Sunteți pe pagina 1din 19
ANUL XXIII - Nr 8 DECEMBRIE 1977 - IANUARIE 1978 Carpatii Depésito legal: ME. 81571954 Director: Aron Gotrus ; REVISTA DE CULTURA SI ACTTUNE ROMANEASCA IN EXIL Redactor: Tralan Popescu RUGACIUNE de Aron Cotrus Doamne al cerului si al pamantului, di-mi duh sa fiu, pe bine si pe riu: argat indelungrabditor al cuvAntului, al Indreptirilor Tale s{-al harulul Toul. Din drumul meu, di tihna la o parte, i di-mi tiie, de -orice joc si Jind, si de toate bucuriile desarte, ca de haine 51 podoabe diavolesti, sA mA desprind! 4 ca masterile zile ce mi-au mai ramas, — cu pas nesovielnic $1 flerbinte, —ca gi cind as fi mereu 1a ‘ntAiul pas, — 4 le duc, prin spinii vietii, inaintel. Anii, pentru alfii lungi, cefosi si grel, cu toati greutatea lor, aruncl.1, Doamne, pe biitriinii si subreaii umeri ai mel, prin negurile nesfarsitei mele toamne!. Tu mustri-ma mereu, 91 crancen ma invata, cum peatatia alfil {-ai mai invitat: sh nu mé leg de lume si de viata, cu suflet sterp, de om ce crede-se bogat! FA ca nicl trutle, nici farddelege, in mine brazdh caldA sisi ghseasct, i neghina, spic netrebnic sf nu lege, pe-ogorul meu de osteneali pamAnteasch! Deslinjue in faja mea, cu limbi de foe, furtuna, gin bezna oarbé-alungémi dela poarta, cu fulgere si grindini, pentru totdeauna, orice ispita dulce si desartal, Peste orisice mAsuri, Invala-mA sA vreau sin bezna oarba-alungi-mi dela poarts, celor ce merinde 1 rasuflet aprig n’au, nivalnic sf treact, prin pripad, chtre mine! Cun pas in aste vremi ce-au fost si vini, cu altul: in mifle de anf, cari au fost, — in luptil cu vinta: famfindA jivini- doar. Tu mtesti, 0 Doamne drum drept stadia: {post!. ION MOTA-VASILE MARIN por Trajano Popesco OTZA y Marin, los dos Jévenes abogsdos Tumanios caidos el 13 de enero de 1037 en el frente nacional de Majadahonda, fen Ia crumada espanola contra el_ bol chevismo, ‘BL_ayentureros, ni Perteneelan al movimionto nactona- Asta rumano del Arcingel San Miguel fo la Guardia de Hierro, stendo las mis ‘que proeminentes figuras de este grupo politico, a quintacsencia de Ia espiritualldad cristlana y herotea’ de él ForJados en los sufrimlentos de 1a primera guerra mun- dial, hablan vivido la alegria de ver cumplido el sueno milénatio de los ramanos: Ia unidad territorial det pais, dentro de las fronteras de nuestros antepasados, dacios. fes decir, desde 1a Manura del Tisza hasta el Dniester y de Maramures-Bucovina hasta el Danublo con In Silistra de Mircea el Vielo, Eran también muy consclentes del deber leado por los ealdos en el frente de combate: consolldar y guardar el Patrimonio conseguido después de siglos de tanteos ¥ vi Clsitudes histétieas. La sltuacién politica interior de 1a Gran Romania en os anos 1910-1027 no era de la mAs tranqullizadora. A 108 problemas surgidos por a adaptacion de las, provinel Felncorporadas a 1a madre patria, se unian las inquletude Drovocadas por las amenazas constantes del comunismo Felnante en 1a vecina Rusia y las apitactones de Ios agen fea infiitrados, la mayorla reclutados entre los Judlos que nos “regalo” el jo de Versalles Los politicos rumanos, aferradas a los prineiptos pollt coe de una monarquia constituclonal y democracia pati montaria liberal, no intulan el peligro, parectendo ado mecidos por la hipnosis de la realizaelén de Ia Gran Ro- mania, La juventud fue 1a que despertd al pais de este Tetare: Bila tomé 18 iniciativa de preparar al pueblo rumano pai cltarle a oponerse y a rechazar el terrible enemigo ‘que surgia: Ia dominacion Judlo-comunistolde, Eh 1922 Motea conoce a Corneliu Zeles Codreanu, ¥ re gonoce en é] al “CAPITAN de Ia Juventud, rumana, En 1023 es elegido presidente del contro estudiantil “Petru Major’, el mAs importante de ‘Transilvania, yl mismo ‘aflo preside en Tasi el Congreso de los Jefes de los eentros eatudiantites del. pals, en et cual el dia 10 de diciembre 44 1922 fue proclamada para siempre como din de fiesta Ge Nee eateries Ge Rumania, plorifieando ast Ia accion patriétien de los estudiantes de Ia generaciOn del afio 1922 ‘ka situaclin politica interna seguia inquletante. La ‘agrarla, prometida en los frentes 2 los campest ‘Roe sofdadcs por el rey Fernando y practleada con lev: Tosided ul finalizar tn guerra, no tuvo en Ja aplicacton (eh Tesultado desendo, por no ser apoyada por medidas lepales pera cortar la fragmentacién ulterior de to lotes, Sebido a} gran tiumero de miembron en. Ins familins y el Suminisire en condiciones ecundmicas adecuadas ae Ia Magulnaria. los utensifias y animales necesarios para 1 campo, To que provocaba un debit rendimiento ¥ dn Tt ‘Glar genera) entre tos eampesinea La mata ttaba/adoru teria también cus problemas ¥ escontentes. La industrializacién del pats con capital ex franiero encarecla los productos y pagaba mal alos tra. ajadores ¥ los rumarce re convertian en esclavos de los Judlos que’ lo seaparaban todo, Bi comerclo, la prensa, las profe miédicos, farmactuticos, ingenleron ete. eran ya en € 78 or 100 en las manos de los Intriisoe fusion La vida rumans sana se sofcexba lentamente, se ustituld por otra de tajuria. Inmoralidad, perversién To al y fisiea, patrocinada por tl rey Carol Il'y sus acoiltoe enemigos de nuestro pueblo, lon Judlos protegides por 1a amante Judia del rey. la famosa Magda Lupescu Todos conspiraban para transformer al p 1” de Buropa. Cuando «i 27 de Junio de 1977, Comello, Zeisa Codreanu fundo is Leclin del Arednget San Miguel, Ton Molen ineorpord, én Ins THas de te Guardia de Hierro. como mayoria de los pertenscientes a Ia generacion el 1 Tontos pro ial de la" jav stadlantit ¥ trad: fn expiritei 7 destino, tormal aque ni las persecuciones de pudieron aniquilar Con In subids a} trono st 8 a De de Retado que derrocs ix Regen Dijo Miguel 1, ‘Carot TI, derertor a WIA, aventutero lieno de viele Inleld, para esta Juventud, le mas cruel etapa ae tan foria at nuestro pals mas cruel etapa de Jai Persecuclones, torturas, encarcelamlentos coneenteacion ¥ toda clase de. llegalldad contra log seguldores det Movimients Legionario tana, et nada pudo trenar el impetn revolucionario non Hista de rus miembros - En, todo este perlodo de tiempo Ton Motza yy i Stay Vasile Ma tin deserpenaron una Inborioss actividad, perien aboracial como efensores: de ioe perearuee tes Jag injusticlas de! regimen earlishe ee Fungo la revista “Dacia Nueva" y tomo 1a aire Deriodico “Libertaten”. de Orastic. tolabiraae cor et Nigoroane articulos en ‘todas Jas revistas y gacctag nage nalistas 6 1a tboea oe abtatlorrecencie nacional rumana crscin 4 14 ver q aa ideas nacionallstas se imponian eh ia Buroen vende fino un Antidota del materia coarse Wee 40 del prestigio de I Legion campos de te desataron Ast nucid on 1038 In organizaci ;Otielo de Bawsacion ge ie la Juventud Rumana_” ual G6 Blocatle at Terelatut Roman’ pape Pang tes llestoredad de pur ieiparigs 0 @ veinte ance is tarde, cuanto e] otra “ad hoe” que cto politico aus eseondl Yergager agpecto bol ia y funclond i a ee sae dbs® Palo et nombre gee am. iets pect St aa i Oat ce sg ip ue ean ce de cota ayuda Titan mason, s Taciin envio La guerra de Bepafia lego a ser 1a guerra de Roman En Jas mas remotas aldeas del pais se segula con an siedad las Dotallas sobre mapas. improvisados, cada. ve {orld nacional era motivo de Jubllo para el pueblo rumang Las Hlaciones oficiales eran favorabies a a Repatils Bspanota pero. en cambio. el pueblo rumano npoyube cat ss tolod § plegurias 6! estueno eos nacionkice idx do Bspana en. tas gatras del marsismo sinh {icaba,tarablén Ja-ealda de la Europa oeelGerial > la ae truccién de la civilizacién cristiana. 2 Ton Motes solicits a Corneliu Zelen Codreanu et permiss para particlpar en Ja lueha con tna delegacion scons fetmady por personalldudes dela (ite Teplonaria ammtralla ln cals de Orislo, No podemos queter ibaa bles”, escribia é! continuamente, % ee ee 1a iiberaclin del Alcdear de Toledo fue 14 poabildad logal de Tormallear el deseo de los Weglonarioe, ¥ el at ay navlembee de 1086, bajo el mando eet General Prietite Cantacuseno, salleron park of frente espanol ton Te sien de entregar al vallente detencor det Alcacag Sent Fal Moscardd, un valloso sable de Honsk. Tok Molen ane gudo y vicopresidente del Movimiento Letionsie Vane Marin, Jefe. provincial de Bicaresl, putes, Brigitte Brinclpe Alexandro Cintacuveno, scfeario te Bivbajady, Nicolae Totu. z ee Cumpllas 1a. mis on. 80 allstaron como simples soldados, x pesar de que todos eran oficlales del Bjereito rumano tra ef bolcheyism e 3 ies” BL general principe antacwen6 ni fue ateptad, de jo a avanzada edad mds de setente anges Pod nds fueron Tepartidon en eh VI Balslon det erie Gere pana 21 y snlieron en seguida para el ta Ge Staion roBt 13,48 enezo de 1907, Yon Matsa y Vasile Marin con on duchand herolcamente en rents de Masedshsatin ; fueron gravemente Meehiey wipe legtonario habia terminadc 1 Cornelio, feliz detendien Ton Motza cumpllé. su testam a Cristo 'y tue HI 3) ae enero Motza “Cabeuas de Mader” ribe: “A lu eshirpe no I ido siempre n el prefacio de In obra di Cornelio Zelea Codreant eg a sido suficlente nm! tus eccet tu sufrimtento, a tos cuales mird smpasiblemeate atorce aftox Ahora ti) It has dade 1 #y0 de catorce aca. Aho w dado Ia prueba ma Has do tu sangre, tw sangre debilitade CAteeles y Ins peFaecuciones sufrides p hheeho de tina manera terrible los legionarioe ‘vencersny poll mArauts de Prat y Souteo de aout ences ey mari contra en are eee maucre de Motan y Marin han catsado (lik torre inn in en todo el pals rumano... Baty contain me om Henlimental y patristiea, sino al contrary eos aoe auDpatia para In Legion andole una toetm tanec ee fereible, que hizo temblar tos vic frelble, Aue hizo tembiar Yow vielos partidos pate: Duermes tranquil 6 tranqulla Mowe. Nantouiitet, ministra de Brectivamente, ¢ sinado vilment Urano. Oarat it emo 18 habla previsto Codreanu, 30 de noviembre de 1086) fon lefionn 8 de septiembre de 1040, derrocando al ¥ transformando Romania. en Bstade Nacional Legionarto, Fue etimero. porque ins trate ‘eaes de lag granites potenciae Hones Inieenan y toa int Ta segunda eer ti *n Vaith Pagtdann fos ‘inaues *made Ua AS "umnnos BaD paKado eon tus Yalta y jos aue a al vendleron nuestfan theres as veneedores can ts Mis de seis millones de cote ERD ae Maeahane ca 7 tng lat at renounieeh ataele t, raateeni iene. al eterno: ioe dew y awe naa ise aia, ‘hispa‘aiving ‘arse aun caidas perodices Entlerro de Mota y Marin, en 1998, on Bucuresti Majadahonda: ANIVERSARIO DE LAS MUERTES DE MOTA Y MARIN El pasado dia 13 de enero tuvo lugar en Majadahonda, como todos los anos, Is conmemoracibn del aniversario de la muerte de Ton Mota y Vasile Marin, legionarios rumanos que dicron Ia vida por Dios y por Rumania en Espafia, Ellos ya manifestaban que Dios era el mismo en su patria que en la nuestra, y que los enemigos de la civilizacién cristiana eran tam~ bién los mismos alli que entre nosotros. El monumento que se alza en el pueblo ma- drileio redne a unos cientos de amigos y cama- radas que recuerdan la fecha, No son muchos, bien es verdad, ya que las nuevas coyunturas politicas han hecho dar bandazos a quienes an- tes asistian con seguridad y con feryor. Siem- pre, eso si, quedan algunos leales, entre ellos el jeneral Villalba, presidente de la Hermandad Fiispano-Rumana Majadahonda, y los exiliados rumanos, miembros de aquella Guardia de Hierro fundada por Comelio, Zeles Costreanu, que viven entre nosotros desde el dia en que el inismo abatid su patria. “plas Pinar, presidente de Fuerza Nueva asisti6 este aio, una vez mis, con militantes y simpatizantes de nuestra agrupacién politica Los discursos, al final, marcaron la linea y el espiritu que sigue anidando en los que se con- servan fieles al sacrificio de tos que entregaron todo, hasta 1a vida, por ayudar a libramos det comunismo. Antes, en Ia iglesia parroquial del pueblo, se celebré la misa, que ya es habitual, en sufragio de sus almas, y en el monumento, entre un frio intenso, fueron depositadas fas co- de flores. ‘ rottos himnos de ta Guardia de Hierro rumana el «Cara al Sol» cerraron el acto sencillo, pero Heng de emotividad, celebrado en medio de ta confusién politica que asola nuestro pais. Reprotuccidm “Fuerza Nueva", Nr, 870, 2-140 ION MOTA- VASILE MARIN CONSTATARI 41 ani de la moarte de Faust Bradescu tn apkrarea Crucil ¢1 ale paminturilor grea de st t tira para 1.13 ansarie @s som an x comemenst dip eilatins Pons Sauna. pe care Fol al aparatc [irk sori, Asoc romstno-rparicie “Aries Ge MStocaice fon Samira savagmalel meneclo cre fe amenint ra irene 5 SS Se Ser iepice | boja Barn, Spamioli Talienl Germani. corcpent ae Tindrisaka. in craciads anticorsanisth eregtinl ciraji In Crociada sean m z 2S: STEEL coreullt pentrac& mu tot ce va oferim in accasth eset pee 150 de pervoene, prim spaniel, «5 zid-a seiversre & mor vosstre sunt Yewt ree, Din RICOUL, ae BEA MISCARI taste de elperte dit centri 1905 = ss se ——_ oe : a tall Romévese (Srounioreseste'2 note), a cs cnrk evita Par ow get seam A oo eee ln A Coaiicalal Rational Ramin ‘Dect inti um prion adevRr care tbe 1a Tumnk. wa sab Sis roe Ba a pe tern ESI Seca out ele cL Alct arent i delanioers: pln sie coin ay erg reine bos San Nitta Ants ‘recimentse soa zi See alent frase cm Dewees: Detgures Decmetrcsca, bal oe In Pecoganl, prima Feache postrd = Masel Sn: de sulortate ce gle su'g Is tampance ‘Poemlfamirie an treeut de la faz Coceniiat Reméator Gin Spani, prec See er eau aluns la stadia framAniarlor Ubers- Des Dattes spaniellor a finut o vibranth cevintare == ‘oare fetal sdresat de Misearea Legionari Romind Di General Viana, preseauntele Asociatiet “Amigos de Bee ons Si Si"tmancttonre Ge ia feaita la 24 De Majecabooas Sainte wie jepttark tot ex discivares ‘Aminirsc 8 pobrioit comet departe, ex acelag calm care fa caracterizat n 1938 cind 3's migent un eget pentra a blama aril sninald a regelul Carel II g-a ful Armand Calinesca sca pane pe hire o precisare de care ar aves, Sect aris Sarin al om care at ie tse St ce rar Sanca gincen meee, See caahantil Gry os oct Mees Neary Pe Tesaitier Soe Ta oaieres pripsaceaercasosrenss | gatemr Decearl: “fu Mebane ind ns CASAL . ire cu Hitler, ASASINAREA LUI CODREAND. Avesta fe- Ge Pier intro lumina ca total diferitA de aces cuncscuts = th at es ee Sa & Opus potted ; ‘ent 0 de ent do aba! un chat tome 60 coraentl acre hararl ee care tesa Le ico, Sinayecn Sunt oul call cn cna ee Ses vin din partes Soul doyman deciarst al Migciril Intest PY 'niclum amestec In eideres inl Cornelia Codreans, 15 Encore ms fact ain partea Drala © un abpect ct Ses pax ra sutipat ST SE SUSTINE INCA fn lumen ociden- ee gy OO vorka deo cfinis tarde mente trefutebue” dovedind tridarea, complotal si inci. Tapial in sine ¢ important devarece spar eerie negra fare a feyeletie a pfaut get Leponare. att Saat Pe ap re rere cape gpg ge ging sath" coits cre tate frie gee te Secreta General al un 2s fo a ingriaia Fae pea eaten es ete tae a cs Seen eee en ne pee gees cae a pastas tral tind vores merci. paca pp ey pe ee ee Socketaren gies pe care nes) Ara ‘col Pairs Gr ices ecu ietoont oa memaltiel peal gexec i coodamnaten # seatares Ht Oo Secs onl tee Gpetusre ts pesscoSenecral romAseul ain sce! lig Coarecsu. Ne tntreban cli is Geraci) Migs Coser fre Stairs mind + pel sor,» tap ferttycs caapes mietenech de a chia raga cps a rene ees nes res 5 os Se Th tn 1003, sigearea Lerionars a fost Gestintath, mii tnaora Lapin maturing in taf opine Pubic! ‘o tertorsall, tn Ubertaten ot em enlace de trtarai, cals set 4) Te pririnja doctnnel lerionare, i Penessa copie Saeed Se re ey ‘Stgcares Lopioonrl era gage, I SFARMTT. parerea Bist decctminail vot ee Pees ee a Sieh Praia risen uocpinst Ea 2 yerdoaet Seer’ eto a eatin Base Sarr iiecen casun impor © Piet ar {foc 0 cog call cast 0 Sanh Nap polltck Teatir. cind baat traitor! camer de mimic, nigte vandal! cind la cel din tar termes Tinos mondial eo series Tropliva pec siegere dia'%) Decenbrie W507! extrema dreapid cd ieee stngn, casend ar Be emcees penita s Sarat gral Ms Titres Peesk nationally iterntionsih, srcundaia rages ora eat Tomatese se cae BER tetas tolls ee cepacia © Den spams ecto, cl cam Woden AER Stacia cf Geran ae Per pra tomporcomr maa Ter alatcnres cetrna ipa. Nes foray grevolhorar greguting © rigmerfa sinewreest, Leptard ete 6 poles sacabererind FORTAT MANA GUVEEMULCT LIBERAL sd in curari — jrtocupatd Ge creeres tnet lle Condncatonre tear itt iii H i t i sepocratioe tas mya, preparh- shngercesie "eace Nepenare ‘De 4s de uri Leguomara pra Jocat um primat dn afrmaree Seeicate eared sissies sowteonee Youre taper geass seine in med cet ch need arora ain robanertt. "om cree et fephe Tor” ‘are ten sisment aprenpe patrumed Ge ani ain, ack Iidek fom agate cace Pasta fin otce "ha am a ech Gore Oram. 0 Fat Seearert cealtelor francmasonice cre J ait 2 oe ‘Aa aferd ple tel, pal In scent attnt fee al infrtsirs Sis cn oe aeaces cas tend pe com ever pees co © ess Gl erstnkat peatice seta ot afer Si teh AS Sed es eas Kina daod wo aitray cit ited tendrd Sind tntdietsisa rossamalal im fara tal Se er eit iaigeesel sacs eek Vine scuma 4) Penesca 1 mairtarisegie textual: “ Conmunigll # eveston! al nel elite etice @ morale Carat 11 revenit pe trop fm 1430 na codes cx ooht bunt umpesessch dal fl odath mostra car coest progres ol MUcari Regele @ Iniocait In Noembre nearmul romAnese din causa uel 1933 guvernsl Vaio, cx im guvern IMoeral care A ACCEP- pemioase, TAT CA. CONDITIE A VENIEII LA PUTERE DIZOLVA- Dar care dl Pensscu wa cuncecst ! I Li i bi puturi? Ce atitudine romfneasck s! umani a Iuat tn thm Purile cling ELITA LEGIONARA —pe care o admin as- Uizi— era casipita de diferitele partide ce sau perindat Ta putere? Si cum sa comportat fatA de aceeag! elit Suhel el era Minis de'Tnterne rin 1047 © tempor, o moreal Pe ct do adeviirate sunt confirma rile actuale ale dial Penescu, pe atat de contradictorit fi Sunt atitudinile trecute fa[a de Migearea Legionari| 5) Mal departe, coplesit totugl de teama wancestrala’ 8 democrajilor valahl, de cear putea crede si spune “strdindtatea” $1 “demcerafiile occidentole™ deo asemenea mesalian{a cu Garda de Pier, di Penescu piseste, in decada A opta seclUlul nostri. argumentele peremptorll care Sh permiti aceasta apropiere, Degi Incrai e cunoscut de cum vreo 30 de ani, Dea a Jasat of planeze indolala pank um. Poate nU era destal de convins de adevir? Dar scuma n/a mal putut ribda si-o strigh cu entu- same: “Guvernte occidentale vw ‘pron de malt ‘Srupra caracteruln afigcdrii Legtonare Allofit n'au con: Rderat-o drept “Organtzatie Fascistd™, fiinded EA NU FI- GUREAZA PE _LISTA INTOCMITA DE GUVERNUL STA. TELOR UNITE, In scop de a intersice fascistlor intrareo tn America”. E adevirat, die Peneseu! Suntem singura organlzatie po- lulled nationalists din Europa care NA FOST INCADRATA IN PROCESUL DELA NUREMBERG, Nu eram deci {nv ulti NICK de risbol contra allajiior, NICI de a fi ~nazistt sau “feseijth, NICI de a fl criminall de riabol, NICI de a Al pugl la index ex organtzatie politick, ‘Dar ceeace nau fheut “Aliafi dintrun spirit de echt tate, au fleuto REPREZENTANTI. PARTIDELOR ISTO RICE ROMANESTI, in tovarigte infama cx eomunlemol tolalitar gl eu fudaisml {nternational. CONTINUA SO FACA, FARA RUSINE §I FARA cUPULE! Dealtfel, cele 3 Obiectiun! de care este vorba tn arti- ‘colul citat, gf eare au dat postbllitate dlul Penescu e adu- ch contribulia Deale la Limurirea opiniel publice, Hlustrea. ‘i pe deplin nenarocita gl llogica’positie a celor ce ne ‘acuxd pe nedrept. 6) La urm&, ca un corclar al argumentatiel pentru a gonvinge pe csi inclpatdnati, dl Penescu strigs aproaps intro tart plind de adancl Infelesurl: ~aceastd Migcore a representat un curent politic #1 naflonalist, a fost presenta in Parlament. ia doud gucerne A ADERAT LA PRINCE PHLE FUNDAMENTALS ALE DEMOCRATILOR™ In aceasté frasi sunt doud probleme cu total diferite, pe ‘care autoral nu Te-m sealzat poate In substratal lor Impon- ‘Seraph Prima este RECUNOASTEREA IMPORTANTEI MISCA- RII LEGIONARE IN VIATA PUBLICA ROMANEASCA. 4 fost si este un mare eurent politic naylonallst, original @l combatlv, cum n’a existat niciodaté In Tara noastrk. Pre- zent In Parlument gf tn dowd guverne, 1a mal poate fl Por a ple onsen Bac aep merce Ehyorasientct uni ty Ses Beeeieniearé Ment etay fees aeons Lehs ae wine toi ase ea ad ogee na ceeecintr a oan Te Beat meae tee atone eee itera ee cee ae car ee See ear RR UE Sere Shas oie ait or acoatS Duck tracunen dlsident 'a pratt a o atl de Ino sire prin -ucceptarea fara reserve de cdtre Consltul Con tiucdlor'a principiior fundamentale ale democrapivfor de tip occidental, aga cum afirmh di Penescv, ASTA f THEA. BA EL Fieeare doarme asa cum tel asterne! Din punct de ve dete polite najlonalls. gl revoluvlonar tn spirit sa auto. iichidst, deventnd o anexA a mor principit care nu sint aie moastre: Noma ramane, pentru a se “impune Ih politica" deett sgl nun Witla de partld democratic, Stim ine, afte Nol leglomar, respect opinia pollteta fleeSrnls, Indiferent de peinciplite caret for foosst structure doctrinari, SX nl se respecte insa gl alo noastre! Dac combatem aceste principil 1 aceasti doctrink & pentrueh mol eredem ef sunt eronate sau periculoase Dar, intrebim pe dl Penescu gi pe tofi democratit nog: tui, cear fice ql cum s'ar comporta duck eam presenta Aceeagt alternauiea: n-ne vom apropla sl nu: vom lupte fl Datrh deeAt in clipa in care veWi adera Ia principle leplonarel In acest eaz ni Sar striga in nas: ~Potaltait Unde eat “piuratismat™ qt -Wbertatta de eayunere a ldedor?*'sl osmenit ar area. dreplate, La Tandw nostri, ni Te ‘cerem mal Tilt. Pentruct. t fond, ach “Pentru supravtefurea inf romdneyt tuptdm (oft in cceste ale cum atirma ctrnies 4i Penescu, dece trebue a acceptim nol “principle demo Erafiel oceideniale”, care sau davedlt ineapabite sh. yok Biéoe comunismulul, SU WAR PL MAI BINE ca democra- {le — stn primul Find democrat nostri - adopts Brincipie teglonare care indeamn® In disepiinds desinte- Fes el sacetieia pentru near? Tat, del, observatlie unul leplonar, asupra.anumitor specie din “articoll-chemare™ a ul Penese, Am Wrut 4 punem In rellet-pirile pozitive ale unel RiArUrstt Dlink de contradicts Impanath Inet de erorte de jude: SaUh ale altor timpurl, Poate eA vor servi UNORA st ni ‘ma comita grosolknile ordinare ce ump TMi de pagint fn erature: mondialé poate vor tndemna. PE ALTIT marten sl tal celor umpuri “sa marturistasck ade varurl care!le-ar face cinstey mplinind in ac ° Juste fala de Miycarea Legionara | |” SSel8# me FI “Capitan” Cornettu Zelen Codrean 1 ¥ ton supernintentes del equipo Lepionario, en et entierro de Mota y Marin. Relatiile Romano - Ruse Din secolul VI pana la Stefan cel Mare ENTRU A trata relatilie romAno-ruse, trebule SA Meepem eu dowd ramurl ale stramogiior Rugilor. Dupa autoril Tuer ril “Histolro de Russie”, Slayil telat De versantul de Nord al Garpajlior, tn trle burl. © parte a acestor telburl tncepe sa emigreze spre Est, lar douk dintre ele spre Sud. Aveasti’ “Histolre de Russie 1 fost scrisk de o echipt de exilatl rug Cum tn lucrares noastra vom Tecurge de multe orl 1a datele cuprinse tn aceas- UL “Histoire de Russie", vor da numele autorifor, in ordinea in care figureazk pe coperta cArtiL Fi sunt? Paul Milloukov, fost profesor Ia Universitatea in Moscova; Ch, Selgnobes gl Eisenmann, protesor! 1s Universitatea din Paris si: Camena Walmelda, profesor Ia Universitatea din Bordeaux, General G. Danilov: P. Gronsky, fost profesor Ja Institutul polltesnic din Petro stad; A. Kizevetter, fost profesor 1a Universitatea din Mos Cova, profesor Ia Universitates din Praga. V. AMakotine brotésor 1a Universitatea din Sofla: 8. Mirkine-Guetee Viteh, fost profesor Ia Universitatea din Petrograd: L. Nie- dee, profesor onorar In Universitatea din Prags. Cum sunt atat de mulfl autorl, chnd ne vom referl la aceasta Iuerare, Yor Vorbi de “Histoire de Russie” de Paul Ml Houkov, Dup& cum se vede, 0 ImpozantA echipi de fogtt ean de efectivi profesori universitarl. Seopll weestel Mert! era, evident, de propagands. ‘Trebule s\ recunoastem ined ek te rotbe de 0 lucrarc serioash qt Inteligent scnak. Cu. prinde tret volume eu un total de 1410 pagini. Adtoril rats exilafi, dar Rusl sl dupa cum vorn vedea mal de~ parte, fac acelag Iucru ca si Rugll comunigti: apa mtare- Sele ‘Tarll lor, adicd pe Matuska Rasslin A fost tiparith {th 1092, ia Librirla Ernest Leroux din Paris Degl o carte sUiln[itica, @ scrigh intrun stil simplu, eXcl ea ge adress Marelul public, cltre care th definitiv, trebule eA se Th- repte o carte de propaganda. Romani! din scele vremul niu eau rispuns acestor profesor! rug! eliel, se pare ch acel de atuncl ca gl cel de astMsl, au un fel de repuisie Taf de studiile Istarlee “Histoire de Russie” de Milloukoy mu pomerieste de ra Murlle slave care sau disiJat epre Sud, el nelntrand Th Materia tratati. Ne von ocupa ineX nol, pentruck inam|- cl Mostru de totdeauna au fost Slavil. Primil eate nea, Atacat su fost Slavii care uu Indreptat spre Sud gl, nu a) reuglt si ne inghitt, Cel care s'au Indreptat spre Est, 1g1 Intihd mereu Yentacntele spre nol §1, duph ataten eecu- 10, rémiin mere inamfeul de moarte ‘Cele dou’ ramurt ale Siavilor care au émigrat spre Sud $1 au dat peste strimoslt nostel, adlok peste daco-romanl, Sunt Anil gl Sciavinil. Inceputul emigraril a fost tn se- coll VI. © parte din el au trecut Dunires si au slavizat Tu numal popwlatiile autochtone, dar gl pe col care al vvenit mal tArsiu peste 1, adlea po Bulgari. Cél ce a mas tn Norful marelut fuviv, nt au reusit aA asitntlen opulatia daco-romanh, adlek ‘pe stramogil nogtel cl, din contra, el a dlspirut, topindi-se In masa daco-romiand. Indigemabil An{il 3! Slavinil au acut 9 Influenfa asupra elementulul daco-roman, lsind urme tn limba, obieetur hy etc, dar ny daco-romanil siau toplt In masa thvazoare, lel sau topit fn masa daco-roman! Despre Anti gi Sclavinl ne vorbeste Istaria, Romantet cea gl Tetoria Romanvor de C. C. Glureseu, ©. ©. Glureseu olegte ai reduc Ia Justele ei propor|ti partleiparea slavh Jn formarea poporulul roman. ‘Recunoaste-colace dealtfel nnimeni ny poate contesta-cl fn limba noaste’ sunt ouvine de N. S. Govora Slave, dar numal in proportia de 1 Ta 6, exact 1641 %, dar aceate cuvinte slave ge intrebulnfeaai rar gi ele hu au fore rat familit de cuvinte. Si mal Important Inch este {apt Ge necontestat ck morfolopla fi sittaza sunt tatine, Acess fi Istorte « RomAnilor de CG Gluresew a apr in 1071 ih Bditura “Albatros- din BucuresU. Cealblta, “Istaria Romantel, qin care pan scuma au apArut patra volume, 4 Tneeput ‘sA fle Uparita tn 1000 tn “Ralturn Acaderiel Republic Populare rome", Ca. gl cea a Ruglor despre cae ain orbit esto aleMtulta Ge Uh coleetiv-agit Be auto Til ingig acestal grup pe care nol altaaata, Fam {L-numIe fehipictormat din: P. ConstantinescwTagh, academician: Em, Condurachl, dead; © Daleoviclu, acid, A. Otten, scad D. Prodan, aead; 2 Roter, asad, T, Bugnaniu, Nestor, Gh. Stefan, membri corespondentl al Avademial ROP. Re 1 Bangui prof univ; M Berea. prot, univ. V, Cherestesiu. prof. univ. B. T. Campina, conf. UnW.. ¥. Mae Siu, conf. Unit. Gh. Mate, cont tinié St Pac conf nie 'V. Popoviel, cont, univ. 1 N, Poting, seeretar. Am. at numele lal M. Roller at al Idi B. Tk Camping. na Sin -capricia personal el pentruca sunt gubliniate in Uta colectivulul, De ce afost subliniat numele Ti M. Roller este uyor de Inteles Flu 1 rabinulul din Bunsl, NM. Roller 4 fost cel Insireinat €u epurarem itorlel gi IReratarl moss ire deci el este cel care a dat directive colectiruluh, De st ate subLDIAT fal 10 CAmpina, © mal diel! de thfetes. tn elace priveste pe cel care figuroaza In fruntea eoleettrut flea P. Constantinescu-Tagi, aceasta. a fost Drotescr Liceul Godreana din Barina, orag eu.o cuToccuth traditie cultural. Numital seandaliza pe cetafenit Linigttulut ora cu Propaganda comunista, pe care o flicea de In cated Si, curlos, acest profesor de ilcet care ficea propagandt Comunisti de 1a categra, atea. deck, printre altele, a afuns pol profesor [a rcultatea ‘de Teologie de Jn Chisinhultt Niet ful B. ©. Tag, nlc lal Roller nw te vom tendul tn mare merit: au ficut parte dintre cet 1000 de meme, AW oven Parl combnist oman Tantra, fupelae Trusegtl do ocupatie in Tare noactra, dled Ia 23 ANUS ADH In atarh de, Banya care evident este ungar, ttl ‘gant romint sau presupugl romani, Cu toate pretentille de ‘pers gtlintifed, me_pasim in fata tnel opere de tender oasi propagandh, Siar fl normal & ne agteptdm ed 116 Sopert ae Broparanah romincaschadica A apere Inte Testle rominestt Cum se va vedea tal departs, covectiFul fltat, apurdintereaelo..- Matugkal Rossin. Cole paten YO ume contin, #049 pagini. Nu © vorba deo carte mare, el Geruns. voluminoasa. Tn ugraren none ovum rate de multe or ace ta Yoluminoasa “opera” scum nu putem Autoril, 0 vom num! Istaria Remantel de M. Rell Or Tstorla Reménlet Tul Roller, fhe’ ah punk punetul pe |, ecurand 1a Instbuhtl, Tash £8 se Ihfeleagh eb rolal Blaviior a fost covdreitor. Adevirul Istorie? B tratat cu disprey Tat ce eitim fa pauginn 728-cin voll 2 =Alungh pe terlteriul fart Hoadtre, Slavit at vent In contact eu Populatia locald, eare an punct de vedere etnis, varia de nvreatune, 1a reslune. tm Moldoca gl tn Nor-Retil Muntee nck mai oles In Fegiunea de deaturl, Slavil an venit fh Conta etl Donna antogNtank eatpo-dasled, Be, core freptat au aximitat-o", Aceaata texk o Vor pas gl tole de Raise” de Nilioueoe, dak autoril acestal 3 Sunt Rul, ach ek ni. respectau adevarul storie, 0 ‘eau In interest Patriot or Ge Interest servest0 cal TUIAC Roller? In aces yremo; Rusia ecmunisth vo Muna. pe Mdova-obeeU bce hu Au renuntatal 6 Ietivul vola sil punt 1a dispoaile argumente. de Istorie. expe rt urn apie i eal St ieee Taian ae 2 eee ae ‘ofrande In morminte, ospijul ir, pomenirea mor{flor FEak mayacecersucme nee gases t See asim iraeehiaares cose Bc Sovran sere tees aceh Bre aye ets te tare eat See sue cata ate eee eee ere Sar areame creat 2 oom ee ae ‘Peste poporal romAn, agezat In ealea riutipilor, au tre- errata ies a Shai haut ccnp Sirs aay eee Tapomae omeremer eae Seperate eh iP earahics ere sale tary a a ipod pie Musto thea oem teeereh rey Eee canara Sen armen aes SRS Rrat Sota oe enhurere Sarit deine armen rity Scheme nae ee eee ramet Sa eee ppanta acne g ee Despre triburle slave care au nit spre Rat ne vor- beste “Histoire de Russie” de Puyel Milloukoy. Se dau nu- mele mai multora din aceste triburi: Vollnienil, Drejvila- ‘ninll, Dregoviell, Radimlcl, ete. Dintre aceste triburi, ni Us susece Ey LEU ME VOreina wa ioe 214 thes (Sa Das se ter led 4 Sars orn wagin SS ms to spune Ja p. 83.1.c8 Dregoviell au fost acela care seine abroape ds nol anume, dealuneul Pripjataigh Sittentral Nipruful Aceasta In text, da¥ (pe arta ge ty fry ox (vert aria no. 1), stuatia’e eu totul cchimpads peminearth Harta, autoril "arata” care era altuatin tribes Miot‘siave, incusiy a Slavilor din Sud, in secolele XP aL StL 'gi’vedem eu atupoare cum cchiba Miliodkoy <= go ravortan{l are adevdrl istorie? —aratk cK ‘Tara moat iP iotalocupatt de Slay din Sud, eare se Intindewy te Est pani dincolo de Prut, putin Dinéin{cles, lar restul Bat Hitabiel era oeupatd de Slavil din Est, Care trib anume, mh aiprectsensh cu foate acestea, pe aceasta hartt gg FesbA numele de Viakhi,§1 mal gaaim inet o reminiccety Fomana in cle rempart de Trajan” (Walul Tul Tralan) Dect Fplurcotele X11 sf S111, Romania, mal pujin o parte din ‘Aedeal pe care Nilioukov 0 cedear4 generos Uneurllor, ert QTmaaa slay, ViaKnI rau total abimilatl de’ slay D3fn fleferietre ay cum #8 ardtat, in sprilinul ncestel eratuta A nefundaté aftrmati, le vine tn alutor colectivul Tui Me aller, are In iatoria, Rombniel, %,. 798, aflrma: ty Moldora ql tn Nord-kstal Munteniel’ mal alés in regiunes de denfur, Slavil au venit 4a contact eu populafla sutocke end earpodacica, pe care freptat au. cslmilat-o% Printre tibunle Slave ageeate In Est, na existat nicl unl care ef alDA numele de feus, gi niet mAcar Unul Bae: minitor. Ocupandu-se fa tneeput cl agricultura, alent: Fuegl vanatul, au ajuns mal tarzio 41 Ia comery” Commerfal pe acen vreme, nie spue "Histoire de Ruscle" de Pavel Mit Roukoy, ers fumftate comer} gl iumatate brigandal, Pie: care cOmerciant era in acelag tmp gl un TAzbointe, tn fursul eAlatoriior, negustorol treble’ sh-g apere ‘marta cu armele gi, cdnd se lvea carla, ataca el Insugl pe alt Hegustor mai slab ca el, il lua marfa, ba chiar ‘athea #1 Populajia din Toealltaile prin care trecea. Speta. aceasta fe mequstor! bandif{ era format In special de Normand fare. descoperiserA drumul care ducea. 1a. Bizany. Accat ‘drum pleea din go)ful Finlandel, urma eureul Nevel, Ise Ladoga, Taviul Votkhov, acu Timen gl fiuvit Lovat, apo mle Faun seu transbordae! de marfurl, se atinges Brin Secldentata, barinul Niprufu sl, deacolo,'se ajungea 18 gu File Nipeufut gt la Marea Neagri Acesti Normanil se A eau Varepl far Pinlanderlt Je zicew Rust Varegit ajunseseeh sh urmeve acest drum in. gruputt armate, pridind deatungut for, populayite slave” Mil tat. ay se fixeark printee Slavi 3/-i obllgd 4 Le plateasch tr bub, Aga se face ch spre millocul gecolulul XI, se for meizi mal multe principate ‘varege. Devenilt stapani, {ogi mercenarl continu sh organizere g1 e4 provelere co. erful Numele de ‘Rugl pe care Finlandeall 1dideau Va Teeilor, a fost adoptat gi de Slav. Acest! Varegl aU fost fsimlla de Blavi, dar sa thtamplat un tenomen agerste ‘itor eu al Bulganior, Bulgaril at ocupat ps élavil din ‘Suda Dunkrit, dar ati fost asimilatt de aceytin, revsind oar si dea populattel non formate, numele Tot. Gu Vi- Tegil fa tolamplat acelag lucru. “Au cupat 1 stapaatt Uh limp pe Slav, dar an fost asimilatt de. acegtia, reusing oar mpurs populate mou formate, numele for, Wasi fe aut vor ah Read din valoarea asimllatulut Dobor Ya- Fagartnd fac ere Inia Vareiion a fx 5 mnt, 1 eA nua Influenfat ssupra ea- racterulul lor, - iis Adevirul nu poate si tie acesta, dack ne gAndim eX Unites tuturor Slaviior Inteun singur stat, a fort fAculh ‘in nitiativa unut pring bareg, eau rus, numit. Rurlk, ¢ 8 dinastia Jul w'domnit peste 200 de ani, lapatiia el as forinduise invaniel tataragtl, Faptul ea uh grup de neue tor! banditi vareel tn drumul for, Inteau Intro localfate 99 organ Thrash Tnthmpine rexlsten(t iar fal apo fl Oblign a8 le pliveascs g1 bir dovedeste ed Slavil erau Wid), pail de vigoare: tn Grice eas, nu tran brkphres Hrhpa: RM (eau Vazee, ort poporul’ rus, nitecit ln. amestera Savior eu Varegi BAKA aceasth taturam Varerior, buslt devenind Ardpdretit Istoriei, Varegit ldsdndu-le nu Numa) numele; cl 9! roastele or obicielur wove ring Rurik, devine mat fntdl stipan al Noveorodulul apoi euceregte teritorial say men, Urmasls Jul contipinud Unifearen terltoriior slave, cucerese Sim0- enukul 9! ajung ia Kev. Acest Kley, ct, umbro gl umini, mie centro) Aun) Fuge, pana ta Invasia TALarilo $34 009, pringul Kievutut Vladimir te ereyinea, ee oa aanreumand un. sistem he se destace In moarten fiecAtil Dring, tmplirtindu-se nu numa Intre ti decedatulul, et l intre frat Haina alle Mev entra rotce ae nee Din causa aceasta! prineipatul‘Kievulul dechruye,ehist Inainia de savant TUtariog wt aceasta cai amie ca 24a dlaparitiel I Lo stArgitul secolulul al XIt-16a, at Husted, unitate polleh reaik Busta ined de Jo oA Hl dea ale prncpateinporsast Norte HARTA NP 2 ul, Surdalul 1 Gallel-Volhinia, Ne vom opri mal mult 1a facesta din urmi, pentrucd el se situtazA 19 coasta noastra. Dac studiem harta de la pagina 110, vol. I, al Istorlet tui Milloukoy (haria no. 2), vedem cX oragul Hallci (Galfet 1n textul s1 harta Millouks)) t8 pazegte Ta ereo 100180 keilo- metri la Nord de Cerniuti Acest principat se Intindea 1a Sud pani In Nordul Bucovinel, dar, neprecizandu.se nimic fn text, In harth care este in culor! se Utilizeaza dous, una beni pentru Volhynia 1 una albastrd-gris pentru’ Ha. Tiel, tn. text precizhndu-se ch 1a Inceputul secolulul al Xilt-tea, prinful Volhyniel, Roman, reuseste sk anexeze Halle, cele dous regiunt unite atingand un grad de pros- peritate sl mal mare, La sud de aceste regiunt Hallcl- Volhynia se giveste 0 regiune colorata In roe, care cuprin. Me aprospe fost Basarabls, aproape toata Moldova sl 6 parte din Nordul Ardealulul’ Nu ni se explich ce vren e iM aceastA Tegiune rox, dar se lasd ese Involeaga ‘cA ea apartinea Hallclulul. i, curios, aceastA regiune Intrh In pretentille Moscovel, adic, atuncl cind © vorba de Matugka Rossit, Rusl! din exiltgl dau mina cu cel de 18 cova. Dar si vedem ce pisim in aceasta privint& Ja “tstorici\” nostri. In Istonla RomAnilor de ©. ©. Glurescu, nu gisim nimle important, @isim ins multe lucruri importante in Istoria, RomAntel de M. Roller. Tata ce eitim tn yolumul If, ag. 95: “Dintre acegtia, rolul cel mal Important I-a avut tatul Kievian, sub a cirul dominafie sa aflat un timp 0 ‘Dunk parte a Urltortulul firll noastre™, Nicl Rugil nu sunt mal noroeosl deeat nol In privinta, Jevoarelor istorice pentru. vremurl. Pentru. Rug, is reduc Ja eronicl (anale), legende ai cintece épice ‘acesten sunt isvoare istorice, dar sunt departe de a fl sigure 41 ele trebulese folosite eu multi. prudent. Pontruel 0 cronies, un chnt epic, nu sunt TAcute de Isto. multe croniel rusesti, mal ales cele mai iu fost scrige de eAlugir), In mAngstirl gl este gtiut ch autorll lor sunt ghidati de kentimentul patriotic, mal ‘Mult decd de slmful istoric, Si acest simpAmAnt patriotic In Iogende ¢) cinturl epice, patriotard, Decl datele erenicelor trebulesc eantarite Indelung, com- parfindu-se cu alte eronlel, scrise mal ales de. strain) Dentru ca din contrazicerile lor #A se scoati conclu ‘cele mat aproplate de adevar, Ort “istorii paDA In gat in "Vechea eroniea rusa’ informeash cA In acousth vreme, in regiunea Nistrulul, 66 ‘fla tribul slay a} Tivertilor, care locuiau fn agesAri intA- rite (foroduri) Vol. TI, pag. 0. Aceasta scrle cronica Figeded tena, med : “sate probabil ch wi intins gl Ja apus de Prut, unde exista 0 popo nage, cu care au convietuit™. ‘Tenn ruseaach revine ca un Yeit moti. Dar, din textul eltat al cronteil rusestl, relese cA sau intins gt la apus do Prut? Bate aceasta 0 concluzte istorie, trash de tstoril, sau do scribl_pIAUWI? Conclunia trash de. "istoricl” este fxtrem de periealoash pentru nol, pentru Neamml nest 6 ote tn der fheut Mrspéretiior varogt. torlell rupl ‘multumese cu o insinuare, aceia care roles din harta care am vorbit, dar bunut skin ‘dea departe, Flul rabinulut din Bunugl ge alvulass pe opus al bunulul stmt. La pag.’ 06 istoriell Tivertii (o ramurd a hréparettior varegl-rust eu populatia moldovenoasea nu numal eu acela nea Nistrulul el ehiar ew acela de ia Apus de Prot, fark indolala In mod pagnie, I lath ce eitim Ia pagina 102, Vol. 1: “Cronielle ruse mal mentloneaza pe “berladniel” 1 dapt disparitia “Tal avanko) Rotiiavie” in ancl 16h riadniclt au atacat si au Jetult Olsia, {nfloritornl port de 1s gurile Niprulul. Avemeri gtile fa bay rm Hit 91 infrint tn aproplere de localitatea numith Din. Berladnieli dlapuneau de forve militare insemnate, El era In stare sh pund Is disporifia luk Tvanko Rotislayiel (tn ihamle al prinjuiul de Kiev, nm), 0 oaste de 0,000 de ‘amen. Acest numitr nu se putea aduna numat fh regiunea. Bladulut. Bxista decl, In acea vreme, o formatie pollich locall, care cuprind central sl sudul Moldovel. (pag: 102, TH). Decl eract ce ‘ifiemam’ not mat sus: eronteHe se contrazic intte ele gl ath’ alt croniet ‘useascd care aflrmk ca exista 0 FEA nlaaffe politich Intinsl, acea n Berlandniellor, care Aven 0) armati proprie al ataca pel hetparelit Vareei, pink tn Nipru, decl nu convietula ew hrdparetl Dar st mal dim o perla a colectivulul: “Dup& moartea Jf Viadimirko, tn thmpul urmayalul ei Taroslay Osmo. masil (11821167), Haliclul a ajuns o mare putere. Antorul fragmentalul eple cunoseut sub numele de Cantec despre oastea Tul Igor, ii adreseazs cuvintele: “Tu Taroslaye Os Momasil, stal sus pe auritul tu tron, dup’ ¢e af Inehis, Dortile Duniril, gi al pus fudeettorit tii la Dunare™ (p. 101, Vol 11), ath pe ce isvor storie se bazeaz8 flul rabinwlal in Buhusi, pentru a serie mai departe: “Din acest pasa) rerulth c& ina doua jumAtate a secolulut X11, autoritates enefilor Hallelulul se tntinsese spre sud pind la malurile ‘marelul fluviu si c& dregitorit enearalul farosiae ig exer lta atribuyile Im tinele.plinete eps terltarial Mal Govelstit ‘Atlrmam ck “Histolre de Russio" do Pavel Milloukoy eate 0 lucrare de propagandi. Da, dar atitoril el nu re- ‘nunfd total In bunul simt, care trebule sh foe parte din Bagajul unui istoric. Tath ce scriu et despre “convleyairea™ eu populatia din tarile noastre: “Devenit stApinul *dra- mulul VareeHor", el (Oleg urmagul Iu Rurik) intreprinde, {In fruntea une}'mart armate, 0 expeditio contra, Bizan~ ul, care ¢ obligat 84 semnege un tratat economle avan- Jon pent Trust” (pag, 8). gl mal depart, pe paging: "Dach faptele sale au fost ezagerate de 1 Sieg esto un personagia Istorle real, gl expeditia Tul de 1a Kiey la Bizanf este un fapt dovedit, Suecesorul eu, Igor, ‘ai pufin norocos, duce get doud eampanii contra Blnan- fulul dar plero. in timpal unel revolte a Dreviijanilor, Tistna- un “fia nevirsinie, Sviateslay. i: “Intre timp Sviatonlay tnceascA sh ge inn pre Sud Blsanful asaltat do cAtre Bulgaril dela Duntre, chem ‘ahutor, dunk o mare armatd, subjugh Bulgaria danubland, dar Urebule s'0 evacuere Imediat, pentru degadn Kievul, ase- int. de Pecenegi. BlfberatKievul, lasa pe ful eu tn DimAnturile Slaviior ortentalt #1 se relntoares 1a Dunire Unde, de data aceasta, Implratul bleantin Toan Zimlaces ‘Se opune in aceasta ac{lune. Obligat, dupa un lung rhabol, 4 pitlseasch Bulgaria, este surprine de Pecenea! 1a cata: ractele Niprull, 81 uel (pa. 02, 1) Vedem deel ch chlar intro lucrare de propaganda, pro bitatea Iatortea tmpledica pe autorll cArlit “Histoire de my putt je urmirit, & fost de a Intro- lege, dar nu sa Tack aftr tsi sie cc a iis ra hit ntl ata toriul Moldovel cl tn toat& fara, aceasta o datorim-para- dox-teribillior titarl. Acestia pornese ca Un ae Asia, aaa ae 1286 TAtaril refncep cuceririle, sdrobind th iro ince ale Cumant ce sunt {Oats prinetpatele rusegu. inving 8 Do hievlf! tht eaute ecdparea tn. Ungnrin san Rite Eitetin fm avo ccupd eva ar Vogni:celace nu fer ak eh Pye Indy chin tar ta cir cane fr ‘Tila ou treeut gi'au Tavaqe Baldor t

S-ar putea să vă placă și