Curs 5 continuare

Profilul cuţitului în secţiunea radială al sculei II- II diferă de profilul filetului de executat determinat
în planul I - I (radial al piesei). Schema de lucru în figura.
t

e es

Profilul piesei este bine determinat în planul I – I şi este identic cu al sculei în acel plan. Se
determină profilul sculei în planul II – II .

Modul de lucru

Punctele a, b, c din plan I – I se transpun în planul II – II după elicele exterioare respectiv

interioare ale filetului. Unghiurile elicei sânt  e şi  i corespunzătoare diametrului interior sau exterior .În
fig.c se observă deplasarea punctelor a,b,c în poziţia a1 ; b1 ; c1 .
Rezultă:

  a  b'
tg  s   1 1  2
 2  st ts

  b'  c
tg  s   1  3 din fig.b
 2  dr ts
 cum a1 b1' = pr a1b1 (fig.b) b1' c1 = pr b1c1 se calculează pr a1b1 şi b1 c1 din fig.c

a1 b1 = ab  x1  x 2 (4a) şi b1 c1 = bc  x 2  x1 (4b)

dar x1  h  tg i (5a) iar x2 h  tg e (5b)

Obs. cum : τ i > τe

Prin înlocuirea rel. 5a,b în 4a,b şi introducerea în ec. 2 şi 3 rezultă:
� � 0,5 p  h  tg i  tg e 
tg � s �  (6)
�2 �st ts

  0,5 p  h tg i  tg e 

tg  s   (7)
 2  dr ts

unde ts  R  R 2  t 2  2 Rt cos  p ( t r cosin de la cuţitul disc)

Analog se procedează şi pentru unghiul  p  0 dar avem trecere de la profilul e,m,i de pe faţa de degajare
planul III – III în profilul e1 , m1 , i1 în planul
Obs. Diametrul exterior al cuţitului disc elicoidal se ia în aşa fel încât înclinarea filetului cuţitului să
rezulte egal cu înclinarea filetului piesei sau să difere în limitele a  30 ' (minute).

7.4.TAROZII

Sânt scule aşchietoare pentru prelucrarea filetelor interioare şi are forma unei tije-(şurub ) cilindrice
filetate prevăzut cu canale longitudinale (drepte sau elicoidale) în scopul formării dinţii tăietori. Pentru
condiţii de aşchiere cât mai bune se detalonează spatele dinţilor.
Avantaje pentru găuri de diametre mici folosirea lor duce la creşterea productivităţii si creşterea
preciziei filetului executat (comparativ cu cuţitul de filetat).

7.4.1. Clasificarea tarozilor

În funcţie de destinaţie şi modul de utilizare avem
- Tarozi de mână
- Tarozi de maşină
Regimul de lucru este redus pentru tarozi de mână → set de 3 tarozi se execută din OSC.
Regimul de lucru este mare(un tarod) motiv pentru care se face din Rp iar flancurile dinţilor sânt
detalonate prin rectificare .Mărimea detalonării pe flancuri k´´̀ este mică k′= 0,02÷0,04 mm pentru a nu
prejudicia precizia filetului după reascuţire. Realizarea filetului se face la o singură trecere.
Alte tipuri de tarozi – cu destinaţie precisă
- pentru piuliţe(coada e curbă)
- pentru filiere / - pentru calibrare
- pentru filete conice
CURS 6
7.4.2. Elemente geometrice şi constructive
Forma constructivă (din fig.) are :
a) partea utilă în care avem:
- partea activă de lungime l1 şi unghiul æ r ( de atac)
- partea de conducere de lungime l 2
b) coada tarodului → prevăzut cu o parte de secţiune pătrată pentru conducere
?r

Partea de atac l1 poate avea două forme constructive

1) Partea de atac realizată printr-o ascuţire conică a filetului , caz în care vârful dintelui scoate
aşchii late
2) Partea de atac este prevăzută cu filet conic făcându-se în plus şi o ascuţire conică a dinţilor.
Aşchierea se face pe porţiunile laterale a dinţilor .
 - avantaj execuţie uşoară
- dezavantaj → angajare anevoioasă a dinţilor în lucru. Varianta a 2-a mai bună dar este
greu de executat (scump).
Alegerea unghiului de degajare γ g (frontal ) γ g  0º ÷ 10º pentru oţel, bronz la 20º÷ 30º ,unghiul
de aşezare  f  3º÷ 8º ,unghiurile date tabelar.

7.4.3. Proiectarea tarozilor: Majoritatea sunt Standardizaţi.

În funcţie de tipul tarodului şi a materialului piesei se aleg  γ f şi  f .
Se ţine seama de schema de lucru .Cu valorile admise pentru elementele aşchierii se poate deduce
unghiul de atac æ r şi a lungimii de lucru l1 : pe axa tarodului
Sistem de lucru . Se determină grosimea de aşchiere a d pe dinte şi măsurată  pe axa tarodului(vezi
figura).
Observaţie: a d influenţat de unghiul æ r şi implicit de l1 .
a d - grosimea aşchiei pe dinte
 ?r

Relaţia 1:

t  ad  i  z  ad 
l
z
i = nr, de şiruri de dinţi pe conul de aşchiere
p

relaţia 2:

t  l1  tg   r Prin egalitatea rel. (1)şi (2)

Relaţia (3):

ad
tg r  z
p ad
Notând k (k- caracteristica constructivă a tarodului)
p
k- se dă tabelar
relaţia (3a):

tg r  k  z

Cum y variază în limite restrânse ,t şi p sunt funcţie de filet rezultă că l1 este funcţie de grosimea de
aşchiere.
De obicei z = 3 pentru D<25 z = 4 pentru D = 25÷ 50 mm
z = 6÷ 10 (tarozii de filieră) indiferent de D

Obs.
Pentru a nu scădea rezistenţa corpului tarodului pentru D↓ se construiesc tarozi fără canale(canale
scurte există dar numai la )de atac de lungime l1 , înclinat cu unghiul  = 9º÷12º.
Materialele foarte tenace : se execută tarozii cu dinţi răriţi (din 2 în 2)
Pentru materiale plastice s-au introdus în ultimii ani tarozi cu canale. Profilul sculei în secţiunea 
pe axă are forma:
 ?r
l1

?
l0

7.5.Filierele

Sânt scule destinate prelucrărilor filetelor exteriore manuale sau pe maşină.Filetele prelucrate cu
filiera = filetare integrală numai calibrare după filetarea cu o altă sculă ( cuţit , freză)
Forma filierei . seamănă cu o piuliţă prevăzută cu canale longitudinale pentru evacuarea aşchii şi
pentru a pune în evidenţă a tăişurilor.
Există 3 clase de precizie:
I. – cea mai grosieră(manuală)
II. – cu bătaie radială şi axială micşorată
III. – cu bătaie radială şi axială impuse şi

Materiale CS 14, C120 , Rp3÷Rp5 sau echivalente acestora.

Mărimea maximă a filetelor (obişnuit) M 16 ÷ 20 oţel ; M 33 alamă; M 24 bronz turnat .

Tipuri constructive : a.) filiere rigide  precise (pentru eboş, finis)

b.) filiere elastice  imprecise (pentru eboş)
c.) filiere tubulare
d.) filiere pentru cuple de lăcătuşărie

Proiectarea filierelor: constă în a stabili elementele geometrice  f ,  f ,  r şi constructive D,h,a,b,c,f

care se stabilesc în baza unor relaţii empirice deduse din practică.
Se cunoaşte : d(diametrul filetului) ,p (pasul şurubului) .

A fx °
b

e?
1

2? r
H1

d3
D
Os

d
l1 lc l2
e

Se recomandă :  f = 10º÷ 12º (metale dure) →  f = 15º÷ 20º (duritate medie);  f = 20º÷ 25º(moale).
- Pentru unghiul  f = 6º÷8º .Detalonarea se face doar pe conul de atac (unghiul  r ).Valoarea

  di
k  tg f d i = diam. Interior filet
z
z = nr. canale evacuare aşchii
- Unghiul de atac ( se ia în ambele parţi ale filierei)
daN daN
obişnuit  2  r  60 º pentru Rm ≥ 50 2 ,
2  r  40  50 pentru Rm< 50
mm mm 2

- Lungimea conului de atac l1  1,5...2  p

- Lungimea porţiunii cilindrice l 2   3...6 p
- Grosimea filierei h = 2 l1 + l 2 = ( 6÷ 10)p
- Diametrul exterior al filierei D = (2,5÷ 4)d
- Numărul găurilor de evacuare a aşchiilor Z = 3÷ 6 ( teoretic cât mai mare dar nu în contradicţie cu
D care să fie cât mai mic)
- Lăţimea sectorului de aşchiere H’= ( 0,85 ÷1)H1= (0,3 ÷0,25)d
- Lăţimea golului dintre sectoare H1

Faţa de degajare se poate realiza în două variante şi anume:

a.) Faţă de degajare curbă
Aici  fA impune să aibă valoare  fA =  fB +(10º÷25º)
 O1 d
B
C A
A`

b.)Faţă de degajare plană

fA
1

fB

O1

f
90-
F
C E B
?A
f A
O2
d
O
 Demonstraţie

Determinarea lui d 1 - diametrul găurilor de evacuare a aşchiilor din

∆ OAC şi ∆ OCA
AO=AO = ½ d sinω = ½ d 1 sin (δ-ω)

sin 
=> d 1 = d unde sinω = H/d ,unghiul δ= 90º- 
sin     
fA

pentru D1  OC  O1C = [d cosω+ d 1 cos(δ-ω)]

înlocuind d 1 de sus

 sin  
D1  d cos  
 tg      

din figură BC  CE  EB
BC  1 sin  90      1 cos 
d d
2 2
d
CE  FA  sin 
2
EB  x  sin  x - se poate considera x =( 1,25÷1,5)p , φ = ω +  fA din ∆O1BO2
din înlocuire rezultă

d 1 cos(ω +  fA )= d sinω+2xsin(ω +  fA )

d sin 
 2 xtg    fA 
cos   fA 
d1 =

- pentru caz (b) => suprafaţa de degajare plană D1  OF  FC  CO1

D1  d cos   2 x cos   fA   d1 sin    fA 

Se poate calcula grosimea „e” cunoscând d, D, d 1 , D
- pentru ambele cazuri :

e = D/2 – (D /2 + d 1 /2) şi valorile recomandate e = (0,15 ÷ 0,12)D pentru z = 3÷5,

pentru z = 6 ÷ 8 se recomandă valorile e = (0,10÷0,09)D.

Pentru MU AUTOMATE cât şi la strungurile revolvere se folosesc filiere tubulare fixate direct în
mandrină existentă a port sculei. Filiera este productivă şi precisă ,scula având o rigiditate sporită.

CURS 7
7.6. Freze pentru filetat
Sânt două variante în funcţie de filetul de executat .
a.) Pentru filete trapezoidale de lungimi mari se folosesc Freze disc
b.) Pentru filete ascuţite de lungimi mici se folosesc Freze pieptene.
Materialul folosit Rp2, Rp3, Rp5.
A.) Frezele disc : se execută în două variante
 - cu profil simetric
- cu profil asimetric (avantajul unui diametru mai mic)

Utilizarea lor depinde de construcţia MU

Conform figurilor D ≥ 2 (t + l min + a min ) + (2÷3) mm

Unde t = adâncimea filet ; l min - distanţa minimă portsculă – piesă
a min = dimensiunea constructivă Port Sculă a MU
De obicei valorile lui D = 60÷80 mm şi lăţimea de B = 8÷ 18 mm.
Dinţii executaţi din frezare:
Stabilirea numărului de dinţi : Condiţia ca să existe minim 2 dinţi în aşchiere


Z c min  2 unde ψ –unghiul de contact freză – semifabricat

δ – pasul unghiular între 2 dinţi

360 
Z scula 

 M

os ? op
re

ri
M´

tm

Din ∆ OsMOp re   R  ri   R 2  2 R  ri  R cos

2
re  ri 2
cos  1 
2 R R  ri 

Aşezarea frezei –înclinată faţă de axa de rotaţie cu unghiul = unghiul elicei medii filetului.
Pentru aşchiere în scopul obţinerii aşchiilor mai groase dinţii frezei se execută în zig –zag (unul aşchiază
un flanc, următorul flancul opus ) (fig.)
Observaţie‫ ׃‬Proiectarea profilului se face grafic sau analitic ca la freza pentru canal burghiu .

B) Freza pieptene = sânt freze cu dinţi detalonaţi având filet inelar de lungime mai mare decât piesa
de filetat . Există 2 tipuri constructive → cu coadă→cu alezaj.
Aşezare ‫ ׃‬axa paralelă cu axa piesei încât filetul prelucrat simultan pe toată lungimea la o rotaţie plus
ceva a piesei .
 (30°...35°)
?=45°

Diametrul frezelor D = 6,32  p 1, 46 [mm] cele cu coada,pentru cele cu alezaj D = 18,5  p 0, 7 [mm],
pentru filetare interioară D = (0,5÷0,75) d i , d i - diametru interior filet > 14.
D exterior pentru filete exterioare la valorile 10;12;15;18;20;25;30; şi respectiv (cu alezaj) la
D = 45,55,65,80,90 [mm]. Numărul de dinţi a frezei Z=1,75 D . La frezele rectificate recomandat Z =14÷20
pentru D = (45 ÷ 90).
Pentru freze detalonate şi rectificate Z este funcţie de diametrul pietrei!
Observaţie‫ ׃‬unghiul  f = 8˚÷12˚(recomandat). Unghiul de aşezare lateral corespunzător unei raze Rx
să fie  xl  3 .

D 
tg xl   tg f  sin unde ε – unghiul filetului.
Dx 2

Adâncimea de detalonare
  D  tg f
K=
z
Adâncimea canalului

k  k1
H=t+  r pentru rectificare k = 1,5k
2
- Unghiul canalului θ = 45° pentru D<30 ; θ = 35°÷35° pentru D >30.
- Unghiul  f = 3° (oţel dur) ,  f = 5°÷10° (oţel mediu HB) => r = 12°÷20° pt. aliaje de Al; aliaje
uşoare, r = 0,75 ÷ 3 mm pentru  12÷  90.

Calculul profilului frezei (cazul  f = 0)

 Frezarea interioară . Se stabileşte raza R (corespunzătoare punctului de contact C )în diferite secţiuni
NORMALE bine precizate precum şi valoarea unghiului δ.
Date ‫׃‬Iniţial se dau ‫׃‬profilul dintelui funcţie de pasul unghiului filetului ( ε) razele re , ri filet ,t şi
(R = raza frazei (exterioară)). Apoi se face profilul flancurilor dinţilor prin una din cele 2 metode prezentate .
Generalităţile specifice‫׃‬
Se consideră un plan de secţionare perpendicular (  ) pe axa piesei filetate .
Profilul filetului = apare ca două ramuri simetrice de spirală arhimedică.

?
(? a )
d ?

x (? f )
y C SF
B
d E
A

e
t

f
e F

L G o ri
re e/2 y da ri
a
x
re
profil
filet

Notaţii‫׃‬
  AO = rază polară este distanţa dintre axe ( piesă, freză)
Deci‫ ׃‬Se determină expresia curbei arhimedică a filetului considerat

Metoda І‫׃‬
Se determină ecuaţia curbei arhimedice pornind de la expresia generală ‫׃‬

   ri  k '   rel.(1)

Pentru    valoarea lui    re  ri  k ' de aici se determină k'(coeficient)

re  ri t p 1 1
   
k' =
  2  
tg
2
Introducând în (1) rezultă‫׃‬
 p
   ri  
(2)  
2  tg 
 2

Pentru determinare profilului frezei necesar determinarea a mai multor puncte C de contact ,
deci profilul filetului secţionat în mai multe plane X- X la distanţa „L” de vârful interior al filetului .
.
Observaţie‫„ ׃‬L” este variabilă creşte de la 0 ( zero ) la p/ 2
Pentru secţiunea X-X , raza vectoare a profilului corespunde unghiului α .

p
   ri  
( 3.a )   din vedere dreapta (  pe ax)
2  tg 
 2 
L
   ri 
dar   (3.b) vedere axială
 tg 
 2

p
deci L  (4.)
2

Se poate deci considera în loc de diferite valori a lui L , valorile corespunzătoare .

Considerând cercul descris de frază în coordonate polare , se poate determina profilul frezei (prin
puncte ). Se face considerând relaţia (3a ) si (1 ) .(Se dă valori lui L → rezultă α se introduce în (3.a) sau
(1). Metoda greoaie şi de aceea se foloseşte a doua metodă.

Metoda II –a: Se observă că în punctul C de contact raza frezei R este normală la spirala arhimedică.
Unghiul R şi raza vectoare   este de fapt unghiul γ de degajare.
Conform geometriei diferenţiale:

' k'
tg '
 (5)
 ri  k '

OA
totodată din ∆ AOB sin  unde OA =   sin γ , OB = e
OB

sin 
 r  k   sin 
i
'
1
(6)
e

Se determină unghiul δ δ = ψ – γ (7)

Se determină unghiul α α = φ + δ (8)
Din ∆ BEC se găseşte BE = R sin γ ( BC = R)
Dar din ∆ OBE BE = OB sinδ = e sinδ (OB = E)
În final egalând cei doi termeni se obţine raza sculei R.

sin 
R  e (9)
sin 
Rezumat pentru cele spuse anterior
a.) Se determină valoarea k’
 b.) Se determină unghiul γ pentru diferite valori ale unghiului φ rel. (5)
c.) Se determină unghiul ψ din el δ şi α. Se determină   .
d.) Se calculează L şi R.
Observaţie : Profilul calculat sa făcut pentru freza cu unghiul  f = 0° .cazul real cel mai obişnuit  f > 0°.Se
determină profilul frezei pe faţa de degajare în funcţie de profilul în plan radial (γ = 0°).

h'1
A
h1

h'2
D B
efs/2
h2

C
E
ß2-ß
1

ß1
ß1-?f
ß2
E
Os

h1'  AB  AE  BE  R cos  f   R  h1  cos  1 (10)

h2'  BC  BE  CE   R  h1  cos 1   R  h1  h2  cos  (11)

Din ∆ AOsE ; ∆ BosE ; ∆ COsE se determină valorile unghiurilor  1 şi  2 funcţie de R, h, h2 şi

unghiul γ.

R R
sin  1 =  sin  sin  2 =  sin  f
R  h1 R   h1  h2 
Înlocuind în formulele (10) şi (11) se determină h’, h2' .

h1'  R cos  f   R  h1  2  R 2 sin  f (12)

 h2'   R  h1  2  R 2 sin 2  f   R   h1  h2   2  R 2 sin 2  f
 fs  fs 0,5 p
Iar unghiul => tg  '
2 2 h1  h2'

Observaţie : Pentru unghiul α = 180° se vede ( existenţa a două puncte de contact a frezei spiralele
arhimedice (2 buc). Pe porţiunea respectivă există imprecizie de prelucrare la racordarea de la fundul
filetului. Nu prezintă impediment . frezarea exterioară => analog ca la cea interioară dar unghiul δ = γ – ψ
iar
α = φ – δ din figura explicativă corespunzătoare.
Observaţie : Capetele de filetat folosesc cuţite pieptene pentru filete  > 50.

CURS 8
8. Calculul şi construcţia sculelor pentru danturat

Forma profilului dinţilor poate să fie diferită în funcţie de modul de generare. Cele mai folosite sânt
evolventa şi cicloida. Cicloida pentru mecanisme fine ( folosire restrânsă ). În construcţia de maşini cel mai
utilizat este profilul evolventic care prezintă avantaje
- Locul geometric al punctelor de contact între doi dinţi este o dreaptă
- Profilul evolventic realizează angrenaje insensibile la modificarea distanţei dintre axe erori montare
- Oferă posibilitatea deplasării porţiunii de alunecare prin corijări
- Profilul de referinţă cremaliera are forma simplă
Metodele de prelucrare
- metoda copierii
- metoda prelucrării prin rostogolire
Scule care prelucrează prin metoda copierii
1.) Freze disc modul ,
2.) Freză deget modul,
3.) Cuţite profilate
Observaţie :
Sculele de mai sus se pretează pentru RD unicat de precizie redusă folosite pentru reparaţii si
degroşări .

8.1 Proiectarea frezei disc modul folosite la RD cu unghiul

Sânt freze profilate cu spatele detalonat studiate anterior şi care frezează golul dintre dinţi .Problema
cea mai importantă aici este determinarea profilului muchiilor aşchietoare.
Observaţie:
În funcţie de modul , unghiul de angrenare şi numărul de dinţi ,profilul golului se modifică .Deci
pentru fiecare tip de roată este necesară o freză. În practică ,deoarece pentru un număr de dinţi apropiaţi
restrâns se modifică puţin profilul se folosesc garnituri de 8, 15 sau 26 freze pentru un anumit modul care
acoperă gama de dinţi .
modul ≤ 7 se folosesc garnituri de 8 freze
modul ≥ 8 se folosesc garnituri de 15 freze
Observaţie:
Atenţie ca erorile de profil să se încadreze în erorile admise . Metode folosite pentru determinarea
profilului dinţilor respectiv goluri :
- grafică
- analitică
Sânt necesare să se cunoască 6 ÷ 20 puncte de pe profil ( pentru ambele metode )
Metoda analitică ( la determinarea profilului frezei disc modul )
Se dau : m ;z ; unghiul α; ξ (deplasarea); materialul RD (HB,  a ) ;Sg ; j1 (joc între flancuri)
Profilul se determină analitic prin stabilirea coordonatelor x, ale unui punct de pe dinte ( notat M )şi care
se plimbă pe evolventă (6 ÷ 20 poziţii )

Sg1

÷ dx

?x

db d
dd
b

e div

O(0,0)Coord.
centruRD

Demonstraţie (figura )
Rx = rază arbitrară a punctului M( x ,y)

X = Rx ∙sin δx
Relaţia (1)
Y = Rx ∙ cos δx

Unde unghiul δx = (unghiul corespunzător M)

Dar δ x = δ b + θx rel.( 2)

Unde δb = semiunghiul corespunzător cercului de bază unde cos αx=Rb/Rx.

θX = invαx = tg αx – αx rel.( 3)
Analog pentru un punct de pe cercul de divizare

δd = δb + θd = δd + invαd rel.( 4)  d  20  unghiul de presiune de divizare

δb= δd - θx = δd – invαo rel. (4’)

 S gdiv  S g1 
Unghiul δd are valoarea δd =  2 R   
 div  2 Rd z

Observaţie :
În cazul danturii corijate (ξ ≠ 0 ) lăţimea golului scade sau creşte în funcţie de corijare.( (ξ <0 ) negativ
atunci Sg 1 +ξ şi invers)
ξ= mx x = coeficient de deplasare a danturii.

S g1 2 X  m  tg 0  2 Xtg 0 j
Unghiul δd devine δd =     1 rel.( 5)
m z m z 2z z mz

Se poate adăuga dacă se cunoaşte şi jocul j1 dintre flancuri ji se dă în tabele STAS funcţie de tip
dantură .
Introducând 5 în relaţia 4’ şi apoi în 2 rezultă unghiul δx

 2 Xtg 0 j
δx = 2z

z
 1  inv 0  inv x
mz
rel. (6)

Pe scurt mersul:
1.Se calculează Rb= Rd∙ cosαo
2. Se alege Rx şi se calculează αx (Rb= Rx∙ cosαx). Se iau invαo şi invαx din tabele. Se găseşte
δx din rel.6.Se transformă δx din radiani în grade. Se află coordonatele x,y.