ANUL XXV - Nr, 19 Giecclon eva Gate} REVINTA we GOUTORA BT AGITUNE NOHANEANCA TW EXIL Redacfor! Trot Fupeee INTELEGERE GRAITOARE (IN SURUL ACTULUI DELA 23 AUGUST 1944) io Faust BRADESCU Exist 0 surprinzitoare discordan{a de expunere 9 sus. jinere a evenimentulul ce va rimane in istoria neamulul Sub denumirea de “Actul deta 23 August 1044”, Pe de 0 parte, tofl cel care au Iuat parte aclivi Ja ris. tallzarea tristulul eveniment, SUSTIN SUS SI TARE, ch ‘actlunea lor a fost legitima, patrioticl si mireata. Prin erler! ¢l-declaratit publice se afirmi c& acest acta con: stitult evenimentil-eelmal important In ultima faz a riz bolulul din Rasdrlt, ‘Toll revendiex-vehament_ PATERNI- TATEA, fie @ (dell Ih sine, fle a conciliaburilor secrete dune cu diversele forte Inamlce, fle a relaftilor {deologice eu par- fldele congenere din Occident (care Insistau 8A se ajungt Ia acest desnodamant), fle a rezultatelor oblinute prin semnarea Acordult up acegtl corife! al democraffel romanesti, actul deta 23 Allgust a fost §1 ya rimine ca CEA MAI EXTRAOR- DINARA CONTRIBUTIE a coalitlel paranisto-libernlo-so. lallstA din Istoria modern a Romanlel. $i nu permit ni. miintla si le conteste acest fapt. Deaceea, pentru a o doved!, slrbAtoreso DATA In flecare an, printr'o “cupd de ondare” sorbia cara la aceeasl ori cAnd polltrueil din {ari 131 sorb cupa Jor de gampanie in cinsten acelulag eve- iment, pe eare-| revendied cu aceeasl ardoare, Dar astai o simpli gl anodini colneldenta, deoarece —clim toata lumea-o gtle — scordul n'a fost preparat ‘de membril partidulul eomunist (chiar dac& au luat parte in ultima faa), ci de proeminentele tlgurl ale partidelor Istorice. “Gloria” nu. poate revent dect acestora si urma: lor lor care, In exil, prezint& cn mandrle autenticitaten, Importanta gi superioritatea marel achiunt politice. Prin toate mifioacele gi'n toate ocaaille so ridlct in sll vi “minunata” gi “neintracuta” subtllltate politics dela 23 August 1044, care ne-a adus — nlce-se — ELIBERAREA de sub: jugul nazist; NIMICIREA fasclmulul romin 1 DEMOORATIZAREA Ari) Be with numal expunerea unor mict adevirurl: ede 35 de ant, DIN CAUZA ISTETIMET 81 RAFINAMENTULUT POLITIGIENTLOR DEMOCRAT, naliuneas romani induri ehinurile uunul ealvar Inspiimantator: — ck "eltberarea” a Insemnat cotropirea jiril de eAtre trupele sovletice; — ch Sdemoerniizarca” a nsemnat Impunerea regimulul comu. nist; — ef “némictraa farctsmulul” wa soldat eu marxlza- rea poporulul. §| tolugl se sushine e& toate aceste rout tate negative nu pot, pentru nimic in lume, sh umbreascd mirejia actulut dela 28 August, oper unicd g| monumen- tall partidelor Istoriee|.,. Pe de alt parte, Intdinim ins o a dous opinie relatiy a Insemnitates acelulagl evoniment eu urmirl atit de tiaglee: Bxirem de gurprinaAtoare dealtfel, in forma to fled gl partlzank. Busyinutd cu ardoare de persoane ee © tn rasiimpul a 80g! mal tine de ani au aflrmat con Srarll, findgata alto fn spaned pe oricine-ar fl tndrbs nit SA NU FIE de acord cu ele, adic&: impotriva actulul dela 23 August 1044, Printr’o metamorfozi curloasf. aceste persoane au ajans sublt 1a conclusia cl — INTR'ADEVAR — fctul sus numit poate fl aeceptat, lar pollticienti care lau 2imislit pot fi AUGUST’ - SEPTEMBRIE, 1979 Depdsito legal: M. 6157-068. NOAPTEA CUTITELOR LUNGI (21-22 SEPTIEMBRE 1939) de Nicolae ROSCA Istorla omenitil este pling de crusiml, Omul, aceasti taplurd flrava, hirizith de a se indlfa peste components sa blologied sl a desvolta spre nemArginit earacteristica spiritual, dara dumnezelrit din el intampin& greutatl, este Impledecat parok de un Blestem ancestral de a se putea bucura din plin de vit gl de Tumina cate este ur- rid In feattura vl, Parek o mink nevazuti M1 apuck de poalele thnlcel de tink din care m purces gl trage mereu In Jos impledeckndu-t sborul spre destinele lui superioare. ‘Chel dack dela Incoputul existenjel omenegtt gl pand as- {Ari observa e& drumul {a fost tneBlzit de o puternies 4h permanent dovintd, de deptgiro « conditiel animales 1 de infrhngera a {ortelor minore ce Inc 11 rivigese exis- fenta, nu-t mat ptfin adevirat ch acest drum a fost tare anevolos $i s'a plerdut de multe orl In mlagtinile unor crime oribile, a inor eruziml nomalpomentte. Imenso ru- gurl fumoegdnde inca de suferinte, Intovirigesc necontenit {storia omeniril pe tot parcursul el SA nul ge creadi ins ch aceste cruzimi, aceste exploail de silbiticle ce se nase din supapele neclnoscute ale su Hetulul orulul, sunt legate numal de treeut, ca o earac- teristick a nor Yeacurl de Inculturd, de obscurantism gi de neputintd do al cell prin stele destinul sXu inatt, Epo- elle recente @1 chiar epoca zllolor nosstre, pe care o numim ‘ou mandrle de clvilizatle inalts, de cultura rafinath gl de progres tehnlo, sunt svarcolite periodic de aceleag tenstunt i de aceleasl violente, Pe toate arlile geogratice ale Yumi 31 pe loate coordonatele tmpulul, carnea omulul a fost st ste lovits, lar drumurile viel Lau fost st Ji sunt Mcur- cate de vointa distrugatoare a unor semeni al sAl, RANi fadanel, neinchise, orlbile, ce nu vor clcatriza nieiodata, brazdeard adinc faa chinultd a socletatit noastre ‘BI dick unele din aceste crize bestiale ale omulul, tn special din epoca noastrl contemporank, sunt cunascute suflolent, ect publiolstloa s'a ocupat eu divilgarea tor, al- tele nu san Ducurat de acelas atentle Dinevoltoare din partea cl, Despre multe nu s'a seris nimlc, sau aproape hms, sau au fosl prise tn nlgte relectoafe Informative ce 16 deviaat eomploct gensul gt Ye altoreaz adevirul. Des. coperim astfel in {nformatica allelor noastre nisto strani eonceptll, nigte strimbe erlteril de seloctie a no}{unilor de Just gl nejust, de adevir gl minciund, de crim&, de teroare, de importan(a a faptelor punitive ‘ale soctetAyi in care a sore extmplu, cunouglem cu Bogie de Acta cru mitt nasiete din iagbrelo de coneenkrare, dar nu Taal gti niches ie nat nr form ln ounce UaIGRy AGat® etch eels auteinbe UAE mal Teas teatro de ee ale tepretilor gu fhacurlior, atae din Tesla cat gt din yaste arle dominats Her eC cyotcapk do aos g ee deer Fae aan eat a eee ie poles Shek tn acts ne (At Sone HA OL ESNSe noun k ba Ha Satper ANCE Gatun akan Wal de iene. Coat Soljenitain. Se pare ck penitele Informative ale lumii libe- fet al soa aterm mal re portant SRR 2S PPR ay cae Ta cata vrqterecotentt eu 0 BOFUE fof Ims- nD? sae” ets ir inom oan om ea a a‘ogtiinitico-fllozofie sa ia gregeals de Tere nfenaitate eatstronen pentru neamul omd- nese, sau eA cel care au genet Ja Ingenunchieres faril de aparare nationals de stunct RIA Prin forfa Tuerurllor, sunt absolvitl de toate vinele ce apast pe umerl! lor, mai ales de cand — alcl, tn exit — Yau decls «4 rela frhnele eonducerii dissporel romanesti. ‘Dece oare atta solicitudine fath de el? Foarte simplu. Pentrucs actul dela 23 August 1944 NARE NICI CEA MAT MICA INGEMNATATE PENTRU NEAMUL ROMANESC, Nu te fh privit deat en O SIMPLA DATA ISTORICA, es- rin eet 35 de ani de fericiti ocupatie eomunisto- ‘Dupi novs conceptie, wa dat 0 prea mare important date care, in fond, n'a marcat decit o “trecere ‘Jeo banalltate crach A lega lupta exiuful 31 Pourts newmalut de aceustd dats marunta i negieabiit Ineemneazi a nu fi priceput sensul "mare pollflet ql i eresele romAnime! In ora prevent... i 08 AVOUST 1944" — se afirmi sus 91 tare — A Fost, LESTE SI VA RAMANA UN FLEAC ISTORIC, deoarece (dup Eonceptla nolior einditor! politic! al exilulal romAnesc) ar Gxista 0 plerdere de substantia faptelor istorice, pe mi urd te timpul se scurge s nol interese pollticarde se erts- euviint, data care constitue de 35 ant m i sensul de Viat al exilulul, nu lil 9 linle de demarcate Intre treeut gf Vitor Inere vinovatit marel tragedit gl neamul tncatusa, Tnire cel ce se laud mereu cu infaptuires actulul de tea Tre gl cel eare, Iuclal, Iau combitut din prima clips, si Aceasta din simplul motiv cd ACTUL IN SINE N’ARE NI- Gio INSEMNATATE PARTICULARAS A fost — dup nona gnempie un mest set iatrle care nit mal istres- A deedt valoarea de amintire... WDar, th acest caz, ve ridlek 0 problem’ paradoxalé sf ho: Aitare, Pe ine ob erdem al de ce parte se fade viral? Mm plus, cum s¢ face cH, in eluda divergentei de opini, membril vehilor partide politiee g1 apsritorit nol! con: pki ig acral tneredere ot ricente™ uta? hu sa vat, de end e lumea, ca unil si considere problema esen{lala drept UN FLEAC FARA NICIO IMPOR. ANTA, pe cind alfa privesc drept FAPT ISTORIC EMI- NENT, af oth, aproperea tbl Toe pe bar torical fagt “fara Inportanta> St Seminent® In sce imp ‘Orieum am Intoarce problema suntem obligat! s& recu- noagtem ch CINEVA © pe cale sK fle tras pe sfoark ‘Cine? E ereu de precizat dack vulpoll de vita veche vor ‘pune sub ibe vulpoll de gcoal® now’, sau invers, De Aitfel, waizut mb acest unghlu, remultatal n’are nicio im- portant. Ce mie Tanda, ee mi-e Mandal. ‘Ceeate ne Infloreazh € faptul eo astfel de intelegere stranie (pe de-asupra discordanyel de apreciere) pune in Cumpan echilibril spiritual al exilatiior, care nu mal inf leg nimie din eceace se petrece tn Jurul lor, © allanta atat de ne in iocul ei, sub patronalul celul mal jalnic event- ent ce sa abAtit asupra naflunil romane in secolul XX, niu poate fl decAt rodul unet Infetegeri oportuniste, prin are protagonistlt ist bat joc Sf DE EXT SI DE NATIU: NEA ce-gi duce ealvaral de 45 ant. ‘A da pirul shu unui astfel de acord — indiferent care din cele douk opinil € Junti tn eonsideratie — tneemrica: ‘Aa legitima actul migelnic dela 25 August 1044, g1 ‘imicl ratlunea dé a fi gta lupta a ntregulul = ‘Fash BRADESCU NOAPTEA CUTITELOR LUNGI ‘alvat In ultimal moment poporul de a 1 supus acelorast Destlultstt ce eugrums atl mal mult de jumdtate de Iu. ime -- Un mutism total sia agsternut peste muntil de ehinurt ‘peccare (-a uteal sill urc& ined poporul cuban, Impins de ‘malnile inrosite ale unul Fidel Castro. Es tip. se serie Inc, despre, epresunile stngeroute ale etmane din. Umpul rizbotulul, ee reaction, Brin exeeatirl, contra w lor et de e&tre pou THU elviie tneadrate in diferite forme de -maquls”, se amub tcere, sat se red sumar, ex nigte simple tapte diverse, razbunatile sfinice ale armatel errelestl, care bom: Ioardeash recontenlt cit toate mijloucete sale mlltare mo- rR me ark rier trict litre, popu ‘satele gi eampamentele In care Wau relu- agers atte Ia Hou! necanosevte“clocauste™ earl au a edpal scat tania fenomen, ium Stark ue not relugatt cava pritent rely eayiva pric ale al ee ear ars cine in teent Oveent, mal Yorbey ent ma ching Emp oeomoniaml? are vara plate sachet grec Grist demnitate omenesea, s& creada cf In Argentina te ‘mai mult dee&t in Romania ir startle an on ne acea ia cll th pati = Sie nfohaatd qe mentale acon: ‘Dar gl In treeut wa patreeut Ix nol atetag tucru, et alfh amen Th nals ete de wotenfs, eo dnw ttt, Ge amintese necontenit -crimele” Gara de Fier, unt bine cunoecate, ftimen ni pomeneyte etna ca at eapre eeatatite eine nburnane’ qi welder ibe: i toe care au fost comise contra acestela, de citre toate Dartidele politice — cei ziceau 1 democratice — si ree! murile ce sau (pela earma statulul roman. © cit de timid cinste informativa ar fl putut explien ugor ea sceste lesiri violente ale legionariior erau_nigte reacti tragice de indignare omeneascl ce nu mat putea f1 st iM, fn fafa abusurtior de putere gi a crusimilor guvern: mentale Ble au fost, din nenorocire, singura posibilitate fare se mat oferea legionarilor pentru a rectiflea 0 perm: ent stare de anormalitate statals. Inet din, 1983. Corn liu Zelea Codreanu avertizeart cercurlle polities romines- 1, e& exist totug o limitd a rAbAaril, Intro serlsonre adre- saat Tul AL, Valda: “Domnule Prim-Ministra, ee aaa ecg rhe saa ae eetnes rac ate teva rénduri. * oe setae RR 2 Terme ota isa d. Mibalache 91 gl-a facut sf lo glorie, pe langh Pee Ta emi e tates PERE naeec ice baa ieee atin ta ay ee siege St se eect i woe tt we eng faerie SPOS Bs cece nas Ssh RIM herald at ae ae PASS Sac rae A a torilor lor, despre cauzele reale ale acestel reacflunt vio- Tente, despre iegalitatile, violentele fizice gl erimele ce Yea comls acest om depe plataforma Guvernulul stu li eral? Cici toate aceste fapte se petreceay pe aceiag arle Informativi pe care o cutreerau cei ce-au condammnat (st condamni ined), numal atentatal dela Sinaia, Nu au auzit ide asasinarea sidentull Virgil Teodorescu pentruck. 1 pea afige electorale pentru partidul su? Niel de Impuy- earea muncitorulul Nis Constantin, pentru crima de a Arunca o pane camaraziior Ju! inchist in Universitat, ce Drotestau astfel tocmal contra fhra-delegilor euvernulul? I hie! de a tangrulol Yon BAlAlany mort tn spitatul din Giurgiu tn urma schingluirilor suferite Ia polltie? Nu au fauzlt de aruniearea In Inchisorl a 15.000 de oament. fara Vind, Tard mandate de arestare, firk cercetirl juridice, g Yinuft acolo eu toate protestele care s'au inalntat jn tonte partie? Nu au auzit de dizolvarea Girail de Fier, printr’o Geciale unilatersid a Consiliulu! de Minigtrit prezidat de Duca, act Siegal #1 anticonstitutional, numal pentru a eli- mina Migcarea din alegerile aproplate, care se prevedeau favorable acestla? Dar si oprim alt Tinta samavotnt clilor. Tati deci, pe un taler al balanfel Informative, tret davre, sehingiuirl 14% numMr, Inchisorl flegale, dizolvari millaterale: pe celAlalt’taler cadavrul unul singur om. 1G, Duca. Talerul lui Duca a avut mai mare greutate pentru informatica noastra. De 40 de ari se vorbeste necontenit atat In tari gi afark de moartea violentt a Prof. Nicolae Torga. Dar cat! din facestl vajniel aparAtor! al “drepturllor omulul” s'au aple- cat; milear cu curlozitate omeneasch duct nu alteeva, peste Silbateeul asasinat Intro tArzie noapte, a lui Cornett Zelea Codreant Impreund cu 13 camarazi al sil, asasinat pe eared instiga Prot, Torga In cArdigle cu Regele Carol 11? Trebueste Jintit s1 dodorat celce merge In fruntea trupei indemma pe vremea aceea Prof. N. Torga, savantal de fal- ‘mil internaflonala, St hAltagit au fintit, uu tras gi au do- Dorit Tata decl, pe un taler al balantel informative, 14 cai vre, al oamenilor cel mal reprezentativi al romAnismulti contemporan; pe celalalt taler eadavral unul singur om. N. Torga. Numa} talerul Ju! Torga a avut greutate pentri Informatica Toasters ‘Am titulat acest articol, “noaptea cujitelor Iung\- Nir este vorba de aetul nazist din noaptea lub 90 Tunte 1oo4, cand fortele Lul Hitler fae eurdtenie In edifietul par- dull Naflonal-Soctalist Nu este vorba nicl de neagra noupte a Katin-ulul, unde AlbAtiela comunista lichideazA 11.000 de ofiteri polonezt Prizonlerl al Armatel Rosi! (silbiticle disparutt de altfel din informatica tumet) Ne referim 1a alti noapte de groazs, in care furia oar ba a Instinctelor de cavern’ remanente inc& tn, oament Sia desliintult: peste plalurile rominesti, smulgand sute sl cute de vieyi nevinovate din rosturile lor, 51 seuduind viata Tinlgtita a porulul nostra, Bete o noapte strapatuts de tin flor profund de eroazd, in care ure omului cBtre om se Fevarah peste Himitele firit sl care poate fi agezata 1a an Too de frunte Tm Gatoria cruzimllor sAviryite de om. Din Sknol poporulul nostru, bidnd 3! omencs, a apirut, ea Un paridox neinteles al existentet, o pitura politic’ ab- Jecth, crud si lipsit’ de Jumint interloare, care, fost Inegtora salbatictel din noaptea de 21-22 Septembrie 1030, ela care se Implinesc acum 40 de abi Dar a narkm faptele In alua de 21 Sept. 1089 cade Fipus de_gloantele ris bunttorilor™ Capitanulul, Armand Climescu, Bra Press Gintelo Consiitulal de Minigtelt st responsabitvl material al elder Mik Cornell Codreanu gi a altar sect si zecl de fruntagl al MigeArit. OXilnescu InseRunase tn Fars un reqiin, Ge teroare nemalpomenita pani atuncl, BAtAlle, sehingiul- File din beelurile pollyitor s} Impugetrite sumare, Fars Fudecats, provocau rant adancl sl dureroase, Grail de Fier. O fete nestinsd de singe arden vinta acestul om. E) fal luase angadamentul fat de stapAnit Tul din interlorut fi din exteriorul (aril a& dlstrugt Garda de Fier prin orice fhujlonce, {Ark numArstoare de morminte. Leglonarit care mat gcopals totus chinurilor gl omorurtior Tul erau arup- aU fn Tere, oncentrare al Spon on regimurl de exterminate. Intreg tneretul roman, toata crema inte- Jeetualithyit neamulul nostra din acen epock, a trecut prin Abatorol neestul Om. 0} toata paza de care se bucura, 0 sat de 0 legto- ark, condust de Mit, Dumiteeseu, IT tmpugek in Bueurestl Bra aingura cale pe care 0 mat IAsago deschish acest tran: {1 ace dreptate ch plstaul. La nedrepiatlle strgttoare fa'cer, In valurite de @ATbtlele cu care acest Indivld Inu da (ara, ru mal exista tS colusfe. nu mal rimisese alti [egire onoraba pentra tineretul romin dec&t teava pugtit cu glonful el Uelgator, Toate céile lepale pentru rectifica- rea flegatului ce dotnes ia moi, era. complect: locate, Depe caldarimul pe care se scurgea sAngele Iu! Armand ‘Cilineseu se ridica un tragle protest, o urlage acuzare con: tra Statulol, ca faptoltor al nelegiulrilor ce se sivarsau contra poporulul romanese. ‘Mortit Til Clineseu I urmeazi “noaptea cufitelor 1un- ft, Sau noaptea rielgagilor, Baa provocat alte suferinye, Secerat alte vietl, a Imprigtiat alte morminte dureroase este pSmAntul Yaris Chiar fn dupi-amlaza acelelagl 2ile, echipa Tat Mitt Du- mitrescu este ueish de polite gf trupurile Te sunt asvariite pe, grant in vAsul uml Inimtemurite, se predase r- funtar, gtiind perfect ce ugteaptd, dar n’au yolt si furt de raspunderea faptuiril lor. Tnainte de a fi Tmpuseatt au fost torturall groam{e pontru a delata firul “eomplotulu)”. Tn realftate nu era vorbs de niciun complot, Lucrarile wrevulaw sl se desfligoare, fatal, aga cum sau desfisurat Cand su Imps teroarea, sbiril gi-au Tuat st riseul Unel Feactiun{ violente contra’ lor, Dup& uclderea C&pitanulul seformase In tard, spontan, nenumirate echipe, fr 1e- Fitura Intre ele. care juraserd sh pedepseasch exemplar Be leagit ul Baharul suferintslor se revdrsase, NU: mal patea fi opel Destingl La arizit ut Atk Dumitrescu. si 1a pe umerll jul actul de pedepsire al cAlsutul. Simtul Tut de dreptate gi demnitate uinand se rlsvratise Jn fafa nelegiuirilor. El era Avooat §1 educatla “Dreptulul™ ce {-o diduse Universitaten, intease In conflict eu Statul cost bates Joc si clea tn pl: cloare toemal acest "Drept”, Eenilifrul sim interior se spiir- Sese. Insigh echillbral (rit fusese alteral Aceasta era ‘din drepturile sale si prives tgrozitA a valurile de crusimi ce se sAvArgeau in numele ei, Sufletul roma- hese se retrasese depe scena polled st nu mal sprijines Grganul executiv al farll, Divortul dintre pAtura conduct toare gi Romanla reaid era profund gf irevers(bil Actul Tui Mitt Du ral din amorteala cel cuprinsese si ‘at proprlulul sau destin. Pe ferestrele deschise ale frit patrundea din nou lumina Lichidarea sumara a celor 0 legionari, autori ai atenta- Uvlil nu A satistacut ThsA setea de singe a celorlatl tirant din banda regal&. Carol II site c& prin disparitia Tl Od- lineseu reglmul, ba fost sgaiyilt ca de un puternic eutre- mur Rdifielul Statulut creat de el, se detertorase, Deacts na thalnite nu va mal putea fl ceeace n fost. Firelé puterit ntsolute incepuse si scures printre degete, Niment ain jurul Tuna ar mat fl avut curajul s8 conduct elirata {tatalh dupa bunul plac al tranulul, ca pAnd atuncl, Tro- Rul ge clating sub el Tn cugca pasiunilor ul, Carol se fagita. In Juri sbirit agteapth ordine. Cupitele se ascut Ce rate de (cut? Cum si opreasch avalanga care se des: prindea din varturile nevizute ale Natfunit st se prawilea Beste cl? Acest tineret furtunatic It strien socotelils gl an- Rajamentele tenebroase, Iuate, Dupl un moment de neho- (Grare, componenta beitiel, puternick, in acest nou Ata, ‘se Impune: va aplica ceotufia finala”, de mult preparats in Dadgarele apureate ale Palatulut, Tragedia rogle va ti dus\ pani Ia sttrgit Tntrun amure de toamni, se tmplinese acuma 40 de ant, ge di ordinul: sk se ucldd In, grab& legionarii affatt to Ingle, $U pentruca orgia de sAnge si fle gl mal Inspal- mantitoare, sh se ucldi gi cAte trel leelonar! din flecare det al Gi Laat! ag, a tomplare, Nu se Briere Vctiina chet ce ImportantS mal poate avea asta? Femele, Darbat, mic sau mare? Indiferent, Plaga este foarte deasi. Cadi ceo cddea, Acel al chal noroe este mal chior in foaptea asta de grou’, va fl frant de falcile bestiel. Viaka ‘Gimulut tasese BAgath In chelula In care se amestecau sot {ig Clarele turbate ale regimulul, se amuzat traganduct Jeet afar Ca Mtro Biblle tntoarsi pe dos, suflul dis; (ruritor af Diavoluiul fovea pAmantul romAnese in lung Ps Jat. ‘Rt imdne colf de fark nestropit de sAnKe proaspAt. Nu raimine calf de Yard in care cadavre gi cadavre aruncate Geavalma pe strizt ss In. plefele pubilee, #k nu mbirturl- Geaseh in ‘vorlk uilel Urmtoare, tragedia uncr demente Smenestl, Panorama tetrled ce se InfGtlsa ochilor Ingro; Sit a RomAniion ‘nao mal vAruserd acestia din timpul Erecutelor HBVAlIE ale Huntlor sau TAtarttor, Gt eram acu Tul Consillerl Royall? O ft intrat alae Torga In acest Joc macabru 4c fatal 2B on ‘a risipit trupa, nu. dobor! omul din fruntea trupel nu a rislbit Ueupay oi fr Sy enaemmat an ou ah wot. de fama savant de Fenume International foxtcro eu personal ietig Inflerare 2 acestel din gura lol. necontenit, disparitia. eae Jc aceite bell de stge? 255 a fost at ylediatier cin 1°28 Sepeatine 1950; 258 Be pe care oiag ats prima treapta a desi- Tor omenetl, 299 fe destine nelmplinte, flor! de ‘Tupte brutal ae ramurile eforturilor rom4nes- Ai abs de capeto, ceranit de lemn” cum ar spune Mots, ai ochi scaldati pani mat ee eae Tomanestl, pornisert de-acum si cutreere yegnicia. irul Miercurea Clue se ucid 44 de legionari: 31 Ta Vaslul: Ramnienl Sirat ai 13. vietime: sl inatl si 7 leglonari bolnavi, in diferite grade fare se sean internatl In inchisoarea spital ‘in total sunt sacrificapi 95 de flinge omenestl ‘aflau tnehisi In aceste lagare, sau inehisori inca 1038 $1 deci. nu putedu avea nlei-o relatie direct ipugearea Ini Citinescu. esta fAril au mal plerit tn acelag noapte inca 150 ie Adlea cam o medie de 21 wclsl pe flecare ‘din judefe s'a indeplinit intoemal programul ‘rel iegionart. Au fost 15 judete in ¢are autori- lau executat ordinol bestlal. In fungla stata. felsean si oameni. Cinste for. in 10 judete eau te dol legianar, arn & judote exectiri yumna Ta unl singur. Dar au fost sl donk udete, @1 Bragov. unde 2ehil stacanorisillor a depigit Tiorma: el am ucls cite 4 tegionarl. Aga, ea s4 fe, Un su- pllipent pentru setéa vampirilor. 95 (din laglre); 180 (din Judefe). 10 (ucisi fa Bucurestt): total 255 Matematica este o stint exacta. Numerele nu se Infloreaz, sunt reel gl precise chiar clnd se misoars. ci fle destine, viel, aspiratl, sau ranges, ea im cazul de sHue? SRRSSES ada hi asasinate au Insemnat plerderi mari fn economia efeatiel neamului nostru. Multe posibilitat! intelectuale, artistice, profesionale, au fost smulse substantel romanes- U 1 ecoase din efortul de reallaare al vittorilul sit ‘Majoritates victimelor flcean parte din pitura Intelec Walla Yard $1 cutoatect ce aflau printre el si tarani, mun- citorl, micl meserlasl, comerclanfi, ete. lovitura principala @ suferit-o totus intelectualitatea romank. Profesor de Unt- Veraltate 4} Ulcer, medicl. Ingineri, avocatl, poetl, serlitorl, rect gh Lords smut elev! 1 ede sunt atsneath he: Dbuneste in acest rug urlay de distrugere a plamodet roma. "Fa sate, Rominit nu aveau asistent medical, iran se tratau ined eu mijfoace vrajitoresti sh cu desesntece, dar Statul isl ucidea Ineo cingura hoapte, mediell Tandra hnoastra tehnologie era in desfdgurare, multe cadre. eray Importate din striinstate, dar Romania modernt Igt uels den Inginer, ‘Para noastri. care Inca avea un bogat pro: fentaj de anallabeth igh permitea Tuxul s8-§1 omoare pro: fesorll $i tnvlfatou Isl ueldes.preot, inarumaton, de fiflete, ig ueldea poetlleantdrett al helinigtltor sutletue ul romAnese. Dar mal aies, Ucldes... oament’ Toft au fost Unghie aceat oct Crocs, rai ge undovs din fume torile elurlee ale unor suflete schiloade, care aluncesers Ja edema {aril noastre. Neamul ordnese a avut mare noroc c aceasta patura pollticd, stupid, Ineongtienta gi criminala in grad sie Tai, ri a aparut cu un seco! mal devreme pe farina na Yonall. AstAsin'am mal fl avut nicl Eminesti, niet poves tari In Mumutesti, niet nuntl de Zamfird, Nam mal fl wit nimie... mine. Doamne, cAte talents sau plerdut tunel! Cate arsenaie de gindire au fost distruse Intro ingurd noaptel Sute de studen{i ale diferitelor ramurl de Infelepettine omeneaseA au fast opriti deodath dim sborul oF apre tnilfiml, deo socletate eegl strambase rosturic Din funduriie ‘rsvratite ale sufletalut se desprinde 6 ureroana Intrebare: cite capacitayt formate eu truda, ‘ate urlage eforturl ale tinerelor vldstare romanestt pentri urea Ia crestele de Tumin§ ale cunoasterli, cate, genil, AY Torga tn potent, a fost aninilati pentru totdeauns {in acel lac de sAnge care nua tulburat macar senibilita tea lurnel? Tnfricogetoarea noapte de acum 40 de ant, in cure “eu ilele luner” statale manuite de micelaril regirmulul car list, cu Binevoltoarea ticere (sh aprobare, am spune nol), a tarllor noastre gruptrl demotatice, éste 0 mate pats de rugine, pe care cloaca paslunilor de Jos ale omulil, a Intipirit-o pe filele istoriel romAnestl st chiar omenesti Niel atunci #1 lel acum, congtlinta socletA(i nu a eresarit Indignatd gi nicl nu tsa neretlt plelea de scarba si re- volt. Coardele violoneelutul intormatiy nu au fost intlo- Fate de urlaga almfonle de durere pe care o plasmula, cv frupurile or frante. generatia romana dintre cele dou isboale, Deacees scoatem astael din ‘ndaptea uititli; nol famaraail color ueigt abinel, aceastl paging de Istorle con temporana mAnilid eu rusine, pentru a fectifica nigto vi nhovate ticerl pe eare bositorll maltratdriior Ya madd Te ‘doptd cdma exte-voroa de site salbatice mattratart ‘Micolae ROSCA AM YREA SA YA IERTAM, DAR NU SE POATE! Pentr’un moment pirea e’afi triumfat, prin trupurile calde legionare, ce le-ati ucis si leati intins, in piefe publice, pe margine de sant sau de paduri Pgiin altar! Din ordinul dement al unui rege care era al (Arif cel mai crunt tathar. Ati omorat trei legionari pe fiece judet, » pe i prin fala operel nelegiuite, jimile re si'ngrozite ‘Si nu leati spus c& iatl ucis nevinovati, ci Regele si demnitarit Tri au transformat in bande de crust descreeratit,.. Pe Neron, insési, laf! lasat in umbra... El s’ar ascunde astézi de rusine, cu toli tiranii vremilor trecute, c&ci ucenieli au ucts mai bine! e 4 a ©, nimeni dintre eMarii Democratin n’au protestat, eand se smulgeau din inchisori, de prin spitaluri, de Ia altar si dela coarnele de plug si se'npuscau fard sentinti, legionarii,. In timp ce vanzitori de Neam $i cer, dansau gi ne vindeau fruntarii Ja Nistru, Tisa si Cadrilater! O, nimeni nu s’a ridicat, nicl lberali, nici {aranistt, forghisti, sau alti socialisti, s& spuie NU! atAtor nedreptati, Sau 84 arunce in balanta vremit lun cft de mio protest, micarl, atunei efind fiarele si lasii din Palate s’au repezit ca tigrii, be tineretul legionar! nd Laruncari’n gropile comune, fara de cruce si ffir de sieriu efnd peste Capitan si-atati erot scAldati in vitriol, tumara placa de ciment,., ea nu cumva sA iasa intr’o noapte din morminte $1 881 Driveasol’n ochi pentr'un moment! (Wrmare ia pag. 7.) ROMANIA AZI 23 AUGUST 1979 de Ing, Stefan MARIN UPA cum se stio, siirbiitorirea vilet_ de 23 August In Hom@nla constitue un mo- tiv major de “trecere tn repista” a tutn- For realleitllor obfinute de poporul ro- mfin sub conducerea “Infeleaptd” a P. C, R-ulul, Astfel, presi, televiziune, ra. dio, precum si o Intreagi eampanie de adundri gi manifestatil organizate in Feoll, instituptl, facultati, uzine, se de- led frenetic acestel “antversdri a elfhe- rarit Romaniel de sub jugul fascist” Cu circa 4 luni inalnte de eveniment, alarele gt revistele 1 Imping In elrcultul “cultural” prin nuumeroase articole de fond, In care se fac aproape exclusly “analize economice”. Sunt ‘puse in eviden{a “planurile” sl “programele” partidulut, demonstrandu-se cititorilor ceen- ¢e SOOIETATEA COMUNISTA a reallzat In aceste peste trel decent! care s'au scurs dela faimoasa “elfberare” Se remarcA mal ales, pe pacini Intregi, enumerarea fas- tidfoasit a “IMPLINIRII ANGAJAMENTELOR” asumate de cAtre intreprinderi, institufil coleetive de mune din di- verse unital economice sl, bine’nnteles, de colectivitayiie agricole, in intrecerea socialist’ a muncitoralal roman intru cinstirea celel dea “35-a" aniversare a eliberirit pattie. (uf). In realitate, ins6, toate aceste reallzAri 31 depisiri de plan economic in diverscle sectoare de activitate. mult Isudate In presi 9l'n adundrile obligatorii cu oamenil mun. cll, foard aceasta sarabandi a cifrelor ce incarca pand la saturatle emislunile de radio sl TV in aceasté perloada bre-festiva, nu:s decdt VORBARIE GOALA| Mincitinl sl Talsurl, afirmafit ce nu concord Intra nimle cu reall- 1) Romania face parte din grupul pArllor eu economte planifleath; © membra aC. A.B. R-ulul (Consiliu pentru administralia economlek reciproc a Yarllor Europel de Est). Dac Sttfdlemveifrele oficiale date de farlle sdclalls te, aga cum apar ele im Anusrele Statistice, se constath cl, pentru venitul national “rezuitatul de ansambla” al acestor (Url este destul de sckmt In taport eu “venitul” similar din (Arlle capltaliste, Tar caura acestel starl de Iucruri se datoreaz IN SPECIAL performantelor. lamer fablle a statelor cele mat inapolate din CAER: Bulgaria 1 Romania, Decl, cain greu pot fl aproplate Intro apoteo- 2 soclalisti expresia “wlttriut foc ain Anuar” cu alirma: {ia “Implinirea angajamentelor”, De-alttel. In fark niment ne pacalit gi niment mu crede in cecace spune guvernul 2) Dintr'un alt tablou de statisticl, prezentate recent de cAtre O, N, U. in domenille cele mal diverse, am re{l- nut un “Indicator” po marginea cirula se face mare caz ih Romania de axl. $1 anume: Produstl najfonal brut pe cap de Tocultor a fost in anul 1076, in Romania, de 1400 dolarl (CEL MAT SCAZUT din {rile eomuniste turopene, cu exceptia’ Albsniel), pe end cresterea anualA a econ Miel in RomAnia — dupk cifrele aceiuiag tndicator — fost de 10,1 % In, periouda 1070-1976 (CEA MAI RIDICATA. intra aecleagl (Ar! comuniste din Europa’ Marea diferent dintre cele doua situatii demonstroazi 6 stare anormal’ in desvoltares economic& a Romintcl comuniste. Aceste fapte nui fae decat #8 arate cin struc: ura economick a Romaniel actuale — care ekrbitoreste economiceste gl cu multe elogul pe 28 August — exists mari deficiente de conceptle gi sistem de aplieare, Cu ton “planificarca™ extraordinari a economlel RR, cl toate “depdsirile ellnice” de plan In toate domeniile de activitate, cu toat “eresterca” raplda a comerfulul exte- rior (conform unor evaludrl fondate pe elfrele anuli pre- cedent), DRFICITUL comerfulu romanese eu Oscldentul se ridieli In circa 600 miltoarte de dolarl, elfri care depu. Septe toate prevederile “sttinfifice™ ale planurllor anterioa- re, Dar cino ar putea indrisni e& aducd aminte asttel de situatil In perloada Tui 23 August, c&ind guvernul trieste euforla unel victorit in tote dementile! Dar, In. potlda declarajiilor emfatice, toate acesten ne cemonstreazi ch Romania comunista are enorme probleme pe plan economic, SX DECI SE SOCIAL. Dificultitl la ex- port, IntArsierl in reallzarea diferitelor protecte, stamfrl In productivitate care nu fine ritmul prevederilor, eto, Fapt care a SmpUus revislurea — in sensul sciderll citrelor de pproducile — Ia ofel, energie electric, Ingrediente ehimice, Materiale electronice, eto Situatin flind gravi, a provoeat nenumMrate proteste sl chiar migedrl de contestare din partea a numerouse cate- gorlt de-oament al muncli din diverse sectoare, Despre aceste nemuljumiri st actlunl, aeeenst pres care sburdh frenetic in perioada lul 23 August, Cluturind statistlel eu fpalizdr § angnjamente depisite, XU SCOATE O VORBA. Data Int 28 August ¢ sacra! Nimic nu poate vent sit tur: ure miirefia... incerca 0 solutionare a acestel situalil, extrem Pentra de fragilA g{ de compromis& in ansamblal el, conduettorit bletel Romani! de azi, PROPUN PERIODIC REFORME. Si-aceste reforme bat’ apa’n piu din cauza sistemulill olltle rigid, care vrea sk pistreze Influenta ca peste tot In acest sens, © de remarcat ¢4, dupl ce sa Intreprins o CENTRALIZARE brutal a economlel, acum RSW-ul pare 4 6 11 angalat pe calea contrard, aceea a unor reforme de DESCENTRALIZARE, zis progresivi. ‘Astfel s'au Incereat mat multe solufil: — cresteres au: tonomlel Intreprinderilor in raport eu “planul” central. zat; — partlelparea muncitorilor In benefleli, Statul rezer- ‘Yandu-sl Insi controlul permanent al fondurllor destinate distribufiel intre muncitori; — inloculrea “producfiel glo ‘bate™ (ca indieator principal de planiticate) prin “produc fia neta” a intreprinderiior. 8. 4. m. d. 0 sumedenie de ‘masurl cu tolul contraril principlilor de bazA ale marxis- ‘mulbl apllcat, St-aceste misurt fac ghirlanda multleolor’ 4 laudelor pe care guvernul comunist gi le aruncd en oa ‘la Jul 23 August Realitatea este insi cu totul diferiti gi... ne — promij — toare: Ia ora actualé, nomArul organismelor de Stat sau de partid, terarhice sau coordonatoare, ale eltor compe- tente se intretale, este In continud crestere, tneat inevl- tabll apare o incetinire general in activitatea econom\- ef a Statulul. Apo}, rivalitaten Joaca sl ea un rol in aceas- {8 Incetinire. Ne glsim dect, In situafia cand, chiar autorii reformelor economice, NU MAI CRED th realizarea ‘unl progres salvator. Acest “progres” economic nit numal ch nu mal este stimulat de nimic, bs din contra. este {nut pe loc, din cauza unul urlag numar de NORME SPECIET CE, destinate si_asigure “utilizarea rajionali gl stlintitl. eA resurselor...> In plus, sistemul de conducere al economiel nafionale in RSR — In scopul permanent de a consolida controlul partidulul — este acela al “rotafiei cadrelor™. Datorlta Acestul sistem, AOTIVISTII din aparatul de partld au In- loeult’ TEHNICIENTI la conducerea marilor unity! in. dustriale, Or, acest sistem perturb’ mersul. producfiet si frimeazi desvoltarea industriel, ducind In ultima analiek Ja un regres al economiel la scara natianala. Sunt probleme tragice ale economlel romAnestl, pe care iment nu Te aminteste a 23 August, miicar pentru a pro- yora 0 infelegere a situatiel. Partidul sl guvernul eomi- nist nu se pot Ingelal ‘Toate mfsurile luate nu pot ft de eft, pertectel Toate aceste nefericite rerorme naw adus numle un 51 constructiv in 95 ani de apileare centrallzats, Remultatele, ‘din punct de vedere tehnico-economic, sunt DEZASTROA. SK, tar nivelul de trai al poporulul este printre cole mal Scizute din Europa. Dar cine mal are eurajul eh protes- teze sau micar sh spere Intro schimbare salvatoare! Dic- tatura rosie [si poate faco mendréle In tot momentul gl mai ales In perloada lui 2% August. Bpoca timélerlior (ira rusine side batjocurii a bleutlul popor, marea aia “ELIBERARII” apare mal de grabii ca MARBA ZI A INRO- BIREI NEAMULUI ROMANESC, Ga in flecare an, 51 In acest al 38-1ea de “antoersare gio- rioasd, pentrn a se dovedi Indeplinirea angajamentelor Tuate si pentruca rezultatele obtinute si poatd fi raportate “PARTIDULU” recoltele de pe ogoare vor fi stranse de eitre armata, elevi, funcHonar, alsturl de tarant; tn In. dustric, pentru a se reallza “planul de productie™ ‘in mod ritmle, go va desfligura “munca In asalt™, sprijinits pe “munca voluntard” (in realitate, mune obitgatorie gi ne IAUIEA) executath In toate Durhinielle gt allele de eirba- toare, Zinn de 28 August este alua marilor socotell a activitill regimulul In toate domeniile. Dar cum reginml eomunist niu triegle deckt pentru binele, prosperitatea, inAlfarea gl bbucurla’ poporulal, ECONOMICUL DEPA: POLITI- CUL. Desceea, in prloritate, totul este conicentrat pe tema. Sconomicl, care umple sufletelo Romantior de ferlclre, up cum se glie... CA toate datelo ststistice nu corespund nicl pe departe adevirulul, niment nu se sinehicegte 1 area al a lil 28 August, Toatd lumes e obligata 8 aplau- de recultatele emise, si 1a parte Ia marea defiiare gt si cvationeze pe marele flu al patriel sf regimul pe eare:! In- carmen, Tat daek mal exist nemulfumir, cost ta earne gl zar- aval, psu csentate In indusinie dificult ta export alte nimicuri de ncelag fel, ul patriot tre fhyeteagh ch NUL USoW a STARILESH O KCONONE PROSPERA CAND N'AL AVUT DECAT 85 DE ANI LA INDEMANA pentru a Implini un program att de vast @t perfect ea al reximultil comunist din Romana...