrinzi, 2Ar gl urdi. In vremile bAtrine, cfind nu eran bani be Inme, te duceal Ia dugheans, vreat o misurd de sare, aj © misarl de brinzl sau de caps Vreal cere 1a roata carulul, dat un mlel covactulut, suo oafe, cum ajungest Ja focmealA ou él Da, #0 gti dela mine, gl bagh-{i bine In ‘spun, o& asta n'al ad'nvett tu nict din eliritie dela ‘pe vremea aces oamenit trilau mat fericiti ca ‘ayeau ef multe, dar nicl nu Je trebula, can Dutt (Feat, avon de toate. SL erau mulfumiti cu ce ful Irégratul e urmelo : iat le coact cueuruenl 38 prindk boabé. St cand ‘mulfurmeau Bui foate darurile piméntesti, Zahsrul, {i lu dela albine care} atunau din duleeata florilor. ‘Carn in mishul, din oata, din vitelul sau vaca ce'ntircase, din ‘serbutl sau mistreful din pidure, din pielea g! blana mai faceau 41 opine! sau pleptare si clAbeye pul 4, sa'ntors Iumea cu fundu'n rus Paurele ‘nosteu-gi vinde vifelul saw miclul pentru bani. Si chnd vrea carne, 1 pentru un ehil gi vine acaxh mat mule 5 a Se eit cu carne, Reine, potato wings =o 5 wheand eumpira ‘napol sh nice pane po mma to fate copier Wu, Mepuate, Zick Tumen ce-o vrea, asta nist viatl, ‘tol mama et, No-i ‘cum a ilsabo Dumnexen... Cartes, te ‘nva(l ce esto viata, dar nu cum #0 ‘Gi daca ni, ‘ul cum 98 trieptl, atuncl, spune-m! to, ee haark mat are De afa alc, Invajl carte, dar nu-ti ita nicl de ‘n nlideagh, dar ru-{t uta satu! To), ponte af glls ea pe Tata Nostro, toate eartile din lumen asta, tol nul_om acuma sh mergem eM se'nchide dueleara gl rAman (Arh 1 fNeaserk cuIb pe comul evel, tt augur ‘expat pe eon wneepurk sie focineaachpieed- ie ‘Mognt s@ opr in toc 41 opel #1 nepotad co apteare ‘pe umndr, pel gi nepots ‘o apt eal tu eocoatareit ia de pe coqul casel vonstre? Pe i co fae oi aeama? - locurite,. Ags fae tr tea efthplgmess clocunte."As the tn tecare sear In eu “Nt pepoate, nul... Nuql plemene esocuriel., Co castdrel ft pun rupusiones Ue testa e 2 MISTIFICAREA ISTORIEL N luna Aprile, anul enrent, Postul de Televidtune American N. Oa transmis un serial flimat #1 intitulae HOLO. cAusT, Este vorba do reeditaren eventmente. or din timpul rAzbolulul trecut. legate de agarisa problema. evrelasea ilmul, cum era de asteptat, a fost lin de exagerari, denaturand adevitru, Int-un mod grosolan. Insigt derinitic Holocaust este 0 mlstiticare. Realitates ‘este ch cifra plerderilor reclamate ete 0 mult. mai mici, de orGinul catorva 2ecl de mall. NU exist ‘tatistiel autentice dar in consecinga ca "alidlatur et altera ars", elfra oscileazA Intro 6) de mit pank ta maximum 600-de mil, Inglobind toate natlonalitatile gl care au murit in Ingarele germane mat mult din eauea epidemillor 4 a bombardamentelor americane ‘Apare deel destul de clar ci tiimal este o subversiune comunisth, care are ca scop sh find Germania desmembratis ‘1 fark putere politich sau militara Presa de aici gl pe care AL Solshenttayn o numegte llcentious press” Umorala, nerusinath, ablecia), ea ccupat pe larg, din nou de aga risa ~exterminare a evreilor”, in Daralel iar Liga Impotriva. Detiimaril teyrelior) Binal Birith In colaborare cu Consfllul National de Studlt Sociale au publicat un fascteo! tn colidianul New Vork Post din 17 Aprilie kc. {UIWIAt “Holocaust in Istorie™ gt In care peo Marta a Buropel se indicd elfrele rotunjite care “tre Dulnur s4 folalizere suma de 6 milloane de evrel, care au Tot omorA\l.. (eitra absurd de exageratd) gi prin care de fal de atte ntsetine a propanol de shebunare sh de ccoperire, Prin. aceastA “formula” se abate atentia dela cence “produe” evrell pe plan politic in Tumes Intreagi. ‘Suterinta lor din trecit a fost mal mult de ordin paltote fie, Dar eI nu UNS umilinga meritatA gl sunt tn stare sf Se rasbune, dack ar putes, st peste o mle de ani. Aceasta Te este educatia, Romaniel 1 se arunea tn spate responsibilitates omorlrit 1 800,000 de evrel, in eereurile rominegt\ asemenes afirmatil au starnit stupoare Insoyte de indignarea mistificir adevirulul ‘0 carte Insk de “istorie” gi care a apfrut furibund (Tira pubitcttate de prea), tnceareA eh dovedeasck cA cifra este Feals, Cartea se intitaleazs TRANSNISTRIA (The forgot ten cementery —clmitirul uitat) gl a fost serisa de tin rabln pe nume JULIUS 8, FISHER SH alel ca sl cu Holocaust franda incepe eu tithul: “elunt- tWrul ultat“H! Care cimitir? Unde? Cartea este o biasCemie Ea ne denigreaxk nu numa) pe LUderit nostri din perionda premergMtoare raebolulti_ sxu din pertoada rimolutut propria sis (Maresalul Antonescu Gat §1 poporul nostri despre care autorul are numel cuvinte tie diapret {1 urd, Sf ceeace este mal Interesant, ch rabinut i ale an veal Ee a Art ere nora ‘mat rout, deed ‘nn este. tin evreu cire 8h fl fort joportat~ th Transnistela, Rabinul este orieinar ain Ungarla, pe care a pAristte Inc Ta Tneepatul rArbotu- Tot, ‘em Incereat Sree (27) sig njute conatio- nalt) din Romania. Th if Se in America, el tio cum gi cu mult timp dupa #0 apuck A serie numitul pamfet, en te de istorie. Ne Intrebiim gi pe buns ee deco es seris pare ‘Trat un evrou 2 vate ee a set gm nwa aoe te i : a Un ) dp statistieh (9) a apiirut fre 1088, idles". Acest capitol de tre! pagint 0 statisticd de 0 fuperficialitate de tat lepla exact elfra de 188987 evrel jal (99), Be contra~ coperta ge Ingerle elfea de 200.000. tar 10 pagina $1 elfra. i sa soaoOo1 "Toto Paleneat. Foneiere de Cte, Detaear Conta eauet caten apunas tele ca: “erga saa a a erate et AUN yonploHe: do dats aceasta Tonterte He epi de Mihail SANDULESCU {Corea de rapt incepe cu un capitol dese iets Hom niet trabimul Bevine' trae oeare it “¥oMee TY Encore cha an a ate eee Ine ja noants ex Stat? otut sen Co Herug pyle! specific. gal Cum am Mal spus, eaten se yrea Meta 9 sn tof fel de index beisapses Sl ‘Seinnalim aceasth carte detractatoare gl pink de nes- devirurt qh invitim pe eltitor newt din generate al want dare ance’ eaten Staater ‘se Mirme'ts feta ncesor impostor, hel se npune © pumere ia}juret ta nceatta raatifteare, chet nol Grebe ma ne rn Teoria nensita Iori. nol are am te eerdmeniae ‘na din poruncile scrite tn Tabla Leeltatorud Molue cexie“ea nu mint!” dar parle defunctstel rabin 84 fs Sal putermoe decht ducati 8 religions, eam enotk ie plin neeana earte” initlata “Prananitea Lisi io pie tl kn lat cot suena era spe oe ena Pete eee See ane Seater nese Soe aa ia mien a ee ome oh SEE dt, Ghat arta neat Suwannee mar one e Cem Sheed oe She Soa Ss ilk eelie hat p Satg C'S Ses Sessa a ne ea FOUR ees dc hea arta oe ofthe DW een" at ar eater a rot Saran me State ests Serie a eect ec eae arity nda pete Seat Sia Woe ee ec ae a Han Salta am eee ‘aia Qc st oad oe es ie 1S to ln i en fe Bat wa teats aac Sorte Bart ae Sea eae ate mae Sn TENE Saco po i, em ul tag eT aa te nner tat tig ies Shai ala i i : Smee "ete nr na ae Ba ee Sty a dng re Act iat, simpli formulh de ‘opaltaare ‘@ Destiniiti{ilor vat, HR pcteids tert SEA So lin ut nepal a ‘sh ne nu nee a a ‘vede numal masacre! ‘Vine flmat ca aruairi Si atunel, ne Intrebam, nu € 0 mpletate cx Berl in Romania si tach acum cAnd we ‘Asta risplatal ‘Gael cums epune postal undeva: “Romaneste asa ¢ fost Sa te-nelini dupa putere Sa Ji bldnd eu cel cet cere Ind adapost Netnduret tot din conte Can vorbet reoote Cares be 9 provts pentruek yen} vorba. Si facem g1 nol un scurt apen- fn cartes rabinulul qi si vedern ce s-a intampiat dupa FAsbol, cAnd evreil nu au mal fost “perseeutatl” cele Tret Mari Puteri, dup ce né-aw obligat ‘sk luptim mpotriva allatuiut nostru german, nea Impus apo! gferma de euvernimant dick ne-su dat pe algaviee 'O parte din fostit prizinlert romAn! care s-att mal Intors in ‘Sovietica, povesteau ch aproape toll com: anti de Armata Regie. le linea eonferinfe de Indoctrinare politics, ‘Dar In smdneasch el ce giseau? Peste tot In onducerea do. Stat erau cocofati, Evrell. Aproape toate Ministerele erau conduse de eatre evrel ‘Astfel tntre anit 1948-1020 Uunele Tastituyil sno Ministere iin Romain deventsera pared institut exclusiv Judatce pre exempla tn Agerpres (Agentin romina de presi) erau Aproape Bs evret linclusiy condaceren,binetntelen). Tn Ministers). Comerfurut Rxterior Aprox 60 %evrel!_ Tn Radiodifustines ‘Romina. 1 mal tarsiu" in’ Televisione aprox 80% evrel; In Ministerul de Externe in tonte past ‘he de Bett” ete. He, {Ark mat reamminti Ministerut de Interne precum gl toate Bervicille de Cadre de ia toate Inteeprinderile tat Mari gl mal wich care era Geasement conduse.eprospe exclualv do eAtre evrel Directorll dela Aganmitele Sevrom uPt erau eyrel (un exermpl La Sovro- Musirurare Petreany fost Ditector al ‘Banell Ardealul ‘Tranalatorit care tizeau legatura tntre Romant $1 ~Cot- silieri” sovietiel erat. deasement Bret din Basarabl ‘Namelo Tor a elmaa ex “mirturie” In semnaturt olograte pentra cereetatorit de mal tarsiu, chiar Gued le-au shimbat In Petgeans. Saveanu, Balaban, Brat, Mball Ploresca {iiiag Blumenfeld) fort Mintstra al Tratusteet Chimes eat Mistiseseu (alt evrea cu numme schimbat, rimas Inca de Be vremea Jul Ann Pauker, ant de alle “wanalator” oflelal 1a Gh. Gh. Det gt mat apol al Tul Geaugencn gf care a & gevent toto, Sele ariote politi Yn Tefoune Ho: Atl igh pistrau mumele Yor reale cum spre exempla in 1982 capitan] Haltenwagner Lenin din M.A.{. (de sem- nnalat ef pronumele Lenin i avea dela nastere (1920?) ‘de be Soseava Glargtulu! yt no am ‘acolo mai mult de cifra 14 morminte ale ctor care ‘nainte Ge Flabol Alcl nt edata am S01 Ty ait parte. "mit "de re Tegtonari"t tan jodatA nu ge spune pentruce? Pentruce aw foat ‘dac& au fost? Mormintele de pe Soe, Clurgtulll de Istorie adevaruta. Sunt documentele materia inetunlle 9! delurnarie de adevar, mézgalite. Do + pentru a intretine o propaganda de x umarat el (evrell) vreodata mormintele teplonar- ‘prin comparatie? ‘Au elcut rect de evrel gi au eiirut sect de mil de leeio- nat} gl multh dintre @t condamnali Ja moarto de citre Tuibunale Speciale comuniste, peste care tronau evrelil (Ministrul Justitiel Abranam Hunaetul), ‘Leglonaril rau, Roma era Ta ok ca cseau fu efvut pentru ina eX gfau fublt Patria Tara, Neamol ql pe eare Lau vrolt agezat In drepturile Jul naturale, Ce fae evrell azi In Terael, nu sunt nayfonaligti? ‘Ar Il Interesant de Intrebat pe fostul Colonel magisteat, Oprescu (numme schimbat) fost asistent Jn eatedra de Teorls Statulu $1 Drepturut prof, Maren Oneseo (Ornstein) Fa: ultatea de Suinte Juridice Bucuresti (1949-1000) cate sentinie de condamnare Ia moarte a semnat? Tata istorle fadevarath| Candva acele “dosare” vor fi cercetate cdc! ‘Adeviral erimelor trebule a8 lese In supratata “ca wntec Temniul deasupra apet” De fapt cel cate eau comuntzat Tara di ‘au dat dicte-ul monstruoasel formule comuniste, se pot gist geamada In Mausoleul rosu comunist ‘Gribile gf care se Ineonvoalo etre cer din Parcul Carol (ari Libertayiiy din Bucuresth ‘AcolO Il puopt gist pe Roller-l care venteerd Ja fel aX ne mistifice istoria, pe Ana Pauker, fost general de brigada In Armata Rosle si decorath de taal multe orl de Stalin, gi care a yenit In Hol e& ne faca “storie, pe tout Chisl hevsehil, Abrahamll, Breslasil.. and de Jusdem farinae, Ta. puimarat Yreodath clneva? A flcut cineva un tabel ‘cu el? Sunt prezen{l morli. SA vedett ce mult! sunt. Juma: tate din “locultorlt” acelut asa ais Mausolew sunt eveel! ru Inceput 1 300.000 de morminte evrestl nu va glist niment tn ‘Trans: nistrin pentruch nu exist cum am spus decit conser ate In sUsnumita carte mincinoash. Dar tn schimb vett gisi mil, zecl de mit, sute de mit de nume evreest! presirite oficial paste tot In Romania osthelled, sume eare arunea‘o lumina sinistel supra Istorie| noastee, eare nu sunt comparabile nlel cu Domniile Fanatlote! St tof cel tovarigt de Goldenberg sau Lazsrovie aproape toll seeretarit de partid tnstructori sau agitator axl se plimba liber! po strizile New-Yorkutl, In. Tel-Aviv sau la Paris Dar aceste nume de evrel acest Pauker-t gl Roller tle et mor{l sau fn viat4, sunt o path murdark nu numal pe ‘storia Tarik noastre dar gl pentru propriul lor popor! ‘Am fost silt ate sa Sumar in revisti, cateva aspects negative ale unor evrél si care aruncl 6 umbra in trecutul nu prea Indepartat. ‘Trebule sh le reamintin ist mistificatoril Am fl fout Bucurogl sit insiram 1 nume care fac onoare unof elemente Judaice din Romania, dar acestia ig1 au loctl lor fn ooh {ui Dumnezeu sl al istoriet (adevirate) gi despre care vor vorbl alldat separat, neamestecandu-t ct. ]igo- diile fanatice si care acjtoneazh din impulsurt maladive de feterle $1 paranoia, ¢1 despre care ne-am ocupat alel pe scurt sl am seris cele de mal sus eu mare schrbay Se impune o luare de atitudine omencasch pentru ade- varul Istorlel gi pentra poporul nostru In suferin(a. Pank chnd ‘st fim edleall In plelonre gl batjocori\t de ceatre nemerntel2 ia adevarath tmpostorilor ¢ LA DEFILARE UMAI_prostinaell s1_colaborationistit mal pot credé, in acest Oceldent ber, ch ilbertatea “domneste tn fara dela Dundre. Tn realltate totul este. condus $1 controlat de partid In blata, noastra Romante! meulatotputer: nle— prin ore. lol de “baad, In preajma “maretui™ eveniment dela 28 August, {41 Intensifick activitaten tn toate directlile 1 pe toate planurie ‘Toate Intreprinderii, indiferent de na: Lurh, devin sectoare de activitate patio. ‘cK pentru a se putea raporta conduceril ©. 0, al P.C. R Ulul Preatisart de sarcint Im plus” ¢\ “depdgirt de plan”, E regula regimului. Spre exempl, eblar daci plangl in prodlietia Intreprinderllor industelale, comercale, agricole, (ete, nla {ost Indeplinit, TOT SE RAPORTEAZA O DEPA. SIRE. Bine inteles sunt de fapt cre false, umflate. Dar fe ce nl capabll “onorabitul responsabil™ pentru a face plheere Inaitilor demnitarl ai partidulul gl guvernulul eare Pil triesc deeat In acest ghnd; gl pentru a aluta pe confrafll din seetorul presel si umple coloanelo xarelor. Ziare care publica In aceasth perloads, aproape in mod Gxclualy, fapte, evenimente, acte de erolem (in producte) nol reeordurl sportive, ete. ce sunt toate — fenamen pur reserist— dedicate Tul “23 August” si -eroiculul PCR (I) EI Dine, de 23 August foatA lumea deflleazA, in Romania, Nu seapilmimentt Vrel nu vrel, pott nu poll, Yt place sau i, TREBUIE €4 participt Ia défilare. Si clne mu deflleazt de'23 August cu un “enfuslasm” pe care Alc] responsabilll Hisl ered sincer! Dar agai ordinul de yreo 94 de ani, ‘iment #4 nu lipseasea. Si mai nimen! nu lipseste, pentrucl iment nu este scutit. Ba din eontra, cate obligat cu de fasila, dela copllt In varstt pregcolars pani Ia pensionar fospodine ql cel nelncadraft In produclie; dela militari fini Ia eadrele de raspundere din aparatul administratty fe Btat si de partid. Toath surlarea 1a parte In defilarea allel. Dat, cel putin acegtia din urmA nu o fac degeaba, Pe sub mand sunt recompensa}l cu o prima speciall Tn toate oragele (aril, dar mat ales In Capitals, vin ccolectivete™ In defiiare, minate ca in circ, In ordinea importantel, ch doar aga trebule si fle {n regitmurlle exall tare: plontertl gl eleoit din clasele primare, (nodfamantul Ge toate gradele (impreunA eu daschilt lor), studenfil muneitortt din fabrict gl uxine. Apel, funcHlonarit din inst {ail #1 Intreprinderi, tehniclen|, ingineri, arhitectl, medlel, profesorl, oament de culturd st artA, sportictl, goxpodineté Gl pensionart din toste cartierele oragelor gi chiar dela Sate. De miltarl, niumalvorbim; Ml euseGU peste tot Armatl ¢1 vleilentt Ga celatenn ce-am jucrat fntr'un institut 1a Bucurest am particlpat, alaturl de aljt colegt de muncd, de nen: mikrate ofl Th astfel de defilArl, Am curoscut deci situa ‘exact ce se crea in preaima acestel alle de “srbdtoare™ feestul "23 August —#un elfberaril patrtel de sub jurul fasclet”... Lumen se tntreabs dealtfol dece so fl nomind “sarbatoare® chnd omul niet milcar nu poate profita sh se odthneasca pufih gl el, Din contri a devenit o zt de pomini, do care war thea pigubas orleine, Ajungl seara acash mort ide oboeeala, Nu veal ales cu nicio Ducurie; numal niduselt DAI gt riugena, Fiecare isl goptege, printre din Doamine, asta e sirditoares poporulul romAn| Dar ambrtetunule “pretim(nare” nu erau din ajun. Dura de dowd Tunt... Repetifit gl ine repetifil, ca st fie perfect #1 Unie... Dack, din anumite motive personale, nu pateat Yent Ia repetitillo pentru defilare (ncepeau eu moult nal en datel fatidico gl se destAgurau 8 alle pe sXptamans, mp de cea 8-4 ore pe #l) eral “prefuerat” tot tmpul pentru i tion’. 1 mt penten nt ee ‘subtle privind in ponte “averttsmente” altuatin ta Ta servicia. Aveau eril8 cet dela organiza\ia de ‘baz a POR-ulul pe Inireprindere, gnu so sfiau, stl tale o DrimA pe care o merital au eX ho-tI acorde concediul de Sdihind Ja data ceruth gl planificats. Motivul? Foarte Himplu Hal copaldera “element recalcitrant ate ng ae Integreazh in dleciplina de partid. a tntreprin deelarat reftactar ehemirilor organizaliel de bart PCR Ue SINDIOAT, Bra ocolt un element care dX exempta negate pentru cellalyt colegl de mune’ de Stefan MARIN Atel, slcanele 91 pedepsele na erau aplenty pentruen nu vera ia -repeiff’| Donrane terete! tn HR oul liber sh fach'ce-erea.. Dar prin geatul Uy neqatly deve- Nash model primes pentr eho Interior a ote Tm fine, died volt eau Impledecat de-o boa, nu parttel- pal in slun de 33 August In cmerea gf arena’ dette In'mod cette pandeau msi rane irevoxbl i to ula in aalarta pe Tuna respeeuyh fh 2 Doneau beter roate mere In servicin— erat, tn continu, Entient Ia toate gedinfele—qi ede alte Biel Oament erat deel nevouU si deilese, pentrack nu puteal trit decent ml eu ep eisleM normal Gar mite fine privat de'o parte din salartal iata dee cam cum manifesta “drogertea.p buewria”pe-cate 90" esprimn Doporul th aceasth al fath de partd, Stat el guvern. Oboah Soktuy gt strizand tn. plus fovlneie impuse de reprero Until P&R'ee se. ocupau in mod special de neest Tuer recent edtdrt, edraurt prin fata tbuntlorofflale tnd rau cocoa ge partial ett aparatatl sdmnsteay Stout privuegtayt ale. Sntusisamul organtest dura 0 ep Stat\cdE ginal respect treeen pe dnutaten tribunel ‘ml aninveac ge 0 taleh ntamplare ce WUstreasA “con vingerea adanea” a ormulah tn regtmul. pres 1 Umer romAnufol ela in situa delicate ea cele de mal sun Elatau indvial, membeL de partd. care nea. ah ee remarce tn mod deosebit ca octala defini, Sperai th i ‘cupeasch o prima in plas peste aslaul Ion, a aga imal ridieaten al {ucuror celorili. Acegla strigaw diverse Torinel, In'care toath gloata trebuia i riepand8, urland AU fepea gura: URAT URAL Im cireumstangele gh atmosfera din fart, trebuls el te suput ordineloe ‘ncestor tepresentanht al Paridulul, 1p ph, tareina for brincipala era orainea gt BUBOL mere jellaril Dacd la un ‘moment dat ceva iu le convenes, fam ni fe pltcea. cum ge aud uralele, te mAreat., Dupi Gefilare te Feclamat dup Bunul Tor plae, conduceril pall tiela'intteprinteritunde lacra, atueknda tnx eXna Taek Gntorte cue trebut gh rte inca pe heel Hive tratate Ge portia. Devens astel Pus de tren Fath de acegt! oament at partitutul se crease o antipate vai, care sa materia pan is OR pen acta ek {2'un'iorment tat i expo detent 1oe de “URAA, toy ech