ANUL XXV - Nr. 21/22 1 DECEMBRIE 1918 SI AGITATIILE MAGHIARE de Traian POPESCU U toff cel 61 de ant trecut! dela aceasta data, colbul uitérli nu a’a asternut pes- te ea, ciel semnificatia el © mal mult decit'o dati storied — renitpirea volun- tari a teritoriilor Translivane Ia patria mami Romania — 6 0 transcedentala realizare, implinires visulul Romantlor de a fi uni in spapiul testat de stramo- ‘sil nostril Daco-Romant, dela Visa Ia Nis- tru, din Maramures 1a Duniire, © dati memorabiit in-enre Inimile tu- turor Romantior, oriunde sonrta Jar fi Bruncat, bat 1a unison sl pe care o slirbitorese cu bucurin pe care {l-o dé congtiinta datoriel {mplinite, dé pirintit Nogtrii, care ne obligd a respecta Intoemal PamAntul sacru al Transilvaniel, leaginul strimogtior Hogtrli Daco-Trael, Daco-Romani, eliberat de hoardele bol- sevice ale ovrelutui ungur Bela Kuhn, se realipise cu pro- Vincille el anexe, Crigana, Maramuregul 61 Banatul la tru- pul milenar al Daciel Romane Secolelo de suferin(S, de calvariu, de umilinte impuse de mentalitates asliticd unor administrator! despotici, sub controll chrora soarta vitregd ¢1 Intriglle une! Europe fara congtlint& proprio, nerecunoseAtoare gl perversi ne arn: easerit fratil de dincolo de Carpali, au fost date — In cA- teva Juni —, deoparte, de bratele vanjoase ale soldatiior RomAn}, care odat& cu eliberarca fratilor Yor, ellberan Un- aria sl Europa Centrala de primejdia comufismulul agre. slv care venea dinspre-stopele rusegtl Intraseri. biruitori tn Budupesta, capitaln floseniel gi aroganfel maghlare, autoarea atAtor nedroptati ficute Nes mului Valah, stapain de cind Iumea al acestor teritor\\ Wurpate prin forve 9 viclegug, dar nicl o elipA nu wal gandit si le risbune, Uzurpatorii Ungurl do eri eral atat i oropsllt de goarts, ch omeneste au uitat total agezand 1 bucitsriiic de-eampanie la fnerucigarea drumurilor, au Amparjit cu populatia NAmAanda pAinea gt mancarca lor. ‘Ungurli naw priceput inst eh dreptatea istorica care se {hese populatie! autohtone romAnesti, era Un temn al Ii) Dumneveu indicand necealtatea unel conyletuiri pagnice fn tre cele douk na(funt neslave, amenintate de panslaviamt} Furfac; acelag sub origice eondueste (arista eau comunista ar fi Dimpotriv, pared omenta rdmaneasct, le seindirise 9 mal mult fanaulsmul amorulu propria g!-nu tncepul ¢ unelteasci din risputert dela aceasta datt 91 pani In 7i- lele noastre, g1 continua st unelteaset™prin. propaganda mincinoasA pentru a fardmita — trek oaath— tnitaten FomBneascd consfingith Im Alba Tula; la 1 Decembrie 1916, Ce deosebire intre comportamentul rorAniior nogtrll. gi a ungurilor care din eauza conspiratiel aceleiny Europe Derverss, ocupsseri in 1940 partea de Nord a ‘Pransilvantel, ca pedepsire a polificel extorne ttulesclene patronata de *talbarn! Talbarijor™ Regele Carol al Thea, Crimele odlonse sXvArsite cu eange rece mongollc tmpo- {rive populatiel majoritare romAnestl, contrar acordurllor Inchelate privind schimbul de populatle, ar fl fost sutt- Glente ca dupa 23 August 1044, 58 go destiniue din partea Romfnilor o justifieata “curdtro” a terenulul, a DECEMBRIE 1979 - IANUARTE-FEBRUARIE 1980 Carpatii Depésito legal: ML 6197-1055 SS ee a ee eee UN TESTAMENT INENISTENT $1 UN EXECUTOR AUTODESIGNAT te E, LOZOVAN DIN. Penescu ne-a ficut recent alt eadow: © vorba de aproape 6 pagini de prozk redatate, Vor fl din toarind, vor {1 din vari? Oricum pe plat au lesit tn octombrie 1979, Nu mal sunt tipArite sub egida Aluln de la Paris care compromite §1 pe omul pe care Il atinge eu maneca pe stra- a ori In metrou, Dacs di Penescu a injeles acest Iuera © un progres pentru care Ml fellclt fra retleente ‘Textul se intituleazd “Testamentul Tul Tiku Mantu> 51 © seria peo maginA cu caractere speciale drepte, Banuese a cil ¢-dar-tac; vreau si vid cum evolueasi situatla $1 pe uride mal (Agnese artezian bizare colaborarl, In exprestt §1 “doctrina” recunose fara greutate Idelle dlil H. Coma nifclu, cum insi D-sa nu revendic& ealltatea de co-autor al textuiul vol lua in considerajle numai pe semnatar, Pasionat cum sunt de documente inedite, tithil mia bu- curat, Credeam c& s'a plistrat undeva un ultim mesa) al lu! Tally Mantu, care acum a lesit la himini. Cum tie tot cetajeanul Informat, chiar fart a fl avocat, Jurist orl micar cu un an-dol 1a “Drept", un. testament poate fl 1s olograf, scris, semnat $1 datat de mana testatorulal 2° notarial, ineegistrat Ja autoritay! gl IntArlt de dol mare torl, 3° vointa exprimats, verbal ort in scrls — everitual sub'dictei — in artleulo' mortis. ‘Cand am intrat in. posesia uitimel serisorl a Maresatulul Antonescu — a cArel antenticitate era indubltabila, flind Yorba de 0 cople {cut pe original deo prletend a Mariel Antoneseu — am intitulat metaforle articolul ee 0 repro- ducea -Un testament de bronz” (STINDARDUL no, 119, ect, 1070, D1) Mal tarsi, mi-sm procirat alt verstune (Din cenusa Trojel”, STINDARDUL no. 15, anaapr, 1070, D_ 12) caro Inchidea laceleagl {de\, Intr-o frafare mal cone!” 8H Adaog ck Ton Antonescu a foloslt In proces categoria Snoxlstent printre cele de mal sis de testament politic, Misat poporulul roman. ‘Text! semniat de dl Penescti nit poate fi elasat niealeri Nu posed o singurk trark ineditd (adles nepublicatay din ‘multe vorbirle lansata in eter de Tully Maniit dealunul lune! sinucase viel}. Vor f1 existand poate note nie celor Gare All petrecut Impreund cu el anil de Inehisoare, MA fn- idolesc Insi, ba chiar ag pune mana In foc, ch dupa pero- Talia de In proces a dul Penescu — despre care va fi Vorba ti alt-parte — ulin Maniu i-a mal adress un sin ur euyany Tat deci cum stau Jucrurie: “testament” nu exist In prog dlul Penescy lar D-sa este ultimul om care #\ boat Fevendiea ealitaten Juridick do executor al ultimet posit (eracul a avut atAteal) a Iu! Tully Mantu, Dar Jat continutul Iitsimdntulul” cum zicen odinioar® 41 ComAntelu, Tolosind un termen dialectal mal potrivit pentru e& nu e furidio: Ly Conslderajii despre Migearea Legionard ew reprodu- fetea,Sragmntard.a nel sorgort. din care role clar ck In “rua TbertOHt (23 august 1944, bine tnjeles) dl Co: manicia gi dat adezlunea clamoroast ta ‘ach’, ar trebul sh gtie o& un document se sublted omision, Pencs- fegral,Pay oa tenia. £8 aceasi nApAstultA soar- ambele ;_enatul eomunismulul sovletic, Misat de aceas ere se abatA crunt asupra Ge EA. predats bunts plac al Tmuscallor stalk Defi la fel de pirtagl 1a “binefacerile paradisulul rogu”. eu care {-e blagoslovit Apusul, tratamentul aplicat minor jase fn Unigaria, nu a fost egal cu cel SBR GP oma aineraqior taehlare rimase tn To: 'P. Real cat gi RS. Rol s'au intreeut tn at/eoe 1 ou ample Bi jocale nevisate si nemeritate, iy ani 1980, in Tuna Oetomtele, uvernud S Relat u deeretat o sXptimank a — Pricteniel Romano Hgotnee to exe aurarit toc aerle de maple in UGE Lins gi pe cave toau mareat tn Iria Platelle, cy fralterea mul Ui postal cu supratiparul “TRATASCA PRIETENIA ROMANO MAGHIARA™. Nimie coresptnzitor nu s'a produs miei pind astaai din parten vecinilor ungurl, ‘Seal, universitati, biblioteel, teatre, presi toate propril, epreventan{\ tn parlament, profesori universitari, demm!- tar, minigtril In guvern, te, pentruca pank la. sfarsit, tnguril nostri tn complect acord cu guveroul dela Buda- al {ul Janos Kadar, sf cu ungurit refugiati In Occ! ‘ent dupA revolujia din 1956 (care se bucuri de multe sim: patil In opinia poblica mondlald, rerultat al sprijinulns Syrelior maghiarofill), e& tmagineze “persecu\ls” tmpotriva Ungurllor in RS. R. $1 sh ceara prin manifestatii publice In faja Organtzatie) Najfunilor Unite 9 a Guvernului ame- riean Ia Washington, sever boleot s sanchiuni Impotriva Romantel, "AL cul foc. Yor 8-1 fack Uneurll comunigt, cu aceastis neldalall atitudine fat de Romanil comuntgti “frat intra Sdeologia leninisto-marxista”? ‘Transilvanla nu. mal este o problems dels 1 Decembrie 1018. Situniia ed politict este treversibils A fost, este gi va fl totdeauna romAncasc’. Nu se mat poate remedievaliza istoria. ‘Omenirea a platit scump cele dov principil isvorate din eele donk erunte risboale mondiale: cel al najlonalitatllor slautodeterminaril gi cel al drepturllor omulut. care se yres ‘Astaxl aplicat pe intreaga planet. Coloniallarni a murlt pentru totdeauna s drama care incepe pentru. Rhodesia — ex britanick — astliel Zimbs. ‘dwe, 0 dovedeste cu prisosinyé celor care cred ci mal pot selaviea uropene, ett cultura gi tradifil milenare ‘Unguril, imping de patronll lor mascovlti, se pare cl mai ceast Aventura. Agitatilie lor sterile o demons: Lipéa de prevedere si de romAnism a primilor conduct ri RP. Rusts a lisat camp Uber vehementei antiroma- ‘hesti a militantior unguri revigionigth prin eliminarea Brasch #INUHLA ‘a Bisericlt Unite, Besttondl. religion To. minus cel mat eficace In contra maghiariemuttl ga ma z sebet a @larizarit Bin, pleco Romtnt greats Units a fost Up ge secole fliclia aprinsi a iW) Daco-Romanilor, bij. finagl, din negura vremurilor, al glie! transilvane, Preofil eatollet maghiarl 1 eptscopll lor sunt cet mal de. ‘lerator! ui rombnismulul transilvainesn si propsratort al maghlariahnl, pentruca #1 “fomAnit si se bucure de regl- ‘mul de fayoate al Ungurllor” fn R. 8. R ‘um am to deseori In paginile acestel cevidte, 1h mal bine s-frimdnte pe toft cel interesa\t In ‘acl epatlu Carpatin, £4 reallseue 9 confederatle a statelor —neslave — AUSTRIA-ROMANIA-UNGARIA? Ar fh pivo- til unl adevirnte Burops Unit, forth de echilibru Intre preten{ile a dot mongtril care vor si'domine lumea, eum & visato ologul Roosevelt: Rusia prin comunism qf USA Brin democraia tip american continent le Fespinge déopotriva, ea tnadecuate eulturit proprle, PUNCTE DE REPER PENTRU 0 ISTORIE A INCONSTIENTE! A) RADACINILE PUTREDE ALE DEMOCRATIEI de Romeo BRAN ISCUTAND despre pondere in Istoria po- ppoarsior, un englez des citat spunea des- Dre najitint cA se pot grupa in trel care Tas istorle; ware trilese tn Jstorle sau care tralese In afarn istorlel Calltatea de a face istorie nu este nea pirat Tegata. de numi Shute de ani chine, milloane, au trhit Jn afard gi astizl, alte milloane de dite rite culofl fae Ia fel. Grecia elentstt cu 6 mini de oamnenl & tacut.sstorle care fe Mal resimte, cultural gt astazi Poti fi iniplicat din plin in Istorle mantpulind abil par ghil finanetare eu care si influleneci oblective majore cum 4 Micut sf face bine organizata ume evrelensca de 1a care, fa ora actunla, s-ar putea invafa ceva In acest domenit Milcul nostet, popar cu farina Imparfita, ravnitA gl hilt. fulth veacurl dea-rindul ests un exemplu de tirle tn a {rl gf a face storie, pfnd dup’ tneeputul acestul seco) Acum fnsi, de 35 de ani, este in afara istorlel Cauzele tare au condus la prabugirea naffunlt noastre sunt mullipie $1 complexe aga d_yA cum toath Istorla strict contemporans e cludata 91 uneorl absconsa, Prabusirea nu poate {1 imputata niimal celor ce au con- dus Roménia numal unor persoane oricat de influtente ar 1H fost ele si ni poate fi Imputath exclusiv nicl earacterls ellor negatite ale RomAnilor acest nefericlt popor, “tola- nit Ia poalele carpallor” cum remarca cu tristela meta. fizied un ratinat parizian, S)mplificind.---dupiprocadeul:matematie—, pentril » iitinge mal uyor Fidacina problemel, putem spune ct tot ‘acest complex de cauze care nu dus In prabusire este logat de cludata, hullta,-diseutata 51 de mulyrdorita:democratte eontemporand vestlen Noluniea, veche — tot din epoca antica greceascd —, in Semniind domala, stapanitea poporulul —. 9 fost repusi tn Gireulfle de reveuita francee4 dela 1700 a1 de principle de bazk ale proaspatulal stat ameriean format. Toul 3° requcea Ia conoscatal slogan al libertati, egalitdti, frater nltS\ih, cuvinte ea sau davedit In timp goale de continut Democratia nous, aga zlsi burehest, din Franfa, $a 1) dicat contra absolutismuful feudal gl x pagit in lume ince pand eu o cumpilts teroare, efleand peo hecatomba. de cadavee ghilotinate sau fmpuscate, rumirul vietimelor in! ente, omorate tn nunele Unor aparente 91 demarogice mc intrecut doar de cont: 9 sania fing jemporandl communist De cealaltit parte a oceannlul, demoerajia lumi noi tn seurt timp t-a dovedit similari cu cea inventath de popo- ral civillzajie itoministe”, extermmnand cu Biblia in mand 1 ucleandu-se trafeste In. baza acelorasl principii. hou sub soare, Cuvintele tmbraca alte haine, {ont te aseminatoare elreartlor de bAlelt, dar goana pentru pa- ranola puterit rimdne acelagl. Libertatea mult trambitath aerate nu eats deck 31 ramane — un slogan erucite pudrate ale curiilor parfumate dispar. Ceremo- gle formate se due, Dar we iigeulac cu aparenta simp ‘4 costumelor sobre, cu gulere abe gl cu abunden Hitilor lzoeratee, oh ‘ v cum se prijind pe putere finaneiard, pe armat modern, Tn numele democeaiel, armate eleganteg Du ternlce pot seupa teritorll pagnice cu poposre cu vechl tra- iil eulturale, pot impune orice purnct de vedere conven- Pip ceva deri acm Tath de fa een ide Impert I wheat a seen periul Macedoneanw: lem eum a aus Roi inecuvl viet nt 2 minia 8K fle binecuvantata de ricll consider agenirile RomAntel modern “ col eet i my e dupit “re. inologlel moderne putem considera snul 1e48 "din punct de vedere al idealogtel politice. un ‘«xemplu edificator de Import at revotuylel. Un grup de tt (Urmeaza pag. 18.) { 2° Un paragraf de 11 rénduri 51 jumitate despre neret. a> Consideratil de Politica extérnd, din care aproat fumatate e constivultd din parafrazarea celebrel Aryl a [ul Aurel Bopoviet 42 Nigte divagatii Tara Gap nicl coada care se termini cu un eltat dintr'un apel al CNR si un adaos al d-lul Pe hheseu, Concluzie sublintata: Bste testamentul ut Tultu Ma- niu. Ma frec la ochl si nu stu cum s& callfie asemenea manipulare, Adiea dows fraze, plus gurnitura, din care niciun cuvdnt nu este al Tui Iuliu Manly sunt prozentate rept -testamentul” acestula. Dack nu c fals in acte publi- 6, @ In orice caz Inducere In eroare, De aici {ncolo il las pe Jurigti s& anallzeze dosarul, Bu mi {ntore la analiza Metodick a ~textulul din octombrie Nise spune ca dl Peneseu are tn manuscris dou volume de memoril, M& bucur si abea astept publicarea Jor pentru fle examina cu atentle. Dar m& ingrilorez imediat, cum @ normal, Dach acele pagini a fost transmise pe Undele ‘Kuropel Libero” stam primit nthil obstat din Dariza lul Noel Bercoviel, Jupiter!’ Pe sub ce furcl eaudine au tre- bbult sit treacs> ‘Analiza *textulul din octombrie” va avea ca oblect 1s tnexactititile (politicos spus), 2° “Intoarcerca pe dos @ uuor afirmatll anterloare, in afarglt 8° truismele gi 16. efile orientate. 1= Citat: “La 23 august s'a constitult guvernul Sink- teseu cu generalul Aldea la Ministerul de Interne, La ce- rerea generalulul Susalcov, pregedintele Comisiel aliate de contro), au Incoput arestarlle unora din fostil demnitari dis tmpul Wi Antonescu, a unor generall, a celor acuzatt We colaborare cu Germania sia Legionarilor”. Arestarile din dupi-amiaza allel de 23 august pot fl cronometrate; tele aut fost executate de garda regala sub comanda capita. hulul Dimitrescu, 1a ordinul M.S, secundat de generalul Sindtescu (ef, Arthur Gould Lee, Crown against sickle, Londra, 1950, p. 68-79). La orele 10,80, in momentul ares- tirllor, generalul Aldea nu era Ine& Ministra de Interne dezignat cl membru “potentiai™ al unul. guvern Improvizat fabea edtre seara. Generalul Susalcoy mu a avut niciun amestee In aceast4 afacere, el filnd consilierul generalulul Malinoyski s¢ glgea undeva in Moldova ocupat cu ducerea In-eapiivitate a armatel romaine tridate, Comisia allata de_contro} mu-exista Ine’, cum mu exista nicl pretinsy! Strmictitiu™ semnat a¥€%"Tw-1S septembrie, 1944. Dupi aceasta dala, primal reprezentant sovietic al Comisiél a fost feneralai Vinogradov. Acesta, considerat de Rus! Insufl ent de energie tn procesul de sovietirare a Romaniel. a fost Mlocult cu Susatcoy doar la 48 martie 1945, cu. mi. slunea special’ a instaurarli guvernulul Groza (ef. Arthur Gould Lee, Helen, Queen Mother of Rumania, Londra, 1056. p. 249-250). Th care, dupi cereri Iacrimogene 1s “allajl” ‘au oferit PNT-lul gi PNI-lul dou strapontine pentru Hl Hafleganu sl. Miball Romniceanu. Inutili, au fost ulterior daft la 9 parte ca niste cArpe. Si gata ch opozitia manistobrAtienista. St apoiz opoxitie la ce? Impotriva sis Yemplul pe care ei Ingisi i instaurasera? Bodniras aven teoretle dreptul si-l ineulpe de lips& de lolalitate, E lucru stiut ck Memorlfle trebuesc scrise snainte ca clneva sh-g1 plardi memoria. Se pare cl di Penescu sufer& demult de amnesic, Aflam de 1a D-sa.c& al doliea. guvern SAndtescn n foat constitnit 1a 4 dec. 1944, In loc de 4 nolem: brleS decembrie! La procesul Maniu — veri afinuta (ver. sinnea francezA), 1947, p. 99, a avut Ioe dinlogul urmator Pregedintele: Ge functil afl ooupat th aparatul de stat? Acuizatul. (Peneseu): Am fost secretar general al Mints: terulul de Tnterno In 1089 gh de trel orl deputat Pregedintele: Mi Se Dare ch ati mal fost ¢1 alteava: Acuzatul; Nu, Ba da, am fost ministry tn B44, +m fost Ministrui de Interne. Dé unde ar urma ci di Penescu a fost ‘Ministry de Thterne doar 0 #1 ori deloc, in care rastimp a reuglt s& comit minunile earitapile asupra eBrora se ex: Unde larg fn_vorbe sl. laconic tm preciesrl ‘Trathndu-ee de felil cum J-a mAngaigt si salvat pe Lagionari ii las pe col in eauizi sh {a positte. Nu sunt in- Format. amplu aya cur imi place a fl In ce priveste epl- sodul de Te Pitestt din 10 august 1948) din timpul campa~ nie} electorale, end dol. prietenj.al dul Penescu ar fl fost omorffi YAnga Dsa, constabe-dack erau prleton! !nsem: neask ch nu eral anoniml, jar dack au fost ucis nu ¢ hiclun rise penten niment date da numele. Cine sunt vietimole ea 68 Te Ghorim memoria” 2° Pesta guvernul prezidat de Inlia Manin intre 20 oc. tomprie 1932 1 13 janwarie 1939. di Penesct trece foarte repeda: “eu exeeptin. misuriior lunte contra Legionarllor de Ton Mikalache, ministra do interne tn 1089, In erreren regelul Carol, PNT nn a avut nfelodati o atjtudine oskits fata de acegtia”. Mdsurile sunt nfo mal mult nicl mat Puyin decht 0 “demoeraticA” dizolvare, St apo! nu e falr- play eA lisAm ponosul numal pe umeril e drept puternicl ‘SM ih) Mihalache, Ministerul de Tnterne de atuncl — secro- Urol general ar trebul si o gtte — era bleefal: celstalt vultur éhior 9 cu monoclu ny era altul decat Taranistul, apol transfug, Armand Calinescu, Tav& in ee companta s'au kisit Leyionaril “aiunecapl”. In aeeste momente Biajine de Criciif parca ti-e mili gl de ealomniatorul universal Blefil oament au vrut -titiunt"! 3° ‘Tree la traismele, hilariante dack n’ar ft tragice Dac ar f trait Codreanu, nu ar fl cazut forga gl sade gear’. N'am vaznt in niclun manual de logies acest Up de rationament circular, Codreanu a fost Inculpat, cor damnat §1 ueis tocmal eu complicitatea frenetic exprimats @ Jul Jorga, care la randul stu a Ispigit o vink morala Apol: “Adevaratul om de stat este acela care prevede ce se va Intampta”, Surprinzitor corolar de metodolople Is forled: politicienti. au darul protetiel tar ‘protesis pot il politicient, Partea a doua a ra}onamentulul nu e totus in inteegime deralat: mA ghndese 1a Molse, Ezcchtel. st Daniel. Numai c& vremea profetismulul politic a trecut emult: dupa eaptivitates GabllonicA a Teraelitilor gi dis trogerea primului Témpld, Insisl revolta Maccabellor © 0 dovada a lipsel de vietune polled. Nut putem. cere a-Jui Penescu cultura teologies 9 0. pAtrunastoare filosolte. istorlel, Dar de ce nu tace? Eu nu mA ocup de eardiologie orl de trigonometric Acim o omisiune gravi. In fragmentul de serisoare a al Tuilu Manin se pomeneste de 0 “frumoask proclamatie™ @ lol Comaniciu. Cel care nfaw citi-o vor fl foarte aur: prinsl cfnd vor lua cunostin\é de ea. Filnd tn domenivl public, si mat ales dup 35 de an), autoral mu mal are eopy: right asupra el, Totusl, agteptim sportiv ak 0 publice sin- fur Imprevna cy raspuinsul netrunchial al lul Manta. Alt um, dupiln tas Sorecl. 6 vom Tace nol. Se va Tnlitura astf€l orice ambiguitate, ba roal mult, va fl plangerea ¢l scrignirea dingo. ge um _aproape patru ani seriam urmiitoarele d-tut Pe- eect, care mA invitase urban s& particip 1a eludatdl D-el sale “CNR™ care, din capul loculul, penta gament Iuctst, mn anunta nimic bun. Refurul mew'a deslintult atacul go nilelor pe care — lisiind caritatea deoparte — a trebult s4 Te lovese peste neruginatul bot ealomnlator, Skodsborg. 29 iulfe 1970. Mult stimate domnule Penescu: Am primit serisotile dy. ain $0 funle si 10 lule deasemenca si materialele anexe pe care Ie restitul aliturat Am IntArciat cu raspuntul cAct el mal cerut Indelingat& meditare, Am avut thtre timp, ia ceeagl problemi. un schimb de scrisori cu vechiol meu prieten dl Heratiu. Cominiclu. Regret de a nu pritea coresptinde increderil cu care ‘mA onoratl chiar dack pe plattorme extrem de Iara 1+ Necesitatea unel reprerentante nationale. 2 Renunfarea Ia arbitrajul Majest&Hl Sale 3*_ Totala independents fat de patronaje straine Return met se fustified tn felul urmator: A> Nu sit nicio chemare de “leader” politic. In exil, timp de 25 de ani, am fost um tptitor de rand In imarea telestare anti-comunistt. Aga dorese 0 rimén mal departe, Titluri vane n'ar adMoza nimlc Ja, modesta mea contribute, 2+ Defi evalues just freuttile ce stan in fata unei “doairt™ a representantel nationale imb permit anu aproba felul dv, de a proceda, Ne-aslguratl ci cele tret partide se sprijind pe reaiitaten din fart ‘Am vole 54 mi indolese: In condifiile actuale cand orice sonda) de oninle este Imposibil. Un singut exemplu. Existenta PSD este de domen{ut mitalogle! (08 "% In alegerile din 1087). Bla fost supra-dimen: slonat Jn striiniitate de edtiva soctaldemocratt— fe ont de doud ori ca alde Gaston Beuve — care aveay tot Interestl sil fack pe Guy Mollet s& creadA c& §1 Romania a avut tin un min-SETO! Gt totul s'a redus In lavallera eu pleNtele a Tul Titel Petrescu, Folklor Inocent, cand nui intereine mistiticaren, Or catapu!- tarea de azl a unor soclalistt romani de cafenea. In locurl de frinte este falsifieare calificath gf, fn plus, rotesch ‘Se Clim v'am dectarat Ia Paris, in cursul Intreve- derit noastre, mi am niclo apartenent& politich chiar Suck pot fl clasat In dreapta. in randurile nationa. ligtitor. In fapt raman. un Antonescian ®, adic fidel necanditlonint luptel nenitra supravietulre In care ness Condus ultimal most volevod. Credinta mea este IntactA fath' de toll combatantll de la generalt Ia soldati. care an murit Mitre Prut si Caueaa. Cel vil ui fost deronoratl sl asasinatf cu aprobaren partl- delor “democratic” ® venfbil a trare Unte de hotar tntre morminte. BY bine! ea mM descaplir numal In tata cetor curateADEVARURI CARE TREBUESC AMINTITE Aceasts Kremlinafu), eu consimtSmaatal Ame rabilior gal Enplesior, constitue instrumental esenlal ‘eanllor 6 suioar al stratepiel rose, Gt Strauss sdaea =... stabilitatea Ideologied « acestul Stat, care nu existh deeat prin Moscova rimine ca o conditie a UHIiti{lt ef Kremlinul are interes ca tilialn de Ia Pankoy 4 continue a apliea metodele crunte care Iyasigur dominatta”. ‘Am folostt aceste eitirt cate Inlesnese si Infelegem att- tudinea Germaniel Pederale, de un tucid politic, Fefractar orledral proeet romantic tn ee priveste viltorul Germaniel, care ee Ingemineazh cu interesele vitale ale Buropel bere de azi, Intregita maine. Ziarele franceze eu data de 7 Februarie 1978 amintese vaits cancelarclas Helmut Schmidt 1a Paris, cu prilejal Sniversanil a 16 ant al “Tratatulut de omlcifie st de coope- rare franco-german™, Incet, dar sigur, a Iuat contur de Solidi reallaare baza wnitapil europene, care constitue ma- fea speranfa gi uniea certitadine de lbertate 4 Statelor Buropene, predate Ia Teheran 1 Yalta tutoratulul polltle economle al Ruslel Bovietice, care de la 23 August le domind 1 Te exploateaza. POLITICA ROMANIET inte 1038 gi 1044) ‘Ari flcut aceasitsuccint tetrtensuceestuni evenimen- telor de In victoria Napional-sociallsmului in Germania si Wack 1 trabosren tn catastrofa finaih ln Aprile 104, Péterd a pune te tumina adevarat, crite politice exter. Perera Rofahniel, care augusta capitularea Pen rase ca Pagmer"ia 2 August 1044, cu. toate trapleele consteinte fetFay saccade atone pn a Politi extern Heep spars pete neatteratd tidetate polltee! externe’a\ Friel Get Pied a seminal tratatul de fina4d cu perc allate ‘eran: facangiio, Belgie, Wally gi de-netniiturat, cu usta! 8 fost IC Brittanu. Fireste, in aceastA cructalf hotdrire, UN TESTAMENT Cet care, dups tridare si colaborary, i-au_ primit pedeapea au ispisit plicate. n'au murit moarte ima- ulatd de martirl. St cu aceasta am spus tot Pentru mine, platra de inceréare a orlcdrel Injene- Dirt rominestl representative este o declaratie so- lero’ de repudiere $i condamnare {Ard rezerve n “actulut de la 28 august” Batilla pentru Ubertatea Uirii de maine nu poate fi racordath decat In lupta eptck celor fost vandufl ta acea dats fatall. A include in “eomttet” pe 1AvGatoelt gigantienlal deustra mk se pare o dericiune. AlstUrl de eet nia vol ate mictodat’ 42 De. minimis nletun eomentar. Un bufon agramat g} arogunt ea Ton Rall #w desealificat ain. gue demult, din vremes efind ne Indemns sh-l a)utamn pe Ceausescu. ‘Mult —stimate domnnle Peneseu, aceasta este punetul meu de vedere, exorimat cu toatl franche- fen, RAspunsul negativ nu insemneazt ch nu vol privi 0 timpatie ceen ce vetl reug! a realiza, dacd aceste Fealiait ge vor suprapunee, fle sl In parie, pe stricta més. visiune & Jumit ‘Riman al dy. en profunds stims, ee Rao + -NB-La 28 mat 1978 geriam printre altele d.tut H. Co- miniciu: [D) Pensscu) “credea ch sunt Legionar, N'am Fenegat nisio simpatie et visul curat al adolescentel mele \ 1 n 1 vot aguma foldeauns, Drectzat ek nu am mandat Nu Vid ce uy putea adtoza Ia aceasth Iuare de pozitie are nu cunvagte drum de intoarcere, Poate una din maxi- Title ‘louse ale Maregaluluj: "ew nu sunt om politic ca Sa-mi echimb convingerite™ # LOZOVAN de Pamfil SEICARU exists gf un sentiment care igi afla originile jn rolul Ju- fat de Franja sub Napoleon al 1-lea in realizarea uniril Gtlor dou principate Moldova ¢l.Valahia, 1a 24 Tanuarie (aso. Bra opera qeneratiet de In 184) care’ a dat sens}blll. tatil navlonale ea oblectiv: reatisarea Dactet Traiane. St Ta fost dat lol 8h Infaptulascd, In 1918, fascinantul ‘is al enerafie! romantismulul (politica ce m caracterizat Fevolufia de 1a 1648), In care Ton Britianu, tatsl, a Jucat Un rol aga de mare. Cred ci este de datoria celor din emlgratie, care sunt tn misura eh expllee genetatillor tinere—cel nilscutt dap’ 23 August 10i4— gl sf inléture legendele, sacrificlne pe fare lea ficut poporul roman spre a infesn| reallzarea Iiracoluiul din Decembrle 1018, Nu a fost un dar genéros fl allatiior, Saint Aulaire, ea ministru al Franget In Romi his, a trait risboltl nostru. gl lupta grea pentra a ni se Teeunoagte drepturlle prevarute prin tratatele semnate oi puterile allate, In August 1916, dé eitre Comitetul Suprem allat, In 1019, Tdela Unita Roménilor in tntregul spatiu al Dactel so redlzase. Sacrifielile Acute erau imense, Iath plerderite armatel romaine: 2267 ofljerl gl 239709 soldatl, Aceasta represinta o plerdere de 11.4 % din totatul de 19843 offer, §llde 205 % din cet 800.000 de soldati mobilizatl. Trebue Natogatacestul numar vietlmete civiie ale risbotulut: 2438 mort gl 1501 rfniji in urma bombardamentelor, ale Avia{iel si artileriel. In plus 1400 de persoane rinite de armatele Inamlce In diverse (mprejarir Epidemia de ufos exantematic, fenra Fecurenth gl varlolA ay fiicut adevirate pustiirl in Moldova, in randurile popu- Tajtet elvile, Victimele acestor epidemii au fost: mult mal numeroase decal plerderile suferite in tupte, Succestun Hinanclars se exptima th clite Ingrozitoare. Papubele pri- elnulte de ceupafia Tnamica ol emistunca Ficutt ti Seupaiel a reprezeni ingurA dows. rillarde gl 173 mmiloane dv-tel aur. Pierdeeie tuners de Industrla petro- Tlut sunt evaluate tn 10 milloans de livre sterling (valon ‘ea din 1910), Cu toate eA aceste distruwerh au fost pricl- nuite din iniflativa Rnglesilor, fireste in Interesul eomun al risbolulul, despigublrile soeletattlor strtine, care exploa. fasera industria petrolulul, au rimas nuimal in sarcina Statulol romdn. Datorla contractath de Rominia fata de ailla{t in enrsul rabotulul pentru armament, echtpament sl aprovizionare, a depayit douk millarde tel aur. In_ plus, Yezaural depus ia Moscova—reeerva de nur a Bancit Na flonale, un miliard Jet aur—ne-n fost confissat de Rusia, ‘Aceat deport era garantat de alla! dar plerderea a ramos in garcina Btatulal roman, ‘Amintim sume toate acesten ea gencratiile tinere sh ste ch fronticrele Romaniel din 1910-nu al fost o bund Yoinj& din parten allatflor, ef leam patie din. plin. sub toate formele, Marile Puts sunt tare genotoase In pro- mistunt, cind au nevote de Mleile Btate gl taro uituce cand vin senda in aceste conditit, cu toate scliderile guvernelor, ne-am achitat datopile, rm i0sl, eu toata eX fasesem crit Tot prin “Dictatul dela Viena* gi "Ullimatumul ruscso” ain Tonle 1040, am isbutit 64 participam Ja Flsbotil contra Ruslet timp de 8 ant gf 8 lonk. Rra examennl de gotiditate al Statulol, bullt de beneticiarlt capitularill {8eh corditi in 28 August 1044. Aslan), Unerior stort roman Je eate mnteraig sh aminteasca de *Pactut Ribbentrop: Molotov” ca al de “Uittmatul™ Rustel Sovletice dat t Tante 1940, me iat dupl thiringerea Frange\ “Independenit #1 suverant™ proclamiit meren oftetalitaten dar suveranjtates limitats sbalata, adevarut in toraturk pots ste af de Remania ud treme Tutt et ie revolthm, este conseelnta fatald a actulnl de Ia. 79 ge revolt rf Io de In 28 In Taniyarlé 1098, Adolf Hitler a fost numit Cancetar al Relchlal. Care urima sh fe politica Mt externl era In indemana orieSrat om polltte ea simtul FRapunderit: 0 piles eunioagte din fectura cArtil =Mein Kampf. ‘Tratatele Inchelate In Versailles erau direct amenintate. Si Rominia gra beneflelarh a tratatulul care ta eonsacrat frontlerele, Evident, exista inch tmayinea armatel francezo, care cl Dretul a un milion si fumatate de mary abtinune vievorta. Aveam ta Parts 0 Ambasadh; aveam fosrte muitt atagnti militart din toate armole; gf toata elasa polities a Romi. ‘let te orlenta duph presa. st ravistele trancege, Fra drei ohigatoriy 58 se observe reaetille Frantel Muph Instalaren Jul Hitter Im eonduverea. German tet Succesive proteste la incliletirile tratatulul de Ia Ver- sallles. Dp 7 Martie 1036, nlel o {luzie nu mal era Inga- GUIRK tn co, privepte polities mould Cancelas al Ralenult LeLarirnae peat RR nt Roe MSU ile ale “Dictatului” de la Versailles, ale tratatelor de In Saint ermal THARon ge eMaUEeaealar¥ estal Be Ja Ver- sallles. On), aceastK nouil politic a Germanlel, protiynict poll- ticlt Lut Stresemann, constitula o direct amenintare a Itregutal safer de! securitate pe care Feante, It tixase pentru Centrul 61 Bstul Europel. Se sprijinea ln Est pe Polonia gl pe cele trel State wrupate in ‘Mica Infelepere ‘conceputa de ‘Take Tonescu g1 adoptatt de Franta. Fireste, oeste tre] State totalizau 70 milloane de oament, formind in bloc Important, Dintre cele trel State. Cehoslovacia era cea mal ameninfats de nous politick a Tul Hitler. Nout ‘Stat confinen o populafle german’ numeronsi: Sudettt, Problema germanilor sudetl n'a fost inventatt de Hitler. ‘Cu mull! ant inainte do Benes, sub Frants Tosi, tmpiratul Austro-Ungarlel (din eare 1céa parte Cehoslovacia de mal tareiu), Germanil Sude{{ au avut un purtitor de cuvant, cate se numea Georg Schnerer care, Incopind din 1880, ridicat problema acestor Sudet!, cerind restagarea lor In Relch, Avea partizani, pe cAt de convingi pe att de vio- lenfi. In 1880, acest! partizani au atacat §i devastat birou- tile vlarului “Neues Wiener Tageblatt” care publicase un Articol ostll fmpiratulul Germantei, Schnerer era socialist de extrema stang 51, patadoxal, antisemlt. Nu este de loc oxagerat 88 fle considerat ca precursor al Nattonal-Socta- Msmulut ereint de Adolt Hitler, ‘La 30 Octombri¢ 1918, Aduniarea National provizorie a Republice! austriace a adresat pregedintelui Wilson o noth In care se spunea urmMtoarele: “Domnule Presedinte, nol suntem convinsi cA, up ce afl studiat atent aceste chestiunl, vetl re- fuze, conform principillor enuntate de Dyoastra. Suptinerea contra vointel lor, a. 3600000 Germani Statulul coh. Nu, se poate stabili o pace durabil, Impiedecdndu-t sh lupte contra dominatiel striine de care sunt amenintatl. Nu se poate Inaugura,o democratie in Buropa central, supundnd prin forte larmelor $500,000 flinte umane unul popor de 6,300,000, Nu s‘ar putea stabill o pace durablli In Europa rein, fi sinul nowlui Stat cehoslovac, un fredentism german ale cNrot cherie? Constante Ia Berlin g1 Viena ar pune pacea europeans tn pericol” La 25 Decembrie 1018, Minlstral de externe austriac, s0- clalistul de mare prestigiw Otto Bauer, a adresat Corpulul Giplomatie 0 nota verbald, privitoare 1a desmembrarea fostel Austro-Ungarii, In care se spunen} “Tratatul de pace va trebul sk asigure fh primul rind intreaga libertate a poporulul austro-german De tot teritorlul pe care fl locueste: Austria propriu Aka Stirla germand. Tirolol german. Carintia er, Mand s1 reglunile germane din Bohemia de nord si de nord-est, Statul cehoslovac Inglobind aceste re- lun! nu va gal el Insugi nicl un avantay durabll gt Ya semina pur si simplu vechel Austr cu amalea ‘mul el de popoare ‘Textul motel Tul Otto Bauer a fost publicat 1a 8 Tanuarie 1910 In “Fremdendlati™, La 27 Tanuarie 1919. larul “Le Temps" a publieat un interview lat Tul Otto Bauer de in repreeentant al agentlel Havas, In care el representa ‘Anchlussul en “un [ucru foarte natural”, Tar privitor 1 Germanttaudetl, declara: “Chestiunea fraternititl ast pentru soetallgtit __ Austria, 61 vA top sh credell eh daca Conferinta ae ns an ts nea nC hs oD in fata unul nou iredentlam, toe atat de netast co Tealige date voit sh detiingone™ ‘Nu_a Intrziat ca sh se adeverenscl onto acer ehteve eApttcatny mat tr Site fl nationelistul Lodgmam. coniuind In ReteRen- Berr'in etn al-provinell Bohemia german. rupee cehe au Invadat tinntul. S'au produs clocnirl tntre popy- ermnah Ah trupete! cen, aA Martie 1010 au fost omora{! 52 de german! la Kaxdem, La 6 Martie protest solemn In Adunaréa Nationals a At La 0 Martie, Otto Pana Potent ay ag a tnténre be propunes 0 consiltare «populate priv Hints Sgae{iior. gi im. aploptarea. consulta, terforite contestate 8 fle ocuipate de trupele une! Mari puterl. Au ‘trecut trel luni fir ca aceasté not aA alba un rispuns. La 7 Tunié, fn fata adunarii Constituante, in discursul Fésut, Otto’ sue arath Cehoatovacla ea! tun now Stat de na}lonaltayt, tn atmo, trata a ai MAMGerataste ae oNare watbatecs tna fafa 8 rtismentul Tol foctnl-demiperatul hl alta, vor y= cnet al {te oprestunen care ot oath viata pubes” Otto Bauer profetizn pribusires, noulul conse- cin vendiern Burope ta 8 Yani ca Me ees semniitll tratatulul de pace de la Verealiles, Cancelarul fuithiae,‘enner sated n_ Memoria al “olmencea eed _ Document Boal Stra tele “Puterile allate 91 asoclate sunt pe cale si comita, fata de populatia risslor teritorit gi de tofl Austriecit: German! o flagrant Injustitie gl de a antrena po porul cehoslovac Intr'o politich “aventuroast gi ca. Lastrofies, Puterlle vor crea prin aceasta, in eentrul Europel, un focar de risbol eivil, al chrul rug apring poate devent pentru Buropa cu mult mat perieulos decit fermentarea continu din Balcant”. Serisoarea Cancolarulul Renner se Inchota Atirmatie: “Nielodat nafhines supuss, nix feeasta dominaylet”. Chnd ‘mal térciu, Hitler ridiea problema Germantlor- Sudet!, Mica Intelegere incepuse ah se destact. Tn Tunle 1935, Regentul 1ugosiaviel, Paul, a Inskreinat pe Stoladino- vic 'si formeze quvernul, Acesta, spirit realist, sha. dat Seam ef 0 aproplere de Germania gt de Italia putea sorvi economia ngrarh a Statulul, situindut tntr'o porltte de heutralltate fa}4 de cele doult mart State cate amentnjau pacea; neutralitate care o punea tn atara de orlee Dericol, ‘Din netericire, printul regent Paul fusese erescut In ‘Anglia, aven lemitari In Malta gocletate englezt gi aven gt tenainit categorie pro-britantce. La rugestiunile guvernuful engles a {nlocult be Stoladinovicl cu fostul ministra de externe al tegelul Alexandru, Cintar Marcovlet, Ori elt ar Ti fost de diback noul get al quvernulul, Anglia 31 rixase politica el In Baleant si tn consecinta, lord Halifax a Inceput negocterile cu ‘Turcia. Acordul’ intre cele dou guverne a fost Inchelat Ia 18 Octombrie 1998, Articolul 6 fe referea la Baleant gi preeiza: “Cele dou’ guverne in egal, ch este neceous 42 soSnltased sccurittsn Bateahio, Sinn conse peru ase ange acest sop ft imal repede” i tae ac eas coi wears ae nara eas posta reginel Victoria, Vizita regelul Carol la Londra avea Sr alech eae een pe niet ter oc i ear Srrin witens Wien meses oieh Par Hi ‘opupat sh gribeaseé o Inarmare ant derile eAdArnfeita prin. vele industria de armament, She eee a ie eee absolut necesitate — s¢ avea tn vedere jul gl produ- ‘ele allmentare, La 20 Aprille 1939, no\ ‘terne al Roménie!, Grigore Gafencu, era In Berlin. Situatta era delicatd: RomAnia acceptase garantie Frantel gt Angliel Din ct expunerea vizitel Ia ing, 18 Rib ‘entrop si Hitler, reese et dorinta Relehulul era ca] "u participe la incerculrea Germantel gl 64 primeasca, Statuny de garanyhte Franjel Saat gerne rma aceasth, ‘olera, i ‘de Gingory arsed anita armele rate") a ny compromies eenait Ni reanae rie eae ah ptielee "mumal tno fncerenire “prinolo- nAscocire — ole. Marepalul Goering s'a pronuntat clar. Cytm: “Aceasta politica. con dual ds Londre, te a tt mal ‘DVoastra, {cue ePava sams clog a an ineercuit; el nu yrea si lupte cu TERRIA Waa Gh pie a aac tn nie le mat sensibile gi cele mal slabe ale frontulul inamic. Mase Tem Daek ee pan pln Ge eq puters Dae Treorotire, 101 ‘4 abandonim poftelor vecinilor a nase mest erismint et ‘Era un avé vi ‘a waa Gifen in caiea chat Ia Pak “Ni doaren nn] ' '