Sunteți pe pagina 1din 21
ANUL XXIV = Nr. 16 GHRISTOS A INVIAT! Cu moartea pre moarte caleand Si celor din mormanturi viata daruindu-fel Director: Aron Cotrus + REVISTA DE CULTURA SI ACTIUNE ROMAN! MARTIE - APRILIE 1979 Carpatii Depoaito legal: M. #.157.1988 ‘A IN EXIL UN EXEMPLU PILDUITOR A.31 Martie 1979, din inlftativa unor Romani inimogl gi plint de dragoste de Neam, grupatl_in—=Centeul Cultural Independent AVut loe In Koln (Co- Yonia)— Germania Federals, o. Impre- slonanté manifestare romaneased de s0- Udarizare cu suferintele fragllor nostri Gin Basarabla. sl de protest tmpotriva Ineorporitil arbitrare, pentri. ©. TL-a oar In Imperial Rusiel Sovieto-conmu- niste, @ acestel franturi de pAmint 1o- manése de peste 20 de secole, ‘Se mpliniseri cu cAteva ile mal fnainte, la 27 Martie 1970-61 de ani deta realipirea voluntard a Basarablel la patria mami—Romanis —si 38 de ani dela cea de a Tila ripire In 29 August 1044, dati care pentra Neamul RomAnesc integral, represintd cea mal teribila drama din Istoris ful milenard. tar pentru phmintul mofdoveneso al Basarablel, genocidil organizat dup conceptele mangollce ale Sovletelor gl martirizarea el Peste o sut4 de participant In persoant si alte zect de presenti prin adesiunl, au dovedlt, odata mal mult, ch exllul are resurse de energie inepuizabile, atuncl cand ¢ vorba de a se manifesta contra nedreptatil fheutd Taril Romanestl gl cA pot forma un bloc Intradevar romanesc, alunel efnd ambitilie personale saw partinice, sunt lasate ln oparte, in interesul luptet de desrobire a Romaniel Desi apar{ineau diverselor grupurl polltice gl comunitatt romanegti din exll, reprezentand refuglalii, vent 1 nol din: Austria, Germania Federalf, Prana, Spania 91 alte Tarl, nota predominant’ In discujille, conferingele. §1 reuniunlle care all avut loc, a fost fratletatea romancasct i infelegerea deplind in problemele desbatute Oarmontoass unitate de vederl, de soluyl gl de rezolutil care au transformat reuntunen Intrun adevirat Congres are Indreptalen redactarea moflunel finale, adresata mia rilor,puteri tutelare ale Organizatlel Natiunllor Unite, $1 edpeteniilor Lumil bere, Sunt zecl de Asociatli, grupuri, “folelorice, politico” sau comunitAlt rombnoyt tntlinjate dela 1944 4 phn asta be suprafata planetel, este care exilul congtient., sau spiritul de ayenturi, ‘a risipit fugaril Romani dup’ 23 August 1944, Pufine stint ns acclea care fac Tstorle §) vor { trecute tn Cartea de Aur a Nernulul Romanese, Intre acestea va Tl fireste $1 Asociatla Culturala “Inde. pendlenta* din Colonfa, a eArel activitate, numal in ultimil trel ani, a Inerustat pe rAbojul achioniter romAnestl tn exil—10 conferinte lhmurire si protest_asupra altuaftel tragice din Romania, tsbitt deopotriva de urgiile naturii- Inundatil, cutremur de pamant, seceta ea gl de urgin falsel domoeratll ruso-eomunista, Zee\ de apelurt, Hublientti, Brogurl, articole manifesta, mesagil, au impart cancelariiie occidentale ficand pre. zente nedreptatea $1 suferintele Impuse arbitrar Poporulul Roman, Chiar died deslegirile tavorablle intirate &X vink, Alot un efort, nicl tin sacriflelu nui ¢ Inutll, pentru a engl ne—cum spune Georgel Demetresci-—deschis dosarul Tbtortel... ell Tstoria nut gi-« spus ultimol euvant fn cazul RomAniel. Pentra aceasta axemplul Romintlor din Colonia trebue multiplicat g1 imitat ‘Trajan POPESCU Redactor: Traian Popeseu ‘pasa prinelpilior de drept Internatic- bas Dovul roman, are dreptal si erie Basrabala, Bucovina de nord 8 a ‘anexat FiRiinen soviet tm Tunte 1940 de latuncl parti componente ale celul mal fit perta colonialist din, tome, Tn irtutea art, 83 al Conyentiel dela Viena cu privire la dreptul tratatelor se poate titi: “Orlce tratat international, care tn momentul Inchelerit Iul, este in conflict eq © norm’ imperativa a dreptului in- ternational este nul”, s), pe baza acestul artleol RomAnis ate cere anularea actelor pe baza cArora Uniunea Sovie- fea a Incorporat aceste teritorit. ‘Untunea Sovieticd sugtine ek are dous titlurl de drept Internajional care legitimeazk Incorporarea teritoritlor oman tn 1940, gi anume: “Conventia dela 28 Tunle 1040 {1 Tratatul de pace dela Paris din 102.1987. Ambele titlurt de drept interna\fonal sunt insi nule, {flinde& violeazt norme Imperative ale dreptulul interna\lo- al, Demonstrim 1, La 26 Tunte 1940, Unlunew=Scvieticd cere ultimativ Romaniel cedarea Basarablet s1 a Bucovinel, amenInfana cu rizboldl in caril cind Rominia nu satisface cererile Sovletice, O el mal tarziu, Romania rispunde printr’o nots Giplomatics ch “este dispush sh cerceteze cererlle Untunil Bovletice gl roagh statul covletic s& numease’ delepat! 1 1 fixeze data gi locul” Raspunsul guvernulut nu fatisface guyernul sovletic, gl, In cursul aceliagl zl, adie& Is 27 Tunie, Uniunea Sovietics lanseaz’ un nou ultimatum i fixeai un now termen de 24 de ore, La 28 Tunie 1940, Ambasadorul romin Ia Moscova pred in serls rispunsul guvernului toman, gi care avea urmBtorul continut: =Pen- fru a evita deschiderea ostila{itor In aces parte a Eur ‘guverntl tomlin so vedo silit sk accepte conditilie evacusil, ‘care au fost impuse In rlspunsul sovietie™. Formal se poate fajunge Ja condluzia ca In 28 Tunle 1940 intre Unfunea Govieich gl Roménta sar fi tnenetat un trata Intern MRamtnia a acceplat “oferta” flcutK de Unionsa Sovle ia a neeaach prvi i ae posta oblecta aime: Pentry Inchleres onal Gratat international exte euflcent accep: {aren oferta fel, daeh nu se epecfied, niet nv nevere te rattcare ‘Dar tn nota de rhspung guvermulul romin dela 28 unis to se vorbete de “retrageten trupeor romaine din Busarabies co alte cuvinte Romina igl-ferage trupete q amite'o“ocapatte miltarh toveueh"* ale nu este vorsa fe'o Seedare"ral tundeh exte Yorba. numal as o ccupalte miter Unfunea Bovleticd nu era indreptaya eh Tne. oroce Baperata, Bucovina de-nord qt regtunen Hera To Eompenen staulul soviet Ca puter ocypants, Uniunea Sovibiea fu oven areptul ak acorde.cettenia'vovltiet Populate ict ceard aatataceren cervical mise Fiza introduch teglesovieliceToste aeeste opernutl ant‘contrare dreptuial international ‘Dat filnd faptul c& In art. 1 alniatul 2 al ‘Tratatolul pave’ lu are din 102047 ee poate ciel “Rronters Fenramad este asifel tath tp contorasflate of Acs fy sovctoroman ain 28 Tunfe 1080". trebule 48 porn eta ceundconstatae, anuime et “iormal va inehelat Ia acea daté un acord Intre Romania 31 Untunea Bovletics, Tn'acest chs acts trata este nul, Hinded ete contrat Supt fe Grept international genera es acta ereme Untunea Sovielleh ameninyand eu forta™ atau oul apune dorinja tvioat un Orne see noseut Geen Intro serie de tratate interns ional sem nate aft de Uniunea Sovietich cAt i de RomAnia, 91 aa teoe: a) Pactil Kellogg (ectal Livvinoy), By Convene \try definirea agresoruiui dela 3-4 Tulle 1983 (semnats onda) Darin tune 3040, Uniunes Sovete Te slut fe stare lola un pin de dent intra rata es untae agg ait “acora sovesoroman Tunle 1940, este nul aa ‘Dupi. 28 Tunle 1040, mult oament poll, prinre « american @enelel'au condamnat anexitnle-sovietse, BASARABIA 0 PROBLEMA IN SUSPENSIE | de Alexandru SUGA ‘Aveste proteste erau conforme cu Rezolutia Light Nattantlor Ain tigi0s3 care obliga statele si nu recunoascl nicio Situstle, tratat sau acord care a rezultat dupa intrevuin- fares fortel. Violind un principlu de drept international $Gropriile seordurl, conform art, 68 al Conventlel dela Gidna asa numitul “Acord sovieto-romin” de care vor- ‘qratul de pace dela Paris din 10.2.1047, este nul Rultitatea lui trebule sh fle cerutt de un guvern, Dar cum fora actual guyernul roman dela Bucuresti nu este Emanatia poporulul romAin, el unelta trupelor de ocupatie Sovietige, acest guvern nu poate intenta proceduira de a Hi declafat acest tratat nul, Trebule asteptat’ momentul Cand poporul roman va fl stipin pe destinele sale 9l tunel va cere Inliturarea lor. 2. Statele participante 1a Conferinja de pace dela Pa- His nu au fost Inputernicite de niment si nici nu putean ek valldeze tn tratat nul. Ele nu aveau dreptul 6A “legit. mere” anexiunile aovietice {Acute cu violarea dreptulut International. Mat mult ebiar, la Paris s‘a mal violat #1 un alt prineipin de drept international general: “dreptul la Gutedeterminare”. Acesta fusese recunoscut, ca princtpl Ge drept internaflonal general. Mai mult. chiar, pentru a fi luat in conslderafle, din initiativa Statelor Unite, state ‘bellgerante au fost obligate s& nu fac anexirl de teritoril, Tarin-caz de-schimbtrl de teritoril, acest trans(er trebuis ‘feut humat eu consimtsmantul populattel. Aceste obligatil fu fost Juate prin Charta Atlantica, far dupi aceln, dreptul la autodeterminare a fost fixat sl Charta Organizafiel Na- lunilor Unite, gl anume fn art. 1, nr, 2, art. 83 91 art. 76 ‘La Parls nu s'a {inut seams de acest drept, ca atare ‘Tratatul de pace dela Paris din 10.21947 violand un prin: cipla de drept International general, poate fi considerat fea atare nul, Si de data aceasta, nulitatea poate fi ceruts ‘numal de un guvern romiin care a4 alba mandat din partes poporului roman. Actualul guvern nu reprezinti Interesele ui oman, el interese straine, ‘ora actuala Uniuinea Sovietied nu are un titly valabil de drept internatfonal asupra terltorillor incorporate Ja 28 Tunle 1950, Ea este numal o putere ocupanta sf 1a timpul ‘sin RomBnia va fi repusi in sttuatla avutA anterior acelel ate, adicd s8-g1 poata exercita suveranitaten asupra Bass. rable}, Bucovinel de nord gl a regiunel Herta, ‘Trecerea timpulul nu joac& nielun rol, efi conform unut prineipiu de drept” o suta de ani de tlegaiitate, nu inseam. ‘nA o ai de legalitate”, Uniunea Sovietioa este gl va ramane ‘un posesor fark drepturi de suyeranitate, POEZII DIN INCHISORI MAMA!! Inflorese trandafirii gi crinii, Ard —alb —, sus in cerul gradinit. Alinté cisuta din stele — Gi pasii mAtcutii, — pieurati printre ele. E pling gradina de-amurg-s! dureri, — Sunt tn ochil el calzi—, Iheramfnd primavert...1 In ce departari ca de vraja — gi efind!? A fost o maicuté cu aur in gAnd...{ ‘Ayu un copil in micul ef vis, De lume gf vremurl, — acuma ucts, Pe ce cirfrul un gind sh reped. 1? Deschide — te ce, — eopltl sin! wha) — Dad drumul stip! Si arde plangind, mAicuta batrins, Juminand,